Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Imaginea traficului de fiinte umane in presa romaneasca - Lucrare de licenta

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
FUNCTILE FAMILIEI – clasificari si particularitati
VIATA – VALOARE SAU NONSENS?
Grupuri de socializare
PERSPECTIVA SOCIO-DEMOGRAFICA ASUPRA FAMILIEI
Testul t pentru esantioane independente
Intrebari pentru examen Politici Sociale
MONOGAMIA – CONCEPTII SOCIOLOGICE SI PSIHOSOCIOLOGICE
PRESTATIILE BANESTI DIN SISTEMUL DE PROTECTIE SOCIALA
RAPORTURILE DINTRE GENERATII SI SCHIMBAREA SOCIALA
TRATATUL DE PACE

TERMENI importanti pentru acest document

: : traficul de persoane lucrare de licenta : cauze ale vulnerabilitaC89Bi la tinerele traficate disertaC89Bii : :
loading...

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE DREPT SI SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA

Lucrare de licenta

Imaginea traficului de fiinte umane in presa romaneasca

Cuprins

Argument..4

Partea toretica

Cap I. Introducere in problematica traficului de fiinte umane

1.1. Definirea problemei..5

1. 2. Etapele traficului de fiinte umane.8

      I. 2. 1. Profilul recrutorului si profilul victimei10

1.3. Teorii explicative ale fenomenului de  trafic de persoane .12

      1.3. 1. Abordarea delincventionala   ..12

      1. 3. 2. Abordarea migrationala.15

1. 4. Date statistice cu privire la fenomenul traficului de fiinte umane.20

      1. 4. 1. Date statistice la nivel national..20

       1. 4. 2. Date statistice la nivel global.22

Cap. II. Implicatii ale traficului de persoane

      2. 1. Forme ale traficului23

      2. 1. 1. Abuzul fizic..24

      2. 1. 2. Abuzul emotional..25

      2. 1. 3. Abuzul economic..26

      2. 1.4. Abuzul sexual ca forma principala de exploatare prin trafic26

      2. 2. Cauze si efecte ale traficului de fiinte umane..28

 Cap. III. Categorii de grupuri vulnerabile si caracteristici ale acestora

               3. 2. 1. Copii.35

               3. 2. 2. Femeile37

               3. 2. 3. Alte categorii38

  Cap. IV. Politici sociale in vederea prevenirii si interventiei in situatia de trafic de fiinte umane

            4. 1.Legislatia internationala, conventii.39

            4. 2. Legislatia la nivel national.42

            4. 3. Prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.44           

            4.4. Informarea populatiei prin intermediul mass- media.47

Partea practica

Cap. V. Imaginea traficului de fiinte umane in viziunea mass-mediei romanesti

         5. 1. Problema cercetarii49

         5. 2. Justificarea alegerii temei49

         5. 3. Scopul cercetarii..50

         5. 4. Intrebarile cercetarii..50

         5. 5. Obiectivele cercetarii50

         5. 6. Culegerea datelor51

         5. 7. Esantionarea..51

         5. 8. Metodologia cercetarii.53

         5. 9. Analiza datelor.53

Concluzii..78

Propuneri..80

                 1- Indicatii pentru jurnalistii care scriu despre traficul de fiinte umane..80

                 2- Proiect de interventie81

Bibliografie ..90

Argument

Am ales aceasta tema deoarece consider ca fenomenul traficului de fiinte umane a luat amploare in ultimii ani, Romania fiind citata drept tara de origine si de tranzit pentru marile retele de traficanti. In Raportul Anual al Departamentului de Stat al SUA referitor la traficul de persoane, dat publicitatii in luna iunie 2004, Romania era una dintre tarile nominalizate, considerata a fi lider regional in lupta anti-trafic.

Romania se afla detasat pe primul loc, intre statele Europei de Sud-Est, in ce priveste numarul femeilor victime ale traficului de persoane in 2006, releva un raport al Oficiului Natiunilor Unite de lupta impotriva drogurilor si a crimei (ONUDC).
Potrivit raportului, care analizeaza situatia a 10 state din regiune - de la Croatia pana la Republica Moldova -, in Romania au fost identificate 2.285 de victime numai in 2006, de aproape 10 ori mai multe decat in toate celelalte tari la un loc.
Dintre aceste victime, 64% au fost traficate pentru a fi exploatate sexual, 56% fiind femei cu varste intre 14 si 25 de ani. Daca statisticile demografice si infractionale sunt corecte, probabilitatea ca o fata din Romania sa devina victima a traficului de persoane sunt de 1 la 6, considera expertii ONUCD.Traficul de fiinte umane este o forma moderna de sclavagism.In fiecare an mii de femei si de copii, sunt deplasati dintr-o tara in alta, de cele mai multe ori dinspre Europa de est inspre Europa de vest, in cadrul traficului de carne vie.Scopul principal al acestui trafic este exploatarea sexuala, dar el serveste si ca forta de munca ilegala.Traficul de fiinte umane este o forma grava de violenta sexuala, incompatibila cu principiile egalitatii de sanse intre femei si barbati si reprezinta o forma grava de incalcare a drepturilor fundamentale ale omului.

Traficul de fiinte umane este o infractiune grava in care victimele sunt tratate ca bunuri si vandute pentru obtinerea de profit. Pentru unii este considerata a fi o afacere, de cele mai multe ori controlata de crima organizata, care incearca sa obtina maximum de profit din ceea ce ei considera a fi “bunul” lor, dar care afecteaza sanatatea, bunastarea si securitatea persoanelor.

Consider ca este inuman sa vinzi, revinzi, privezi de libertate si in principal sa maltratezi o persoana cu scopul de a scoate un profit de pe urma acesteia.

Parte teoretica

Cap I. Introducere in problematica traficului de fiinte umane

1. 1. Definirea  traficului de fiinte umane

Traficul de fiinte umane a cunoscut o crestere constanta in ultimii ani, devenind o problema nationala si internationala. Fenomenul nu este unul episodic, implicand un numar mare de persoane, cunoscand profunde conotatii de ordin social si economic, demonstrand incalcarea profunda a drepturilor fundamentale ale omului si devenind o problema ce se agraveaza constant. In plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, Romania fiind citata ca tara de origine si de tranzit pentru marile retele de trafic de femei, provenind indeosebi din Asia, dar si din tarile vecine ca Ucraina, Moldova sau Belarus, cu destinatia in tarile din fosta Iugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo), precum si Turcia, Grecia sau statele din Europa Occidentala.

Desi fenomenul ia amploare in intreaga lume, el se manifesta cu precadere in zonele in care lipsesc o legislatie corespunzatoare si un sistem de cooperare eficient intre institutiile guvernamentale si societatea civila.

Traficul de fiinte umane  reprezinta o forma de sclavie, strans-legata de alte segmente ale criminalitatii organizate ( traficul de droguri, traficul de armament,spalarea de bani ), care a atins cote alarmante la nivel mondial. La nivel mondial, cifra reprezentand femeile si copiii traficati anual prin retele transfrontaliere din tarile in curs de dezvoltare catre Occident a fost estimata la cateva sute de mii. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, in noiembrie 2002, afirma ca cca. 200 de mii de femei au cazut victime retelelor de trafic balcanice. Organizatia Internationala pentru Migratie arata ca cele mai importante tari de origine pentru traficul de femei sunt Moldova, Romania,Ucraina, Rusia si Bulgaria. Centrul acestui gen de comert este Romania, datorita pozitiei geografice care o face tara de tranzit, si datorita existentei unui numar mare de persoane sarace, dispuse sa faca orice pentru bani.(Petrescu, Claudia, 2004,pg. 12)

 

Potrivit prevederilor Protocolului privind prevenirea, combaterea  si sanctionarea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva crimei organizate transfrontaliere, „trafic de persoane inseamna recrutarea, transportul, transferul, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare cu forta sau prin folosirea fortei sau altor forme de constrangere, prin rapire, frauda, inselaciune, abuz de putere sau de situatia de vulnerabilitate sau prin oferirea sau acceptarea de plati sau foloase pentru a obtine consimtamantul unei persoane care detine controlul asupra unei alte persoane, in scopul exploatarii. Exploatarea va include, la nivel minim, exploatarea prostitutiei altora sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau servicii fortate, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau prelevarea de organe”(art. 3, alin. A).

Recomandarea nr. R (2000)11, adoptata de Comitetul Ministrilor Consiliului Europei, se refera la traficul de fiinte umane , in scopul exploatarii lor sexuale, pe care il defineste astfel: „traficul de fiinte umane , in scopul exploatarii sexuale include recrutarea de catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice si/sau organizarea exploatarii si transportului sau migratiei legale sau ilegale a  persoanelor, chiar si cu consimtamantul acestora, in scopul exploatarii lor sexuale, prin intermediul, printre altele, al coercitiei, in special a violentei sau amenintarilor, abuzului de incredere, de autoritate sau abuzului unei situatii de vulnerabilitate.”

Esenta traficului o reprezinta transformarea unei persoane in marfa, fara stirea sau consimtamantul acesteia.(Petrescu, Claudia, 2004,pg. 15)

Exploatarea unei persoane (in legislatia internationala) – cel putin exploatare pentru prostitutie sau alte forme de exploatare sexuala, munca fortata, sau alte servicii, sclavie sau practici similare sclaviei sau prelevare de organe (conform Protocolului de la Palermo privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor unite impotriva criminalitatii transnationale organizate). (Asociatia Alternative Sociale , Ghid de informare in domeniul Traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Asistenta Victimelor, pg. 19).

In 2001 a fost adoptata Legea 678 pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.Articolul 12 prevede :”Constituie infractiune de trafic de persoane recrutarea,transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenintare, violenta sau prin alte forme de constrangere, prin rapire, frauda, ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima vointa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane.”( Unicef,- Reprezentanta in Romania, Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pg. 11).

Legea romana cuprinde o definitie similara celei adoptate la Conventia de la Palermo, cu omisiunea importanta a sintagmei „prin utilizarea unei situatii vulnerabile”, in timp ce textul legii apare, „proditand de imposibilitatea acelei persoane de ase apara sau de a-si exprima vointa”, insa aceasta nu inseamna sau, mai bine zis, nu acopera aria posibilitatilor unei situatii vulnerabile.

A recruta- A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a castiga pe cineva pentru o anumita activitate. – din fr. recruter, germ. Rekrutieren -.

Traficant – persoana care comite infractiunea de trafic de persoane; aceasta poate fi condamnata in functie de imprejurarile si consecintele faptei cu inchisoare de la 5 la 25 ani si interzicerea unor drepturi (conform Codului penal al Romaniei).( Asociatia Alternative Sociale, Ghid de informare in domeniul Traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Aistenta victimelor, pg. 20).

Victima a traficului de fiinte umane – persoana supusa traficului de persoa­ne indiferent de varsta si sex; la cerere, aceasta poate beneficia de consiliere psihologica si/sau consiliere si calificare profesionala in vederea obtinerii unui loc de munca. (Asociatia Alternative Sociale, Ghid de informare in domeniul Traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Aistenta victimelor, pg. 20).

Prostiutia – fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau prin­cipalele mijloace de existenta, practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite per­soane; aceasta fapta se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani (conform Codului Penal Roman),( Alternative Sociale , Ghid de informare in domeniul Traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Aistenta victimelor,  pg. 20).

Proxenetismul – indemnul sau constrangerea la prostitutie ori inlesnirea prac­ticarii prostitutiei sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei de catre o persoana, precum si recrutarea unei persoane pentru prostitutie, ori traficul de persoane in acest scop, se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi (conform codului penal al Romaniei), (Asociatia Alternative Sociale, Ghid de informare in domeniul Traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Aistenta victimelor,  pg. 20).

1. 2. Etapele traficului de fiinte  umane.Profilul recrutorului.Profilul victimei.

  Metodele de racolare pot fi efectuate prin constringere, rapire, inselaciune .

Realizarea traficului poate avea loc prin urmatoarele actiuni:

Recrutare

Se realizeaza de catre un recrutor, care poate fi „independent” (individ) sau o fir­ma cu profil aparent de impresariat artistic sau de plasare a fortei de munca in strainatate.

Majoritatea recrutorilor sunt barbati cu varsta cuprinsa intre 20 si 30 de ani, une­ori mai in varsta. Femeile recrutoare reprezinta un procent mai mic si au varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani. Exista, uneori, chiar familii in care atat sotul, cat si sotia si copiii acestora se ocupa de recrutarea si transportul victimelor.

De regula, recrutorii sunt persoane cunoscute de catre victima, uneori chiar rude care inspira incredere, prin povesti de succes personale sau a altor persoane pe care le-au „ajutat”, tinuta ingrijita si orice altceva ce indica o stare de prosperitate. Acestia au ocu­patii legate de locuri unde exista posibilitatea unui contact intens cu publicul, cum ar fi: barman, taximetrist, vanzator . Recrutorii le atrag pe victime cu promisiuni de slujbe usoare si bine platite in strainatate, recrutarea fiind identificata ca o problema de incredere (in recrutor) si de asumare a riscului (de catre victima).

Exista o mare diversitate de modalitati de recrutare a victimelor, cele mai impor­tante fiind insa: ofertele directe de false locuri de munca in strainatate (chelnerita, bucata­reasa pe vasele de croaziera, menajera, baby-sitter ); oferta prin intermediul anunturilor din ziare.

Transportul

Traficul de fiinte umane se desfasoara pe anumite rute, din tara de origine spre tara de destinatie. Totusi, exploatarea ca scop al traficului se poate produce si in tara de origine. Vanzarea se poate face in tara de origine, de tranzit si in cea de destinatie.

Trecerea frontierei spre tara de destinatie (de cele mai multe ori alta decat cea promisa victimei) se face cu ajutorul recrutorilor sau al calauzelor si poate fi: legala, sub pretextul unei excursii (in cazul fetelor care au pasaport); ilegala, in cazul persoanelor minore sau fara pasaport, situatie in care calauzele promit trecerea granitei in siguranta in schimbul unei sume de bani sau chiar fara plata.

In cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, victimele sunt tratate civi­lizat, li se ofera cazare si masa, pot lua legatura cu familia .

Vanzarea : are loc la destinatie, fara stirea victimelor care devin „proprietatea” unor pa­troni. Aspectul fizic si varsta sunt cele care fixeaza pretul de vanzare.

Sechestrarea si exploatarea :de cele mai multe ori victimele realizeaza ca au fost vandute de abia in momen­tul in care sunt sechestrate si exploatate, etapa caracterizata prin: sechestrarea in locuri bine izolate, inchise;lipsa totala a posibilitatilor de comunicare (li se retin actele de identitate, telefoanele mobile, alte bunuri); tratament violent: izolare, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, amenintare etc., pana la, in unele cazuri, omor.

Revanzarea :victimele intra intr-un ciclu al falselor datorii fata de traficanti, acestia pretin­zand ca trebuie sa-si recupereze banii din „munca” lor. in majoritatea cazurilor, urmeaza o revanzare catre un alt „patron” care, la randul sau, vrea sa-si recupereze suma platita.

Evadarea :se face in conjuncturi favorabile speculate de catre victime, cu ajutorul unor clienti, la o razie a politiei etc. de regula, victimele se adreseaza ambasadelor sau consu­latelor Romaniei din tara respectiva.

Repatrierea: se realizeaza cu sprijinul Organizatia Internationala pentru migratie (OIM), al ambasadelor si/sau consulatelor Romaniei care se ocupa de formalitatile de repatriere. Victimelor li se elibereaza pasaport consular si documente de calatorie. Primirea in tara se face de catre OIM, care le integreaza in programe de asistenta sau de catre reprezen­tantii altor institutii cu atributii in domeniul asistentei victimelor traficului de persoane.

1. 2. 1.  Profilul  recrutorului

  Varsta cuprinsa intre 20 si 45 de ani. Majoritatea recrutorilor/traficantilor au varstele mentionate, desi exista cazuri de traficanti cu varste mai mici sau mai mari. Potrivit stadiilor de dezvoltare propuse de psihologul american Erik H. Erikson, acest grup de varsta se caracterizeaza prin dezvoltarea capacitatii de a intretine relatii intime ca urmare a formarii identitatii personale in stadiul anterior (12-18 ani). Aceasta etapa de varsta se caracterizeaza din punct de vedere psiho-social prin orientarea vocationala si structurarea carierei. in cazul recrutorilor, experientele de viata, valorile socio-culturale accesibile au determinat orientarea spre activitati cu caracter ilicit ca rezultat al lipsei unor modele alternative si a suportului necesar unei bune dezvoltari a identitatii perso­nale.

Aspect fizic ingrijit. Statisticile arata ca traficul de persoane reprezinta una din cele mai „profitabile” infractiuni dupa treaficul de arme si droguri. Pe de alta parte, povestile de succes presupun reflectarea „realizarilor” prin vestimentatie si accesorii nu neaparat conservatoare, ci mai degraba conforme cu valorile socio-culturale ce pro­moveaza gusturi pentru produsele „de marca”. Toate acestea devin vizibile sub forma unui aspect fizic ingrijit ce promoveaza, alaturi de ceilalti factori, imaginea succesului promis.

Nivel de educatie mediu. Recrutarea si traficarea persoanelor presupun abi­litati de comunicare si de persuasiune achizitionate intr-o forma de educatie formala peste nivelul minim. majoritatea recrutorilor/traficantilor sunt absolventi de licee sau scoli profesionale, desi acest criteriu nu este unul general valabil; in multe cazuri experi­enta de viata si, implicit, experienta in cadrul retelelor de crima organizata au contribuit substantial la „educarea” abilitatilor necesare.

Istoric de abuz in familie. Cercetarile psihologice confirma teoria conform careia abuzatorul a fost, la randul sau, victima. dintre caracteriasticile abuzatorului se pot enumera: martor la manifestarile violente dintre parinti, victima a abuzurilor fizice si/sau emotionale in familie in perioada copilariei, stima de sine scazuta, minimalizarea propriilor responsabilitati, nevoia de a se impune si de a controla persoanele cu care intra in contact.

Inteligenta emotionala. In contextul fenomenului traficului de persoane, in­teligenta emotionala reprezinta o caracteristica intalnita in special in cazul recrutorilor care folosesc tehnici de manipulare mai subtile, sugerand abilitatea unei persoane de a  empatiza cu ceilalti pentru a veni in intampinarea nevoilor celor din urma, prin aceasta asigurandu-si atingerea scopului final: recrutarea.

Face parte dintr-o retea de traficanti. Definitia traficului de persoane con­form Protocolului de la Palermo (2000) face referiri la un proces complex care necesita construirea unor relatii care sa faciliteze parcurgerea tuturor etapelor, de la recrutare, transportare, vanzare, adapostire pana la exploatarea propriu-zisa. Cu toate acestea, in special in tara de destinatie, recrutorul poate actiona de unul singur, folosindu-se de relatii ce nu tin neaparat de o structura organizata.

Manifesta comportament violent. Acest tip de comportament este intalnit in special in cazul traficantilor care se folosesc de agresiunile verbale si fizice ca metoda de control, dar si ca metoda coercitiva (reala sau „anticipata”) in scopul obtinerii obedi­entei privind interdictiile impuse si comportamentele asteptate (ex. interdictia de a vorbi despre anumite subiecte cu clientii sau acceptarea tuturor clientilor).

Este foarte bine organizat. Desi in faza de recrutare poate da impresia ca ac­cepta dreptul persoanei de a se razgandi, adaptandu-se la situatie, in realitate traficantul urmeaza un plan prestabilit, cu date si rute exacte, evenimentele neprevazute fiind de cele mai multe ori anticipate sau combatute prin folosirea unor tehnici de manipulare .( Asociatia Alternative Sociale, Ghid de informare in domeniul Traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Aistenta victimelor,  pg 23-24).

1. 2. 2. Profilul victimei traficului de fiinte umane

Cercetarile efectuate de OIM Bucuresti asupra vulnerabiltatii fata de trafic a populatiei tinere din Romania au identificat o serie de factori care pot spori riscul de de a deveni victima a traficului de persoane. Acestia sunt: comunitatea, localizarea geografica intr-o regiune saraca; rezidenta intr-o aglomera­re urbana; grupuri de apartenenta: locuire intr-un mediu institutional; abuz si disfunctionalitate familiala; lipsa de comunicare in familie; dezintegrare sociala; achizitii si aspiratii profesionale: nivel scazut de educatie; dorinta de realizare perso­nala si independenta financiara; mobilitate si perceptia succesului: expunerea la povesti de migratie de succes; proiec­tarea succesului in strainatate; intentia de plecare in strainatate.

Pe baza analizei acestor factori pot fi identificate o serie de caracteristici ale posibilelor victime (tinere cu varsta intre 14-25 de ani): locul de provenienta: orase mari (in care lipseste sentimentul comunitatii), localizate in regiunile sarace ale tarii; sentiment scazut de apartenenta sociala; experienta unor abuzuri repetate; nivelul de educatie nu depaseste, de regula, studiile liceale; grupul de prieteni in care traieste valorizeaza in special banii; legaturi slabe cu biserica; dorinta intensa de independenta, in special financiara; situatie economica precara, lipsa de perspective; recepteaza pozitiv experientele unor cunoscuti care au lucrat (lucreaza) in strainatate; este gata sa-si asume riscurile pe care le implica o eventuala decizie de plecare in strainatate.( Asociatia Alternative Sociale, Ghid de informare in domeniul Traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Aistenta victimelor, pg. 23-24)

Persoanele de sex masculin devin si ele victime ale traficului, ei fiind recrutati in scopul exploatarii fortate prin munca si a prelevarii de organe.Identificarea cazurilor de trafic de barbati este mai dificila, deoarece ei nu se adreseaza singuri la politie nici altor organe de drept.Traficul de copii prezinta un grad de pericol sporit, avand in vedere varsta frageda a acestuia, vulnerabilitatea fizica si psihica.Cel mai des copii sint supusi exploatarii sexuale, aceasta se explica prin faptul cresterii cererilor din partea consumatorilor de placeri sexuale care prefera copii, in acest caz, exista riscul infectarii copilului cu HIV/SIDA sau cu alte boli venerice.Conform cercetarilor 5% din numarul copiilor traficati sunt obligati sa cerseasca, ei provocand mai usor mila trecatorilor.Alte tipuri de exploatare a copiilor sunt munca fortata in gospodaria casnica, munca auxiliara in constructii.

1.3. Teorii explicative ale fenomenului de  trafic de persoane

      1.3. 1. Abordarea delincventionala 

  Normele stabilesc doar ceea ce se asteapta sa faca oamenii si nu ceea ce fac realmente acestia.In numeroase cazuri, oameni, prin ceeea ce spun sau fac, vin in contradictie cu ceea ce majoritatea considera a fi comportament acceptabil, depasind limitele normative si institutionale acceptate.Prin urmare, in viata sociala se manifesta nu doar conformitate(respectarea normelor) ci si nonconformitate sau delincventa. Devianta sau delincventa este conform lui Andrei Stanoiu: „acel comportament pe care un numar de oameni il respinge ca fiind dincolo de limitele admise.Prin urmare deviant va fi considerat acel comportament care este valorizat si care provoaca reactii ostile din partea unei parti a membrilor societatii”.(Radulescu, Baciu, 1999 apud Bujdoiu, 2002, pg. 238-239).

Sociologii folosesc termenul de devianta cu sensul de „ansamblu disparat de transgregari, de conduite dezaprobate si de indivizi marginali” sustine Maurice Cusson.Potrivit acestui autor sociologii clasifica actele deviante in sapte categorii:

  • Infractiunile si delictele (omucidere, furt, infractiuni ale gulerelor albe, hoti profesionisti, bande de tineri delincventi).
  • Sinuciderea.
  • Consumul de droguri si lumea toxicomanilor.
  • Transgresiunile, deviantele sexuale( prostitutia, homosexualitatea, pornografia).
  • Deviantele religioase.
  • Bolile mentale.
  • Handicapurile fizice/relatiile tensionate care pot aparea intre persoanele „normale” si cele surde, nevazatoare, obeze, handicapate.

  Intr-o vreme, cauzele comportamentului deviant erau considerate a fi forte supranaturale.Omenii actionau in moduri irationale, pentru ca se credea ca erau posedati de „diavol” sau de „spiritele rele”. In secolul al XIX- lea, aceasta explicatie cedeaza treptat unei abordari considerate mai „stiintifica”, bazata pe cunoasterea bilologiei din acea vreme.( Bujdoiu, N. , 2002, pg. 239- 240). Cea mai importanta explicatie de acest tip, desi nu prima, a fost sustinuta de Cesare Lombroso , un medic care a lucrat in inchisorile italiene.El a suspus detinutii la diferite masuratori fizice si a constatat ca acestia aveau trasaturi fizice distincte: fruntea ingusta, maxilar iesit in afara, pometii proeminenti, urechi mari si labartate si par pe corp.Lombroso credea, dintr-o perspectiva evolutionista, ca, criminalii sunt „atavici”, ca sunt subdezvoltati din punct de vedere biologic, conclizie trasa sun influenta teoriilor evolutioniste.Din aceste date antropometrice Lombroso a ajuns la concluzia ca unii oameni au fost nascuti criminali, ca poarta de la nastere stigma de criminal.Interesul fata de factorul biologic a reinviat in ultimele decenii cand s-a sustinut ideea ca o parte dintre criminali au dereglare la nivelul genelor.Barbatul normal primeste un singur cromozom X si Y de la tatal lui.Femeile normale primesc cate un singur cromozom X de la ambii parinti.Din cand in cand un copil primeste doi cromozomi Y. Se stie ca barbatul e mai agresiv decat femeia, pentru ca el poseda un Y care-i lipseste femeii.Bazandu-se pe acest fapt, un grup de cercetatori in anul 1973 au sustinut ca nu trebuie sa fim surprinsi ca un cromozom Y in plus va da nastere unei mascunilitati mai accentuate.Cei in situatia respectiva se caracterizeaza prin inaltime neobisnuita, piele patata, performante slabe la testele de IQ, fertilitate sporita, tendinte agresive puternice.

Studii superioare au pus sub semnul intrebarii teza ca tipul XYY este stigmatizat drept criminal. Numarul de subiecti studiati a fost prea mic pentru a stabili un grad de certitudine, o legatura intre prezenta unui cromozom masculin suplimentar si comportamentul criminal.

R. Pyeeritz (1977) a aratat ca numai 1% dintre barbatii americani de tipul XYY ajung in inchisori.Marea majoritate a barbatilor XYY nu au fost niciodata acuzati de crima si isi duc viata normal.In 1985 Wiloson si Herrstein au ajuns la concluzia ca factorii biologici au efect neglijabil asupra comportamentului criminal si ca mediu social are un rol important in promovarea sau inhibarea oricarei influente pe care caracteristicile biologice o pot avea .( Bujdoiu, N. , 2002, pg. 252- 253).

In anul 1896 la al IV- lea Congres International de Antropologie Criminala, juristul antropolog Jullien a prezentat forma frecventa a picioarelor prostituatelor.Continuand-o, Lombroso a spus ca aceasta observatie ilustreaza ca morfologia prostituatei e mai anormala decat a criminalului, in special datorita anomaliilor de natura anatomica, deoarece piciorul capabil sa prinda este similar ca la maimute.Lombroso a interpretat tatuajul ca un semn al criminalitatii innascute.Pe mana dreapta (tatuajul) se gaseste foarte frecvent in randul homosexualilor.Spre sfarsitul vietii lui, Lombroso a considerat epilepsia ca un semn al criminalitatii.Aproape fiecare criminal innascut sufera de epilepsie intr-un grad sau altul.

In 1949, Sheldon a afirmat ca „tipul anatomic” are legatura cu criminalitatea.El a descris criminalul ca fiind, probabil, un mezomorf (musculos, dur, atletic) mai degraba decat un ectomorf (inalt, slab, fragil, osos, delicat) sau un endomorf (scund, gras, moale si rotund). Principiile generale ale pozitiei lui Sheldon au fost sustinute de cercetarile sotilor Glueck (1950), desi ei au afirmat ca tipul anatomic nu este o cauza directa a criminalitatii.Dupa parerea lor, mezomorfii au un alt tip de personalitate (insensibil fata de altii si ar putea sa reactioneze la frustrare cu comportament agresiv) care i-ar putea impinge la acte criminale.Astfel, ei au conchis ca relatia intre caracteristicile fizice si criminale este une indirecta .( Bujdoiu, N. , 2002, pg. 254- 255)

1. 3. 2. Abordarea migrationala

Emigratia contemporana este influentata de numeroase variabile economico-sociale si politice. In aceasta categorie intra o serie de factori structurali, derivand din evolutiile economice si demografice inegale pe mapamond: persistenta unor diferente majore in nivelul veniturilor si somajului de la o tara la alta; imbatranirea populatiei in statele avansate din punct de vedere economic, simultan cu cresterea natalitatii in majoritatea regiunilor in curs de dezvoltare (Europa Centrala si de Est constituind o exceptie notabila de la aceasta regula); accesibilitatea serviciilor de transport international si de telecomunicatii, ca urmare a progresului tehnic si tehnologic .

O alta variabila importanta se refera la politicile si practicile uzitate in managementul migratiei, promovate la nivel national si international.

Mobilitatea spatiala a populatiei depinde, in mare parte, si de factorii relationali sau “capitalul social”, respectiv resursele disponibile ca urmare a legaturilor mai mult sau mai putin puternice cu (persoane din) comunitati, organizatii si/sau retele care faciliteaza migratia internationala .Numarul, marimea si calitatea retelelor si a organizatiilor respective, legaturile materiale si culturale dintre tari, precum si diferentele in nivelul veniturilor si somajului constituie variabile-cheie intr-o serie de teorii cu privire la migratia internationala.

 In ultima instanta insa, decizia de a emigra temporar sau definitiv depinde de fiecare individ in parte, de sistemul de valori, obiectivele, preferintele, asteptarile si resursele de care acesta dispune: capitalul sau financiar, profesional, cultural si politic. Numarul celor care au luat aceasta decizie s-a marit substantial in ultimele decenii. Astfel, daca in 1965 erau aproximativ 75 milioane migranti, la inceputul secolului XXI numarul acestora ajunsese la 175 milioane, reprezentand cca. 3% din populatia planetei. Numai in perioada 1990-2000 numarul persoanelor rezidente intr-o alta tara decat cea in care au fost nascute a crescut cu 13,5%, fiind de aproape 21 milioane indivizi. Interesant este faptul ca in regiunile mai dezvoltate din punct de vedere economic (Europa, America de Nord, Australia, Noua Zeelanda si Japonia) numarul migrantilor s-a marit in deceniul mentionat cu 23 milioane persoane (+28%), in timp ce in restul lumii stocul de populatie migranta s-a diminuat cu aproximativ doua milioane (United Nations Report, 2002).

Desigur, nu toti imigrantii sunt acceptati in tara de destinatie in calitate de forta de munca. Aceasta cu atat mai mult, cu cat in ultimele trei decenii statele dezvoltate au accentuat restrictivitatea si selectivitatea politicilor lor de imigrare pe criterii profesionale. In aceste conditii, o mare parte a emigratiei legale catre Europa Occidentala, SUA, Canada si Australia are ca motivatie obtinerea de azil sau, intr-o masura mai importanta, reunificarea familiei11. In aproape toate tarile gazda – Germania constituind o exceptie notabila – , membrii familiei au dreptul sa intre, imediat, pe piata fortei de munca (United Nations Report, 2002, pg. 25-26). De asemenea, odata cu gloalizarea invatamantului superior, a crescut numarul tinerilor care studiaza in strainatate. Multi dintre acestia nu se intorc acasa dupa terminarea studiilor, ci isi gasesc locuri de munca pe plan local .In aceste conditii, a sporit numarul celor care lucreaza in stainatate, in diferite tipuri de organizatii din tara gazda: filiale sau sucursale ale societatilor transnationale, reprezentante ale organizatiilor internationale guvernamentale si negurnamentale, institutii de invatamant superior, spitale si centre de cercetare, precum si intreprinderi locale mari sau mici, activand in diferite domenii de activitate. Angajarile intenationale si cele locale de persoane de alte nationalitati au devenit tot mai frecvente, urmand acelasi trend crescator ca si transferurile de manageri si specialisti in stainatate .Acest proces nu este specific anumitor tari sau areale geografice. In ultimele trei decenii tot mai multe state, in special din randul celor in curs de dezvoltare, au devenit “gazde” pentru muncitori straini (United Nations Report, 2002, pg. 20-22). In prezent, din cele aproximativ 86 milioane de persoane care activeazǎ in afara tǎrii lor de origine, 34 milioane se aflǎ in regiuni in curs de dezvoltare. In acelasi timp, regiunile respective au fost si au ramas principalele rezervoare migratorii ale lumii.

Astfel, in prezent, zeci de tari de pe toate meridianele globului sunt atat furnizoare, cat si primitoare de forta de munca internationala. Drept consecinta, managementul migratiei – respectiv reglementarea volumului si a structurii fluxurilor de intrare si de iesire, in concordanta cu nevoile economiei nationale – a devenit o provocare majora pentru majoritatea tarilor lumii. Aceasta cu atat mai mult, cu cat expertii anticipeaza o crestere a presiunii migratorii si implicit, continuarea emigratiei in deceniile urmatoare, pe fundalul evolutiilor economice si demografice inegale precum si al accentuarii fenomenului de polarizare economico-sociala la nivel mondial (Stalker, Peter,  2000, pg.  140). Emigratia, in general – cea pe considerente profesionale, in special – poate avea atat avantaje, cat si dezavantaje majore pentru toate partile implicate: migrantii insisi si familiile lor, precum si tarile de destinatie si respectiv, de origine. Astfel, din punct de vedere personal, avantajele potentiale ale migratiei includ: ameliorarea perspectivelor de angajare, obtinerea unor venituri salariale superioare, posibilitatea dezvoltarii cunostintelor, deprinderilor si aptitudinilor de munca precum si cea a dobandirii de noi experiente sociale si culturale.

Gestionarea corespunzatoare a imigratiei ofera tarii gazda numeroase beneficii, printre care se numara veniturile suplimentare la bugetul statului provenind din impozitele pe veniturile imigrantilor, diversitatea si flexibilitatea superioara pe piata muncii, precum si obtinerea de forta de munca deja educata. Drept rezultanta, in acest mod este facilitata asigurarea resurselor umane necesare in sectoarele deficitare (Stalker,Peter, 2000, p. 27). Gratie imigrantilor care accepta salarii mici si sarcini neatractive (periculoase sau dificile), sectoarele de activitate beneficiare isi mentin (sau isi maresc) competitivitatea, iar personalul local cu calificare redusa poate promova in posturi superioare (United Nations Report, 1998, pg 91). Nu in ultimul rand, imigratia poate oferi o solutie (partiala) la problemele economice si sociale determinate de imbatranirea (si declinul) populatiei unui numar din ce in ce mai mare de state, in special pe continentul european (United Nations Report, 2002, p. 24). Emigratia poate prezenta o serie de avantaje si pentru tarile de origine, precum: cresterea fondurilor disponibile pentru consum si investitii, ca urmare a transferarii economiilor migrantilor; valorificarea pe plan national a capitalului uman si material acumulat in strainatate de catre cei ce se intorc acasa; intensificarea activitatii economice in domeniul transporturilor si telecomunicatiilor datorita cresterii cererii pentru serviciile firmelor care activeaza in domeniile respective. (Stalker, Peter,  2000, pg.  24). In anumite situatii la aceste avantaje se poate adauga reducerea ratei somajului si a instabilitatii sociale potentiale (United Nations Report, 1998, pg. 191).

Pe de alta parte, migratia internationala a fortei de munca nu este deloc lipsita de riscuri si costuri pentru toate partile implicate. In opinia lui Stalker, din punctul de vedere al migrantilor, acestea pot include: conditii de munca nu dintre cele mai bune in tara gazda, statut socio-profesional inferior si chiar discriminare. Nu sunt neglijabile nici costurile psihologice asociate separarii de familie si prieteni. Pentru tarile de destinatie, dezavantajele se pot concretiza in: cresterea competitiei pentru locurile de munca si, prin urmare, in reducerea nivelului salariilor in domeniile de activitate respective; frictiuni sociale datorate neintegrarii sociale si/sau economice corespunzatoare a imigrantilor; majorarea cheltuielilor necesare pentru servicii sociale, cursuri culturale si de limba.

Pentru tara de origine, dezavantajele migratiei internationale pot fi si mai importante. O parte dintre acestea deriva din pierderea de capital uman: imposibilitatea recuperarii investitiilor legate de scolarizarea emigrantilor si a valorificarii potentialului acestora in beneficiul national, insuficienta fortei de munca necesare in anumite sectoare de activitate, presiuni asupra nivelului salarizarii in domeniile deficitare etc. In plus, se pot accentua problemele sociale datorate cresterii diferentelor de venituri si accelerarii procesului de imbatranire a populatiei, ca urmare a faptului ca persoanele tinere – cu capacitate de munca superioara – sunt cele mai inclinate sa emigreze (Stalker, Peter, 2000, pg.  27). Un alt aspect relevant pentru Europa de Est (si nu numai) se refera la subutilizarea sau “risipa” de capital uman datorita emigratie personalului cu studii superioare spre posturi care necesita o calificare relativ redusa (United Nations Report, 1998, pg 91).

In ceea ce priveste motivatiile, particularitatile si implicatiile mobilitatii internationale a fortei de munca, se remarca deosebiri importante intre migratia internationala contemporana a specialistilor cu studii superioare si emigratia economica “clasica”. Aceasta din urma desemneaza fluxurile internationale de muncitori necalificati sau cu calificare redusa, provenind in special din tari mai putin dezvoltate din punct de vedere economic, decat tara de destinatie. Printre motivatiile migratiei economice “clasice” se numara penuria locurilor de munca si, in general, insecuritatea sau imposibilitatea obtinerii unor venituri suficiente in tara de origine, pe de o parte si, pe de alta parte, existenta unor perspective superioare de angajare, salarizare si ameliorarea standardului de viata in tara de destinatie. Particularitatile acestor fluxuri migratorii - in ceea ce priveste volumul, structura si directia lor - sunt influentate de numerosi factori, precum: proximitatea geografica; nivelul somajului in (potentialele) tari de destinatie si politicile in domeniul imigratiei promovate de acestea; legaturile culturale dintre diferite state si regiuni; gradul de dezvoltare a retelelor si a organizatiilor care faciliteaza migratia internationala; extensivitatea si eficacitatea programelor de protectie sociala in tara de origine.

In prezent, o importanta deosebita - atat pentru statele in curs de dezvoltare, cat si pentru cele dezvoltate din punct de vedere economic - o prezinta migratia internationala a specialistilor cu studii superioare. Aceasta deoarece, in conditiile revolutiei tehnologice din ultimele decenii a crescut cererea de “materie cenusie” in tarile occidentale. Drept urmare, s-a accentuat concurenta dintre aceste state si au fost intreprinse masuri speciale de catre unele dintre ele pentru atragerea si retinerea de specialisti cu inalta calificare in anumite domenii (tehnologia informatiei, cercetarea etc.). Asemenea masuri au facilitat “exodul creierelor” atat dinspre tarile in curs de dezvoltare spre cele dezvoltate economic, cat si intre acestea din urma. Spre exemplu, in anul 1999, circa 85 000 de persoane nascute in tarile Uniunii Europene si aprope 30 000 provenind din Europa de Est erau angajate in sectoarele stiintei si ingineriei in Statele Unite ale Americii. In plus, un numar mare de specialisti europeni in aceste domenii sunt atrasi, in fiecare an, de Canada, Australia si Noua Zeelanda.

Principalele motive care retin oamenii de stiinta si inginerii europeni in strainatate sunt legate de calitatea muncii: posibilitati de angajare si perspective de cariera mai bune; acces mai larg la tehnologiile de varf; dotare tehnico-materiala superioara pentru cercetare. Nu de putine ori, la acestea se adauga si diferentele notabile in nivelul salarizarii intre tara de origine si cea de destinatie. Aceste diferente sunt corelate, de regula, cu PIB-ul real/locuitor, indicator care s-a dovedit a fi o variabila determinanta semnificativa a migratiei internationale in cadrul Europei, in special pentru forta de munca inalt calificata .Fluxurile internationale de specialisti cu pregatire superioara au, ca particularitate distinctiva, cadrul institutional in care se desfasoara, reprezentat in mare parte de piata interna a fortei de munca din cadrul corporatiilor multinationale si altor organizatii internationale, agentiile de recrutare si oficiile guvernamentale (United Nations Report, 1998, pg. 89).

In concluzie, in conditiile accelerarii procesului de globalizare, importanta problematicii managementul carierei internationale este legata atat de amploarea migratiei internationale pe considerente profesionale, cat si de implicatiile acesteia pentru persoanele, organizatiile si statele respective (avantaje si dezavantaje). Subliniem ca aproape orice forma de migratie internationala are o potentiala dimensiune profesionala, majoritatea imigrantilor intrand, mai devreme sau mai tarziu, pe piata muncii din tara gazda. In teza de doctorat abordam cazul lucratorilor de origine straina “importati” - de regula, pe o perioada determinata de timp - in vederea ocuparii unor posturi pentru care oferta interna de forta de munca este insuficienta. Cu alte cuvinte, intrarea si sederea pe teritoriul statului respectiv au, ca scop principal – si motivatie oficiala – , indeplinirea anumitor sarcini de serviciu, conform conditiilor contractuale si legislatiei aplicabile.

1. 4. Date statistice cu privire la fenomenul traficului de fiinte umane

      1. 4. 1. Date statistice la nivel national

Si in primul semestru al anului 2007 Romania a continuat sa fie o tara de origine pentru traficul de persoane, insa fenomenul continua tendinta de descrestere manifestata in anul precedent. Numarul total al victimelor identificate (936) este mai mic decat in primul semestru al anului 2006 (1281). Toate victimele identificate in perioada raportata si inregistrate in Baza nationala de date privind traficul de persoane, administrata de catre A.N.I.T.P., sunt de cetatenie romana. Pentru prima data de cand se pastreaza o evidenta a persoanelor traficate, numarul victimelor exploatate prin munca (425) depaseste pe cel al victimelor exploatate sexual (406), confirmand previziunea facuta la sfarsitul anului trecut1. Alaturi de acestea, un numar de 74 victime au fost exploatate pentru cersetorie, 8 pentru furturi din buzunare, 2 pentru pornografie infantila si 2 pentru pornografie prin internet . Nu au fost raportate cazuri de trafic de organe.

In ceea ce priveste distributia dupa varste, victimele de 18-25 ani reprezinta, in continuare, categoria cea mai numeroasa (389, respectiv 41%), chiar daca numarul acestora este inferior celui aferent primelor sase luni din 2006 (655, 51%).

Daca victimele exploatate sexual au varste cuprinse in general intre 13 si 35 ani, cu un maxim corespunzator varstelor 15-25 ani, cele exploatate prin munca fortata au varste cuprinse intr-un interval mai larg, respectiv 14-60 ani, cu un maxim in intervalul 25-40 ani

In functie de categoria de varsta si modul de exploatare , cele mai multe victime exploatate prin munca apartin categoriei de varsta >25 (301 victime), in timp ce, in ceea ce priveste exploatarea sexuala, cele mai multe victime traficate apartin categoriei de varsta 18-25ani (242 victime), urmata de categoria de varsta 14-17ani (110).

Comparativ cu semestrul I al anului 2006, distributia in functie de gen a victimelor cunoaste o modificare majora. Din totalul victimelor identificate, 528 sunt femei (fata de 982 in perioada similara din 2006), ceea ce reprezinta 56%, un procentaj sensibil mai mic decat cel corespunzator anului 2006 (77%). Implicit, procentul victimelor de sex masculin a crescut de la 23% in semestrul I 2006, la 44% pentru aceeasi perioada in 2007. Acest fapt se coreleaza cu cresterea numarului de victime exploatate prin munca fortata, pentru care majoritatea persoanelor traficate este reprezentata de barbati, respectiv 81%. Femeile reprezinta, in schimb, quasitotalitatea victimelor exploatate sexual, unde o singura victima din totalul de 406 este de sex masculin. Dintre victimele exploatate prin munca, predomina cele de gen masculin (346) exploatate in agricultura (200) si in constructii (141). Referitor la exploatarea prin cersetorie predomina numarul victimelor de gen masculin (50), iar in ceea ce priveste numarul victimelor exploatate prin obligarea la comiterea de infractiuni si in scopul practicarii pornografiei, cazurile identificate nu sunt concludente numeric pentru a putea vorbi de o majoritate a victimelor in functie de gen. Aproximativ jumatate dintre victimele de cetatenie romana au fost traficate in Italia (255) si Spania (209), unde numarul victimelor exploatate sexual, desi mai mare, este comparabil cu cel al victimelor exploatate prin munca fortata . (Raport privind situatia traficului de persoane in Romania – ianuarie- iunie 2007, Bucuresti, septembrie 2007).

Cele mai multe victime traficate in Italia provin din regiunea de Sud-Vest a Romaniei, sunt de gen feminin si sunt exploatate sexual prin prostitutie stradala. Majoritatea victimelor traficate in Spania provin din regiunile de Sud si Sud-Est, sunt de gen feminin, predominand numarul celor care au fost exploatate sexual in cluburile locale (Figura 7). Grecia (110) si Germania (51) sunt, de asemenea, destinatii importante pentru retelele de trafic de persoane. Victimele traficate in Grecia provin, in special din regiunea de Sud a Romaniei. Daca in cazul Greciei, victimele traficate pentru munca fortata (101) reprezinta cea mai mare parte din numarul de cetateni romani traficati in aceasta tara, in cazul Germaniei, 17 victime au fost exploatate sexual, 5 prin munca fortata si 29 prin cersetorie . (Raport privind situatia traficului de persoane in Romania – ianuarie- iunie 2007, Bucuresti, septembrie 2007).

Un caz special este reprezentat de Republica Ceha, unde, in doar cateva luni, numarul cetatenilor romani identificati ca victime ale traficului de persoane a ajuns la 141, cele mai multe victime fiind de gen masculin si exploatate prin munca in constructii (106). Cele mai multe victime traficate in Republica Ceha provin din regiunea de Nord-Est. Intrucat Republica Ceha nu a reprezentat pana de curand o destinatie importanta pentru traficul de cetateni romani, aceasta crestere ingrijoratoare este semnul unei intense activitati infractionale, ce se afla deja in atentia institutiilor specializate de aplicare a legii.

In ceea ce priveste locurile de origine a victimelor, in lista judetelor cu cele mai multe victime identificate putem gasi reprezentate toate regiunile istorice (Muntenia, Moldova, Dobrogea, Transilvania si Oltenia): Arges – 56, Constanta – 53, Dolj – 54, Iasi – 45, Mures – 61, Teleorman – 66. In timp ce judete precum Teleorman (54), Mures (44), Dolj (31), Botosani (32), Bistrita-Nasaud (23) sau Bihor (22) au constituit principalele surse pentru traficul in scopul exploatarii prin munca fortata, Arges (25), Braila (23), Buzau (28), Constanta (30), Galati (28) sau Iasi (26) au inregistrat cele mai multe cazuri de trafic pentru exploatare sexuala. O data in plus, se poate observa ca orasul Bucuresti, desi este principalul punct de plecare in transportul victimelor catre tarile de destinatie si o importanta arie de recrutare, nu a constituit in acelasi timp o sursa importanta pentru trafic, inregistrand un numar relativ mic de locuitori traficati (9).

Un numar de 105 cetateni romani au fost traficati in Romania, astfel: 84 pentru exploatare sexuala, 14 pentru munca fortata, 1 pentru cersetorie, 2 pentru pornografie infantila, 2 pentru pornografie prin internet, 1 pentru furturi marunte, 1 caz neprecizat. Victimele provin dintr-un numar de 22 judete, printre care, pentru exploatare sexuala relevante sunt Buzau (24), Iasi (14) si Arges (9). Olt (8), Timis (5) si Prahova (4) sunt printre judetele sursa pentru exploatarea prin munca fortata.

In ceea ce priveste nivelul de instruire al victimelor, cele mai multe dintre acestea au absolvit 5-12 clase, distributia acestora in functie de tipul exploatarii aratand o repartizare relativ similara intre exploatarea prin munca si cea sexuala. . (Raport privind situatia traficului de persoane in Romania – ianuarie- iunie 2007, Bucuresti, septembrie 2007).

1.4. 2. Date statistice la nivel international

La nivel international este foarte greu de estimat cate persoane au fost victime ale traficului de fiinte umane. In  fiecare an aproximativ 2,5 milioane de persoane- barbati, femei si copii- sunt traficati peste frontierele internationale(organizatiile non- guvernamentale estimeaza ca numarul este mult mai mare ).Aproximativ 70%, din numarul estimat de persoane traficate, sunt femei, iar 50% sunt copii.In Europa sunt 500.000 de victime, anual ale traficului de carne vie.(Raport al Organizatiei Internationale pentru Migratie privind traficul de persoane, Bucuresti,2007)

Cap. II. Implicatii ale traficului de persoane

      2. 1. Forme ale traficului

Prevenirea si combaterea traficului de persoane (in special femei si copii) constituie aspecte ce reclama din partea tuturor tarilor (de origine, tranzit, destinatie) o abordare globala si internationala, adoptarea unor masuri eficiente de prevenire a traficului, de pedepsire a traficantilor si de protectie a victimelor.

Din definitia traficului de persoane cuprinsa in Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, rezulta si formele in care se concretizeaza aceasta infractiune, in raport de caracteristicile persoanelor traficate si traficante, de scopul urmarit si interesul vizat, de natura cauzelor ce au generat fenomenul, de implicatiile sociale, dar si de specificul valorilor sociale lezate (drepturile omului ).

Privit din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de persoane include sclavia, munca fortata, violenta, abuzul de incredere, agresiunea fizica si psihica a persoanei, fiind pe deplin justificata aprecierea ca traficul de fiinte umane este o forma a sclaviei la inceput de mileniu (Asociatia Alternative Sociale,  pg. 11).

 Sub aspect economic, traficul presupune: interese financiare (profituri uriase), retele regionale si internationale, circulatia ilicita a banilor (spalarea banilor care provin din trafic si pe baza carora se realizeaza activitatea de traficare).

 Din punctul de vedere al originii fenomenului, factorii care genereaza si sustin traficul sunt saracia accentuata a victimelor, nivelul educational scazut, neincrederea in sine, esecurile in viata, migratia occidentalilor, amatori de experiente sexuale catre est, unde piata prostitutiei este mai tentanta.

 Din perspectiva valorilor sociale lezate, persoanele traficate sunt reduse la conditia de “marfa”, sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, trauma suferita marcandu-le intreaga evolutie viitoare. Din perspectiva , implicatiilor sociale datorita cresterii alarmante din ultimii ani, traficul de persoane devine un fenomen national si transnational, fiind favorizat de procesul general al globalizarii si de utilizarea tehnologiilor moderne. Prin prisma scopului vizat, traficul presupune profituri scazute pentru societate si profituri uriase pentru traficanti, care reinvestesc veniturile obtinute in derularea in continuare a activitatilor ilicite. Prostitutia (in general exploatarea sexuala a femeilor si copiilor) constituie principalul scop al traficului si modalitatea de obtinere a celor mai mari castiguri, de asemenea traficul in scop de munca fortata, comiterea de infractiuni prin constrangere de catre victimele traficului si prelevarea de organe (victimele sunt barbati, femei, copii). Formele traficului variaza in functie de: numarul persoanelor implicate, tipul de traficanti, de victime sau de „clienti” ori „consumatori”, de gradul de organizare pe care se bazeaza extinderea traficului si in raport de care traficul ramine national sau se extinde peste granite.In traficul de fiinte umane pot fi implicate persoanele fizice (agenti de recrutare, contrabandisti, complici care au abuzat de pozitia lor din cadrul autoritatilor administrative ale statelor implicate), dar si persoane juridice (companii hoteliere, de spectacol, agentii de turism, societati de transport, firme de productie si distributie de casete video, edituri, sex-shop-uri, companii care ofera spectacole de striptese.

Victimele traficului de fiinte umane sunt deseori supuse abuzului fizic, emotional, economic si mai ales abuzului sexual.

     2. 1. 1. Violenta fizica.

Violenta constituie un mijloc coercitiv prin care se savarsesc actiunile de traficare (recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea, gazduirea sau primirea unei persoane, actiuni care trebuie sa fie efectuate in scopul exploatarii victimei), sub influenta caruia persoana fata de care este intrebuintat nu mai are posibilitatea de a actiona liber, conform propriei vointe.

Violenta - ca modalitate de realizare elementului material al infractiunii de trafic de persoane (minore sau majore)- presupune folosirea fortei fizice fata de victima ori a altor procedee brutale prin care aceasta este constransa sa se supuna vointei traficantului.

Violenta exercitata de traficanti asupra victimei este “rationalizata”, controlata si dirijata, in mod constient, asupra acesteia, pentru a atinge un anumit rezultat si anume, coercitia si controlul victimei respective.

Violenta fizica este nucleul dur al violentei,in care sunt incluse faptele cele mai grave: omorurile voluntare sau tentativele de omor, violurile, loviturile si ranirile voluntare grave, furturile cu mana armata sau cu uz de violenta, vatamarile corporale, talhariile.Cu privire la acest tip de violenta, Chesnais sublinieaza ca „ violenta in sensul strict, singura violenta masurabila si incontestabila, este violenta fizica.Este un prejudiciu direct, corporal, contra persoanelor.Ea are un triplu caracter : brutal, exterior si dureros.Ceea ce o defineste este utilizarea materiala a fortei”( Gilles, Ferreol;Neculau,Adrian, 2003 pag. 122-123)

      2. 1. 2. Violenta emotionala /morala

Violenta morala este o constructie intelectuala ce trimite la conceptul de autoritate, la modul in care se exercita raporturile de dominatie.Din punctule de vedere al lui Chesnais, pentru care violenta adevarata este doar violenta fizica, a vorbi de violenta morala este „ un abuz de limbaj propriu unor intelectuali occidentali, prea confortabil instalati in viata pentru a cunoaste lumea obscura a mizeriei si a crimei”. ”(Gilles, Ferreol;Neculau,Adrian, 2003 pag..122-123)

 Violenta emotionala se exercita prin abuzul psihologic, care se manifesta in principal prin izolare, dispret, umilire, insulte ori prin atribuirea unei responsabilitati victimei pentru un statut social sau intelectual defavorizat.

Victimele traficului de fiinte umane sunt constranse pshihologic prin izolare, le sunt confiscate documentele de identitate si cele de calatorie. Nemaiavand o identitate oficiala, statutul acestora de imigranti ilegali este confirmat, astfel incat le este imposibil sa solicite ajutor sau sa fuga intr-o alta tara de destinatie. Deoarece multe victime provin din tari in care politia este vazuta mai degraba ca o forta de oprimare decat ca o posibilitate de asistenta, in mod evident, ele refuza sa ia legatura cu politia pentru a cere ajutor. Traficantul intareste aceasta perceptie, spunandu-i victimei ca daca doreste, este libera sa plece si sa contacteze politia, dar ca rezultatul va fi expulzarea lor imediata si represalii acasa, in tara de origine. Din cazurile inregistrate reiese clar faptul ca traficantul are dreptate, deoarece majoritatea victimelor traficate, care nu detin documente si care contacteaza politia in statele din Uniunea Europeana, au sanse mai mari sa fie deportate imediat, decat sa fie tratate ca victime ale unor infractiuni grave.

In alte cazuri, traficantul ii spune victimei ca nu are nici un rost sa ceara ajutorul politiei, deoarece politistii sunt corupti si platiti de traficanti. Lipsa documentelor si frica de politie sunt exploatate de traficanti, pentru a se asigura ca victimele nu vor incerca sa fuga si nu vor depune plangeri oficiale impotriva traficantilor lor.

Contrangerea psihologica difera si in functie de cultura din care provine victima. De exemplu, pentru victimele din vestul Africii (Nigeria) ritualurile Voodoo induc o groaza teribila, astfel incat supunerea lor este garantata. Un alt exemplu este impactul dublu pe care dezvaluirea muncii ca prostituata il poate avea asupra femeilor musulmane: aceste femei risca sa fie maltratate mai violent de propriile familii, decat de traficanti. In special femeile musulmane traficate, care au fost exploatate ca prostituate, sunt supuse riscului real de a fi maltratate sau chiar ucise de propriile lor familii, daca sunt repatriate ca „prostituate salvate”. (Dezvoltarea unui modul de instructaj antitrafic pentru judecatori si procurori – Manual provizoriu de instructaj, pag 31).

      2. 1. 3. Violenta economica

Violenta economica consta in controlul bunurilor victimei si impunerea unei dependente materiale a ei fata de traficant.Abuzul economic se manifesta prin negarea accesului la exercitiul drepturilor civile, sociale, economice, culturale si politice, in mod deosebit a femeilor si prin excluderea, negarea accesului la educatie, servicii de sanatate, munca neremunerata, negarea dreptului de proprietate. Unul dintre principalele mijloace de control economic este contrangerea victimei prin datoriile exagerate, care reprezinta asa zisele costuri pentru aducerea ei in tara, si pe care trebuie sa le inapoieze traficantului. De obicei, la aceste costuri se adauga dobanzi exorbitante si cumulative; acestea sunt apoi suplimentate de pretentia de a plati preturi extrem de mari pentru locuinta sau pentru bordel, pentru reclamele la serviciile de prostitutie sau pentru transport. Astfel se acumuleaza o datorie care este practic imposibil de platit.

      2. 1.4.Violenta  sexuala ca forma principala de exploatare prin trafic

Abuzul sexual (cunoscut de asemenea sub denumirea de molestare) este definit ca fiind fortarea unei persoane de catre alta persoana de a intretine relatii sexuale nedorite.Specialistii in domeniu definesc in stadiile lor in functie de gravitate, doua forme de abuz sexual: abuz sexual fara contact corporal, in care se includ exhibitionismul, pronografia si incitarea sexuala verbala si  abuz sexual cu contact corporal, care include mangaierile sau atingerile zonelor erogene, manipularile genitale,anale .

„Abuzul sexual –sublinia D. Finkelhor- se concretizeaza prin orice fel de molestare de natura sexuala cu contact corporal (manipulare genitala, intruziune genitala, anala sau orala ) sau fara contact corporal (pornografie, exhibitionism).”

Principalele forme ale abuzului sexual sunt violul, hartuirea sexuala, incestul, pedofilia, exploatarea sexuala.

Violul reprezinta invadarea oricarei parti a corpului victimei de catre agresor cu un organ sexual, sau a orificiilor genitale si anale ale victimelor cu orice obiect sau alta parte a corpului prin fortare, amenintare, coercitie, profitand de un mediu coercitiv sau impotriva unei persoane incapabile de a-si da consimtamantul.

Hartuirea sexuala reprezinta orice avans inadecvat cu tenta sexuala, solicitarea de servicii sexuale, insinuari care interfereaza cu munca in scopul conditionarii obtinerii unor avantaje sau pentru intimidare.

Exploatarea sexuala este principalul scop al traficului de fiinte umane si reprezinta orice abuz de natura sexuala, impotriva unei persoane aflate intr-o pozitie de vulnerabilitate, de pe pozitii inegale de putere sau prin abuz de incredere. Traficul de fiinte umane in scopul exploatarii sexuale reprezinta cea mai frecventa si importanta forma a traficului, cu un ritm rapid de dezvoltare deoarece aduce cele mai mari profituri traficantilor, fiind exprimata adeseori de catre acestia ideea ca femeile si fetele sunt mai usor transpordabile decat o cantitate oarecare de cocaina sau heroina, iar o femeie poate fi vanduta sau revanduta de mai multe ori, pe cand drogurile pot fi vandute o singura data.

Exploatarea sexuala a persoanei presupune obtinerea in mod abuziv de catre traficant a unui profit material sau de alta natura prin obligarea unei alte persoane la practicarea prostitutiei sau a altor activitati ori servicii sexuale.

Exploatarea sexuala se desfasoara in spatiile controlate de traficanti, in baruri, cluburi de noapte, hoteluri, saloane de masaj ori locuintele unde sunt tinute victimele care sunt permanent supravegheate. Scopul traficantilor este de a obtine sume cat mai mari de bani din exploatarea victimelor pe perioada cat mai indelungata de timp.

Prostitutia presupune oferirea de buna voie de catre o persoana a serviciilor sexuale pentru a-si procura mijloacele de existenta, insa traficul de fiinte umane in scopul exploatarii prin obligarea la practicarea prostitutiei consta in aceea ca victimele mai intai sunt recrutate prin diverse mijloace de catre traficanti – manipulare, violenta, inselaciune sau rapire - dupa care sunt vandute si fortate de cei in stapanirea carora intra sa presteze servicii sexuale.Victima sau victimele - femei, barbati si copii – sunt practic inrobite si transformate in obiecte sexuale, aflate la bunul plac al exploatatorilor traficanti care, prin metodele de constrangere dintre cele mai diverse, incluzand violenta fizica si verbala, santajul, teroarea psihica, umilirea si depersonalizarea.

Obligarea la reprezentari pornografice in vederea producerii si difuzarii de materiale pornografice constituie o alta forma de exploatare sexuala si consta in determinarea prin constrangere a victimei sa participe la crearea produselor pornografice (filme, casete video, reviste, fotografii, imagini computerizate) prin adoptarea unui comportament sexual explicit, real sau simulat. Uneori, victimele sunt fortate sa participe la sedinte foto si de inregistrari video cu continut pornografic, dupa ce in prealabil au fost selectate de catre clienti pe baza fotografiilor din albumelor de prezentare a ofertelor anume pregatite de traficanti in acest scop.

2. 2. Cauze si efecte ale traficului de fiinte umane

Cauzele care duc la raspandirea fenomenului traficului de fiinte umane pot fi analizate pe mai multe planuri: economic, politic si social.Din punct de vedere economic principala cauza este nivelul scazut de trai.Ceea ce o determina pe victima sa migreze de la o economie mai slaba la una mai puternica este dorinta unui trai mai bun. .

 Reglementarile foarte restrictive cu privire la migratia legala, impuse de tarile cu o economie mai dezvoltata limiteaza cu severitate orice posibilitate de migratie legala. In timp ce pentru indivizii cu calificari si aptitudini care sunt cautate in tarile mai bine dezvoltate mai exista sanse, o victima a traficului, necalificata si neinstruita, se va confrunta numai cu restrictii.

Atata timp cat discrepantele dintre economiile nationale persista si tarile cu o economie puternica vor continua sa restrictioneze imigratia legala a fortelor de munca, traficul de persoane va continua, facand posibil pe cale ilegala ceea ce este imposibil pe cale legala.

             O alta cauza la nivel economic o reprezinta somajul.  Ratele ridicate ale somajului reprezinta o problema serioasa in tarile din sud-estul Europei; din oportunitatile de munca existente, putine sunt accesibile femeilor. Adesea, lipsa de oportunitati in vederea unui castig economic sau inexistenta altor mijloace de evitare a saraciei imping victimele in plasa traficantilor.

Pe piata muncii, femeile sunt ultimele angajate si primele concediate, astfel incat sunt impinse tot mai mult catre sectoarele neconventionale ale economiei, trebuind sa munceasca “la negru” pentru a-si putea castiga existenta. Unul dintre cele mai infloritoare sectoare ale muncii la negru este industria sexului, industrie in care femeile se confrunta cu riscuri foarte mari.Atata timp cat aceste femei nu mai au acces la locurile de munca legale si reglementate, ele sunt obligate sa lucreze in cadrul unor retele criminale, fiind exploatate sexual sau ca sclave domestice (Chipea, Floare ,  2001, pg.56).  La nivel politic principala cauza este: legislatia lacunara si insuficient armonizata cu normele internationale – legislatia nu prevede sanctiuni pentru traficanti si, mai ales, nu ofera solutii pentru victime.

Coruptia autoritatilor poate constitui un factor care permite dezvoltarea fenomenului traficului de persoane; traficul si coruptia se completeaza reciproc, prin aceea ca traficul creeaza multiple oportunitati care au ca finalitate coruperea functionarilor publici si crearea premiselor de subminare a intregului efort depus de alti factori pentru combaterea acestui fenomen.

Controlul slab al granitelor, lipsa sistemului de evidenta a persoanelor care emigreaza, in tara de origine, lipsa cadrului legislativ sau existenta unui cadru legislativ neadecvat, inaplicabil referitor la migratie, la combaterea traficului de persoane, protectia victimelor si a martorilor constituie, de asemenea, cauze care au determinat aparitia si dezvoltarea traficului de fiinte umane. Femeile traficate, care reuseau sa scape, nu intrau intr-un program de protectie a victimelor, si de aceea, de multe ori, cadeau prada razbunarii traficantilor. Ineficienta controlului, fapt contrabalansat de actiunile din ce in ce mai bine organizate ale crimei transfrontaliere reprezinta un aspect politic important.( Organizatia Internationala pentru Migratie, Biroul din Bucuresti, Vulnerabilitatea tinerelor din Romania fata de traficul de fiinte umane, cercetare realizata de Centrul pentru Sociologie Urbana si Regionala (CURS), Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV) si Mercury Research and Marketing Consultants, 2001 ).

Din punct de vedere social, principale cauze sunt discriminarea sexuala, violenta domestica, lipsa educatiei, varsta, expunerea la povesti de succes si mediul familial.

Traficul este alaturi de violenta domestica una din cele mai importante si destructive forme ale “violentei indreptate impotriva reprezentantilor unui sex”. Acest termen nu acopera numai formele de violenta indreptate strict impotriva femeilor, cum ar fi mutilarea organelor genitale feminine sau uciderea pruncilor de sex feminin sau a vaduvelor, ci si formele de violenta care afecteaza mai cu seama femeile, ca urmare a dezechilibrului de putere sociala.

De exemplu, barbatii pot fi victimele violentei domestice, insa victimizarea violenta a femeilor este un fenomen mult mai raspandit, atat din punct de vedere statistic, cat si din punct de vedere realist. Prin urmare, violenta domestica trebuie considerata ca fiind o forma a “violentei indreptate impotriva reprezentantilor unui sex”. Acest rationament este valabil si in cazul traficului. Discriminarea sociala si sexuala impotriva femeilor, combinata cu apetitul insatiabil al barbatilor din tarile de destinatie pentru prostituate genereaza impactul disproportionat al traficului cu femei si fete, in comparatie cu traficul cu barbati si baieti.

Pentru a sublinia afirmatiile facute mai sus, urmatoarele referiri se vor indrepta catre victimele de sex feminin.

In timp ce termenul ”sex” se refera la diferentele biologice, termenul englez “gender” (gen) se refera la rolurile atribuite barbatilor si femeilor de catre societate. Oamenii se nasc fara aceste diferente de “gen”; aceste diferente sunt construite de societate. Si atata timp cat sunt create de societate, diferentele pot fi inlaturate pentru a asigura egalitatea in drepturi si oportunitati pentru femei si barbati. Cu toate acestea, exista societati europene in care inca mai dainuie distributia inegala de putere si oportunitati in randul femeilor si al barbatilor. Acest dezechilibru de putere este cauza principala a “violentei indreptate impotriva reprezentantilor unui sex” (mai ales in cazul traficului si al violentei domestice), alaturi de reticenta mai multor state de a lupta impotriva discriminarii in general si impotriva “violentei indreptate impotriva reprezentantilor unui sex” in particular.

In opinia mea educatia si lipsa de informare contribuie la raspandirea fenomenului traficului de persoane.Referitor la traficul de femei cele mai multe dintre fetele care sunt traficate nu si-au incheiat ciclul obligatoriu de educatie. Ele nu au o calificare adecvata, nu au experienta pe piata muncii si, astfel, sunt mai vulnerabile. Vulnerabilitatea este invers proportionala cu nivelul de educatie. Cele mai vulnerabile (circa 40%) sunt cele care nu au terminat liceul, avand varsta cuprinsa intre 15–20 de ani. In ultimii ani, varsta fetelor traficate a scazut chiar la 12, 13 ani. Educatia, ca rezultanta a nivelului pregatirii scolare si profesionale, dar si ca nivel al educatiei receptate si sedimentate in plan familial si social, este factorul de formare al responsabilitatii, inteleasa nu neaparat in sensul asumarii unei obligatii anume, sau ca adoptarea unei conduite conforme normelor sociale ale momentului, ci ca si capacitate de raportare lucida, realista, la complexul de circumstante ce se succed in viata personala si in care se include, decisiv, alternativele ocupationale. Lipsa de educatie le face pe victime sa poata sa se orienteze in tarile de destinatie numai spre munci care nu cer indemanare si pricepere foarte mare si, deci, sunt prost platite, sau spre locuri de munca temporare, desfasurate in conditii precare.

Violenta domestica si disfunctionalitatea familiala, lipsa de comunicare in familie si dezintegrarea sociala, experienta unui abuz, fie in familie, fie intr-o institutie, creste substantial vulnerabilitatea fata de trafic; mediul familial abuziv este un factor generator de migratie si trafic, alimentand sentimentul esecului in relatiile personale si determinandu-le pe tinere sa-si caute libertatea in alta parte; pe de alta parte, comunicarea redusa dintre parinti si tinere genereaza sentimentul de nonapartenenta la familie si mareste vulnerabilitatea fata de trafic; lipsa unui grup de prieteni accentueaza sentimentul dezintegrarii si faciliteaza desprinderea de familie si de comunitate.

Una dintre cauzele cele mai importante o reprezinta modelul de reusita in viata pe care victimele il au. Din analiza cercetarilor intreprinse in domeniul traficului de femei a reiesit ca principala cauza a migratiei o reprezinta nu lipsa mijloacelor de trai, ci perceptia indivizilor vizavi de posibilitatile lor de autorealizare in Romania. Un mediu in care oportunitatile oferite generatiei tinere sunt extrem de reduse, iar sansele de angajare sunt mici, ii face pe cei mai multi sa considere ca nu se pot realiza decat in strainatate. Multe dintre tinere au fost expuse la povesti despre migratia de succes, ceea ce le creste gradul de vulnerabilitate.

Efectele traficului de fiinte umane pot fi devastatoare mai ales pentru victima. Eu cred ca trauma psihica pe care persoana traficata o traieste, atat in momentul in care este traficata, cat si dupa, reprezinta efectul cel mai devastator.In termeni de specialitate trauma are denumirea de sindromul de stres post- traumatic. In anul 1980, Asociatia Americana a Medicilor Psihiatri a adaugat in cea de-a treia editie a schemei de clasificare nosologica, intitulata Manualul diagnostic si statistic al bolilor mintale, o noua boala – “sindromul de stres post-traumatic” (SSPT). Din perspectiva cronologica, marea schimbare venita odata cu introducerea conceptului de SSPT a fost stipularea ca agentul etiologic se afla in afara individului (asadar evenimentul traumatizant), prin urmare nu era vorba de o slabiciune caracteristica individului (cum ar fi in cazul nevrozei traumatice). Diferenta dintre factorii traumatici de stres si alti factori de stres se bazeaza pe presupunerea ca, desi majoritatea indivizilor dispun de capacitatea de a face fata stresului normal, capacitatea lor de a se adapta este depasita atunci cand se confrunta cu un factor traumatic de stres. “Trauma” se poate defini printr-o experienta traita de o persoana, fara ca aceasta sa o poata realiza, deoarece conceptiile ei despre sine, despre ceilalti si despre mediul inconjurator nu sunt compatibile cu acel eveniment (Speed Promotion, Manual apecializat pentru Consilierea psihosociala a tinerilor victime ale traficului, 2004, pg. 14). Intr-o situatie traumatizanta, senzatiile elementare ale victimei nu sunt prelucrate si ordonate astfel incat sa formeze o experienta ce reprezinta un intreg sau un element in viata repectivei persoane. Aceste senzatii raman rupte din context, intr-un stadiu de “material brut” elementar. Explicatia: ceea ce s-a intamplat nu a fost transferat intr-un fragment de memorie structurat. Memoria noastra, ce cuprinde experintele traite de noi, ne este in mod normal accesibila: putem decide sa ne amintim si sa povestim acum intamplari de la absolvirea liceului. De asemenea, putem decide sa nu ne gandim la acest lucru pe moment. In urma unui eveniment traumatizant, nici unul din aceste doua procese nu este posibil. Acesta fortare a capacitatii mentale a victimei de a realiza ce s-a intamplat si de a rectiona intr-un mod adecvat duce adesea la „disociere”. Disocierea duce la fragmentarea perceptiei, a sentimentelor, a cunostintei, a actiunilor si a memoriei. Disocierea este un important factor de risc pe parcursul evolutiei SSPT .

O alta forma de “disociere” intervine atunci cand evenimentul traumatizant este foarte grav si afecteza corpul victimei. In acest caz, ea va trai adesea o “depersonalizare”, ceea ce inseamna ca victimei i se pare ca este alta persoana sau ca isi paraseste propriul corp pentru a vedea de la distanta ceea ce se petrece. Din acest motiv, victimele care au fost supuse unei violente extreme, par uimitor de indiferente si apatice. De fapt, s-ar putea ca ele sa nici nu fi realizat ceea ce li s-a intamplat.( Dezvoltarea unui modul de instructaj anti-trafic pentru judecatori si procurori – Manual provizoriu de instructaj,  pag 37).

Daca refacerea esueaza, simptomele de baza ale SSPT devin cronice. Simptomele de baza sunt: intruzia, evitarea si hiperexitarea. Intruzia se refera la simptomele manifestate prin „flashbackuri”. Elemente extrem de dureroase ale experientei traumatizante revin dintr-o data, dar nu sub forma prelucrata si distantata in timp in memorie, ci ca si cum ar fi retraite in prezent. Multe elemente izolate ale situatiei de trauma pot genera “flashbackuri”. Evenimentul traumatizant va ramane, uneori si timp de decenii, o experienta psihologica dominanta, care poate provoca panica, teroare, groaza, indurerare sau disperare, manifestate in fantezii cu ochii deschisi, cosmare traumatice sau retrairi echivalente cu starile de psihoza. Victima nu numai ca isi aminteste, ci si retraieste mai mult sau mai putin evenimentul traumatizant. Acest eveniment va forta din nou capacitatile sale mentale (cel putin in perioada initiala). Flashbackurile sunt adesea asociate cu pierderea capacitatii de a verbaliza. Evenimentul traumatizant este “de nevorbit” si va ramane “o teroare fara glas”, pana cand victima, intr-o faza mai tarzie a recuperarii ei, va gasi cuvintele pentru a-si spune povestea. Adesea, victima nu isi poate aminti un anumit eveniment, ci cel mult niste senzatii vagi, fara legatura intre ele si incoerente. Pe de alta parte, victima va evita orice situatie in care se regasesc (sau se pot regasi) elemente cheie ale evenimentului traumatizant (“stimuli trauma-mimetici”). In cazul victimelor violentei, acest comportament caracterizat prin “evitare” va avea ca rezultat renuntarea la anumite forme de contact social.

Abia dupa ce au depasit aceasta prima faza de soc, victimele incep sa realizeze ca li s-a intamplat ceva ingrozitor, ceva ce nu pot intelege inca in totalitate si ce nu au putut intelege si controla nici atunci cand s-a intamplat. Aceasta pierdere de orientare si control va cauza puternice sentimente de teama, timiditate, suparare, furie sau excitare si are adesea ca urmare insomnia si lipsa de concentrare. Psihiatrii numesc aceasta stare “hiperexcitare”. Ea reprezinta cel de-al treilea element cheie al traumei psihice (sau SSPT), dupa “intruzie” si “evitare”.

Conform Manualului diagnostic si statistic al bolilor mintale IV, evenimentul traumatizant trebuie sa se fi petrecut inainte cu cel putin patru saptamani, daca se doreste o diagnosticare legitima cu SSPT. Acest lucru inseamna ca simptomele asociate cu SSPT pe parcursul celo patru saptamani pot face parte dintr-o reactie naturala si din strategia de conviatuire cu trauma. Abia urmarile pe termen lung ale simptomelor de baza pot fi legate de diagnosticarea cu SSPT.

Este foarte important ca organele politiei, procurorii si judecatorii sa inteleaga ca acestea sunt motivele pentru care victimele violentei nu pot sa isi aminteasca de la inceput ceea ce li s-a intamplat, si ca orice incercare de a le forta sa isi aminteasca nu numai ca va impiedica investigatiile, ci va duce la retraumatizare. In mod normal, ne amintim mult mai usor evenimente care au avut loc mai recent, decat evenimente petrecute cu mult timp in urma. De aceea, multi oameni considera ca un martor da declaratia cea mai exacta imediat dupa ce s-a produs evenimentul in cauza, si ca, cu cat trece mai mult timp, cu atat o marturie isi va pierde din credibilitate. Insa in cazul victimelor violentei (care adesea sunt traumatizate), este valabil contrariul. In multe situatii va fi nevoie de cateva saptamani, ca victima sa isi poata aminti si sa relateze ce s-a intamplat.

Apoi, atata timp cat insesi victimele nu inteleg de ce nu isi pot aminti evenimentul traumatizant, ele vor avea tendinta de a umple golurile din memorie prin inventarea unor elemente plauzibile in situatia respectiva. Mai tarziu, cand victima poate prelucra evenimentul traumatizant, reusind sa-si aminteasca, ii va fi mult mai usor sa povesteasca ce s-a intamplat, fara sa se mai contrazica. Victimei ii este rusine de ceea ce a facut, de cele mai multe ori este amenintata de traficant ca va dezvalui familiei acesteia activitatile ei de prostitutie.Adesea traficantii fac fotografii in timp ce victima este violata, cu scopul de a o santaja si de a obtine supunerea ei.In urma violentei repetate la care sunt supuse, victimele prezinta de cele mai multe ori probleme de ordin medical.Victima traficului de persoane manifesta teama de a sta singura, de a nu fi bolnava(bts, hiv), de a nu fi gasita de traficant, teama ca se va afla ceea ce i s-a intamplat, ca a fost prostituata si ca a incalcat legea.Sufera de sentimentul vinovatiei pentru ca a facut o greaseala sau pentru ca si-a incalcat propriile convingeri; este furioasa pe ea insasi pentru ca a permis acest lucru sa i se intample, dar furia se rasfrange si asupra societatii pentru ca nu a protejat-o si i-a inchis toate portile.Victima are o stima de sine scazuta, nu mai are  incredere in propriile posibilitati, dar nici in ceilalti.

 Cap. III. Categorii de grupuri vulnerabile si caracteristici ale acestora

               3. 2. 1. Copii

Cele mai crude forme ale traficului sunt legate de copii. Acestia sunt rapiti sau vanduti de parinti si devin sclavi sexuali in bordeluri, ca forta de munca in atelierele de industrie usoara, iar cei cu aptitudini de duri, sunt antrenati pentru a deveni membri ai retelelor criminale. Statisticile arata ca 10% dintre cei 900.000 de copii care lucrau in industria producatoare din Nepal, erau rapiti. Uneori copiii rapiti sunt traficati in scopul prelevarii de organe pentru transplant.

O forma relativ noua de trafic cu fiinte umane o reprezinta adoptiile ilegale de copii din tarile din estul Europei, printre care si Romania. Exista filiere bine organizate din care fac parte avocati, reprezentanti ai institutiilor de ocrotire si inalti functionari ai statelor, ce inlesnesc adoptiile ilegale de copii orfani sau din familii sarace, care pentru sume ridicole, accepta astfel de targuri veroase. De multe ori, copiii adoptati dispar fara urma in tarile de adoptie, alimentand bancile de organe pentru transplanturi. Alteori copiii sunt vanduti direct ca niste obiecte neinsufletite, incercandu-se scoaterea lor din tara cu documente false sau clandestin, in unele cazuri soarta fiindu-le stabilita inainte de nastere, mamele fiind duse sa nasca in tarile in care se afla cumparatori.Sugestiv este cazul relativ recent, cand in Italia au fost arestati membrii unei retele care se ocupau cu traficul de carne vie, unui agent sub acoperire fiindu-i oferit, contra unei sume de bani, un copil nascut de o tanara mama provenita din Europa de Est.

Presa relateaza numeroase cazuri despre filiere bine organizate care se ocupa de astfel de infractiuni, dezvaluirile fiind de-a dreptul socante. Astfel, este prezentata o ruta de trafic de copii provenind din tari precum Albania, Macedonia, Bulgaria, Romania, Kosovo, Serbia si Muntenegru, cu destinatia Londra. Copiii sunt fie folositi la diverse munci, fie fac obiectul traficului cu organe. Se apreciaza ca un copil nou-nascut sanatos costa 50.000 de euro, un stomac este cotat la 30.000 de euro, o inima la 35.000 de euro, un ficat costa 30.000 de euro, iar pentru un rinichi se platesc 7.000 de euro.( Organizatia  Salvati Copii, Raport privind traficul de copii,  pg.30 ).

Un alt aspect referitor la exploatarea copiilor de catre retelele criminale il reprezinta pornografia infantila. Pedofilii folosesc din ce in ce mai mult caracteristicile sofisticate ale tehnologiei si sunt tot mai activi la nivel mondial.

Sunt utilizate intr-o mai mare masura posibilitatile oferite de internet pentru a viziona imagini si filme erotice cu copii. Un studiu efectuat asupra unui web site, care vindea astfel de imagini, a stabilit faptul ca in cinci luni s-au inregistrat 150.000 de vanzari, reprezentand o cifra de afaceri pentru organizatie de 5,5 milioane de dolari. Site-ul creat in America de Nord era accesat din mai multe regiuni ale globului.

Dintre cazurile de copii asistate de catre OIM, categoria de varsta cea mai des intalnita este 15 – 17 ani, majoritatea covarsitoare fiind fete. Nivelul de educatie al copiilor este scazut, acestia abandonand scoala. Copiii provin in special din zona Moldovei, din familii dezorganizate, in care saracia accentueaza toate celelalte probleme (alcoolism, abuz, violenta fizica si verbala). Familia este caracterizata de asemenea de un nivel redus al educatiei. Relatiile copilului cu familia sunt slabe, acesta fiind astfel mult mai vulnerabil la influente exterioare.

Un alt factor care contribuie la vulnerabilitatea copiilor sunt „povestile de succes”: cazurile persoanelor care au fost plecate in strainatate si care s-au intors dupa o perioada scurta de timp cu sume mari de bani. Din acest punct de vedere, zona nordica a tarii este cunoscuta ca o importanta sursa a emigratiei ciclice pentru munca. In aceste conditii este relativ usor sa recrutezi un copil utilizand false promisiuni de munca in afara tarii. De asemenea, exista familii care pleaca impreuna cu copiii in afara tarii sau isi dau consimtamantul pentru ca acestia sa calatoreasca singuri sau insotiti de alte persoane (rude, prieteni, cunostinte), nestiind sau nevrand sa stie la ce fel de „munca” vor fi supusi copiii.

S-a constatat ca o caracteristica importanta a copiilor care parasesc tara o reprezinta perceptia acestora asupra posibilitatilor de realizare personala in locul/tara nativa. Avand un nivel al scolarizarii si al pregatirii profesionale scazut, copiii percep viitorul lor in tara ca fara posibilitati de a avea un trai decent. De asemenea, lipsa informatiilor despre modalitatile legale de a munci intr-o alta tara (varsta minima legala, acte necesare, pregatire profesionala) ii fac vulnerabili in fata unor promisiuni de slujbe foarte bine platite si care nu necesita o pregatire specializata.


3. 2. 2. Femeile

Retelele de trafic sunt tot mai des raspandite in Balcani, traficantii actionand transfrontalier: de exemplu, fete (femei) traficate in Albania au fost gasite in Africa de Sud. Traficul pentru exploatare sexuala in scopuri comerciale urmeaza aceleasi caicu cele  ale traficului drogurilor, armelor – generand profituri uriase.

Traumele acestor victime-femei, traficate cu scopul de a fi exploatate sexual, isi au originea intr-un abuz mintal si fizic din istoria lor de viata. De aceea, procesul de reintegrare si recuperare a lor este de lunga durata, persoanele angrenate in acest proces urmaresc continuu cauzele traficului, istoria si fondul personal al fiecarei femei traficate.

Cauzele ce ii ajuta insa pe traficanti sa isi atinga scopurile sunt generate de habitatul fiecarei femei, educatia si pregatirea sociala, nevoile materiale si morale. De exemplu, o adolescenta traficata argumenta motivatia pentru care a plecat din Romania: „Cand m-am hotarat sa parasesc Romania, nu exista nici o sansa pentru mine aici. Aveam un copil de crescut, parintii mei imi tot cereau bani, tatal copilului plecase in Italia si nu se mai intorsese. Am incercat de multe ori sa-mi gasesc de lucru, dar cine sa ma angajeze fara o diploma de liceu si cu un copil care ma astepta acasa? Asa ca am crezut ca asta era ultima mea sansa. Am plecat in Serbia cu ajutorul unui barbat si, in final, m-am trezit in Sarajevo.”Vulnerabilitatea sociala sta la baza factorilor de risc pentru fiecare femeie traficata, factori ce include medii de familie abuzive, sprijin limitat, saracie, precum si visul oricarei femei de a avea un viitor mai bun. Aceasta problema o putem exemplifica prin situatia a doua tinere surori, abuzate sexual de tatal lor si care au fugit de acasa si au fost abordate de un „lider” al strazii, care a vrut sa le duca in Serbia, insa au fost salvate pentru moment prin Centrul de Consiliere al Organizatiei Salvati Copiii – Romania.

Desi se afla in siguranta, isi continua scoala, exista momente in care isi doresc „sa-si incerce norocul” peste hotare. Femeile sunt ademenite prin promisiuni de castiguri importante, incheie contracte de lucru in bar (ca dansatoare, animatoare, prostituate, ori nu se specifica acest lucru).

Din raportul unor victime-femei, s-a evidentiat faptul ca au fost transportate in grupuri, au trecut pe la mai multi intermediari si tari, au fost examinate medical si nu au stiut unde se afla. Ele erau obligate sa se prostitueze in tarile de tranzit.O alta cauza ce are influenta asupra traficului de femei (facandu-le vulnerabile) este influenta mijloacelor mass-media, a tehnologiilor informationale noi – imagini inselatoare, degradante ale femeii (de exemplu, banalizarea, vanzarea propriului trup, ce implica pierderea respectului de sine si al demnitatii).  Traficul de femei se efectueaza sub forma ofertelor de munca sau sub acoperirea agentiilor de matrimoniale prin posta electronica. Femeile sunt recrutate prin anunturi publicitare care le promit o cariera de dansatoare, lucrator hotelier, chelnerite, baby sitter, insa ajunse in tara de destinatie sunt deposedate de pasapoarte si sunt silite sa devina sclave ale traficantilor.Inainte de transportul in tara de destinatie, victima este stationata intr-o locatie stabilita de recrutor, pana la crearea unui grup si perfectarea actelor de deplasare, fiind o stricta supraveghere, apoi sunt predate unor calauze pentru a trece frontiera.Transportul femeilor in scopul exploatarii sexuale se poate face si cu consintamantul acestora, femeile parasind tara cu viza turistica, apoi se exercita violentele, iar femeile sunt vandute altui proprietar,li se rupe contractul de transport, li se iau pasapoartele si sunt obligate sa se prostitueze. ).( Asociatia Alternative Sociale, Traficul de fiinte umane. Infractor. Victima. Infractiune, pg. 85).

3. 2. 3. Alte categorii

Un caz particular il constituie barbatii care pot devenii victime ale traficului de fiinte umane.Unele statistici din Suedia si Norvegia indica motivele pentru care barbatii, cumpara servicii sexuale, anume: curiozitatea, variatia sexuala si comoditatea, probleme de singuratate, probleme in viata de cuplu sau pentru o confirmare a dominarii masculine. Homosexualitatea si pedofilia sunt recunoscute ca nevatamatoare si atunci legile civile, normele  sociale, instantele de judecata au inceput sa rescrie legile, aceasta datorita unor tendinte psihologice.

Barbatii cad victime ale traficului in scop de executare de munci fortate in industrie(constructii, alimentatie, hoteliera), in scop de cersetorie si transplantare de organe, dar si prin utilizarea lor in scopuri criminale, contrabanda, ori sunt recrutati pentru operatiuni paramilitare. ).( Asociatia Alternative Sociale, Traficul de fiinte umane. Infractor. Victima. Infractiune,  pg.89).

Cap. IV. Politici sociale in vederea prevenirii si interventiei in situatia de trafic de fiinte umane

4. 1.Legislatia internationala, conventii.

1. DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

 Art. 1. „Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi.Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de celelalte in spiritul fraternitatii”.

Art. 3. „Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea sa”.

Art. 4. „Nimeni nu poate fi tinut in sclavie, nici in robie, sclavia si traficul cu sclavi sunt interzise sub toate formele”.

Art. 5. „Nimeni nu va fi supus la tortura, nici la pedepse crude, inumane sau degradante. (Unicef- Reprezentanta in Romania -Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pag.11)

2. CONVENTIA ONU PRIVIND ELIMINAREA TUTUROR FORMELOR DE DISCRIMINARE IMPOTRIVA FEMEILOR (CEDAW) / la care Romania este parte incepand cu 1980.

Aceasta conventie interzice discriminarea fata de femei sub toate formele si stabileste masurile ce trebuie luate de state in scopul garantarii exercitarii drepturilor omului, in conditii de disciplina, egalitate intre femei si barbati.Conventia defineste expres termenul de „discriminare fata de femei care vizeaza orice diferentiere, excludere sau restrictie bazata pe sex, care are drept efect sau scop sa compromita ori sa anuhileze recunoasterea, beneficiul si exercitarea drepturilor omului.”. (Unicef- Reprezentanta in Romania- Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane,  pag.11)

3. DECLARATIA DE LA BEIJING- PLATFORMA DE ACTIUNE(1995)

In Platforma de actiune traficul de fiinte umane este definit ca o incalcare majora a drepturilor omului si se reafirma hotararea statelor semnatare de a alimina diferentele in ceea ce priveste recunosterea de drept si de fapt a drepturilor omului aplicate femeilor.Se specifica necesitatea elaborarii de planuri de actiune pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane in tarile de origine, tranzit si destinatie, planuri care sa aiba in vedere cauzele profunde ale fenomenului.”. (Unicef- Reprezentanta in Romania -Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pag.11)

4. DECLARATIA PENTRU ELIMINAREA VIOLENTEI IMPOTRIVA FEMEILOR, adoptata de Adunarea Generala ONU la 23.02.1994

Documentul Natiunilor Unite prevede masuri specifice pe care trebuie sa le adopte statele semnatare pentru combaterea oricaror forme de violenta impotriva femeii, respectiv: prevenirea, investigarea si pedepsirea actelor de violenta sau a oricaror forme de constrangere indreptate impotriva femeii, asigurarea accesului victimelor la justitie, remedii corespunzatoare si eficiente pentru suferinta la care au fost supuse, precum si asigurarea unei asistente medicale si sociale specializate.De asemenea, orice act de violenta bazat pe deosebirea de sex din care rezulta sau este posibil sa rezulte pentru femei traumatisme sau suferinte fizice, sexuale sau psihologice, inclusiv amenintarile cu astfel de acte, constrangerea sau lipsirea arbitrara de libertate, savarsite fie in viata publica, fie in viata privata este considerat, conform declaratiei, „violenta impotriva femeii”. (Unicef- Reprezentanta in Romania -Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pag.11- 12)

5. CONVENTIA DE LA PALERMO, din 13 decembrie 2000

Conventia defineste traficul ca fiind : „recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare sau prin utilizarea fortei sau a altor forme de constragere, prin rapire, escrocare, inselaciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei situatii vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau beneficii pentru obtinerea consimtamantului unei persoane care are control asupra alteia, in scopul exploatarii”. In conceptia Conventiei, prin exploatare se intelege „prostitutia sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau servicii fortate, sclavia sau practici similare, servitutea sau prelevarea de organe”. (Unicef- Reprezentanta in Romania- Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pag.12).

6. CONVENTIA PRIVIND DREPTURILE COPILULUI, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite la 20.11.1989, intrata in vigoare in 1990 (este ratificata de Romania prin Legea nr. 18/ 1990 ).

Consacra obligatia statelor parti de a respecta drepturile enuntate in conventie, de a asigura copiilor protectia si ingrijirile necesare, de a lua toate masurile legislative, administrative si de alta natura pentru a pune in practica drepturile recunoscute in conventie.

7. DECLARATIA DREPTURILOR COPILULUI, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 20.11.1989

Principiul 9- „Copilul va fi ocrotit impotriva tuturor formelor de neglijare, cruzime si exploatare.El nu va fi obiect de trafic sub nicio forma”.

8. CARTA SOCIALA EUROPEANA revizuita, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996(ratificata de Romania prin Legea 74/ 1999)

In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului copiilor si adolescentilor de a creste intr-un mediu favorabil dezvoltarii personalitatii lor si a aptitudinilor fizice si mentale, partile se angajeaza sa ia fie direct, fie in cooperare cu organizatiile publice sau private, toate masurile necesare si corespunzatoare care sa asigure copiilor si adolescentilor ingrijirile,  asistenta, educatia si pregatirea de care au nevoie, sa-i protejeze impotriva exploatarii, neglijentei, violentei.

9. CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI (1953), considerata „tratatul cel mai eficient si eficace” in domeniul drepturilor omului din intreaga lume.

Art. 3- „Nimeni nu poate fi expus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante”.

Art. 4- „Orice fiinta umana nu poate fi tinuta in stare de sclavie” si nu poate fi „fortata sa execute o munca fortata sau obligatorie”.

10. DECLARATIA DE LA BRUXELLES, semnata de participantii la conferinta desfasurata in perioada 18- 20 septembrie 2002 cu tema „Prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane- o provocare pentru secolul XXI” propune dezvoltarea unei cooperari europene si interbationale, masuri concrete, standarde, mecanisme, tratamente adecvate pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane si pentru asisterea victimelor.

   4. 2. Legislatia la nivel national

CONSTITUTIA ROMANIEI

     Art. 22 (1) – Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.

(2)- Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau      tratament inuman sau degradant.

           Art. 23 (1)- Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.

           Art. 25 (1)- Dreptul la libera circulatie in tara si in strainatate este garantat.

           Art. 39 (1)- Munca fortata este interzisa.

           Art. 45 (1)- Copii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de                          asistenta in realizarea drepturilor lor. 

            Art. 45 (3)- Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. (Unicef- Reprezentanta in Romania- Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pag.13).

CODUL PENAL

Prostitutia

    Art. 328- „Fapta persoanei care isi procura mijloace de existenta sau principalele mijloace de existenta practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane”.

       Proxenetismul

       Art. 329- „Indemnul sau constrangerea la prostitutie ori inlesnirea practicarii prostitutiei de catre o alta persoana sau tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei, precum si recrutarea unei persoane pentru prostitutie ori traficul de persoane in acest scop”.

              Sclavia

              Art. 190- „Punerea sau tinerea unei persoane in stare de sclavie, precum si traficul de sclavi”.

              Raportul sexual cu o minora

              Art. 198- „raportul sexual cu o persoana de sex feminin care nu a implinit varsta de 14 ani”.

              Seductia

              Art. 199- „Fapta aceluia care, prin promisiunile casatoriei, determina o persoana de sex feminin mai mica de 18 ani de a avea cu el raport sexual” .

              Coruptia sexuala

              Art. 202- „Actele cu caracter obscen savarsite asupra unui minor sau in prezenta unui minor”. (Unicef- Reprezentanta in Romania -Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pag.14).

LEGEA 678/2001 PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE

Incrimineaza traficul de persoane in forma simpla si agravanta, precum si activitatile conexe, prevazand pedepse efective, proportionale;

Sanctioneaza tentativa;

Prevede forme agravante ale traficului de persoane, cand fapta este savarsita asupra unui minor sau a unei persoane cu handicap fizic;

Prevede sanctiuni pentru persoanele juridice implicate in traficul de fiinte umane;

Stabileste un sistem de protectie si asistenta a victimelor, inclusiv in cursul procedurilor judiciare;

Stipuleaza masurile care vor fi implementate pentru prevenirea traficului de fiinte umane;

Stabileste cadrul pentru cooperarea internationla in ceea ce priveste prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane;

Art. 12- „Constituie infractiune de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenintare, violenta sau prin alte forme de constrangere, prin rapire, frauda ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitand de imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a-si exprima vointa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase pentru obtinerea consimtamantului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane”.

Art. 20- „Persoana supusa traficului de fiinte umane, care a savarsit infractiunea de prostitutie prevazuta de Art. 328 din Codul Penal, nu se pedepseste pentru aceasta infractiune, daca mai inainte de a se fi inceput urmarirea penala pentru infractiunea de trafic de persoane incunostiinteaza autoritatile competente despre aceasta sau daca, dupa ce a inceput urmarirea penala ori dupa ce faptuitorii au fost descoperiti, inlesneste arestarea acestora”.

Art. 26 (1)- „Persoanele vatamate prin infractiunile prevazute in prezenta lege, precum si altor victime ale acestor infractiuni, li se acorda o protectie si o asistenta spaciala, fizica, juridica si sociala ”

Art. 26 (2)- „Viata privata si identitatea victimelor traficului de persoane sunt ocrotite prin prevederile prezentei legi”

Art.26 (3)- „Victimele infractiunilor prevazute in prezenta lege au dreptul la recuperarea lor fizica, psihologica si sociala”.(Legea 678/2001, privind prevenirea si combaterea traficului de persoane).

           IV. 3. Prevenirea si combaterea  traficului de fiinte umane 

In Art. 3, din Legea 678/ 2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane este reglementat : Pentru o lupta eficienta impotriva traficului de persoane autoritatile si institutiile publice, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai sociatatii civile vor desfasura separat sau, dupa caz, in cooperare, o activitate sustinuta de prevenire a traficului de persoane, in special femei si copii.In incheierea capiltolului II se precizeaza : pentru prevenirea traficului de persoane organizatiile neguvernamentale coopereaza cu ministerele interesate si organizeaza campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane si riscurile la care sunt supuse victimele acestuia.

Planul National de Actiune elaborat de Guvernul Romaniei pentru combaterea traficului de fiinte umane contureaza directiile de urmat pentru realizarea unei activitati de prevenire eficiente: realizarea constientizarii de catre societate a pericolului pe care il reprezinta traficul de fiinte umane (realizarea si difuzarea de informatii, documnetare, materiale video, pliante, panouri de informare, la nivel national, organizarea de seminarii cu jurnalistii, in vederea sensibilizarii fata de aceasta tematica);

educarea persoanelor care apartin grupurilor cu grad ridicat de risc de a fi traficate, in scopul protectiei acestora (realizarea unor cursuri de formare si a  unor campanii de informare privind fenomenul, la nivel national, realizarea de programe educative in scopul intaririi sentimentului demnitatii umane si protectiei propriei persoane, realizarea de programe de educatie extrascolara pentru parinti si copii privind combaterea violentei impotriva fetelor si femeilor);

Activitatea de prevenire se defineste ca un ansamblu de masuri intreprinse impotriva factorilor care contribuie la savarsirea de fapte antisociale, in vederea impiedicarii actiunii acestora, pentru asigurarea respectului fata de lege si promovarea ordinii si disciplinei in relatiile sociale.Persoana care incalca legea actioneaza in anumite situatii care pot avea rolul de tentatii, mobiluri ori pot reprezenta imprejurari favorizante trecerii la act.Asupra acestora se poate actiona preventiv, luandu-se masuri de impiedicare  a faptuitorului sa comita fapta proiectata.In raport de aceste realitati, se contureaza si cele doua tipuri de actiuni prin care se poate realiza activitatea de prevenire: actiunea formativa, de modelare a individului si a comunitatii, in spiritul respectului fata de lege si fata de valorile sociale; inlaturarea situatiilor si a starilor de lucruri care il pot influenta pe subiect ori pot fi folosite de acesta in vederea savarsirii de infractiuni.

Prevenirea traficului de fiinte umane in activitatea de politie

Politia reprezinta o institutie fundamentala a statului, care, prin activitati specifice, are sarcina de a apara valorile fundamentale ale societatii. Prevenirea criminalitatii in munca de politie poate fi definita ca anticiparea, cunoasterea si evaluarea unui risc, precum si initierea de actiuni pentru inlaturarea sau reducerea efectelor acestuia.Termenul prevenirea criminalitatii este interpretat adesea mult prea ingust, ducand la formarea opiniei potrivit careia prevenirea criminalitatii este exclusiv atributia politiei.Prevenirea nu poate fi eficienta daca nu se afecteaza in mod sistematic si coordonat toate resursele sociale, mai ales in cazul traficului de persoane, care este o problema ce vizeaza intreaga societate.Prevenirea criminalitatii este o activitate complexa, la care pot si trebuie sa contribuie numeroase organisme guvernamentale si organizatii neguvernamentale.Este nevoie de promovarea unei abordari sistemice, de o implicare coordonata si cuprinzatoare in prevenirea criminalitatii efective si patrunderea in zonele in care competenta nu apartine doar politiei.In cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane exista o structura specializata- Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii. Scopul in care a fost creat il constituie elaborarea de studii, cercetari criminologice si politienesti ale caror rezultate sa fie valorificate prin fundamentarea strategiilor de prevenire si sprijinirea actului managerial in politie, precum si aplicarea reformei in domeniul relatiei politie- comunitate. ”. (Unicef- Reprezentanta in Romania -Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pag.30).

Combaterea traficului de fiinte umane

Combaterea – ansamblul activitatilor de descoperire, constatare si cercetare a infractiunilor, de urmarire si de prindere a infractorilor, precum si de aplicare a sanctiunilor. In activitatea de combatere a traficului de persoane sunt angrenate: Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor.

Ministerul de Interne desfasoara activitati specifice de descoperire, constatare si cercetare a infractiunii de trafic de persoane, asa cum este definita aceasta activitate in Legea 678/ 2001, precum si a infractiunilor care se afla in legatura cu aceasta.Structura apecializata pentru combaterea traficului de persoane este Directia Generala pentru Combaterea Crimei Organizate si Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane.

Directia Generala pentru Combaterea Crimei Organizate si Antidrog, prin Serviciul de combatere a traficului international de persoane, analizeaza factorii criminogeni cauzali, monitorizeaza evolutia unor forme specifice de infractionalitate transfrontaliera si elaboreaza diagnoze si prognoze care, ulterior, fundamenteaza strategiile specifice de contracarare.Eforturile politiei Romane pentru combaterea traficului de persoane, ca fenomen al crimei organizate transfrontaliere, sunt sprijinite de catre Comunitatea Europeana, prin task force- ul creat la Bucuresti, care are drept obiectiv principal protectia femeii impotriva exploatarii sexuale.

Task force-ul pentru traficul de persoane a fost creat la 18 septembrie 2000, ca initiativa a Pactului de Stabilitate pentru sud- estul Europei.Task force- ul a aparut din necesitatea conjugarii eforturilor tarilor de origine, tranzit si deestinatie, pentru prevenirea si combaterea traficului. Aceste tari trebuie sa actioneze impreuna pentru a obtine rezultate semnificative- acesta este obiectivul declarat de catre Pactul de Stabilitate la crearea task force-ului. Scopul task force- ului este de a asista responsabilii luptei antitrafic, accentuand nevoia unei retele care sa cuprinda toate sectoarele societatii si pe toti participantii a caror interventie este necesara in prevenirea si combaterea traficului. De asemenea, task force- ul urmareste elaborarea unor strategii regionale de lupta antitrafic si crearea unor relatii de cooperare intre statele din sud- estul Europei, in acest domeniu.

In domeniul combaterii traficului de fiinte umane, trebuie spus ca orice politist, indiferent de structura in care este incadrat, are posibilitatea de a intra in posesia unor informatii despre victime, traficanti sau intermediari.In aceasta situatie, este necesara aflarea a cat mai multe detalii (adrese, nume, numere de inmatriculare pentru autovehicule), dupa care se impune informarea structurii specializate: Centrul zonal sau Directia Generala pentru Combaterea Crimei Organizate si Antidrog. (Unicef- Reprezentanta in Romania -Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane,  pag.39).

 4.4. Informarea populatiei prin intermediul mass- media

Pornind de la premisa ca mass- media joaca un rol important in viata sociala, implicarea acesteia in prevenirea traficului de fiinte umane este esntiala.In ce consta acest rol, cum poate fi el compatibilizat cu politica editoriala adiferitelor publicatii si cu principiile concurentei de piata, cum pot contribui mijloacele de informare in masa la cresterea receptivitatii in legatura cu problematica traficului, care este imaginea victimelor traficului prezentata in mass-media, cum modifica aceasta imagine perceptia publicului si, mai ales, ce determina : excluderea sau integrarea sociala s victimelor?

Toate acestea reprezinta probleme care pot fi si trebuie discutate de reprezentantii mass-media pentru a gasii solutii care sa mareasca impactul reportajelor pe tema traficului de fiinte umane, fara a periclita interventia in favoarea victimelor si cu o stricta respectare a drepturilor acestora.Daca preocuparea mass-media pentru fenomenul traficului de fiinte umane nu constituie o problema, este interesant modul in care acest fenomen este reflectat.Dincolo de rolul informativ al cazurilor puse in discutie, apar si problemelegate de competenta si etica profesionala, cum ar fi: acuratetea si obiectivitatea in prezentarea cazurilor, ca aspecte care „concureaza” cu „nevoia” de spectaculos, socant, vandabil; prezentarea perspectivei victimelor asupra experientelor traversate, nu doar ca modalitatea de asigurare a credibilitatii informatiilor, dar si ca manifestare a dreptului la opinie; consecintele dezvaluirilor asupra victimelor, in cazul prezentarii lor fara a li se proteja identitatea, dar si eventualele pericole la care se supun jurnalistii.

Aceste aspecte care trebuie luate in considerare sunt legate de selectarea, structurarea si prezentarea informatiilor cu scop preventiv (precum „scenariile” uitilizate in racolarea victimelor, mesaje ascunse in anunturile publicitare pentru locurile de munca in strainatate). (Unicef- Reprezentanta in Romania -Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, pag.33).

Partea practica

Capitolul IV.

    5. 1. Problema cercetarii

        In cadrul partii practice a lucrarii mele de licenta mi-am propus sa fac o scurta analiza a felului in care fenomenul traficului de fiinte umane este descris in presa romaneasca.

5. 2. Justificarea alegerii temei

Consider ca acesta  tema este intens abordata atat de campanii de informare cat si de mass-media,lasand senzatia unui domeniu care a reusit sa imprime reprezentari bine conturate la nivelul specialistilor si a publicului larg. Periodic, o noua campanie avand ca tema traficul de persoane invadeaza spatiul mass-mediei cu rolul de a ne atrage atentia asupra pericolelor asociate acestei forme de crima organizata. Stirile sau articolele de presa completeaza acest peisaj incercand, printr-o prezentare spectaculara, sa ne dezvaluie consecintele traficului de persoane sau succese ale luptei pentru combaterea fenomenului. Suntem tentati sa credem ca avalansa de informatii, completata de lectura unor rapoarte sau rasfoirea unui pliant, omniprezente in ultima vreme, poate, cel putin prin cantitate, sa contureze reprezentari cat mai apropiate de realitate.In acest context, rolul mass-mediei este esential atat ca vehicul al campaniilor de informare cat si ca formator de opinii sau furnizor de stiri. Un studiu cu reprezentativitate nationala, ( Cercetarea sociologica a fost realizata de IMAS iar componenta cantitativa a avut ca scop descrierea atitudinii fata de migratie si a gradului de informare a populatiei asupra traficului de persoane; ancheta a fost realizata pe baza de chestionar pe un esantion reprezentativ de 1247 de persoane, supraesantionat cu 200 de subiecti de sex feminin cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani), recent realizat (2007) arata ca 85, 4% din totalul  respondentilor au auzit de trafic. Principalele forme de informare, privind traficul de fiinte umane, sunt reprezentate in tabelul de mai jos:

.Tabel 5.1 . Principalele forme de informare privind traficul de fiinte umane

Sursa de informare

Televizor      Presa scrisa         Radio                       

90, 1%          50, 8%                30, 9%

 


Sursa: Cercetare sociologica  realizata de IMAS

5. 3. Scopul cercetarii

Scopul cercetarii  este sa identifice imaginea atribuita traficului de fiinte umane de catre 3 cotidiane nationale- Adevarul, Jurnalul National, Evenimentul Zilei- , si un cotidian local- Transilvania Expres-.

5. 4. Intrebarile cercetarii

Pentru a-mi atinge scopul propus, analiza de continut incerca sa raspunda la urmatoarele intrebari:

Care sunt aspectele traficului de fiinte umane pe care cele 4 cotidiene aleg sa le trateze?

Care sunt caracteristicile articolelor si a categoriilor de subiecte pe care le abordeaza?

 5. 5. Obiectivele cercetarii

Identificarea aspectelor traficului de fiinte umane pe care cele 4 cotidiene aleg sa le trateze in paginile lor.

Identificarea caracteristicilor articolelor si a categoriilor de subiecte pe care le abordeaza cele 4 ziare in paginile lor.

5. 6. Culegerea datelor

Am realizat culegerea datelor cu ajutorul documentelor sociale- in cazul meu a articolelor de presa din 3 cotidiane nationale si un coditian local.

 5. 7. Esantionarea

Am ales ca si perioada de studiu a articolelor, data cuprinsa intre  1.10.2007 si 1.06.2008. Sunt analizate toate articolele ce trateaza subiecte despre traficul de persoane intern si extern in scop de prostitutie, munca fortata, cersetorie si infractiuni minore, precum si in scop de transplant de organe. De asemenea, sunt studiate materialele privind activitatile/proiectele ce urmaresc combaterea acestui fenomen si oferirea unor noi oportunitati pentru segmentele vulnerabile ale populatiei. Sunt analizate atat continutul articolelor, cat si metodele jurnalistice de prezentare a subiectelor.

In aceasta perioada  cele 4 cotidiene au publicat un numar de 27 de articole ce au reflectat

cazuri individuale de prevenire a traficului de persoane, rapoarte ale organismelor internationale privind tendintele fenomenului respectiv si profilurile victimelor, campanii menite sa creasca nivelul de constientizare de catre public a fenomenului respectiv, filme si spectacole axate pe problema traficului, precum si initiative legislative de combatere a traficului de fiinte umane.

Tabel 5. 2. Numarul de articole pe tema traficului dee persoane  publicate in perioada 1.10.2007 si 1.06.2008 de cele 4 cotidiene.

COTIDIAN

TITLUL ARTICOLULUI

DATA APARITIEI

ADEVARUL

1.Romancele fata in fata cu traficul de persoane.

2.Romania piata pentru traficul de persoane.

3.Departamentul de Stat American plaseaza Romania intre tarile care nu pot bombate traficul de persoane.

1. 19.05.2008

2. 05.10.2007

3. 14.10.2007

JURNALUL NATIONAL

1.       In Romania infloreste turismul sexual

2.       Curvele noastre, eroinele Spaniei

3.       Trafic cu minori din Tandarei spre Marea Britanie

4.       Romanii exploatati pentru cersetorie

5.       Trafic de persoane prin anunturi

6.       Arest- Oradea/ Patru persone arestate pentru tarfic de carne vie si proxenetism

7.       Cine  e urmatoarea vctima?

8.       Vile facute din carne de femeie

9.       Vindeau nou- nascuti in Italia

              1.  01.06.2008

              2.  09.05.2008

              3. 26.01.2008

              4.  20.11.2007

              5. 05.11.2007

              6. 12.05.2008

              7. 24.03.2008

              8. 11.12.2007

              9.  5.03.2008

EVENIMENTUL ZILEI

 1.Romance rapite pentru trafic de organe

 2. Traficanti arestati

 3. Retea care obliga copii romani sa fure, anihilata la Milano

 4. Retea de traficanti de persoane anihilata

 5. Retea de proxeneti, anihilata la Oradea

 6.Romania, furnizoare de sclavi pentru Occident

 7. Lungul drum de la scalvia sexuala la o viata normala

 8. Agentia Nationala Impotriva Traficului de persoane deruleaza o campaniei criticata de profesionisti

 9. Impotriva traficului de persoane

10. Copii romani, victime ale traficantilor de acrne vie

11. Trafic de copii, via Timisoara

             1. 01.05.2008

             2. 06.03.2008

             3. 28.02.2008

             4. 01.06.2008

             5. 12.06.2007

             6. 06.05.2008

             7. 04.11.2007

             8. 23.10.2007

             9. 17.10.2007

            10. 20.11.2007

            11. 22.10.2007

TRANSILVANIA

EXPRES

1.       Romania se afla pe primul loc, intre statele Europei de Sud-Est, in ceea ce priveste numarul femeilor victime ale traficului de persoane

2.       O periculosa retea de traficanti de droguri a fost anihilata

3.       Romania criticata de SUA din cauza traficului de persoane

1.       01.06.2008

2.       23.03.2008

3.       09.05.2008

Din cele 27 de articole, care fac referire la fenomenul traficului de fiinte umane, publicate in cele 4 cotidiene, am ales 10 dintre ele ,care sunt relevante pentru cercetarea mea si care vor fi supuse analizei de continut.

4.       8. Metodologia cercetarii

Articolul reprezinta unitatea de analiza a textului.Pentru analiza de continut a articolelor din esantion, am identificat urmatoarele variabile: dimensiunea articolelor( numarul total de cuvinte, forma prezentarii), atitudinea exprimata si temele ce sunt abordate prioritar de cotidiene, definite fiind de frecventa termenilor- cheie.

5.       9. Analiza datelor

Am realizat analiza datelor prin codarea deschisa.Am subliniat in text, am grupat in categorii, etichetand fiecare categorie.De asemenea, in realizarea categoriilor am tinut cont si de variabilile care le-am identificat in prima atapa. Prin realizarea categoriilor am incercat sa evidentiez ceea ce este cel mai important din text.

Din cotidianul Adevarul am ales 3 articole relevante pentru cercetarea mea.

Primul articol, Romania- piata pentru traficul de persoane,  a aparut in data de 5.10.2007

'In momentul de fata, Romania este doar tara sursa si de tranzit pentru traficul de persoane, dar este de asteptat ca, de anul viitor, sa devenim 'piata', odata cu cresterea economica data de intrarea in Uniunea Europeana', a afirmat, ieri, Ioan Gabriel Sotirescu, directorul adjunct al Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate, cu ocazia incheierii unei colaborari intre Politia Romana si cea austriaca. Anual, in lume cad victime traficului de carne vie peste patru milioane de oameni, dintre care peste 80 la suta sunt femei. Dintre acestia, 1,5 milioane sunt copii. Fata de anul trecut, conform statisticilor, victimele sunt in scadere. Anul acesta, in Romania au fost identificate 950 de persoane traficate”.

 

 

 

 

 

                                                                                                           


Categorii

Situatia Romaniei                                                                                                                                        

- tara sursa

- de tranzit

- „piata”

Institutii/Parteneri in lupta contra traficului

- politia romana

- politia austriaca

- Directia de combatere a Criminalitatii Organizate

Situatia victimelor

- anual 4 milioane de oameni

- 80 la suta femei

- 1,5 milioane copii

Frecventa fenomenului

- in scadere

Consider ca acest material prezinta intr-un mod superficial si general , fenomenul traficului de fiinte umane, raportandu-se mai ales la statistici care au rolul de a „soca” publicul cititor, insa  sunt de parere ca citind un astfel de articol publicul nu demonstreaza un interes major pentru tematica .Dimensiunea articolului nu este foarte mare, avand un numar de 112 cuvinte, demonstrand astfel ca acest subiectul nu prezinta un interes major.Tema generala abordata in cadrul articolului este situatia Romaniei in ceea ce priveste traficul de fiinte umane, iar atitudinea articolului este una negativa deoarece sunt prezentate acele statistici „grandioase” care ,dupa cum am mai spus,   au rolul de a „soca publicul”.Datele statistice nu sunt relevante deoarece sunt relatate din continutul unei surse care nu este mentionata.Termenul cheie din acest articol este cuvantul trafic mentionat de 3 ori.

Voi trece acum la analiza celui de-al doilea articol din cotidianul Adevarul.

 Articolul se numeste-Romania este sursa si tara de tranzit pentru traficul de persoane-  si a aparut in data de 07.11.2007.

 „ Romania ramane atat o sursa pentru traficul de femei, cat si tara de tranzit pentru acest tip de trafic, iar Guvernul de la Bucuresti nu intruneste standardele minime pentru eliminarea acestor activitati, se arata in raportul anual al Departamentului american de Stat privind traficul de persoane. Departamentul de Stat apreciaza ca 'Guvernul a dat dovada de o slabiciune relativa in ceea ce priveste asigurarea condamnarilor definitive impotriva traficantilor si, desi a facut eforturi pentru a elimina coruptia la nivel oficial, mai sunt necesare imbunatatiri in acest domeniu, in special in randurile persoanelor implicate in asigurarea ordinii'.

Categorii

Situatia Romaniei

- o sursa pentru traficul de femei

- tara de tranzit

Institutii

- Guvernul de la Bucuresti

- Departamentul american de Stat

Critica adusa sistemului

- nu intruneste standarde minime pentru eliminarea acestor activitati

- a dat dovada de o slabiciune relativa

- sunt necesare imbunatatiri in acest domeniu

Ca si in articolul precedent cotidianul Adevarul prezinta situatia Romaniei privind fenomenul traficului de fiinte umane.Articolul are un caracter general despre trafic, punandu-se mai mult accentul pe criticarea sistemului de catre Departamentul de Stat american. Acest articol relateaza faptul ca Romania „da dovada de o slabiciune relativa in ceea ce priveste asigurarea condamnarilor impotriva traficantilor”.Ceea ce eu deduc din aceasta fraza este faptul ca sistemul deficitar alimenteaza piata traficantilor din moment ce acestia nu isi savarsesc condamnarile. Articolul are o dimensiune relativ mica cuprinzand un numar de 95 de cuvinte, ceea ce evidentiaza faptul ca acest cotidian nu este foarte interesat de acest subiect. Atitudinea, pe care eu o deduc din citirea articolului, este una negativa deoarece in loc sa previna fenomenul traficului, articolul incurajeaza, in mod involuntar, dezvoltarea pietei de traficanti.

Al treilea articol din cotidianul cu titlul- Romance fata in fata cu traficul de persoane- a fost publicat in data de 19.05.2008.

„In 23 mai, organizatia non-guvernamentala 'Centrul de Informare si Educare pentru Dezvoltare' din Roma va demara un proiect de pregatire practica si teoretica a mediatorilor culturali care lucreaza cu victimele traficului de persoane si a minorilor abuzati. Proiectul, finantat de Uniunea Europeana, are ca parteneri Italia, Grecia si Albania. Printre cei 30 de mediatori culturali albanezi, rusi, marocani se afla si 5 romance.Dupa cursul teoretic intensiv care se va incheia la sfarsitul lunii iunie mediatorii culturali vor incepe practica pe strazile Romei si in centrele de primirea victimelor traficului de persoane. 'Traficul international de persoane are ca destinatie Italia, dar a inclus si Romania in sfera de interes. De cele mai multe ori, fetele constranse sa se prostitueze nu cunosc limba si legislatia tarii unde ajung si asta le da impresia unei situatii fara iesire. In aceste cazuri intervin mediatorii culturali care le ajuta sa paraseasca labirintul in care au intrat', ne-a explicat Priscilla Solis, coordonatoarea proiectului.”

Categorii

 

Finantator/Parteneri/Institutii implicate in proiect

- organizatia non-guvernamentala „Centrul de Informare si Educare pentru Dezvoltare”

- Italia, Grecia si Albania, Romania

- Uniunea Europeana

- Priscilla Solis, coordonatoarea proiectului

Cui se adreseaza proiectul

- proiect de pregatire practica si teoretica a mediatorilor culturali

- 30 de mediatori culturali albanezi, rusi, marocani5 romance

Cele 2 componente ale proiectului

- curs teoretic intensiv

- practica

Implementarea proiectului(locul de desfasurare)

- pe strazile Romei si in centrele de primirea victimelor traficului de persoane

Acest articol are ca tema principala implementarea unui proiect care are rolul de a instrui mediatorii culturali din 4 tarii, cu privire la problema traficului de persoane.Informatia este foarte bine prezentata si structurata, este clara si concisa, si se refera strict la combaterea traficului de fiinte umane prin finantarea de catre Uniunea Europeana a acestui proiect.Este precizat faptul ca Romania este si ea inclusa in acest proiect prin participarea a 5 mediatori culturali din tara noastra. Titlul nu este unul destul de sugestiv si eu cred ca este prea general- Romance fata in fata cu traficul de persoane-de fapt sunt doar 5 romance care vor beneficia de pe urma acestui curs teoretic intensiv, urmat de practica.Dimensiunea articolului este una medie, 160 de cuvinte si mentionez faptul ca nu s-a aflat pe prima pagina a cotidianului.Faptul ca proiectul isi va desfasura perioada de practica pe strazile Romei , si nu in Romania, constituie un dezavantaj in ceea ce priveste impactul pe care articolul il are asupra publicului.Atitudinea prezenta in acest articol este una pozitiva deoarece se refera la prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane si in special la oferirea unui suport moral pentru victimele traficului de persoane.

In paginile urmatoare am analizat articolele cele mai relevante pentru cercetarea mea,prezente in cotidianul Jurnalul National.

Primul articol cu titlul- In Romania infloreste turismul sexual-  a aparut in data de   01.06.2008.

“SUA ne-au luat la ochi. Un raport al Departamentului de Stat, publicat miercuri, desfiinteaza pur si simplu Romania. In vizorul acestui organism, „Romania nu respecta standardele minime pentru combaterea fenomenului dat de faptul ca este o tara-sursa de victime ale traficului de persoane pentru prostitutie si pornografie, insa si pentru munca la negru, mai ales dupa aderarea la UE”.

ABUZUL SEXUAL, LA EL ACASA. Guvernul de la Bucuresti este criticat pentru lipsa de reactie si de masuri in combaterea traficului de persoane: 'Guvernul roman nu respecta standardele minime pentru eliminarea traficului, insa face eforturi semnificative in acest scop. In 2007, Guvernul Romaniei, la initiativa Agentiei Nationale impotriva Traficului de Persoane, a facut eforturi pentru a combate turismul sexual si a oferit unele fonduri organizatiilor non-guvernamentale care asigura asistenta victimelor. Cu toate acestea, Guvernul n-a putut raporta eforturi semnificative in combaterea traficului cu forta de munca, acesta fiind un fenomen nou, si nici n-a instituit proceduri formale pentru identificarea victimelor traficului de persoane de pe teritoriul tarii'. Romaniei i se recomanda sa ia 'masuri concertate in investigarea si pedepsirea actelor de trafic pentru munca fortata, sa intensifice eforturile de a pune sub acuzare si de a condamna traficantii si sa depuna eforturi sustinute pentru a asigura ca traficantii sexuali primesc pedepse adecvate'. Nu este uitata nici implicarea autoritatilor in traficul de persoane, raportul recomandind 'cresterea eforturilor de a investiga si pedepsi cazurile de complicitate a oficialilor guvernamentali in traficul de persoane'. In plus, raportul spune ca 'nu au existat investigatii, puneri sub acuzare, condamnari sau sentinte impotriva vizitatorilor straini implicati in cazuri de exploatare sexuala de copii romani in 2007. A existat o crestere a traficului de persoane din Romania pentru a fi exploatate in munca la negru, probabil din cauza aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si a noilor oportunitati pentru romanii din zonele rurale de a lucra in strainatate'. Tarile-destinatie pentru romanii care cad victime retelelor de prostitutie, pornografie si munca fortata in agricultura, constructii si industria hoteliera sunt Italia, Spania, Elvetia, Cehia, Grecia, Germania, Franta, Olanda, Turcia, Austria si Israel. Femei, barbati si copii romani sint si victime ale unui trafic intern de persoane pentru exploatare sexuala, munca fortata si cersetorie fortata: 'Femei din Moldova, Ucraina si Rusia sunt aduse in Romania pentru exploatare sexuala comerciala. Barbatii din alte tari europene pot calatori in Romania pentru a exploata sexual copii romani.”

Categorii

Situatia Romaniei

- tara- sursa de victime ale traficului de persoane

Institutii

- Guvernul roman

- Departamentul de Stat , SUA

Critici aduse sistemului

- nu respecta standardele minime pentru combaterea fenomenului

- lipsa de reactie si de masuri in combaterea fenomenului

- n-a putut raporta eforturi semnificative in combaterea traficului cu forta de munca

- n-a instituit proceduri formale pentru identificarea victimelor traficului de persoane

- nu au existat investigatii, puneri sub acuzare, condamnari sau sentinte impotriva vizitatorilor straini implicati in cazuri de exploatare sexuala de copii romani

Frecventa fenomenului

- a existat o crestere a traficului de persoane

Conditiile in care fenomenul a luat amploare

- din cauza aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

- noile oportunitati pentru romanii din zonele rurale de a lucra in strainatate

Articolul are ca tema principala critica adusa Guvernului roman de catre Departamentul de Stat, SUA.Sunt prezentate informatii prin care se critica aspru ineficienta sistemului privind acest fenomen- traficul de fiinte umane.Ineficienta justitiei este prezentata in cadrul articolului prin” lipsa investigatiilor, a punerilor sub acuzare, a condamnarilor sau sentintelor impotriva vizitatorilor straini implicati in cazuri de exploatare sexuala de copii romani”.Aceste afirmatii intaresc si mai mult ideea conform careia Romania este o „piata”larga pentru consumatorii de placeri sexuale si promoveaza traficul de fiinte umane.Titlul articolului nu este unul incurajator, prezentand inca de la inceput situatia Romaniei privind  fenomenul traficului de persoane,prezentare facuta  intr-o maniera negativa.Este mentionat de asemenea statutul  tarii noastre de tara tranzit.Am observat ca in studiul articolelor de pana acum, frecventa cu care ne este atribuit acest statut este destul de mare.Consider ca acest articol este de tip „stire” si are un caracter informativ.Dupa parerea mea acest gen de articol nu trezeste foarte mult interes deoarece are un caracter general si prezinta un gen de informatie pe care publicul nu o digera foarte usor.Traficul de fiinte umane este un fenomen care a luat amploare in ultimii ani in tara noastra,articolul afirma ca principala cauza a cresterii fenomenului este aderarea Romaniei la Uniunea Europeana .Atitudinea prezenta in articol este una negativa deoarece se incurajeaza din nou , involuntar, traficul de fiinte umane.Articolul cuprinde si o ilustratie grafica, reprezentata de o fotografie, mai mult cu valoare simbolica,  cu scopul de e evidentia continutul articolului.Fotografia prezinta o femeie ingradita de un cod de bare si este insotit de mesajul ”Fiintele umane nu au pret”.Articolul are o dimensiune medie si nu a aparut pe prima pagina a cotidianului fiind inclus in paginile interioare ale publicatiei.

            Al doilea articol cu titlul „”Curvele” noastre, eroinele Spaniei”- a aparut in data de 09.05.2008.

COSLADA ● Romancele au 'ciripit” despre  politistii corupti
Seful politiei din Coslada si 30 dintre subalternii sai
au fost arestati joi noapte. Pornind de la marturiile unor prostituate romance, investigatorii au aflat ca politistii din Coslada se ocupau, printre altele, cu trafic de fiinte umane, trafic de droguri si pretindeau taxe de protectie.Cinci romance care erau obligate sa se prostitueze in Spania au provocat o adevarata revolutie in localitatea Coslada. Fetele au fost cele care au vorbit despre abuzurile si coruptia din cadrul politiei locale. Rezultatul: Ginés Jiménez Buendía, seful politiei, impreuna cu 30 de subalterni au fost arestati pentru coruptie. Investigatiile de pana acum au aratat ca Gines era un fel de sef al mafiei locale. Potrivit presei iberice, 'banda” sa, alcatuita din politisti, cerea taxa de protectie de la patronii de restaurante si magazine, era implicata in traficul de persoane si de droguri. Politistii sunt cercetati, de asemenea, pentru diverse abuzuri, denunturi false si amenintari.
LOCUITORI FURIOSI. 'Coruptilor!, 'nerusinatilor” s-a auzit din multimea furioasa adunata ieri in fata sediului politiei din Coslada. Furia s-a amplificat atunci cand arestatii au fost scosi din cladire. 'Puneti-i in lanturi”, au strigat alte voci, iar tinerii care treceau cu masinile pe langa politie le-au aruncat arestatilor: 'Acuma nu mai sunteti asa de smecheri, nu?!”.Prezenta unui cordon de forte de ordine adus sa asigure securitatea a stapanit cu greu furia celor 200 de oameni. 'Lasati-i pe mana noastra” , a strigat multimea, cand arestatii au fost scosi din cladire.Presa spaniola mai mentioneaza ca multi locuitorii din Coslada se pregateau ieri seara sa petreaca si deschideau sticle de sampanie, in cinstea faptului ca au scapat de acei politisti corupti.
CU AJUTOR DIN ROMANIA. Operatiunea care a dus la arestarea politistilor a pornit in urma cu aproximativ o luna, cand agenti ai politiei nationale spaniole, impreuna cu colegi din Romania, au dat de urma unei bande de proxeneti, condusa de doi romani, de 26 si 27 de ani, impreuna cu o conationala. Acestia adusesera la Coslada cinci romance, pe care le obligau sa se prostitueze.Dupa  ce proxenetii au fost arestati, romancele au inceput sa 'ciripeasca” despre apucaturile sefului politiei din Coslada si ale subalternilor sai. Asa au ajuns investigatorii sa-si dea seama ca nu sunt doar pe urmele unor simpli proxeneti, ci ca au dat peste o o adevarata organizatie de tip criminal, care implica politisti corupti din Coslada.Romancele le-au povestit anchetatorilor ca seful politiei din Coslada si o parte din agentii sai inchideau ochii cand era vorba de practicarea meseriilor 'de trotuar”. Pentru 'discretia” lor, politistii primeau bani si diverse favoruri sexuale. Romancele arestate au vorbit despre orgii la care au fost obligate sa se prostitueze. Jurnalistii spanioli de la El Mundo subliniaza ca romancele care se prostituau au fost cheia care a dus la demascarea politiei corupte din Coslada.

ARME ILEGALE. In casa 'serifului Gines”, cum l-a botezat presa iberica pe seful politiei, s-au gasit mai multe arme ilegale si o suma mare de bani. Se fac cercetari pentru a se descoperi daca aceste arme au fost utilizate in timpul actiunilor de tip mafiot pe care le faceau politistii arestati.Primarul din Coslada si consilierul pe probleme de securitate al localitatii au declarat ei ca nu cunosteau nimic concret in legatura cu faptele de care au fost acuzati politistii, insa au recunoscut ca le ajunsesera la urechi diverse zvonuri legate de abuzuri ale acestora. Au considerat insa ca sunt doar 'barfe de cartier”.
Unul dintre agentii arestati este chiar garda de corp a primarului.
ABUZURILE. De cand 'oamenii lui Gines” au fost arestati, lumea din Coslada a inceput sa vorbeasca despre abuzurile acestora. Bateau oameni fara motiv, amenintau, cereau taxa de protectie – spun oamenii. 'E clar ca nu aveau cum sa-si cumpere masinile pe care le detineau – Audii TT, de exemplu, din simplele salarii de polititisti”, a comentat Vincente, un locuitor din Cosalada.'Aici am trait 20 de ani terorizati de o politie care s-a comportat ca trupele SS”, a spus si una dintre locuitoarele orasului, referindu-se la cele doua decenii in care Gines Bundia a condus politia locala.

Romanii – usor de speriat

Romanii stabiliti in Coslada reprezinta cel putin un sfert din populatia localitatii. Statul de imigrant speriat de relatia cu autoritatile i-a facut sa cada deseori victime politistilor. 'Cunosc multe cazuri in care romanii au fost victime, insa doar unul sau doua in care au avut si curaj sa denunte abuzurile. Romanii se tem pentru ca stiu ca daca politistul denuntat ramane in functie, ii va face viata amara”, ne-a spus Daniel Tecu, presedintele asociatiei romanesti ADERE din Coslada. Daniel Tecu ne-a relatat cazuri in care romanii au fost opriti abuziv de politisti pe strada, au fost amenintati sI batjocuriti, li se luau carnetele de conducere sau masinile fara motiv. 'Pe un prieten l-au oprit si pentru ca nu le-a placut tonul cu care s-a adresat, l-au urcat in masina, l-au dus undeva la marginea orasului si l-au batut crunt”, ne-a mai spus presedintele ADERE. Daniel Tecu i-a descris pe politisti drept 'smecheri, intimidanti, prepotenti”. Presedintele ADERE ne-a mai spus ca la magazinul de produse romanesti pe care-l detine politistii i-au facut aproape o suta de vizite intimidante. Daniel Tecu a facut un apel la conationalii sai sa denunte toate abuzurile la care au fost supusi de catre politisti.

Categorii

Persoane mentionate in articol

- romancele

- politisti corupti

- seful politiei din Coslada

- primarul din Coslada

- consilier pe probleme de securitate

Probleme ale comunitatii,create de politia locala

- trafic de fiinte umane

- trafic de droguri

- pretindeau taxa de protectie

- politisti care semanau teroarea in oras

- romancele arestate au fost obligate sa presteze orgii pentru politisti

- politisti bateau oameni fara motiv, amenintau

- vizite indimidante

Atitudinea localnicilor fata de politia locala

- corupti, nerusinati

- puneti-i in lanturi

- acum nu mai sunteti asa smecheri

- lasati-i pe mana noastra

- nu aveau cum sa-si cumpere masinile pe care le detineau din simplele salarii de politisti

- smecheri, intimidanti, prepotenti

Solutii in vederea demascarii unor astfel de actiuni

conationalii sa denunte toate abuzurile la care au fost supusi

Articolul trateaza subiectul traficului de fiinte umane pe plan extern, dar este evidentiat si rolul Romaniei in actiunea desfasurata in localitatea Coslada, de arestare a unor politisti implicati in actiunea de crima organizata, si implicit trafic de persoane.Articolul a fost publicat in paginile interioare cotidianului si are o dimensiune mare.Continutul articolului este prezentat ca o stire, sursa cea mai probabila fiind agentiile de stiri.Are un caracter informativ, situatia localitatii privind actele de coruptie este prezentata detaliat.Sunt prezente si declaratii, atat a membrilor comunitatii, cat si a presedintelui asociatiei romane  ADERE din Coslada,  Daniel Tecu.Articolul nu se axeaza in principal pe traficul de fiinte umane, prezentand mai multe ramuri ale crimei organizate in care politia locala era implicata.Rolul Romaniei in aceasta actiune este considerat a fi unul major, deoarece se precizeaza faptul ca datorita prostituatelor romance, aceasta actiune a fost un succes.Consider totusi, ca imaginea atribuita Romaniei in acest articol este una defaimatoare, acest lucru este prezentat inca de la inceput prin titlul articolului, care nu prezinta romancele ca fiind victime ale traficului de fiinte umane, ba chiar are o atitudine ironica, prin folosirea ghilimelelor.In articolul,  delimitarea dintre prostitutie si trafic nu este una foarte clara, cuvantul trafic, fiind utilizat gresit, se creaza astfel alta perceptie a problemei , aceea  ca toate victimele sunt prostituate.Materialul are o prezentare spectaculara, scopul fiind cresterea audientei;de asemenea nu propune solutii si nu ofera noi perspective segmentelor vulnerabile ale populatiei.Articolul este insotit de o fotografie cu imaginea fortelor de ordine din Coslada.Consider ca aceasta imagine nu este foarte sugestiva pentru tratarea subiectului.Atitudinea prezenta in articol este una negativa, deoarece prin titlul senzational, Romania ii este atribuita o imagine degradanta.

Al treilea articol din Jurnalul National cu titlul- Cine e urmatoarea victima?- a aparut in data de 24/03/2008.

“STUDIU. Potrivit autorilor studiului 'Cine e urmatoarea victima?', realizat in 2005, vulnerabilitatea tinerelor in fata traficantilor este amplificata de visul lor de a-si gasi un loc de munca in strainatate.

'Exista trafic nu numai in randul femeilor si nu numai pentru exploatare sexuala, ci si pentru exploatare in munca', a declarat ieri Cristina Gheorghe, seful misiunii in Romania a Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM). VIS. Locul de munca in strainatate reprezinta pentru unii dintre romani tot ce si-ar fi putut dori, de aceea pleaca din tara fara sa se informeze asupra riscurilor la care se expun. Studiul arata ca intre 6% si 12% din totalul femeilor cu varste intre 15 si 25 de ani, care locuiesc impreuna cu familia, sunt supuse unui risc ridicat de a fi atrase in trafic. Tinerele provin in special din Moldova si din Transilvania; nu cred in familie, scoala, biserica si considera ca banii sunt bineveniti, indiferent din ce slujba..
( COSTIN ANGHEL ) 'Vedete din Romania impotriva sclaviei moderne'

Pentru ca mesajele de avertizare ale OIM sa ajunga mai usor la sufletul oamenilor, patru personalitati ale presei audiovizuale - Andreea Marin, Mihaela Radulescu, Dana Razboiu si Mircea Radu - au acceptat sa se adreseze celor vulnerabili in filmul 'Vedete din Romania impotriva sclaviei moderne'. Filmul va fi distribuit anul acesta si vine in completarea campaniei din 2005, care a cuprins mai multe spoturi radio. Proiectele OIM - Romania au fost sprijinite financiar de guvernele Norvegiei si Belgiei.”

 

Categorii

Institutii implicate

- Organizatia Internationala pentru Migratie

- presa autovizuala

- guvernele Norvegiei si Belgiei

Scopul plecarii in strainatate

- gasirea unui loc de munca

Profilul persoanei supuse unui risc ridicat de a fi atrasa in trafic

- femei cu varste intre 15 si 25 de ani

- nu cred in familie, in scoala, in biserica si considera ca banii sunt bineveniti indiferent din ce slujba

Mediul de provenienta a victimelor

- Moldova si Transilvania

Articolul este un studiu privind fenomenul traficului de fiinte umane.Tema centrala a subiectului prezentat este o analiza a fenomenului traficului de femei in contextul tendintelor generale ale migratiei in Romania.Articolul descrie proiectul elaborat de OIM, proiect ce are ca scop cresterea nivelului de constientizare a fenomenului de catre public prin informare cu privire la riscurile plecarii in strainatate cu scopul de a munci, fara a se informa in prealabil la riscurile la care se expun.Sunt mentionate cateva nume cunoscute din presa auto-vizuala, scopul fiind, obtinerea unui impact puternic asupra publicului.

Articolul are o dimensiune relativ mica si nu a aparut pe prima pagina a cotidianului, fiind inclus in paginile interioare ale publicatiei.Titlul este o interogatie ”Cine  e urmatoarea victima?” si reprezinta de fapt numele studiului realizat de OIM.In cadrul articolului este realizat un scurt profil al victimei care nu este foarte relevant, deoarece nu este precizat mediul  de provenienta (doar general), statutul matrimonial, nivelul de educatie al acestora si se refera strict la femei, cu toate ca nu numai femeile pot deveni victime ale traficului de persoane.Profilul traficantului nu este prezentat.Eu consider ca este foarte important sa se prezinte nu numai profilul victimei ci si profilul infractorului.Atitudinea articolului este una pozitiva, deoarece se axeaza pe prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane.

Voi analiza in paginile urmatoare 2 articole din cotidianul Evenimentul Zilei.

          Primul articol cu titlul - Retea de proxeneti, anihilata la Oradea- a aparut in data de 12.05.2008.

„Patru persoane din Oradea au fost arestate, fiind acuzate de trafic de minori si proxenetism in forma organizata, membrii retelei anihilate de politistii oradeni fiind pasibili de pedeapsa cu inchisoarea intre cinci si 18 ani. Potrivit sefului Brigazii de Combatere a Criminalitatii Organizate Oradea, comisarul sef Nicolae Stamate, grupul, format din doi barbati si doua femei cu varste cuprinse intre 23 si 37 de ani, toti din Oradea, a racolat, in cursul anului trecut si pana in luna martie a acestui an, mai multe tinere, intre care si o minora de 16 ani, pe care le-a obligat prin violenta, sa se prostitueze in folosul retelei.'Tinerele erau plasate pe soseaua de centura a Oradiei, unde acestea racolau clienti in vederea intretinerii de raporturi sexuale, contra unor sume cuprinse intre 30 si 100 de lei. Relatiile sexuale se consumau in autoturismele ori chiar in locuintele clientilor, dar si in diferite pensiuni din jurul Oradiei, dar numai dupa o prealabila aprobare acordata telefonic de membrii gruparii', a declarat comisarul intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul Inspectoratului de Politie al Judetului Bihor.
Potrivit sefului BCCO, activitatea tinerelor obligate sa se prostitueze era supravegheata permanent de cei patru membri ai retelei, care treceau periodic prin zona de activitate a fetelor. Fetele intretineau relatii sexuale cu circa 30 - 40 de barbati intr-o singura noapte, incasand aproximativ 1.000 de lei in acest interval de timp „.

 

Categorii

Institutii/persoane implicate

- Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate  Oradea

- patru persoane acuzate de trafic de minori si proxenetism

- tinerele obligate prin violenta sa se prostitueze

Destinatia traficarii

- diferite pensiuni din zona Oradiei

- soseaua de centura a Oradiei

Articolul prezinta activitatea de anihilare a unei retele de traficanti de catre  Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate din Oradea.Tema principala a articolului este descrierea actiunii pe care politistii au intreprins-o in prinderea traficantilor si este prezentata sub forma de stire..Titlul articolului reaminteste de un raport politienesc si nu este foarte sugestiv, fiind lipsit de creativitate.Articolul are o dimensiune mica si nu a aparut pe prima pagina a cotidianului.Nu este insotit de nici o reprezentare grafica.Din nou delimitarea dintre trafic si prostitutie nu este una foarte clara.Materialul are un caracter informativ si dupa parerea mea interesul publicului cititor pentru acest articol va fi unul minor.Atitudinea articolului este una pozitiva deoarece se prezinta activitatea de combatere a traficului de persoane.

Al doilea articol cu titlul - Lungul drum de la sclavie sexuala la o viata normala- a aparut in data de 04.11.2007.

„Cum se intorc in lume femeile recuperate din ghearele proxenetilor.

  Au fugit de bataile tatalui vitreg sau ale mamei, dar au dat de pumnii si bocancii unor straini care se imbogatesc scotandu-le la vanzare trupul. Au vrut sa scape de saracie si s-au trezit obligate sa faca sex pe bani pentru a-si plati datoriile pe care nu le-au cerut. Au crezut in rude si-n prieteni, iar ei le-au vandut pe cateva sute de dolari.  Unele reusesc sa scape din retelele de prostitutie, cu sau fara ajutorul organizatiilor care lupta contra traficului de persoane, si se straduiesc sa incuie, ca-ntr-un cufar ferecat cu lanturi groase, toate amintirile urate. O noua scoala, un alt loc de munca, alti prieteni, un nou inceput. Cu ajutorul specialistilor din organizatii guvernamentale sau ONG-uri care le-au recuperat din retelele de prostitutie, fetele aruncate cu forta in brate hulpave invata sa-si gestioneze trecutul si sa-si negocieze, cu sine, viitorul. 
Marturii uluitoare si batalioane de specialisti

  Mariana, 21 de ani, a fost vanduta de fostul ei prieten si obligata, doi ani, sa se prostitueze in Kosovo. Pe Amalia, 19 ani, din Bistrita, prietena cea mai buna a vandut-o (la 17 ani) traficantilor din Serbia. Maria, 17 ani, din judetul Mehedinti, a fost prinsa de traficanti la 16 ani si vanduta in Macedonia. Ioana, 21 de ani, a fost vanduta de sora ei si obligata sa lucreze ca prostituata in Serbia si Muntenegru.Asa incep povestile a mii de fete din Romania, in timp ce alte adolescente traiesc primii fiori ai dragostei ori scriu cu emotie prima poezie. Mariana, Ioana, Elena au acum la dispozitie medici, psihologi, juristi, consilieri pe probleme de munca, asistenti sociali.Minorele sunt reinscrise la scoala, celorlalte li se gasesc locuri de munca sau sunt inscrise la cursuri de calificare, primesc haine, o locuinta protejata (in caz ca familia nu le poate sustine.Si, ca sa fie siguri ca ele urmeaza calea cea buna, specialistii le monitorizeaza, o vreme, dupa ce ele ies din programul de reintegrare sociala. Astfel de organizatii sunt in toata tara, si majoritatea fetelor care au trecut prin acest gen de programe au revenit la o viata normala, spune inspector Luminita Dumitrache, de la Agentia Nationala pentru Prevenirea Traficului de Persoane.

Maria traieste intr-o locuinta secreta.Printre victimele exploatarii sexuale am gasit-o pe Maria, o pustoaica de 16 ani, subtire si fragila ca o papadie. Ne-am intalnit la un centru al Asociatiei pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare si Educatie- un ONG specializat.Se rusineaza, desi nu pare timida, si intarzie inceputul discutiei. A fugit de acasa, din imprejurimile Bucurestiului, cand avea doar 14 ani, satula de certurile parintilor si dornica sa-si gaseasca de lucru. 'Ca sa traiesc fara ei', devine ea serioasa.

  A lasat si scoala si, ajunsa in Capitala tuturor posibilitatilor, cu visele in buzunar, s-a oprit intr-un bar sa bea un suc. Acolo a cunoscut o fata care s-a aratat preocupata de supararea ei, 'parea de treaba', si i-a promis Mariei ca-i gaseste de lucru. 

  'Dupa doua saptamani, m-a dus la cineva acasa si acolo mi s-a spus uite ce ai de facut.' Buzele pline ale Mariei freamata, ochii ei cauta, inauntru, puterea de a descuia cufarul ferecat. 'Mai erau patru fete acolo. Ne plasau ei cand gaseau clienti, ne duceau la ei si ne si ne luau inapoi cu masina”.Sa povesteasca prin ce a trecut e ca si cum ar apasa cu degetul pe o rana infectata. Tot timpul se gandea cum sa scape si a gasit momentul, dupa un an de sclavie: 'Un client a sunat-o pe plasatoare, traficantul m-a dus acolo. Am coborat din masina, am lasat clientul balta si m-am urcat intr-un taxi si am fugit, m-am dus la o ruda'. 

Acum, ea merge la scoala si sta intr-o locuinta secreta, unde nu are voie sa-si aduca prietenele ori colegele. Riscul ca traficantii s-o gaseasca ar fi prea mare.

  Sunt batute, violate, amenintate cu moartea”-Presedintele ONG-ului ADPARE, Gina Stoian, o femeie cam la 40 de ani, a ascultat sute de povesti si, impreuna cu echipele speciale, a ajutat tot atatea fete sa-si regaseasca echilibrul.'Sunt multe cazuri de aservire, fete vandute unor 'patroni' care le exploateaza sexual, apoi le vand altora si altora. In strainatate e si mai rau, ca traficantii iau actele fetelor, ele n-au nici bani, sansele lor de a scapa sunt si mai mici.

   Fete care au fost exploatate sexual in Macedonia povestesc ca au incercat sa fuga, si politia le-a dus inapoi la traficanti. Sunt batute, violate, trimise la petreceri private si umilite in fata a zeci de barbati, amenintate cu moartea.Cand sunt lasate sa dea telefon acasa, vorbesc cu cutitul la gat si nu pot spune nimic', descrie Gina Stoian franturi de istorii, iar sirul vorbelor construieste povesti incredibile. Toate acestea fac extrem de dificila recuperarea si reintegrarea fetelor in societate. Intre 6 luni si 2 ani, atat dureaza programele speciale.A luat totul de la capat.Sunt si tinere care pleaca de bunavoie, stiind ca vor face 'consumatie' si ca nu e exclusa prostituarea, dar nu-si imagineaza ce le asteapta acolo. O bruneta rotofeie din Bucuresti, Nina (30 de ani), era somera si a acceptat propunerea unei prietene din copilarie de a suna un necunoscut care-i promitea de lucru in strainatate, in Belgia, cu invitatie si bani de drum, vreo 300 de euro asigurati de el.

  Dupa numai doua saptamani si jumatate, Nina a scapat de patron, la o razie a politiei. S-a intors in Romania si rasufla usurata ca a scapat ieftin de la traficantul albanez. Mai ales ca umbla vorba printre victimele traficului ca albanezii ar fi cei mai necrutatori patroni de prostituate.Consiliata de specialistii ADPARE, Nina a reusit sa se angajeze la un atelier de confectii si isi ajuta financiar mama, pe care a ferit-o de vestile despre necazurile prin care a trecut fiica ei.A luat totul de la capat.

  Maria, Nina si mai toate femeile traficate n-au vrut decat sa-si gaseasca un serviciu. Frica atavica de saracie le-a facut sa creada in promisiunea desprinsa de pe buzele unor oameni pe care abia i-au cunoscut. Au plecat dupa un vis si s-au intors, cate s-au mai intors, cu un cosmar.  Lupta cu trecutul nu e usoara. 'Pentru ca m-au violat', spune o fata salvata. 'Pentru ca imi este inca frica.' 'Pentru ca ma simt murdara, simt nevoia sa ma spal tot timpul. Tresar la miscari bruste. Exista lucruri, mirosuri care-mi aduc aminte de vremea cand eram acolo.'

 

    De la facut trotuarul la psiholog

  In primii ani de dupa Revolutie, traficul de fiinte umane s-a dezvoltat spontan, si tara noastra a ajuns rapid 'sa rivalizeze' cu zone care au state vechi in domeniu, precum America latina si asia.Pentru intelegerea mai profunda a fenomenului, AIDRom si Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii, cu sprijin financiar de la organizatia olandeza Kerkinactie si de la UNICEF Romania, au elaborat un 'Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane', bazat pe studii de caz si pe statistici ale politiei.

  Ce fete cauta traficantii

  Victimele perfecte pentru un traficant de fiinte umane sunt in mod special adolescentele din mediul rural sau femeile sarace, simple, pentru ca nivelul de trai scazut, carentele educationale, lipsa informatiei si a perspectivelor le fac sa accepte mai usor o oferta de munca in strainatate. In plus, multe dintre victime provin din familii cu probleme,  din care cauza nu au prea mare respect de sine si incredere in propriile forte.

   Metode de racolare

  Cea mai intalnita metoda este promisiunea unui loc de munca legal 'la oras' sau in strainatate-ca menajera, baby-sitter, picolita, receptionera, camerista, secretara, ingrijitoare etc. Lipsite de instruire si de informatii, fetele nu sesizeaza minciunile din argumentatia celor care promit, cred in spusele lor si accepta, convinse ca n-au alta perspectiva. 

  Nu-si dau seama de riscuri, iar cele care au mai auzit povesti nefericite isi spun, fara niciun temei, 'mie nu mi se poate intampla'. Unele sunt pacalite si prin anunturi matrimoniale ori se lasa convinse sa faca vizite la 'niste prieteni' impreuna cu o persoana pe care abia au cunoscut-o si despre care nu stiu mare lucru.

  Odata ramase fara acte de identitate-acesta este primul lucru pe care-l fac traficantii pentru ca victima sa nu fuga -, fetele sunt depersonalizate sistematic, prin metode crunte: lipsirea de libertate, infometarea, bataile, violurile, vanzarea succesiva catre alti traficanti, drogarea, amenintarile cu moartea ori cu aruncarea in bratele politiei cu care pretind sau chiar sunt prieteni.Toate acestea distrug mecanismele de aparare ale victimelor, obligate astfel sa-si indrepte intreaga atentie catre supravietuire, nu catre drepturi. O alta metoda de 'cumintire' este extenuarea fizica: muncesc cate 20 de ore pe zi si nu sunt lasate sa se odihneasca, sa ramana singure cu gandurile lor, tocmai pentru a nu avea timp sa gaseasca solutii de evadare.

  

  Specialistii antitrafic reusesc, in multe cazuri-dar putine fata de numarul de femei traficate-sa scoata victimele din retelele de sclavie sexuala. Fetele recuperate sunt trimise catre organisme specializate in reintegrarea sociala, unde sunt in primul rand protejate.

        Scoase din retea

  Ele primesc aici afectiunea de care au fost lipsite atata vreme, li se da un adapost, li se asigura minimumul necesar traiului, sunt examinate medical, sunt puse din nou in legatura cu familia atunci cand sunt pregatite pentru asta, li se intocmesc noi acte de identitate. 

  Psihologii se ocupa de eliminarea traumelor aparute dupa experientele prin care au trecut. Sunt ajutate sa depaseasca teama ca vor fi gasite de traficanti si pedepsite, teama ca societatea le va condamna, ca familia nu le va intelege, teama de viitor si se pune accentul pe infrangerea fricii ca nu se pot descurca singure in viata si vor ajunge din nou in strada.”

      Categorii

Institutii specializate in lupta antitrafic

- Asociatia pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare si Educatie

- AIDRom

- Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii

- organizatia olandeza Kerkinactie

- UNICEF Romania

- organisme specializate in reintegrarea sociala

Situatia Romaniei cu privire la traficul de persoane

- tara noastra a ajuns rapid 'sa rivalizeze' cu zone care au state vechi in domeniu

Motivele plecarii in strainatate

- fug de bataile tatalui vitreg sau ale mamei

- sa scape de saracie

- certurile cu parintii

- din dorinta de a-si gasii un loc de munca

- promisiunea unui loc de munca legal 'la oras' sau in strainatate

- frica atavica de saracie

- nivelul de trai scazut

Metode de racolare

- promisiunea unui loc de munca legal 'la oras' sau in strainatate-ca menajera, baby-sitter, picolita, receptionera, camerista, secretara, ingrijitoare

- prin anunturi matrimoniale

- se lasa convinse sa faca vizite la 'niste prieteni” impreuna cu o persoana pe care abia au cunoscut-o si despre care nu stiu mare lucru.

Tratamentele la care sunt supuse victimele de catre traficanti

- sunt batute, violate, amenintate cu moartea

- exploatate  sexual

- sunt vandute si revandute

- li se iau actele

- sunt trimise la petreceri private

- sunt umilite in fata a zeci de barbati

- amenintate cu moartea

- lipsite de libertate

 - infometate

 - drogate

 - sunt amenintate  cu aruncarea in bratele politiei

- sunt extenuate fizic prin munca

- nu sunt lasate sa se odihneasca

- nu sunt lasate sa ramana singure cu gandurile lor

Profilul victimei traficate

- adolescentele din mediul rural

- femeile sarace, simple

-  carentele educationale

- lipsa informatiei si a perspectivelor

- nu au prea mare respect de sine si incredere in propriile forte.

- lipsite de instruire si de informatii

-  convinse ca n-au alta perspectiva

Servicii oferite persoanelor traficate

- primesc aici afectiunea

-  li se da un adapost

- li se asigura minimumul necesar traiului

- sunt examinate medical

- sunt puse din nou in legatura cu familia

- li se intocmesc noi acte de identitate

- psihologii se ocupa de eliminarea traumelor

Dintre toate articolele studiate pana acum, acesta este cel care le cuprinde pe toate, surprinzand mai multe teme legate de traficul de fiinte umane.In cadrul articolului intalnim descrisa, atat situtia Romaniei, legata de fenomenul traficului de persoane, cat si descrierea detaliata a profilului victimei, a metodelor de racolare si a serviciilor pe care institutiile si ONG- urile le ofera victimelor traficului de fiinte umane.Articolul are o dimensiune mare si a aparut pe prima pagina a cotidianului, fapt ce evidentiaza calitatea si importanta informatiilor furnizate.Materialul are un caracter informativ, dar se pune accent si pe prevenirea si combaterea fenomenului traficului de fiinte umane.Titlul este unul sugestiv, exprimand trauma pe care victimele o traiesc in momentul traficarii, dar si perioada de refacere.Sunt prezentate si cateva studii de caz pentru a intarii gravitatea traficului.Victimelor le este respectata confidentialitatea, numele acestora nu sunt facute total public (doar prenumele este citat).Articolul propune solutii pentru recuperarea victimelor traficului de fiinte umane prin serviciile pe care institutiile si ONG-urile le ofera.Consider ca atitudinea articolului este una pozitiva deoarece se bazeaza pe prevenire si combaterea fenomenului si ca impactul asupra publicului cititor va fi unul pe masura.

In paginile urmatoare voi analiza 2 articole din cotidianul local „Transilvania Expres”.

Primul articol cu titlul - Romania se afla pe primul loc, intre statele Europei de Sud-Est, in ceea ce priveste numarul femeilor victime ale traficului de persoane- a aparut in data de 01.06.2008.

“Un raport al Oficiului Natiunilor Unite de lupta impotriva drogurilor si a crimei (ONUDC) prezinta date alarmante. Daca statisticile sunt corecte, probabilitatea ca o fata din Romania sa devina victima a traficului de persoane sunt de 1 la 6, considera expertii ONUCD.Cele mai multe victime ale acestui trafic provin din Romania si din Bulgaria, state care au aderat la Uniunea Europeana, si nu din Albania si Republica Moldova, tari sarace asociate adesea cu traficul de persoane. Romania nu mai pare mai degraba 'doar o tara de tranzit', asa cum se credea pana de curand. In tara noastra au fost identificate 2.285 de victime numai in 2006, de aproape zece ori mai multe decat in toate celelalte tari la un loc. ONUDC a analizat situatia a zece state din regiunea balcanica, constatand ca, dintre aceste victime, 64 % au fost traficate pentru a fi exploatate sexual, 56 % fiind femei cu varste intre 14 si 25 de ani. Prinse in capcana traficantilor, victimele sunt supuse unor tratamente injositoare si exploatate in regim de sclavie. Majoritatea victimelor  identificate in ultimii doi ani au ajuns in Spania si Italia. Principalele destinatii din Europa pentru victimele traficate sunt: Austria, Belgia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Olanda si Spania. Numarul victimelor si traficantilor din Europa de Sud-Est retinuti in tarile occidentale este insa destul de redus. In Romania, victimele sunt racolate cu predilectie din randul fetelor si tinerelor femei cu varste cuprinse intre 13 si 33 de ani. Un sfert sunt minore, peste jumatate au varste cuprinse intre 18-23 de ani. Dintre tinerele repatriate voluntar si asistate de Organizatia Internationala pentru Migratie -Biroul OIM Bucuresti, in mare parte au fost duse in Bosnia Hertegovina, apoi in Macedonia, Albania, Kosovo, Italia, Cambodgia, restul in alte tari, in special europene. Transporturile se fac in grupuri mici, pentru a fi mai greu de sesizat de catre autoritati.

  In acelasi clasament, Republica Moldova ar fi tara cea mai violenta din Europa de Sud-Est, in timp ce Croatia reiese a fi drept cea mai pasnica tara. Romania se considera ca are o rata a criminalitatii in declin, fiind astfel un stat mai sigur decat Elvetia sau Finlanda. Un raport intocmit in urma cu patru ani arata ca Guvernul Romaniei nu indeplinea in totalitate standardele minime privind eliminarea traficului de fiinte umane. Totusi, printre alte imbunatatiri, raportul arata progresul semnificativ al Romaniei in cadrul eforturilor de aplicare a legii cu scopul combaterii traficului de fiinte umane, inclusiv prin cresterea numarului de investigatii si condamnari in cazurile de trafic de persoane.

Al doilea articol cu titlul – Romania criticata de SUA din cauza traficului de persoane- a aparut in data de 09.05.2008.Am ales sa studiez aceste articole impreuna deoarece ambele abordeaza in paginile lor aceeasi tema.

“Romania este tara sursa, de destinatie si de tranzit pentru traficul de fiinte umane in scopul exploatarii sexuale si muncii fortate, se arata intr-un raport al Departamentului de Stat american. Dintre cele 170 de tari la care face referire raportul citat, 153 sunt evaluate si grupate pe trei niveluri, restul de 17 fiind considerate cazuri speciale, din cauza informatiilor insuficiente despre acestea. Nici Italia si nici Spania nu sunt mai eficiente in combaterea fenomenului, se apara oficialii romani. Traficul de fiinte umane este o problema internationala, care solicita reactii internationale si o mai buna cooperare intre guverne.

Potrivit unui raport guvernamental american, romanii cad victime traficantilor si sunt exploatati in Europa Occidentala, Turcia si Israel. Ca si in perioada 2002-2007, Romania se situeaza anul acesta pe nivelul 2, alaturi de state precum Bulgaria, Portugalia, Israel, Afganistan, Belarus sau Serbia. Bucurestiul nu indeplineste intru totul standardele minime in vederea eliminarii traficului de fiinte umane, dar se straduieste sa o faca, apreciaza Departamentul de Stat al SUA. 

Potrivit raportului dat publicitatii saptamana trecuta, barbatii, femeile si copiii romani care cad victime traficantilor ajung in Italia, Spania, Elvetia, Republica Ceha, Grecia, Germania, Franta, Olanda, Turcia, Austria si Israel, unde devin sclavi sexuali sau sunt obligati sa munceasca in agricultura, constructii si in industria hoteliera. Dupa aderarea Romaniei la UE, traficul de persoane pentru munca fortata a luat amploare, pe fondul cresterii numarului de romani care au plecat peste hotare. 

  Numerosi romani au fost exploatati de traficanti chiar si in propria tara, specifica raportul. Aceeasi soarta au avut-o, pe teritoriul Romaniei, unele femei din Republica Moldova, Ucraina si Rusia. In 2007, guvernul de la Bucuresti a identificat 1.686 de victime ale traficului de persoane si a oferit asistenta pentru 669. Dintre acestea, 42 au ajuns in adaposturi administrate de statul roman. Anul acesta, Republica Moldova a fost retrogradata, in premiera, de la nivelul 2 la nivelul 3, din cauza esecului autoritatilor de la Chisinau in combaterea traficului de fiinte umane. Moldova este singura tara europeana dintre cele 14 de pe acest nivel. Celelalte 13 state sunt Algeria, Arabia Saudita, Birmania, Coreea de Nord, Cuba, Fiji, Iran, Kuweit, Oman, Papua Noua Guinee, Qatar, Sudan si Siria. SUA au mentinut astfel pe lista neagra patru dintre principalii lor aliati din Golf (Arabia Saudita, Kuweitul, Omanul si Qatarul), remarca agentia AFP. Toate cele 14 tari risca sa nu mai primeasca ajutoare financiare

  

Categorii

Institutii implicate

- Organizatia Internationala pentru Migratie

- Departamentul de Stat American

- Oficiul Natiunilor Unite

Situatia Romaniei

- tara de tranzit

- rata a criminalitatii in declin

- Romania face eforturi de aplicare a legii cu scopul combaterii traficului de fiinte umane

- cresterea numarului de investigatii si condamnari in cazurile de trafic de persoane

- se situeaza anul acesta pe nivelul 2

Victime

- barbati

- femei

- copii

Tarii de destinatie

- Italia, Spania, Elvetia, Republica Ceha, Grecia, Germania, Franta, Olanda, Turcia, Austria si Israel

Cele 2 articole comenteza situatia Romaniei privind traficul de fiinte umane. Materialele au un caracter general punandu-se accent pe relatarea unor studii si rapoarte realizate de Departamentul de Stat american, studii care relateaza faptul ca traficul de persoane, in Romania este in crestere.Sunt prezentate date statistice, care au rolul de a „soca” publicul cititor.  Titlurile articolelor sunt prezentate sub forma de stire, sunt lipsite de creativitate si fara impact la publicul cititor.Dimensiunea articolelor este mica, acest subiect nu prezinta un inters prea mare pentru cotidianul local, deoarece pe parcursul parioadei studiului meu, am inregistrat un numar de 3 articole care se refereau strict la traficul de persoane.Noutatea pe care am descoperit-o in aceste articole a fost faptul ca nu s-a facut referire numai la traficul de femei, ci si la traficul de copii si barbati.Atitudinea articolelor este una negativa deoarece se prezinta situatia „sumbra” a Romaniei privind fenomenul traficului de persoane. Nu se ofera solutii si nici noi perspective pentru combaterea si prevenirea fenomenului.

 Concluzii

In partea teoretica a lucrarii am incercat sa evidentiez importanta fenomenului traficului de fiinte umane prin relatarea statisticilor ingrijjoratoare atat la nivel international, cat si la nivel national, prin realizarea profilului traficantului si a victimei, prin enuntarea cauzelor si efectelor ce survin in urma traficarii.Legislatia si conventiile incheiate in vederea prevenirii si combaterii traficului de persoane, sunt mentionate de asemenea in cadrul lucrarii.

            In urma studiului facut am observat ca atunci cand mass-media scrie despre fenomenul traficului de fiinte umane, se pune accentul pe descrierea situatiei Romaniei, pe studii si pe rapoarte intocmite de diverse organizatii.Opt din articole studiate pun accent pe datele statistice referitoare la traficul de persoane, rolul acestor statistici este de a “soca” publicul consumator de media. Traficul in scop de prostitutie a fost cel mai mediatizat subiect, celelalte tipuri de trafic fiind vag amintite. Reflectarea subiectelor relevante a continuat sa fie lipsita de mesaje clare, foarte putine materiale propunand solutii sau oferind „noi perspective” segmentelor vulnerabile ale populatiei. Aceasta situatie e direct legata de faptul ca, in mare parte, au lipsit materialele ce ar investiga in profunzime fenomenul traficului(8 din zece articole inregistrate in perioada de monitorizare au fost “stiri”). Deseori, jurnalistii s-au limitat sa afirme ca „traficul de fiinte umane este o problema internationala, care solicita reactii internationale si o mai buna cooperare intre guverne”. (Transilvania Expres). Un  set de propuneri concrete este oferit in articolul intitulat- Lungul drum de la sclavie sexuala la o viata normala- aparut in Evenimentul Zilei .Articolul reflecta aspecte ale traficului de fiinte umane, in principal ale traficului de femei, facand referire la persoanele supuse riscului de trafic, realizand profilul victimei si a recrutorului, sunt prezentate metodele de racolare, dar si serviciile pe care diferite institutii si organizatii non- guvernamentale le ofera victimelor traficului de fiinte umane. Majoritatea articolelor monitorizate nu sugereaza solutii pentru victime.Consider ca subiectelor relevante nu li s-a acordat o importanta prea mare, doar un articol a fost plasat pe prima pagina. Au prevalat articolele scurte, care au constituit un numar de 7 articole, un articol de dimensiune medie si 2 articole de dimensiune mare.Doar doua articole contin ilustratii grafice insa nici una din imaginile inserate alaturi de materialele relevante prezentului studiu nu a fost insotita de legenda, majoritatea fotografiilor fiind preluate de pe internet.Am remarcat o tendinta generala de a recurge la fotografii simbol, care din pacate nu spun mai mult decat cuvintele.9 din cele 10 articole au avut caracterul de “stire” , doar articolul  Lungul drum de la sclavie sexuala la o viata normala- aparut in Evenimentul Zilei, prezinta fenomenul traficului de persoane mai detaliat.

In mare parte, reflectarea s-a limitat la “stiri de ultima ora”, nu au fost reluate subiecte tratate anterior.Atitudinea predominanta a articolelor a fost una negativa, traficul fiind prezentat intr-o maniera care in loc sa descurajeze, tinde sa incurajeze cresterea fenomenului. Doar 2 articole si-au axat tema centrala pe prevenirea si combaterea fenomenului de trafic de persoane.

Diversitatea surselor ramane insuficienta, iar astfel de genuri jurnalistice cum ar fi interviurile, analizele, materialele de opinie si schitele nu sunt reprezentate pe deplin in articole studiate.Pricipale surse sunt agentiile de presa sau site-ul Agentiei Nationale Impotriva Traficului de Persoane.

Reactia consumatorului de media la materiale despre trafic depinde de continutul acestuia si tipul de caz prezentat. La prezentarea de materiale cu caracter general despre trafic publicul nu demonstreaza un interes major pentru tematica insa se diferentiaza clar la prezentarea unor cazuri de persoane traficate, in functie de profilul victimei.fenomenul traficului de fiinte umane a luat amploare in Romania, in ultimii ani, insa este un subiect relativ nou pentru jurnalistii romanii.Existenta unei mai bune colaborari intre mass-media si institutiile care se ocupa de fenomenul traficului de persoane, ar imbunatatii atat calitatea articolelor cat si eficienta campaniilor de combatere si prevenire a fenomenului organizate de diverse organizatii.

  

  

  

  

  

  

  

 Propuneri

1. Indicatii pentru jurnalistii care scriu despre traficul de fiinte umane

In acest capitol am incercat sa propun cateva indicatii pentru jurnalistii care abordeaza ca tema traficul de fiinte umane:

  • sa utilizeze informatia pentru beneficiile altor persoane si pentru a dezvolta politici publice adecvate unui numar mai mare de persoane.
  • sa nu faca publicitate directa sau indirecta traficului de fiinte umane;importanta rolului mass-media in abordarea traficului de fiinte umane este incontestabila: semnalarea gravitatii problemei, informarea publicului, educarea lui pentru a evita potentiale pericole si curse ale traficului. Experienta persoanei traficate nu este etic neutra. Costurile personale, sociale - fi zice, mintale - ale traficarii obliga jurnalistul sa utilizeze informatia colectata pentru benefi ciul altor persoane si pentru a atrage atentia celor care fac politici publice si care pot schimba cumva situatia.
  • jurnalistul trebuie sa aiba o abordare “globala” ori regionala a fenomenului, sa il trateze conform standardelor internationale utilizate de organizatiile ce desfasoara activitati antitrafic
  • sa evite abordarea senzationala a problemei. Desi e legitim, interesul publicului nu justifica dezvaluirile senzationale din viata privata a unei persoane.Violenta si brutalitatea ca atare nu trebuie sa constituie subiecte de atractie.Scrierea de senzatie degradeaza persoana si o trateaza ca pe un obiect.Aceasta se refera indeosebi la persoanele aflate pe patul de moarte, care sufera de boli f zice sau psihice si care nu prezinta un interes public direct.Actele de violenta trebuie reflectate cu o acuratete maxima. Nu se permite publicarea interviurilor cu inculpatii in timpul anchetei. Reflectarea acceptabila a accidentelor si dezastrelor presupune respectarea sentimentelor victimelor si familiilor celor suferinzi.
  • sa respecte pluralismul- sa incerce sa se debaraseze de prejudecati si stereotipuri despre grupuri etnice, nationalitate, religie, sex, orientare sexuala, boala psihica, invaliditate .
  • sa evite aspectul moralizator in care victimele sint invinuite si declarate vinovate. Mass-media trebuie sa utilizeze o terminologie adecvata. Se cere sa se vorbeasca despre “victime”, si nu despre “prostituate”,informatia obtinuta si publicata nu trebuie sa genereze prejudicii sau stereotipuri despre persoanele traficate sau sa incite opinia publica impotriva persoanelor traficate.
  • sa  insiste  ca materialele respective sa abordeze probleme intr-un context general si sa propuna solutii concrete
  • sa discute oportunitatea plasarii ilustratiilor grafice
  • sa se protejeze identitatea interlocutorului, chiar daca persoana nu isi ascunde identitatea, nu utilizati numele ei in materialul jurnalistic, deoarece aceasta poate avea consecinte neplacute pentru ea. In toate cazurile, dreptul publicului de a fi informat nu trebuie sa afecteze dreptul individului la sfera privata
  • o mai buna colaborarea intre mass-media si institutiile care se ocupa de combaterea si prevenirea fenomenului de trafic de fiinte umane
  • in cadrul campaniilor speciale de mediatizare insistati sa fie publicate articole de diferite genuri si sa fie utilizate mai multe surse de informatii

 2. Proiect de interventie

In cadrul acestui capitol propun un proiect de interventie cu scopul prevenirii si combaterii traficului de fiinte umane in randul tinerilor.Proiectul se axeaza pe implicarea mass-mediei in activitatile care se vor desfasura pe toata durata implementarii acestuia.

Fiintele umane nu au pret

Proiect de interventie

1.Definirea problemei

Traficul de fiinte umane a cunoscut o crestere constanta in ultimii ani, devenind o problema nationala si internationala. Fenomenul nu este unul episodic, implicand un numar mare de persoane, cunoscand profunde conotatii de ordin social si economic, demonstrand incalcarea profunda a drepturilor fundamentale ale omului si devenind o problema ce se agraveaza constant. In plan regional, criza din Balcani din ultimul deceniu a favorizat dezvoltarea fenomenului, Romania fiind citata ca tara de origine si de tranzit pentru marile retele de trafic de femei, provenind indeosebi din Asia, dar si din tarile vecine ca Ucraina, Moldova sau Belarus, cu destinatia in tarile din fosta Iugoslavie (cu accent pe regiunea Kosovo), precum si Turcia, Grecia sau statele din Europa Occidentala.

Desi fenomenul ia amploare in intreaga lume, el se manifesta cu precadere in zonele in care lipsesc o legislatie corespunzatoare si un sistem de cooperare eficient intre institutiile guvernamentale si societatea civila.

Traficul de fiinte umane  reprezinta o forma de sclavie, strans-legata de alte segmente ale criminalitatii organizate ( traficul de droguri, traficul de armament,spalarea de bani ), care a atins cote alarmante la nivel mondial. La nivel mondial, cifra reprezentand femeile si copiii traficati anual prin retele transfrontaliere din tarile in curs de dezvoltare catre Occident a fost estimata la cateva sute de mii. Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, in noiembrie 2002, afirma ca cca. 200 de mii de femei au cazut victime retelelor de trafic balcanice. Organizatia Internationala pentru Migratie arata ca cele mai importante tari de origine pentru traficul de femei sunt Moldova, Romania,Ucraina, Rusia si Bulgaria. Centrul acestui gen de comert este Romania, datorita pozitiei geografice care o face tara de tranzit, si datorita existentei unui numar mare de persoane sarace, dispuse sa faca orice pentru bani.

            Conform definitiei Organizatiei Natiunilor Unite (Conventia de la Palermo, 13 decembrie 2000), traficul de fiinte umane reprezinta:

a)      Recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare sau prin utilizarea fortei sau a altor forme de constrangere, prin rapire, escrocare, inselaciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei situatii vulnerabile, prin darea ori primirea de bani sau altre foloase, pentru obtinerea consimtamantului unei persoane care are control asupra alteia, in scopul exploatarii. Prin exploatare se intelege prostitutia sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau serviciile fortate, sclavia sau practicile similare, servitutea sau prelevarea de organe.

b)      Consimtamantul unei victime a traficului de persoane pentru exploatarea intentionata, in sensul mentionat in paragraful a) este irelevant daca au fost folosite oricare dintre procedeele aratate mai sus.

c)      Recrutarea, transportarea, transferul, adapostirea sau primirea unui copil in scopul exploatarii vor fi considerate trafic de persoane, chiar daca acestea nu implica nici unul dintre procedeele prevazute de paragraful a).

d)      Prin copil se intelege persoana sub 18 ani.

Definitia  traficului de fiinte umane conform Legii 678/2001 pentru prevenirea si combaterea traficului de persoane:

Art. 12. – „constituie infractiune de trafic de persoane, recrutarea, transportatrea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenintare, violenta, sau prin alte forme de constrangere, prin rapire, frauda, ori inselaciune, abuz de autoritate sau profitand de imposibilitatea acelei peresoane de a se apara sau de a-si exprima vointa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obtinerea consintamantului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii acestei persoane”.

2. Justificare

Am ales aceasta tema deoarece consider ca fenomenul traficului de fiinte umane a luat amploare in ultimii ani, Romania fiind citata drept tara de origine si de tranzit pentru marile retele de traficanti. In Raportul Anual al Departamentului de Stat al SUA referitor la traficul de persoane, dat publicitatii in luna iunie 2004, Romania era una dintre tarile nominalizate, considerata a fi lider regional in lupta anti-trafic.

Sunt de parere ca oricarui om ar trebui sa-i fie respectate drepturile fundamentale, mai ales cel legat de libertate. Nimeni nu are dreptul sa-l priveze pe celalalt de libertate, ma refer aici fara a intra sub incidenta legii, cu atat mai mult sa il oblige sa faca lucruri pe care nu vrea sa le faca sau efectiv nu poate sa le faca.Cred ca este inuman sa vinzi sau sa revinzi pe cineva pentru o suma de bani.Am ales ca loc de implementare a proiectului,orasul din care eu provin -Barlad din judetul Vaslui, deoarece cunosc problemele cu care municipalitaea se confrunta si consider ca nivelul scazut  de trai al cetatenilor  poate reprezenta un factor de risc in ceea ce priveste traficul de persoane.

4.Titlul proiectului

            Titlul proiectului este unul sugestiv: “Fiintele umane nu au pret”.

5.Scopul proiectului

Reducerea numarului cazurilor de trafic de fiinte umane in randul tinerilor.

6.Locatia desfasurarii proiectului

Colegiul National “Gh.Rosca Codreanu “ , Barlad.

7.Durata proiectului

Proiectul se va desfasura in perioada 15 ianuarie 2009- 15 martie 2009.

8.Stabilirea grupului tinta si a beneficiarilor

Grupul tinta: 60 de elevi din clasele a XII- a, din cadrul Colegiului “Gh. Rosca Codreanu” , Barlad.

Beneficiari directi: numarul de beneficiari directi este de 60.

Beneficiari indirecti: comunitatea, implicit societatea romaneasca.

9.Obiective

Informarea a 60 de elevi din cadrul Colegiului National “Gh. Rosca Codreanu” din Barlad, clasele a XII- a, cu privire la riscul de a devenii victima a traficului de fiinte umane, pe o perioada de 3 luni.

Implicarea mass-mediei locale in proiectul “Fiintele umane nu au pret”, prin participarea la activitatile programului.


Activitati

Subactivitati

Resurse

Durata

1. stabilirea echipei care va lucra la realizarea campaniei de informare

1. echipa va fi recrutata din randul voluntarilor pe care asociatiile partenere ii ofera, selectia acestora se va face pe baza experientei si pe baza abilitatilor de comunicare pe care voluntarii le detin; voluntarii vor urma un curs de informare cu privire la traficul de fiinte umane, dat si un curs de dezvoltare a abilitatilor de comunicare

1.umane: managerul de proiect, voluntarii, asistentul social, contabilul, trainer.

  Financiare: salariul trainer, plata consumabille necesare training-ului, plata tele faonelor si a internetului.

1. primele 2 saptamani din luna ianuarie.

2. elaborarea mesajelor de campanie si a canalelor prin care acestea vor fi emise

2. mesajele vor avea caracter preventiv si vor fi transmise atat de voluntari, cat si de mass-media prin elaborarea unor mesaje care vor fi transmise prin intermediul radioului; mesajele vor fi prezente si in documentarele, studiile de caz si pliantele realizate pe parcursul proiectului

2. umane: managerul de proiect, voluntarii, asistentul social, contabilul, realizatorii de la radio

  Financiare: costul pliantului, achizitionarea ed consumabile, achitionarea unui video-proiector

2. prima saptamana din luna februarie

3.organizarea unor discutii pe tema traficului de fiinte umane

3. in cadrul discutiilor vor fi prezentate cauzele si efectele traficului de fiinte umane, cum sa prevenim fenomenul, cui sa ne adresam in cazul in care am fost victima a traficului de fiinte umane.

3.umane: voluntarii, elevii, psihologul liceului, asistentul social.

 Financiare: consumabile

3. pe toata durata lunii februarie

4.vizionarea unor documentare in care sunt prezentate cazuri concrete de trafic

4. vor avea loc discutii pe baza acestor documnetare, aceste discutii au ca scop constientizarea fenomenului de catre tineri.

4.umane: voluntarii, elevii psihologul liceului, asistentul social

Financiare: consumabile

4.Pe parcursul lunii martie

5. monitorizarea si supervizarea modului de desfasurare a campaniei

5. voluntarii vor fi monitorizati pe toata durata desfasurarii campaniei, prin completarea unei fise saptamanal, pentru a imbunatatii buna desfasurare a proiectului.

5.Umane: manager de proiect

Financiare: consumabile, fisele de evaluare

4. pe toata durata proiectului

6. publicarea in presa locala a unui aricol care sa prezinte riscurile traficului de fiinte umane, profilul recrutorului, tarile de destinatie.

6. se va stabili un parteneriat cu o publicatie locala, care va publica acest articol.

6.umane: autorul articolului

6. in data de 12 martie 2009

7. televiziunea locala in parteneriat cu institutia de invatamant, va organiza o emisiune televizata in cadrul careia vor fi invitati10 din cei 60 de elevi care au participat la program, pentru a discuta problema traficului de fiinte umane, ce au ei de invatat de la acest proiect si cum cred ca le va influenta viata

7.din cei 60 de elevi vor fi alesi 10, cei mai motivati, cei care au manifestat un interes deosebit pe toata durata proiectului

7. umane: voluntarii, 10elevi, psihologul liceului, asdistentul social, managerul de proiect, angajatii televiziunii locale

7. pe data de 13 martie 2009

11. Parteneri

            Partenerii campaniei “Fiintele umane nu au pret”, desfasurata in Barlad la Colegiul National “Gh. Rosca Codreanu “sunt:televiziunea locala TVS, ziarul local Monitorul de Vaslui, Colegiul National “Gh. Rosca Codreanu” , Politia Barlad si Organizatia Internationala pentru Migratie- Bucuresti, care ne-au furnizat datele statistice si materialul didactic.

                                                                       

Arborele problemei

Arborele obiectivelor

obiective dest. inlaturarii cauzelor

 


Bibliografie:

1. Bujdoiu, N. , Sociologie juridica, Editura Romprint, Brasov, 2002.

2. Chipea, F. , Femeia in tranzitie, Editura Universitatii  Oradea, Oradea, 2001.

3. Gilles,  F. ,  Neculau, A. ,  Violenta- aspecte psihosociale, Editura Polirom, Iasi, 2003

4. Petrescu, C. , Traficul de femei- o problema a societatii moderne, Editura MarkLink, Bucuresti, 2004.

5. Stalker,  P. , Guide to countries of the world, Oxford University Press, 2000

6.*** Asociatia Alternative Sociale, Ghid de informare in domeniul Traficului de persoane. Prevenire. Combatere. Asistenta victimelor, Iasi, 2006

7.*** Asociatia Alternative Sociale, Traficul de fiinte umane. Infractor. Victima. Infractiune, Iasi, 2005

8. *** Dezvoltarea unui modul de instructaj antitrafic pentru judecatori si procurori- Manual provizoriu de instructaj, Bucuresti, 2003

9.*** Manual specializat de instruire pentru Consilierea Psihosociala a tinerilor victime ale traficului, Editura Speed Promotion, Bucuresti, 2004

10. ***  Unicef- Reprezentanta in Romania, Ghid de prevenire a traficului de fiinte umane, Editura MarkLink, 2004

11. *** United Nation Raport,1998, http://www.migratie.md/

12. ***  United Nation Raport, 2002, http://www.migratie.md/

13.*** Raport al Organizatiei Internationale pentru Migratie, 2007, http://anitp.mira.gov.ro/ro

14. *** Raport privind situatia traficului de persoane in Romania, ianuarie- iunie 2007, Bucuresti, septembrie, 2007, http://www.antitrafic.ro/

15. *** Legea 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane, Monitorul Oficial Nr. 783, 11 decembrie, 2001, http://www.adpare.ro/legi/L678.htm

16. *** Conventia ONU privind eliminarea tuturor formelor de dicriminare impotriva femeilor, adoptata de Adunarea Natiunilor Unite la 18 decembrie 1980.

17.*** Legea nr. 211/2004 privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004 .

18.  http://www.adevarul.ro/

19. http://www.jurnalulnational.ro

20. http://www.transilvaniaexpres.ro/

21. http://www.evenimentulzilei.ro/

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1600
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved