Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


GENUL SI SEXUALITATEA

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic


GENUL SI SEXUALITATEA

CONCEPTE DE BAZA

SEXUL, GENUL SI BIOLOGIA

Diferentele de gen: natura si formarea

SOCIALIZAREA GENULUI

.Reactii ale parintilor si adultilor • Studiul genului • Cartile cu povesti si televiziunea • Dificultatea de a creste copii iara discri­minare de sex •, A practica' genul

IDENTITATEA SI SEXUALITA­TEA GENULUI: DOUA TEORII

Teoria lui Freud despre dezvoltarea genului • Teoria lui Chodorow despre dezvoltarea genului

SEXUALITATEA UMANA

Biologia si comportamentul sexual. Influentele sociale asupra comportamentului sexual • Sexualitatea in cultura occidentala. Homosexualitatea • Prostitutia

CONCLUZII: GENUL, SEXUA­LITATEA SI INEGALITATEA

REZUMAT

LECTURI SUPLIMENTARE

TERMENI IMPORTANTI

CONCEPTE DE BAZA

Ce inseamna sa fii barbat? Ce inseamna sa fii femeie? Jan Morris, renumit scriitoare de lucrari de calatorie, fusese barbat. Ca James Morris, ea a fost membraj a expeditiei britanice conduse de Sir Edmund Hillary, care a cucerit Everestul. Fuses chiar un barbat foarte „masculin' - sofer de curse si practicant a numeroase sporturi! Totusi, se simtise dintotdeauna ca o femeie intr-un corp barbatesc. Asa ca s-a supxi unei operatii de schimbare de sex si traieste de atunci ca femeie.

Cartea, in care Morris povesteste experienta ei legata de schimbarea de se* ne inlesneste o observare mai atenta a diferitelor lumi, in care traiesc barbatii sjj femeile.

Ni se tot spune ca prapastia sociala dintre sexe se ingusteaza, dar eu pot sa depun marturie - dupa ce am trecut, in cea de-a doua jumatate a secolului XX, prin experiente de viata in ambele roluri (barbat si femeie) - ca nu gasesc nici un aspect al vietii - nici un moment al zilei, nici un contact, nici o situatie, nici o atitudine, care sa nu fie diferita la barbati si femei. Pana si tonul vocii cu care mi se vorbea, tinuta persoanei din spatele meu, starea ce plutea in aer cand intram intr-o incapere sau ma asezam la o masa la restaurant - subliniau constant schimbarea mea de statut. Iar daca atitudinile celorlalti s-au modificat, la fel s-a intamplat si cu ale mele. Cu cat eram mai mult tratata ca femeie, cu atat mai femeie deveneam. M-am adaptat vrand-nevrand. Daca se presupunea ca nu ma pricep sa repar o masina sau sa deschid o sticla, descopeream ca in mod ciudat devenisem nepriceputa. Daca cineva considera ca o geanta era prea grea pentru mine, in mod inexplicabil mi se parea si mie la fel. Ma amuza sa observ ca - de exemplu, atunci cand sunt invitata in oras la masa, de catre vreunul dintre prietenii mei de la oras - nu cu multi ani in urma ospatarul acela lingusitor ma trata pe mine asa cum il trateaza acum pe el. Atunci m-ar fi salutat cu o seriozitate plina de respect. Acum imi desface servetul cu un zambet jucaus, ca si cum ar vrea sa ma binedispuna. Atunci mi-ar fi luat comanda plin de gravitate, acum se asteapta ca eu sa spun ceva amuzant (ceea ce si fac) (Morris, 1974).

Acest lucru aproape ca ne face sa credem ca un „el' poate deveni o „ea', intruca| diferentele sexuale sunt foarte importante in viata noastra. De regula le ignoram tocmai pentru ca sunt atat de discrete. Ele ne sunt intiparite de la bun inceput.

in acest capitol vom studia natura comportamentului sexual uman si vom anali2 caracterul complex al sexualitatii - trasaturile sexuale umane - si diferentele sexuale.| Viata sexuala in societatile modeme, ca atatea alte lucruri, trece prin transformar importante, care afecteaza viata emotionala a. celor mai multi dintre noi. Vom descope ce sunt aceste schimbari si vom incerca sa interpretam semnificatia lor ampla, catr sfarsitul capitolului.

incepem prin a cerceta originile diferentelor dintre baieti si fete si cele dintre barbati si femei. Parerile oamenilor de stiinta sunt impartite, referitor la masura in care caracteristicile innascute au un impact durabil asupra identitatii genului nostru si a activitatii noastre sexuale. Problema reala este de fapt in ce masura sunt ele invatate. Nimeni nu-si mai inchipuie ca sexualitatea noastra e instinctiva, in sensul in care e instinctiva activitatea sexuala a multor animale inferioare - cum ar fi faimoasele ,pasari si albine'. Totusi, unii oameni de stiinta acorda mai multa importanta influentelor sociale in analizarea genului si a sexualitatii.

SEXUL, GENUL SI BIOLOGIA

3 Cuvantul „sex', asa cum este folosit in vorbirea curenta, este ambiguu, intrucat se refera si la o categorie de persoane, dar si la unele acte pe care oamenii le fac impreuna („a face sex'). Ca sa stabilim claritatea trebuie sa facem distinctia dintre sex - in sensul diferentelor biologice si anatomice dintre barbati si femei - si activitatea sexuala. Mai trebuie sa facem o distinctie importanta: cea dintre SEX si GEN. in timp ce sexul se refera la diferentele fizice ale corpului, genul priveste diferentele psihologice, sociale si culturale dintre barbati si femei. Distinctia intre sex si gen este fundamentala, intrucat multe diferente intre barbati si femei nu au origine biologica.

Diferentele de gen: natura si formarea

in ce masura diferentele de comportament dintre femei si barbati sunt rezultatul sexului si nu al genului? Altfel spus, care este ponderea diferentelor biologice? Unii autori considera ca exista diferente comportamentale innascute, intre barbati si femei care apar intr-o oarecare masura in toate culturile si ca descoperirile sociologiei duc hotarat in aceasta directie. Acesti cercetatori atrag atentia, de exemplu, asupra faptului ca, in majoritatea culturilor, vanatoarea si razboiul sunt cel mai adesea apanajul barbatilor. Cu siguranta, sustin ei, acest lucru arata ca barbatii poseda tendinte biologice fundamentale catre agresivitate, care le lipsesc femeilor.

Alti cercetatori nu sunt insa convinsi de acest argument. Ei spun ca nivelul agresivitatii masculine variaza mult in functie de cultura, in timp ce femeilor li se cere sa fie pasive sau mai blande in unele culturi decat in altele (Elshtain, 1987). in plus, adauga ei, daca o trasatura e mai mult sau mai putin universala, nu inseamna in ''nod distinct ca are o origine biologica; pot exista factori culturali generali, care produc asemenea caracteristici. De exemplu, in majoritatea culturilor, femeile isi petrec o buna parte din viata ingrijindu-se de copii, astfel ca nu pot lua oricand parte la vanatoare sau razboi. Din aceasta perspectiva, diferentele de comportament dintre barbati si femei se produc mai ales in urma invatarii sociale a identitatii feminine si masculine - a feminitatii si masculinitatii.

Dovezi ale lumii animale

Ce ne arata dovezile? O posibila sursa de informatie o constituie diferentele dfl alcatuire hormonala dintre sexe. Unii sustin ca hormonul sexual masculii testosteronul, se asociaza cu tendinta masculina catre violenta. Cercetarile aul demonstrat, de exemplu, ca daca maimutele masculi sunt castrate inca de la nasterej ele devin mai putin agresive; la fel, daca femelelor de maimuta li se administreaza! testosteron, vor deveni mai agresive decat femelele normale. Pe de alta parte, s-a descoperit ca faptul in sine, de a da maimutelor ocazia sa-i domine pe altii, face sa lej creasca nivelul de testosteron. Astfel, comportamentul agresiv poate afectai producerea hormonului, iar nu hormonul este cel care provoaca agresiunea sporitaj

O alta sursa posibila de dovezi este observarea directa a comportamentului? animalelor. Autorii care leaga agresivitatea masculina de determinarea biologica observa adesea o agresivitate ridicata in randul animalelor mai evoluate. Daca luamj in consideratie comportamentul cimpanzeilor, spun ei, masculii sunt invariabil ma| agresivi decat femelele. Cu toate acestea, exista de fapt mari diferente intre tipurile* de animale, in randul gibonilor, de exemplu, exista putine diferente notabile intre; agresivitatea sexelor, in plus, multe femele de maimute inferioare sau superioare sunt deosebit de agresive in unele situatii - cum ar fi, de exemplu, atunci cand sunt tinere sau amenintate.

Dovezi ale lumii umane

In privinta oamenilor, una din sursele de baza provine din experienta gemenilor univitelini (identici). Gemenii univitelini se nasc dintr-un singur ovul si au aceeasi mostenire genetica, intr-un caz, unul dintre gemenii univitelini masculini a fost grav ranit in urma unei circumcizii si s-a luat hotararea reconstituirii organelor sale genitale '.j ca organe feminine. Asa se face ca a fost crescut in continuare ca fiind fata. La| sase ani, gemenii prezentau trasaturi specifice masculine si feminine, asa cum sunt { intalnite in culturile occidentale. Fetita se juca cu alte fetite, ajuta la treburile casei si-si dorea sa se casatoreasca cand avea sa creasca mare. Baiatul prefera compania altor baieti, jucariile lui preferate erau masinutele si camioanele si-si dorea sa devina pompier sau politist.

Catava vreme, acest caz a fost considerat o demonstratie concludenta a influentei determinante a invatarii sociale asupra diferentelor de gen. Cand fetita a devenit adolescenta, a fost intervievata in cadrul unei emisiuni televizate. Interviul a demonstrat ca nu se simtea tocmai relaxata cu identitatea de gen si ca probabil era „in realitate' baiat, in fond. Aflase intre timp despre trecutul ei neobisnuit si se prea poate ca aceasta cunoastere sa fi fost raspunzatoare pentru conceptia despre sine (Ryan, 1985).

Acest caz nu respinge posibilitatea existentei unor influente biologice, asupra diferentelor de comportament observate intre barbati si femei. Daca ele exista, totusi, originea lor fiziologica nu a fost inca determinata. Problema ramane controversata,

dar concluzia la care a ajuns geneticianul Richard Lewontin va gasi probabil numerosi

sustinatori:

Autoidentificarea elementara a unei persoane ca barbat sau femeie - o data cu multitudinea de atitudini, idei, si dorinte care insotesc acea identificare - depinde de eticheta care i s-a pus atunci cand era copil, intr-un curs normal al evenimentelor, aceste etichete corespund unor diferente substantiale intre cromozomi, hormoni si morfologie. Astfel, diferentele biologice devin un semnal al diferentierii dintre rolurile sociale, mai degraba decat o cauza a lor (Lewontin, 1982).

SOCIALIZAREA GENULUI

in timp ce dovezile biologice contribuie la intelegerea originii diferentelor de gen, un alt drum care poate fi urmat este studiul socializarii genului, adica invatarea rolurilor de gen prin intermediul factorilor sociali, cum ar fi familia si factorii mediatici.

Reactii ale parintilor si adultilor

Multe studii au fost intreprinse asupra gradului in care diferentele de gen sunt rezultatul influentelor sociale. Studii ale relatiei mama-copil arata diferente intre modul cum sunt tratati baietii si fetele, chiar daca parintii considera ca reactiile lor sunt nediscriminate. Adultii carora li se cere sa afirme personalitatea unui copil dau raspunsuri diferite in functie de parerea lor despre acel copil, daca este baiat sau fata. in cadrul unui experiment clasic, cinci tinere mame au fost studiate in relatie cu un bebelus de sase luni, pe nume Beth. S-a observat ca ele aveau tendinta sa-i zambeasca des si sa-i ofere papusi ca jucarii. Spuneau ca e „dulce', ca „plange delicat'. Reactia unui al doilea grup de mame fata de un copil de aceeasi varsta, pe nume Adam, a fost vizibil diferita. Bebelusului i se ofereau de regula un trenulet sau alte „jucarii baietesti'. Beth si Adam erau de fapt unul si acelasi copil, imbracat in haine diferite (Will s.a., 1976).

Studiul genului

Studiul genului de catre copii este aproape cu certitudine o practica inconstienta, inainte ca acestia sa se caracterizeze pe ei insisi cu claritate ca fiind baiat sau fata, ei primesc un set de semne preverbale. De exemplu, adultii barbati si femei manevreaza de regula copiii in mod diferit. Cosmeticele pe care le folosesc femeile contin parfumuri diferite de cele pe care bebelusul le poate asocia cu masculinitatea. Diferentele sistematice in imbracaminte, coafura etc., ofera semnele vizuale pentru copilul mic in procesul invatarii. La varsta de doi ani, copiii au deja o intelegere Partiala a ceea ce este genul. Ei stiu daca sunt baieti sau fete si pot in general sa-i catalogheze cu precizie pe ceilalti. Totusi, copilul nu stie, inainte de a implini sase ani,

ca genul cuiva nu se poate schimbarea fiecare are un gen si ca diferentele de sej dintre fete si baieti sunt determinate anatomic.

Jucariile, cartile cu poze si programele de televiziune pe care Ic urmaresc copiijj tind sa accentueze diferentele dintre atributele masculinitatii si cele ale feminitatii.; Magazinele de jucarii si cataloagele de produse livrabile prin posta isi categorises de obicei produsele in functie de gen. Chiar si unele jucarii, care par a fi neutre din punct de vedere al genului, in realitate nu sunt asa. De exemplu, pisicutclc si iepurasii sunt recomandate pentru fete, in timp ce leii si tigrii sunt considerati ca fiind mai potriviti pentru baieti.

Vanda Lucia Zammuncr a studiat preferintele legate de jucarii ale unor copii intre sapte si zece ani, din Italia si Olanda (Zammuner, 1987). Ea a analizat atitudinea copiilor fata de o varietate de jucarii; s-au luat in consideratie atat jucariile stereotipa masculine si feminine, cat si jucariile considerate a nu fi diferentiate in functie de sex. Li s-a cerut atat copiilor cat si parintilor sa spuna care jucarii sunt potrivite pentru baieti si care pentru fete. Adultii si copiii au fost in huna masura de acord, in mare, copiii italieni au ales mai des jucarii diferentiate in functie de sex decat cei olandezi - descoperire care confirma asteptarile, intrucat cultura italiana tinde sa-pastreze o privire mai traditionala asupra diviziunilor de gen, decat cea olandeza, d si in alte studii, fetitele din ambele societati au ales intr-un numar mai marc jucarii] neutre ca gen sau baietesti, fata de baietii care au dorit sa se joace cu jucarii de fete.;

Cartile cu povesti si televiziunea

In urma cu 25 de ani, Lcnorc Weitzman si colegii sai au intreprins o analiza a! rolului genului asupra unora dintre cele mai cunoscute carti pentru copiii prescolari,; descoperind cateva diferente clare intre rolurile genurilor (Weitzman s.a. 1972). Baietii jucau in povesti si in desene un rol cu mult mai important decat fetele, depasindu-le intr-un raport de 11 la l. Daca se luau in considerare si animalele cu genuri determinate, proportia era de 95 la l. Activitatile tipic masculine si feminine de asemenea, difereau. Barbatii erau antrenati in urmariri pline de aventuri si activitati in aer liber, care presupun independenta si putere. Acolo unde apareau fete, portretul lor era pasiv si marginit mai cu seama la activitati desfasurate in interior. Fetele gateau si faceau curatenie pentru personajele masculine sau ii asteptau sa se intoarca acasa. La fel se intampla si cu barbatii si femeile adulte din cartile de povesti. Femeile care nu erau vaduve sau mame erau personaje imaginare - cum ar fi vrajitoarele sau zanele. Nu s-a descoperit nici o singura femeie in toate cartile analizate care sa aiba o ocupatie in afara casei sale. Dimpotriva, barbatii erau infatisati ca luptatori, politisti, judecatori, regi etc.

Cercetari relativ recente sugereaza ca lucrurile s-au schimbat intrucatva, dar ca foarte multe carti pentru copii raman aceleasi (Davies, 1991). Povestile cu zane, de exemplu, infatiseaza atitudinile traditionale legate de gen si de tipurile de scopuri si ambitii, pe care se presupune ca trebuie sa le aiba baietii si fetele, „intr-o buna zi

va veni si printul meu', in versiunea povestilor cu zane de acum cateva sute de ani, insemna de obicei ca o fata dintr-o familie saraca poate sa visc/c la bogatie si la noroc. Astazi, intelesul a devenit mai aproape de idealurile dragostei romantice, tjnele feministe au incercat sa rescrie cateva dintre cele mai faimoase povesti cu zane. rastumand rolurile obisnuite:

Nici n-am observat ca avea un nas caraghios.

Si arata cu siguranta mult mai bine in hainele acelea ciudate.

Nu-i nici pe departe atat de atragator pe cat 1-am gasit mai deunazi.

Asa incat cred ca o sa ma prefac pur si simplu ca pantofiorul asta de sticla mi-e

pica stramt.

(Viorst,1987)

Ca si aceasta versiune a Ccnusarcsei, atari versiuni modeme sunt destinate mai ales cartilor pentru publicul adult si au avut un impact scazut asupra povestilor din cartile obisnuite ale copiilor,

Desi exista si unele exceptii notabile, analiza programelor de televiziune destinate copiilor este conforma descoperirilor legate do cartile pentru copii. Studii asupra celor mai vizionate desene animate arata ca majoritatea persoanelor principale sunt masculine si cu acestea domina actiunile de urmarire. Imagini similare apar in clipurile publicitare care se difuzeaza dc-a lungul programelor.

Dificultatea de a creste copii fara discriminare de sex

June Stat h am a studiat experienta unui grup de parinti convinsi sa-si creasca copiii intr-un mod nediscriminatoriu din punct de vedere al sexului. 30 de adulti din l S familii au fost implicati in acest experiment, care cuprindea copii intre sase luni si 12 ani. Parintii proveneau din randurile clasei de mijloc si in majoritate lucrau in invatamant, ca profesori sau conferentiari. Stathan a descoperit ca majoritatea parintilor nu incercau sa modifice pur si simplu rolurile sexuale traditionale, tacand ca fetele sa semene cat mai mult a baieti, ci se straduiau sa creeze noi combinatii de masculin si feminin. Ei isi doreau ca baietii sa fie mai sensibili la sentimentele celorlalti si mai capabili de a exprima afectiune, in timp ce fetele erau incurajate sa-si caute ocazii de studiu si de promovare. Toti parintii au considerat ca trasaturile existente prin studierea genului sunt greu de contracarat. Ei au avut un succes moderai in a convinge copiii sa se joace cu jucarii, care nu erau adaptate genului lor, dar chiar si aceasta s-a dovedit a fi mai dificil decat se asteptau multi dintre ci. Una dintre mame a comentat astfel: