CONSIDERATII GENERALE LEGATE DE FENOMENUL VIOLENTEI DOMESTICE

CONSIDERATII GENERALE LEGATE DE FENOMENUL VIOLENTEI DOMESTICE

1.1. Definirea violentei domestice/casnice

Violenta ameninta in mod direct sau indirect siguranta noastra din fiecare zi. Ea poate fi definita ca ,,fiind utilizarea fortei si a constrangerii de catre un individ, grup sau clasa sociala, in scopul impunerii voinei asupra altora";[1] mai simplu spus, violenta este un abuz, de putere, fiind legata de o pozitie de putere si de impunere acestei puteri asupra celorlalti.

Intr-o lume in care violenta este un fenomen social care tinde, din nefericire, sa devina banala, femeile - categorie a populatiei vulnerabile, nu pot sa nu devina victime, considerate printre tintele cele mai usoare.

In plan practic, consecinele violentei casnice asupra modului de trai, a situatiei financiare si a educatiei copiilor sunt mai serioase pentru femei comparativ cu barbii. Astfel, recunoasterea faptului ca anume femeile constituie obiectul direct al violentei domestice, reprezinta o parte importanta a definiiei acestui flagel.

Dupa J. Mertus in care numeste violenta domestica intre membrii familiilor sau membrii aceleiasi gospodarii, specificand ca in aceste cazuri o persoana obine puterea prin utilizarea coerciiei fizice sau emoionale.[2]

Violenta casnica este o forma de discriminare, reprezentand un comportament ce are la baza o prejudecata: statutul inferior al femeii comparativ cu cel al barbatului.[3]Aceasta prejudecata devine manifesta intr-un context in care valorile legate de acceptabilitatea violentei ca mijloc de a rezolva un conflict, caracterul de afacere privata al familiei, aflata sub controlul barbatului, valori care le dau, in mod tacit barbiilor drept de proprietate asupra femeilor si copiilor.

Violenta impotriva femeii include ,,orice act de violina bazata pe sex, care are drept rezultat, sau poate avea drept rezultat ranirea sau vatamarea fizica, sexuala sau psihologica a femeii, inclusiv amenintarea cu astfel de acte, coercitia sau privirea arbitrara de libertate, fie in public, fie in viata privata.[4] Textul Declaratiei devine mai specific in articolul 2, in care sunt definite formele de manifestare ale violentei: ,,Prin violenta impotriva femeii trebuie sa se inteleaga, dar sa nu se limiteze la: a) violenta fizica, sexuala sau psihologica in familie, inclusiv bataie, abuz sexual al fiicelor, , viol marital, ", b) ,,violenta fizica, sexuala si psihologica, comisa sau permisa de stat, oriunde ar avea loc".

Comparand aceste definitii iese in evidenta neclaritatea asupra distinctiei intre violenta asupra partenerului si violenta asupra copiilor. Oricare ar fi definitia, intotdeana vom avea elemente comune:

- existenta unei relatii de dependenta intre cei doi parteneri;

- perpetuarea in timp a relatiei;

- exercitarea fortei de cattre unul din membrii relatiei (agresorul) si o constrangere pentru celalalt membru al relatiei (victima) - putere si control;

- existenta unui spatiu propriu de tip protejat, unde se poate desfasura violenta fara interventia imediata a cuiva din afara relatiei.

Violenta conjugala in Romania este o problema generalizata; principalul motiv care a permis generalizarea fenomenului il reprezinta nerespectarea legislatiei si normelor atat celor proprii, cat si a celor internationale.

In opinia lui Hearn(1998)[6], o parte importanta a definirii violentei se refera la recunoasterea ei ca pericol potential, cu implicatii care depasesc campul concret de actiune. Acestea dupa Hearn(1998) sunt:

- recurgerea de catre un agresor la fora fizica sau vreun alt gen de constrangere;

- intentia de a cauza o vatamare;

victima resimte un abuz;

recunoasterea actelor comise ca fiind abuzive de catre o autoritate legala.

"Fenomenul violentei domestice poate fi diferita ca fiind orice forma voluntara de actiune sau de omitere a unei actiuni, care se exercita asupra unui membru de familie, provocand acestuia o vatamare, care are loc profitand de incapacitatea sa de a se apara, de a

decide sau de a cauta ajutor. In sens larg, violenta domestica inseamna indreptarea agresivitatii catre un membru de familie, de obicei[8]".

Definitia data de G. Murdock(1949), de exemplu, pare destul de completa. El arata ca "familia este un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare economica si reproductie. Ea include adulti de ambele sexe, dintre care cel putin doi au relatii sexuale recunoscute social si unul sau mai multi copii, proprii sau adoptai, pe care ii cresc si ii ingrijesc".[9]

Notiunile de violenta in familie si violenta domestica nu au acelasi inteles, deoarece violenta in familie se refera la toate actiunile fizice, sexuale, psihologice, economice de ordin abuziv intr-o relatie de tip familial legal. Iar notiunea de violenta domestica este mai larga, acoperind si sfera relatiilor agresive dintre concubine. Violenta domestica include toate aspectele de violenta aparute intr-o relatie de tip familial intre rude de sange, rude prin alianta, soi sau concubini. Delimitarea clara a fenomenului are pozitii:

n      cine este jertfa? cine-i abuzatorul?;

n      ce fel de actiuni si comportamente trebuie calificate drept ,,violenta domestica"?

Manifestari ale violentei domestice au loc indifferent de astfel de factori ca etnia, mediul cultural si religios, situatia economica, nivelul de educatie etc. Violenta domestica se rasfrange atat asupra femeilor, cat si asupra barbatilor. Insa majoritatea actiunilor de violenta domestica sunt intreprinse de barbati impotriva femeilor. ,,Barbatii / sotii sunt agresai de sotiile lor mai mult verbal, iar cand e vorba de fora fizica, numai cu acte minore. In plus, cel mai important ca sotiile, in majoritate raspund la violenta, se apara si nu o initiaza. Dar nu doar ca tip de reactie si ca secventa temporala difera violenta femeilor de cea a barbatilor, ci si ca motivatie de adancime (Hamberger) et al., 1997): soii agreseaza pentru a domina si a mentine controlul, in timp ce femeile se apara pe ele si pe copii."[10]

S-au elaborat mai multe modele care incearca sa explice violenta domestica, in care o descriere succinta ne arata Strong B., De Vault C., Sayad B. (1998) :

* Modelul psihiatric, care prezuma ca factori principali ai initierii violentei (si nu neaparat al celei reactive) tulburarile psihice si emotionale, personalitatea dizarmonica, consumul de alcool si droguri. Nu e vorba atat de boli mintale (schizofrenie, retardare), cat de un potential psihoemotional favorabil agresivitatii, ce ine de combinatia dintre datele biogenetice, socializarea emotionala defectuoasa si experientele traumatice de viata.

* Modelul ecologic plaseaza problematica violentei domestice in interactiunile si evolutiile din mediul familial, acesta fiind puternic marcat de mediul comunitar. In viziunea modelului ecologist, copilul care nu se potriveste cu asteptarile parinilor si familia supusa unor presiuni economice si sociale care nu are sustinerea comunitatii ( ingrijirea copiilor, asistenta sociala si medicala, ajutor material) maresc extreme de mult riscul de violenta intre soti si abuzul fata de copii.

* Modelul patriarhal/autoritar, reclamat in special de miscarea feminista, scoate in evidenta ca prin traditie barbatul era considerat stapanul casei, iar comportamentul discretionar, inclusiv prin agresarea fizica a celorlalti membri ai familiei, era de la sine inteles. Autoritatea patriarhala nu este insa nicidecum o relicva istorica, nici macar in democratiile avansate, ci mascat, opereaza din plin si in zilele noastre.

* Modelul situatiei sociale combina ideile celor doua modele anterioare, incriminand drept cause hotaratoare ale violentei domestice doua seturi de variabile:

1. presiunile structurale (venituri mici, somaj, boala etc.), si 2. normele culturale transcrise in zicale, cum ar fi ,,bataia e rupta din rai". Acesti factori imping la violenta familiala.

*Modelul resurselor prezuma ca indivizii recurg la violenta atunci cand, dorind autoritatea si dominanta, nu au resurse oficiale (situatie materiala, prestigiu social) pentru a le obtine sau pastra. Un tata care vrea sa-si impuna cu orice pre dominanta in familie, dar este somer sau are o slujba de mic prestigiu si salariu, nu are scoala si nici inalte abilitati intelectuale si comunicationale va recurge la violenta.

*In modelul costurilor si controlului social, enuntul fundamental este ca fiintele umane sunt inclinate sa ii domine pe altii, numai ca in seama de costurile si riscurile pe care le asuma. Daca nu percep costuri personale in a-i pune la punct pe ceilalti prin fora fizica, o

fac. Astfel spus, in cazul in care controlul social este precar. In teritoriul domestic sunt conditii ce contribuie la nefunctionarea la cote inalte a acestui control si la facilitarea actelor violente (in special din partea barbatilor), si anume: inegalitatea de putere, barbatii avand mai multa fora fizica, adesea si economica fata de soii, iar parintii fata de copii. Caracterul privat al familiei determina, pe de o parte, retinerea din partea celor agresai sa ceara ajutor din afara si, pe de alta parte, stanjeneala celor din exterior de a interveni. Imaginea ,,barbatului adevarat" contribuie la violenta domestica in sensul ca, in multe subculturi - in unele societati in intregime, masculii violenti sunt apreciai si aplaudai fiindca reusesc sa-si impuna autoritatea.

1.2. Forme ale violentei domestice

Originile violentei impotriva femeilor trebuie cautate nu numai la nivelul agresorului ci si in structura sociala si in ansamblul valorilor, traditiilor, obiceiurilor si credintelor legate de inegalitatea dintre femei si barbai. Recurgerea la violenta este un mod prin care sunt controlate si supuse. Inegalitatea de gen, dintre barbai si femei, in manifestarile sale concrete devine astfel sinonima cu mentinerea unor tipare sociale violente care restrictioneaza alegerile, oportunitatile, dezvoltarea si participarea femeilor la viata sociala si profesionala.

Actele de violenta asupra femeilor nu se refera doar la abuzul direct care este cel mai vizibil, ci includ tot ceea ce le impiedica sa-si puna potentialul in valoare, fapt care este atat in detrimentul lor ca indivizi cat si in detrimentul societatii.

,,O evaluare sumara a caracteristicilor principale ale agresorilor ne permite sa intelegem ca violenta (intra) familiala este atat un produs al modului in care aceeasi structura de putere este raspandita in societate".

*Majoritatea agresorilor sunt barbai, care, mult mai frecvent decat femeile agresoare, folosesc fora fizica impotriva partenerelor de cuplu;

* Femeile agresoare, cel mai adesea, comit acte de violenta contra partenerilor, mai ales din motiv de razbunare;

* Desi, violenta (intra)familiala are loc, indiferent de niveluri, de venituri mai joase si cu grade de instructie mai scazute. Se poate spune ca modul de organizare a indivizilor si grupurilor in societate se reflecta, intre altele, in pattern-urile de violenta care se manifesta in familie.

Notiunea de abuz desemneaza in limba romana folosirea excesiva, fara masura a unor prerogative in asa fel, incat actul respectiv devine o fapta ilegala. Unde drepturile sotului manifestate excesiv pot genera, adeseori, abuzuri. ,,In limba engleza, aceasta notiune are mai multe forme, dintre care aceea de maltratare, molestare, agresiune sau violente."

,,Un comportament abuziv poate lua mai multe forme, dintre care cele mai frecvente sunt urmatoarele:

*Abuzul fizic - constand in ghionturi, imbranciri, lovituri cu pumnii sau cu picioarele, palme, ardere, strangulare, lovituri cu diverse obiecte, fracture, mutilatie genitala, alungarea din camin, abandon si crima;

* Abuzul emoional - constand in repezul afeciunii, injosirei, reducere la tacere, umilire constanta, terorizare, gelozie, respingere, distrugerea demonstrativa a unor obiecte, negarea dreptului victimei la emotii, confiscarea obiectelor personale, afisarea ostentetiva a armelor;

*Abuzul psihic - manifestat prin intimidare, ridicularizare, luare in batjocura a sistemului de convingeri (culturale sau religioase) ale victimei, santaj, ameninarea ca-i va lua copiii, distrugerea patrimoniului familial, ameninarea ca o va ucide, manifestarea unui compartimet posesiv, izolarea de familie si prieteni, ameninari dese inclusiv la adresa copiilor sau altor rude apropiate, agresiune verbala;

*Abuzul sexual - obligarea fortata la gesturi nedorite sau la raporturi sexuale, cererea ca victima sa imbrace haine mai mult sau, dimpotriva, mai putin provocatoare, obligarea partenerei sa se prostituieze, viol marital, obligarea victimei sa faca sex cu obiecte, animale sau prieteni, de a pune in aplicare fantezii pornografice, negarea sau denigrarea sexualitatii partenerei;

*Abuzul economic - lipsirea de mijloace de subzistenta (hrana, medicamente), refuzul de a contribui la sustinerea familiei, impiedicarea femeii sa mearga la slujba sau sa lucreze, refuzul ca victima sa-si aiba banii proprii sau surse de castig, controlul strict exercitat asupra bugetului familial, furtul acestuia sau luarea cu forta de catre partener a banilor castigai de femeie, preluarea controlului asupra altor sume de bani sau proprietai prin frauda, inselatorie sau deturnare de fonduri."

Majoritatea acestor forme de abuz constituie, in numeroase ari infraciuni criminale ale caror sanciuni sunt prevazute in Codul Penal.

Analizand violenta in familie si abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plaseaza subtitlul ,,faa nevazuta a familiei" . Este o expresie cultivata mai cu seama datorita miscarii feministe, ce a pus pe tapet idea ca spaiul familial este departe de a fi unul senin, plin de armonie, ci e impregnate de mari convulsii si nedreptate, cu deosebire la adresa soiilor si copiilor. Pentru a proteja in continuare aceasta imagine idilica despre grupul domestic este o mare inechitate sociala si general umana.

Apropierea fizica a persoanelor intre ele prin atatea nevoi si experiene duce inevitabil la posibilitatea de conflicte mai dese si intense. Factorul erotico - afectiv, atenia si iubirea reciproca inseamna si o sensibilitate si reactivitate mai mare la comportamentul celuilalt. Familia este microuniversul cu cel mai mare potenial de solidaritate afectiva, dar si de tensiuni si abuzuri.

1.3.Determinarea cauzelor violentei domestice

Marii specialisti nu s-au limitat la elaborarea si utilizarea unor intrumente de lucru care sa masoare reprezentarile sociale ale acestei forme de agresivitate, ci s-a deplasat in special catre structurarea cauzelor prezente in acest tip de comportamente.

Femeia vede cauzele potrivit carora este expusei violentei in ea insasi, barbaii - in altcineva. In acest sens Munteanu A. , Popescu M. , si Popa S., in urma cazurilor studiate au apreciat ca se pot diferenia trei categorii de cauze ale violentei domestice indreptate asupra femeilor:

A: Cauze care in de caracteristicile individuale:

1.Afectarea starii de sanatate a agresorului sau victimei

2.Consumul de alcool sau diferite substane

3.Istoria infracionala a agresorului

4.Instabilitate ocupaionala

5.Gravitatea la victima

6.Violenta ostila

7.Gelozie

B:Cauze determinate de caracteristicile relatiei:

1.Trai comun cu parinii

2.Locuina comuna

3.Perpetuarea modelului: prezena unei istorii a violentei in copilaria victimei sau agresorului

4.Izolarea sociala

5.Perioada scurta de cunoastere

6.Prezena unor relatii adultere

C: Cauze sociale ale violentei intrafamiliale:

Inegalitatea de gen in familie si societate

1.Tolerana sociala faa de violenta domestica- reprezentarile colective

2.Neimplicarea celorlali

3.Saracia- lipsa de bani

4.Tranziia

5.Lipsa unor legi specifice

6.Absena serviciilor

7.Ignorana femeilor victime privind posibilitai de autoprotejare

De asemenea, in vederea obinerii unor informaii valide, cercetarea realizata in anul 2000 de cele trei autoare a prevazut ca analiza datelor sa releve manifestarile si consecinele prezente in violenta domestica.

Fiecare caz de violenta conjugala se desfasoara in condiii specifice si are cauze particulare, insa, exista o serie de factori comuni, care definesc existenele si tendinele fenomenului la nivelul intregii societati. Acesti factori vizeaza, in primul rand, atitudinile si stereotipurile sociale cu privire la rolul ,,dominant" al femeii si cel ,,subordonat" al acesteia, inegalitaile dintre sexe. Exista, din acest punct de vedere, o lunga istorie a abuzului contra femeilor, impotriva soiilor, in general, intarita de norme, cutume sau tradiii.

Fara a inregistra modificari de esena, poziia femeii in familie si in societate, perioada moderna si contemporana, este la fel de subordonata, imaginea ei corespunzand unor stereotipuri tributare.

In pofida modificarilor intervenite in legislaiile contemporane, pentru a garanta drepturi egale barbatului si femeii, soiei si soului, atitudinile sexiste si concepia dublului standard prin care este judecata sexualitatea celor doua sexe au supravieuit, in mare masura, pentru a mentine, in continuare, poziia de subordonare a femeii faa de barbat.

Dincolo de intrvenia acestor factori sociali, economici si culturali, Richard Gelles, aprecia, in acest sens ca ,,cei mai importani factori care determina violenta conjugala sunt statutul social, statusul ocupaional, condiiile financiare, valorile personale si comunitare. Dincolo de acesti factori, profilul psihic al individului si experenele sale socializatoare in mediul familial sau social pot constitui influene determinante".

W. C. Reckless afirma ca gradul de violenta al unei persoane depinde de capacitatea acestor doua sisteme de a-l apropia sau departa pe individ de utilizarea violentei.

O abordare feminista considera violenta ca un rezultat al distribuiei inegale a puterii in relaia de cuplu. Barbatul foloseste violenta atunci cand simte ca pierde controlul asupra partenerei de cuplu sau pierde autoritate, in timp ce femeia utilizeaza violenta pentru a se apara sau riposta atunci cand este atacata.

,,In familiile care pastreaza inca elemente ale modelului tradiional, disribuia puterii intre partenerii de cuplu este disproporionata. Cercetarile au aratat ca in mediile rurale, unde modelul patriarhal al distribuiei puterii se pastreaza intr-o proporie mai mare, sunt constatate mai multe cazuri de violenta verbala si fizica generata de plasarea femeii intr-o situatie vulnerabila. Acest tip de putere are origine sociala si culturala si se refera la norme si asteptari care ghideaza inelegerea noastra despre cum anume puterea trbuie alocata in relatie de cuplu. Puterea sociala a fost tradiional favorabil barbatilor, conferindu-le un statut

superior si autoritate in comparaie cu femeile. Credina culturala predominanta, potrivit careia soul trebuie sa fie capul familiei, a dat barbatului un avantaj de putere. Dezechilibrul

puterii in relatie de cuplu este influenata, pe de-o parte, implicarea sociala si de resursele disponibile fiecarui partener, iar pe de alta parte de interdependena dintre cei doi parteneri. Spre exemplu, femeile sunt socializate sa-si defineasca si sa susina conceptul de sine prin intermediul relatiilor de familie, asa ca au tendina de a investi mai mult timp in alternative si suport faa de cuplu, in timp ce barbaii se identifica cu rolurile sociale si economice asociate conceptului de putere"

Stastisticele semnaleaza un numar mai mare de cazuri de violenta conjugala care au loc in familiile defavorizate, acest lucru este explicat, de mai multi cercetatori, prin faptul ca aceste familii au mai puina intimitate, fiind mai expuse controlului exercitat de ageniile publice, printre care poliia. Dimpotriva, familiile din clasele favorizate au un mai mare acces la servicii private (consilieri familiali, psihiatri, terapeui, medici particulari, etc.) motiv pentru care violenta conjugala din cadrul lor este foarte putin transparenta (Del Martin).

Factori specifici care determina violenta conjugala pot fi menionai urmatorii:

Dependena economica a femeilor de barbai

,,Dependena economica a femeilor de barbai este un fenomen creat in tranziie, si inlocuieste interdependena economica din comunism. Mai mult acest fenomen este mai raspandit in randul femeilor tinere si conduce la dezvoltarea patriarhatului modern. In ultima decada, in Romania (dar si in alte ari vecine) sindicatele din marile industrii au avut un rol foarte important ca grupuri de presiune. Fiund sindicate din industria grea (prin excelena falimentara), ele au aparat interesele lucratorilor barbai, cerand sistematic o redistribuire a cheltuielilor bugetare in favoarea acestora. Statul a incercat sa fie protector pentru femei, dar a ramas protector pentru barbai, care au devenit asrfel ,,fii favorii ai tranziiei", cel putin in sensul veniturilor obinute din redistribuiri ale bugetului public.

Tranziia post - comunista se caracterizeaza prin distribuirea puterii preponderent in beneficil barbatilor si distribuia costurilor sociale preponderent in

defavoarea femeilor, chiar daca aparent barbaii pierd mai mult prin descrestrea dramatica a industriei".

Putem remarca faptul ca femeile lucreaza preponderant in domenii cum ar fi: textile, sevicii publice, comer, sanatate, educatie. In unele dintre ele salariaii nu benificiaza de cresteri salariale semnificative si nici de susinere din partea statului. Mai multe dintre ele au fost privatizate de la inceput si s-au dezindicalizat complet.

O alta expicaie ne da Mihaela Miroiu a contrastului devenit al femeilor faa de babai il constituie varsta de pensionare mai scazuta la femei, ceea ce implica un nivel mai scazut al pensiei. Femeile mature si cele varstnice au fost puternic influenate de idiologia egalitarismului de gen in care au fost socializate. Recent, multe au trebuit sa se obisnuiasca cu dependena economica de barbati, fapt cu totul neobisnuit in experiena anterioara.

In acest fel, inegalitatea intre femei si barbati se transforma in dependena a femeilor de barbati. Guvernele nu par sa constientizeze aceste tendine si continua sa trateze femeile fara locuri de munca incluzandu-le pur si simplu in categoria casnice. Barbaii fara serviciu sunt trecui in categoria ,,someri" sau personae fara ocupaie. Astfel, femeile par sa joace rolurile de ,,casnice" prin libera-alegere si nu fiindca sunt forate de aruncarea in afara sau de neincluderea pe piaa muncii. Problema lor este tratata ca privata. Dimpotriva, somajul barbatilor este privit ca problema politica.

Cel mai elocvent exemplu de manifestare este prezena unor atitudini partinitoare in familie, derivat din subestimarea contribuiei femeilor la venitul familial, intrucat femeile fac, in genere, majoritatea servicilor casnice neplatite. Majoritatea femeile tind sa cheltuiasca in primul rand spre beneficiul familiei si abia in ultima instana pentru ele insele.[22]

Similar, consider ca daca o societate se confrunta cu problematica dependenei a femeilor de barbai, in modul in care o soluioneaza este o masura a maturitaii acelei societati.

* Consumul de alcool si alcoolismul, in general

,,Problema alcoolismului, intr-adevar se afla in corelatie cu violenta. Femeile deseori menioneaza ca el devine agresiv cand se afla in stare de ebrietate. Insa, se dovedeste

ca el poate manifesta stari de furie si cruzime nu doar cand a utilizat alcool. Bauturile alcoolice reduc capacitatea persoanei de a controla si a dirija comportamentul, de aceea femeile se consoleaza explicand impulsivitatea barbatului prin influiena alcoolului. Printre

altele, pot fi intalnii barbai violeni care in principiu nu consuma alcool si tututun. Multe dintre persoanele care s-au tratat de alcoolism au continuat sa fie agresiv si sa-si maltrateze apropiaii. Alcoolismul ca boala si utilizarea excesiva a spirtoaselor nu pot indreptai violenta". (UNIFEM, 2002). [23]

In principiu, am putea spune ca, desi alcoolul si violenta familiala sunt adeseori asociate intre ele, una nu este cauza celeilalte. De fapt, agresorul are anumite caracteristici care il imping deopotriva spre alcoolism si spre violenta.

Este cunoscut, de altfel, faptul ca numerosi soi, aflai sub influiena alcoolismului isi maltrateaz nevasta sau concubina, razbunandu-se, in acest fel, pe toate esecurile pe care le-au experimentat in viata. Alcoolicii adopta, cel mai adesea, un asemenea comportament violent, numeroasele din actele de agresiune pe care le comit soldandu-se cu spitalizarea sau chiar cu decesul victimei. Cercetarile arata ca, in multe cazuri soii alcoolici, supusi tratamentului de dezalcoolizare, au continuat sa-si maltrateze partenera.

Pe de alta parte, nu trebuie uitat ca ,,insasi victima poate fi alcoolica sau consumatoare excesiva de alcool, situatie de natura a precipita conflictele cu partenerul de cuplu care fie este provocat, fie declanseaza el insusi situaia de agresiune. Desi ambii parteneri pot fi bautori de alcool, cel mai adesea, agresorii, mult mai frecvent decat victimele lor, se confrunta cu problema alcoolismului". (Correctional Service Canada).

Pentru a putea urmari relaia dintre consumul de alcool si utilizarea violentei in relaia de cuplu trebuie, insa, sa avem in vedere o serie de variabile cum ar fi: cantitatea de alcool consumata, frecvena consumului, paternul comportamental, contextul utilizarii alcoolului, disponibilitatea alcoolului, impotana alcoolului in viaa individului, experiena consumului si istoria familiei consumatorului.

In urma studiilor care s-au facut pana astazi nu exista nici o indoiala privind consecinele consumului de alcool asupra cresterii incidenei conduitelor violente. Totusi

concluzia lui Bernett (1997)[25] dintre abuzul de alcool si violenta asupra femeii in relaia de cuplu spune ca: ,,alcoolul este primul factor de risc in dezvoltarea conduitei violente."

Alcoolul, ca atare asa cum am menionat, nu esste o cauza, ci o condiie care agraveaza actul de violenta respective. El este asociat insa cu o multitudine de atitudine

(re)sentimente sau manifestari la limita patologicului care induc agresorului tendine de agresivitate extreme de grave. Aceste tendine sunt potenate, la randul lor, de diversi factori de personalitate, ca si de o serie de modele culturale invaate in familie. Pe de alta parte, alcoolul poate conduce la acte de agresiune, mai ales in cazurile in care subiecii in care subiecii consumatori, barbai sau femei, sunt plasai in situaii de conflict, ameninatoare, ori considerate ca atare de insisi subiecii.

,,Importana influienei alcoolului in cazurile de violenta variaza in funcie de situatie si conduce la reacii exgerate, reducand acurateea judecarii riscurilor asumarii unei conduite violente prin amplificara tendinelor de a aciona conform cu primul impuls." (Violence Directions Australia)

*Gelozia

Gelozia constituie un alt factor important care determina violenta conjugala, mai ale atunci cand soul, in concordana cu prejudecaile sexiste, experimenteaza un profund sentiment de posesivitate asupra femeii, solicitandu-i fidelitatea absoluta.

Gelozia excesiva, in multe cazuri nejustificata, alcoolismul si, mai ales, conduita agresiva se numara, de altfel, printre cele mai frecvente motive de divor, care se acumuleaza in timp, pentru a atinge puctul culminant in momentul desfacerii casatoriei. In asemenea imprejurari, in familiile respesctive unde gelozia si violenta sunt negate sau ascunse, conduc la stresuri, boli psihice, maltratare si chiar decesul partenerei.

In familiile unde interaciunile sunt haotice, unde ceea ce in mod obisnuit apare ca problema este potrivit ca ceva normal.

Studiile psihologice au aratat ca, in multe cazuri de gelozie, soul este dominat de un puternic sentiment de insecuritate si de abandon, care ii invadeaza imaginaia sub forma unui veritabil complex. Din acest punct de vedere, el suspecteaza orice gest sau orice cuvant al partenerei, chiar daca, in realitate, aceasta ii este extrem de fidela. Necesitatea resimita de

unii barbai violeni de a-si controla soia merge chiar pana acolo in a-i interzice contracepia tocmai pentru a o lasa gravida si a o ine astfel , ,,captiva" (Del Martin) .

Dincolo de caracterul ,,normal" al unor reacii de gelozie exista si o forma patologica a acestor racii concretizate de asa numitul ,,delir de gelozie" caracteristice unor personae care prezina alterari ale personalitaii si care se manifesta extreme de agresiv in situaiile de conflict cu partenerul de cuplu.

Amestecul de gelozie patologica, ura si suferina, umilirea si maltratarea grava a fostei partenere caracterizeaza aproape fiecare caz de divor in care victima, daca nu are alte motivaii, renuna la casatorie tocmai datorita conduitelor abusive ale partenerului de cuplu. In alte cazuri, gelozia soului si, implicit, comportamentul sau violent se datoreaza unor probleme sexuale din partea soiei.

*Sexualitatea in cuplu

Majoritatea oamenilor in toate societaile sunt heterosexuale - adica isi stabilesc relaii emoionale si placere sexuala la parteneri de sex opus. In toate societaile heterosexualitatea reprezinta baza casatoriei si a familiei.

In acest domeniu incompatibilitatea fizica si sexuala este una dintre cauzele pricipale in cuplu. Daca barbatul are indoieli asupra virilitaii sale sau asupra dorinei sexuale a soiei, el poate adeseori, sa o suspecteze de infidelitate, negand pana si paternitatea sa proprie asupra copiilor rezultai din conveuirea comuna. In mod real, brutalitatea soului determina de fapt cele mai multe cazuri de incompatibilitate sexuala dintre parteneri, astfel ca soia nu mai raspunde adecvat avansurilor sexuale al acestuia, motiv pentru care gelozia si violenta acestuia se amplifica.

,,Neanelegirile sexuale din timpul casatoriei, sunt datorate unor disfuncii, care determina o pondere importanta din cazurile de violenta conjugala (Roy M., 1996)[28], mai ales

atunci cand acestea s-au manifestat inca din timpuriu, in perioada inchegarii cuplului". Din acest punc de vedere violenta sau abuzul contra soiei este o forma de ,,compensare" a unui

deficit care impiedica convieuirea armonioasa in cadrul cuplului si-i da partenerului sentimental existenei uui complex de inferioritate.

Dorina partenerei/soiei de a deveni independenta financiar

Studiile au evideniat un procent ridicat al cazurilor de violenta in familiile care pastreza concepiile tradiionale privind statutul superior al barbatului si legitimitatea folosirii violentei asupra femeii in baza acestui statut. Violenta asupra femeii care are la baza principiului superioritaii barbatului faa de femeie. O serie de acte violente apar in acele familii in care soul se considera ,,lider instrumental " si unicul cap de familie, refuzand ca soia sa lucreze sau sa se instruiasca in afara caminului. Dorina partenerei de a-si cauta o ocupaie sau de a-si ridica statusul educaional este interpretata, adeseori, ca un ,,atentat" la adresa statusului propriu si a responsabilitaii tradiionale care trebuie sa revina barbatului si femeii in camin, inclusiv o ,,uzurpare" a drepturilor primului. Asemenea concepii specifice barbatilor care au neveste casnice pot determina in multe situaii, maltratarea partenerei.

Independena financiara a femeii, cu toate ca poate determina amplificarea conflictelor din familie, acioneaza, totui ca un factor de protecie contra violentei soului. Scaderea inhibiiei faa de violenta si lipsa resurselor financiare care limiteaza paosibilitatea femeii de a lupta impotriva violentei sau de a parasi relaia abuziva. Smithy si Straus (2003) argumentau ca ,,atunci cand la nivel social nu este susinuta egalitatea dintre barbat si femeie in relatie de cuplu si cand piaa muncii nu incurajeaza accesul femeii la locurile de munca, iar sistemul de protecie nu furnizeaza resurse financiare femeii, ele pot face foarte putin pentru a stopa violenta in cuplu sau a parasi acea relatie".

Printre cei mai importani factori de a evita conflictele intre soi in cadrul familial sunt inelegerea si cooperarea - adica deciziile snt luate in comun, unde soia este foarte puin dependenta economic de partener, violenta este ori absenta, ori accidentala. Colaborarea intre

parteneri permite trecerea cu success peste episoadele de criza care fac sa sporeasca gradul de agresivitate si tendinele de violenta din cadrul familiei.

Studiile realizate in ultimii ani au aratat ca este greu de stabilit aciunea unei singure cauze asupra dezvoltarii comportamentelor violente. Dezvoltarea violentei in relaia de cuplu se afla sub incidena asociata a cauzelor.

Datele sondajului de opinie realizat in Bucuresti de Gallup arata ca ,,lipsa banilor este factorul sau cauza principala care favorizeaza dezvoltarea violentei asupra femeii in cuplu".

Violenta impotriva femeilor, ca si cea impotriva altor categorii vulnerabile este explicata prin interaciunea factorilor de protecie si celor de risc. Este un model multicauzal, in care factorii care privesc dezvoltarea si personalitatea victimei sunt in interaciune cu factorii de personalitate ai agresorului. Interaciunea lor poate fi analizata din perspectiva nivelelor individuale, familiale, interpersonale, organizaionale si macrosociale.

In final am putea spune ca cel mai mare factor al violentei domestice nu este vreunul din factorii de risc cunoscui, ci numarul total al factorilor de risc surprinsi la un caz. Cunoasterea cumulativa a factorilor de risc este importanta nu numai pentru identificarea cazurilor, dar si pentru a planifica ajutorul de care au nevoie.

1.4 Efectele violentei conjugale

Cercetatorii estimeaza ca exista un risc mare care ca femeia sa fie victima a violentei in cuplu, atunci, cand, atat femeia, cat si partenerul sau au fost martori sau victime ale abuzului in copilarie. De asemenea, specialistii apreciaza ca exista un risc crescut ca baieii care au fost martori la violenta sa dezvolte la maturitate comportamente violente, iar fetele sa devina victime ale violentei in cuplu.

Prin violenta asupra copilului intelegem faptul ca parinii sau cei ce au copil in ingrijire il expun unui comportament abuziv emoional, fizic sau sexual. Ori il neglijeaza intr-atat incat sanatatea fizica sau emotionala si dezvoltarea acestuia sunt in pericol.

Violenta domestica are efecte devastatoare asupra femeii. Dupa unii specialisti se delimiteaza doua categorii de victime ale unor evenimente traumatice:

n      primare care sufera direct de pe urma evenimentului;

n      secundare care asista la intamplari de natura traumatica, exercitate asupra unor persoane indragite, prieteni sau chiar necunoscui.

Victima primara este persoana abuzata fizic sau sexuala, persoana bolnava care nu este dusa la medic, adolescentul denigrat pe nedrept de dascal in faa prietenilor sai, soldatul ranit in razboi, individul inchis intr-un lagar de concentrare etc.

Victime secundare sunt persoanele care sunt martori ai violenelor din familie sau din afara ei (cand, de exemplu un copil asista la bataia crunta la care este supusa mama sa); in acest caz reacia persoanei este traumatizanta, comparabil cu ale celor din situaia de victima primara.

Dupa unii specialisti, daca in patru saptamani de la aciunea evenimentului traumatic se rezolva fenomenele, atunci capacitatea de adaptare a organismului victimei a biruit stresul. Daca, insa, simptomele persista mai mult de o luna, consecinele psihice se vor prelungi pentru perioade de timp greu de determinat, adesea - in lipsa unui ajutor de specialitate - pentru toata viaa.

Cateva din categoriile de tulburari care pot deveni cronice la persoanele victime ale violentei si care pot ingreuna adaptarea in continuare la sarcinile zilnice ne spune Maria Roth - Szamoskozi :

n      tulburari de somn, datorita cosmarurilor sau a gandurilor recurente, care impiedica persoana sa se odihneasca;

n      probleme de memorie, amintiri obsesive, declansate de senzaii vizuale, auditive sau olfactive care fac ca victima sa retraiasca evenimentul traumatic al abuzului;

n      probleme de concentrare desfasurarea activitailor de fiecare zi;

n      tulburari de afect, de tip anxietate, labilitate crescuta, anxietate generalizata, panica, fobii, impulsivitate, crize de plans;

n      ganduri de suicid, care sugereaza victimei ca nu mai merita sa traiasca;

n      comportament obsesiv, compulsiv, prin care victima se simte constransa sa comita anumite actiuni, fara sa se poata impotrivi;

n      tulburari de tip disociativ, de pierdere a contactului cu realitatea si alunecarea in planul imaginativ;

n      comportament sexual reactiv, tulburari de sexdualitate.

Toate aceste cosecine sunt adesea cunoscute de victima adulta si cu toate acestea, ea decide sa pastreze relaia cu agresorul, sub justificarea ca nu are ce sa faca, nu are unde sa se duca.

Violenta in familie nu este doar o problema domestica faa de care femeile trebuie sa isi asume responsabilitatea. Aceasta este o realitate care se extinde dincolo de familie, fiind coninuta de toate valorile si instituiile societatii.