| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
Indicatori ai saraciei
Pentru evaluarea dimensiunilor saraciei sunt calculati, in general, 9 indicatori, fiecare avand o relevanta speciala in caracterizarea "cantitatii" si a profilului saraciei. Primii opt sunt indicatori care "masoara" saracia din perspectiva unidimensionala, prin compararea cheltuielilor de consum ale gospodariilor cu pragul saraciei. Pragul utilizat in calculul indicatorilor prezentati in continuare este determinat prin metoda relativa modificata la nivelul de 60% din cheltuielile de consum ce revin in medie pe adult echivalent, conform scalei CNS. In practica internationala sunt determinate si alte doua variante de prag la nivelul de 40% si 50% din aceleasi cheltuieli. Cei opt indicatori se grupeaza astfel:
- indicatori ai incidentei saraciei:
numarul persoanelor si al gospodariilor aflate sub pragul saraciei;
rata saraciei.
- indicatori ai profunzimii saraciei:
distanta medie;
distanta medie relativa;
distanta medie relativa FGT
- indicatori ai severitatii saraciei:
indicele Gini;
indicele SEN;
distanta medie relativa patratica FGT
Cel de-al noualea, indicatorul TFR, permite evaluarea si analiza saraciei din perspectiva multidimensionala.
Rata saraciei (R) reprezinta ponderea persoanelor sarace in totalul populatiei, se calculeaza astfel:
,
unde:
q - reprezinta numarul persoanelor sarace, iar
n - numarul total al populatiei.
Rata saraciei se calculeaza atat pentru gospodarii, cat si pentru persoane. Cel mai cunoscut si mai frecvent utilizat dintre indicatorii saraciei, rata saraciei exprima densitatea prezentei saraciei in ansamblul populatiei si pe anumite categorii ale acesteia. Acest indicator este deosebit de important pentru analiza evolutiei in timp si a profilului saraciei, cat si pentru comparatii internationale, chiar daca are un continut informational mai redus fata de alti indicatori.
Distanta medie sau deficitul mediu de venituri (poverty gap) reprezinta distanta medie la care se afla cheltuielile (veniturile) gospodariilor sarace fata de pragul saraciei, si se calculeaza in doua moduri:
1) ca medie a diferentelor dintre pragul de saracie (S) si cheltuielile totale de consum pe adult achivalent ale fiecarei gospodarii (Yi)
,
unde:
q - reprezinta numarul persoanelor aflate in gospodariile sarace;
2) ca
diferenta intre pragul saraciei si media cheltuielilor de consum ale
gospodariilor sarace 
:
"Cantitatea" de saracie, profunzimea acesteia este cu atat mai mare cu cat distanta dintre cheltuielile de consum pe care si le permite fiecare gospodarie si cele minim necesare (exprimate de pragul saraciei) este mai mare.
Distanta medie reprezinta un important indicator pentru determinarea volumului de resurse financiare necesare unui program de asistenta sociala menit sa asigure un venit minim garantat egal cu pragul de saracie, precum si a ratei medii de fiscalitate impuse de asigurarea acestor resurse prin transferuri realizate din veniturile gospodariilor aflate deasupra pragului de saracie.
Distanta medie relativa (DR) se calculeaza ca raport intre distanta medie si pragul de saracie:
Acest indicator reprezinta, in medie, partea din cheltuielile minime necesare neacoperita de veniturile gospodariilor. Fiind un indicator relativ este mai potrivit pentru comparatii decat distanta medie absoluta.
O varianta a distantei medii relative este cea calculata conform unei formule propuse de Foster-Greer-Thorbecke, reprezentand indicatorul de ordinul unu al unei clase de indicatori determinati pe baza distantelor relative dintre pragul saraciei si nivelul efectiv al cheltuielilor fiecarei gospodarii. Distanta medie necesara pentru calculul distantei relative FGT1 se obtine prin raportarea sumei distantelor individuale la numarul total de persoane (n), (spre deosebire de prima formula in care raportarea se face la numarul persoanelor sarace):
Cu alte cuvinte, aceasta inseamna "cantitatea" de saracie ce revine in medie pe un locuitor, spre deosebire de "cantitatea" de saracie ce revine pe o persoana saraca.
Distanta medie relativa in varianta FGT este un indicator mai sensibil si mai complet de masurare a saraciei, sintetizand atat influenta distantelor individuale fata de pragul saraciei, cat si pe cea a ratei saraciei. Acest indicator exprima si raportul dintre costul maxim si cel minim al unui program de eradicare a saraciei prin garantarea unui nivel minim al veniturilor, mai precis raportul dintre costul unei scheme universale si al unei scheme selective (diferentiale) de venit minim garantat.
Distanta medie relativa patratica (FGT2) face parte din clasa indicatorilor Foster-Greer-Thorbecke si se calculeaza dupa relatia:
Distanta
medie patratica reprezinta o medie a distantelor individuale relative ponderate
cu ele insele, astfel incat distantele mari (reflectand situatiile de saracie
severa) intra cu o greutate mai mare in medie. Aceasta medie ponderata a
distantelor relative a fost de 3% in 19
Indicele Gini masoara gradul de inegalitate a nivelului cheltuielilor gospodariilor sarace si se calculeaza conform formulei:
unde:
Yi - reprezinta cheltuielile totale de consum pe adult echivalent ale gospodariilor, ordonate crescator;
i - rangul gospodariei;
- media cheltuielilor
totale de consum ale gospodariilor sarace.
Indicele Gini calculat pentru populatia saraca indica o dispersie relativ scazuta a distributiei cheltuielilor celor aflati sub pragul de saracie, restrangerea ei in 1996 si cresterea ei in 1997, fara insa ca aceste modificari sa indice schimbari importante ale distributiei persoanelor sarace in functie de cheltuielile de consum, deci fara o agravare mult mai accentuata a starii celor foarte saraci comparativ cu restul saracilor.
Indicele Sen este un indice complex, care sintetizeaza influenta ratei saraciei, a distantei medie relative fata de pragul saraciei si a distributiei saracilor. El reprezinta o masura a distantei medii relative (DR), ajustate cu rata saraciei (R) si cu indicele Gini pentru saraci (GS):
unde:
Indicele Sen variaza intre 0 si 1, exprimand o "cantitate" cu atat mai mare de saracie cu cat este mai apropiat de 1 (sau de 100 daca este exprimat in procente).
Indicele Sen este recomandat in comparatii internationale privind saracia, la caracterizarea profilului saraciei si pentru a masura efectul unor programe de sustinere a veniturilor celor aflati in saracie.
Indicatorul sintetic multidimensional TFR (Totally Fuzzy and Relative) este un indicator complex calculat printr-o metoda fundamentata pe teoria multimilor vagi. El sintetizeaza mai multe aspecte ale saraciei, reflectate de indicatori monetari (veniturile si/sau cheltuielile de consum ale gospodariilor) si non-monetari, care se refera la conditiile de locuit (dotarea locuintelor cu instalatii de apa calda, apa curenta, electricitate, incalzire centrala, gaze la bucatarie, toaleta cu apa curenta si baie), inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata (aragaz, frigider, masina de spalat rufe, aspirator, televizor, masina sau motocicleta, masina de cusut), precum si la prezenta unor factori de risc (capul gospodariei este femeie, existenta a cel putin unui somer in familie, nivel de instruire inferior celui mediu). Prin prelucrarea acestor indicatori s-au obtinut cinci indicatori sintetici partiali, care reflecta cumulativ starea de saracie exprimata prin:
nivelul scazut al veniturilor;
nivelul scazut al cheltuielilor;
privatiunile legate de conditiile de locuit;
lipsa principalelor bunuri de folosinta indelungata;
prezenta factorilor de risc.
Literatura de specialitate ofera o gama bogata de definitii ale excluziunii sociale, din perspectiva multipla: excluziune din circuitele pietei muncii, excluziune din circuitele scolare, de la un habitat decent, de la asigurarea unei stari de sanatate corespunzatoare, de la viata politica, de la viata culturala, etc. In scopul exprimarii opusului conceptului de excluziune sociala, in programele Uniunii Europene se utilizeaza notiunea de incluziune sociala. Acest concept reflecta o situatie stabila si solida de relatii de munca, familiale si sociale. Integrarea necesita realizarea unei societati in care toate mecanismele de excludere sa fie anihilate si sa aiba loc realizarea conexiunilor necesare intre actiunile desfasurate pe plan local si pe plan macroeconomic.
Unul din efectivele majore pe care societatea trebuie sa-l aiba permanent in vedere este ca trebuie sa gaseasca sau sa-si perfectioneze caile si mecanismele care sa tina saracia in limite normale, acceptabile.
In conformitate cu art. 136 si 137 din Tratatul de la Amsterdam care s-a concentrat pe lupta impotriva excluziunii sociale, la Summit-ul de la Lisabona, din martie 2000, Consiliul European a recunoscut ca existenta saraciei si a excluziunii sociale este de neacceptat.
Apoi, la
Summit-ul Mileniului privind rolul Natiunilor Unite in secolul XXI, din
septembrie 2000, 147 de sefi de state si de guverne, intre care si Romania a
fost reprezentata, au adoptat Declaratia Mileniului, prin care s-au obligat sa
realizeze "eradicarea saraciei si a foamei extreme", precum si "injumatatirea,
intre 2000-2015, a procentului persoanelor al caror venit este sub 1 dolar pe
zi". Romania este in proces de a elabora un asemenea raport care va fi integrat
in raportul mondial al Secretarului General din 200
Totodata, in urma Summit-ului de la Nisa, din decembrie 2000, Consiliul European a stabilit ca toate statele membre ale Uniunii Europene sa realizeze in 2001 strategii anti-saracie si promovare a incluziunii sociale si, in consecinta, Planuri nationale de reducere a saraciei si promovare a incluziunii sociale.
Apoi, in cadrul Consiliului European de la Laeken, din martie 2001, sefi de state si de guverne si-au dat acordul pentru a se adopta un set comun de indicatori de incluziune sociala, iar in decembrie 2001, acesti indicatori au fost aprobati de Consiliul de la Laeken.
Tara noastra s-a angajat in realizarea acestor obiective strategice si, in iulie 2002 a fost aprobat, prin Hotarare de Guvern, Planul National Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). Totodata, aceste directii si obiective strategice prioritare cuprinse in PNAinc trebuie coroborate cu cele din Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca (PNAO).
Unul din obiectivele majore ale acestor Planuri Nationale se constituie in monitorizarea impactului incluziunii sociale asupra reducerii saraciei si excluziunii sociale.
Pentru monitorizarea starii saraciei si a excluziunii sociale se au in vedere urmatorii indicatori agreati la nivelul Uniunii Europene.
Indicatori primari si secundari
|
Nr. |
Indicator |
Definitie |
Nivel de agregare |
Institutie responsabila /sursa de date |
|
| ||||
|
| ||||
|
Rata saraciei, la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Ponderea persoanelor din gospodariile cu un venit disponibil mai mic decat pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent in populatia totala |
Individ: Total. Sex si grupa de varsta (0 -15 ani, 16 ani si peste, 16 - 64 ani, 0 - 64 ani, 16 - 24 ani, 25 - 49 ani, 50 - 64 ani, 65 ani si peste). Statut ocupational. Tipul gospodariei (gospodarii fara copii dependenti si gospodarii cu copii dependenti). Mediu de rezidenta. Regiune. Titlu de detinere a locuintei. |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
|
|
Niveluri ale pragului de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Gospodarie formata din: o persoana, o persoana, un adult si un copil, un adult si doi copii, doi adulti, doi adulti si un copil, doi adulti si doi copii |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Media veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Rata saraciei, la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) |
Ponderea persoanelor din gospodariile cu un venit disponibil mai mic decat pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent in populatia totala |
Individ: Total. Sex si grupa de varsta (0 -15 ani, 16 ani si peste, 16 - 64 ani, 0 - 64 ani, 16 - 24 ani, 25 - 49 ani, 50 - 64 ani, 65 ani si peste). Statut ocupational. Tipul gospodariei (gospodarii fara copii dependenti si gospodarii cu copii dependenti). Mediu de rezidenta. Regiune. Titlu de detinere a locuintei. |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
|
|
Niveluri ale pragului de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Gospodarie formata din: o persoana, un adult si un copil, un adult si doi copii, doi adulti, doi adulti si un copil, doi adulti si doi copii |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Media veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
|
||||
|
Raportul dintre chintila superioara si cea inferioara a distributiei populatiei dupa veniturile disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) |
Raportul dintre suma veniturilor populatiei din chintila superioara a distributiei populatiei dupa nivelul veniturilor (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent si suma veniturilor populatiei din chintila inferioara |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
|
|
Raportul dintre chintila superioara si cea inferioara a distributiei populatiei dupa veniturile banesti disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) |
Raportul dintre suma veniturilor populatiei din chintila superioara a distributiei populatiei dupa nivelul veniturilor (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent si suma veniturilor populatiei din chintila inferioara |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
|
|
|
INS/EU-SILC |
|||
|
|
||||
|
Deficitul median relativ fata de pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) |
Raportul procentual dintre mediana diferentei intre pragul de saracie si nivelul veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent aferente persoanelor sarace (gospodariile ale caror venituri sunt mai mici decat pragul de saracie) si pragul de saracie |
Total. Sex. Grupe de varsta (0 -15 ani, 16 ani si peste, 16 - 64 ani, 65 ani si peste) si sex. |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
|
|
Deficitul median relativ fata de pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) |
Raportul procentual dintre mediana diferentei intre pragul de saracie si nivelul veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent aferente persoanelor sarace (gospodariile ale caror venituri sunt mai mici decat pragul de saracie) si pragul de saracie |
Total. Sex. Grupe de varsta (0 -15 ani, 16 ani si peste, 16 - 64 ani, 65 ani si peste) si sex. |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
|
|
|
Raportul procentual dintre abaterea standard a ratelor de ocupare estimate pentru fiecare regiune si rata de ocupare estimata la nivel national |
Total. |
INS (AMIGO) |
|
|
|
Ponderea persoanelor de 15 ani si peste aflate in somaj de 12 luni si peste in populatia activa, somerii fiind definiti conform metodologiei Biroului International al Muncii |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
INS (AMIGO) |
|
|
|
||||
|
Ponderea copiilor de 0-17 ani din gospodariile fara persoane ocupate |
Ponderea populatiei in varsta de 0-17 ani care traieste in gospodarii fara persoane ocupate, in totalul populatiei de 0-17 ani din toate gospodariile, cu exceptia celor in care toate persoanele sunt in varsta de 18-24 ani, se afla in sistemul educational si nu sunt ocupate (conform definitiei BIM) |
Total |
INS (AMIGO) |
|
|
Ponderea adultilor de 18-59 ani din gospodariile fara persoane ocupate |
Ponderea populatiei in varsta de 18-59 ani care traieste in gospodarii fara persoane ocupate, in totalul populatiei de 18-59 ani din toate gospodariile, cu exceptia celor in care toate persoanele sunt in varsta de 18-24 ani, se afla in sistemul educational si nu sunt ocupate (conform definitiei BIM) |
Total |
INS (AMIGO) |
|
|
|
Ponderea tinerilor de 18-24 ani care au absolvit cel mult invatamantul gimnazial si nu urmeaza nici o forma de instruire, in total persoane de 18-24 ani |
Total. |
INS (AMIGO) |
|
|
|
Numarul mediu de ani, stabilit pe baza tabelelor de mortalitate, pe care ii are de trait o persoana, in conditiile mortalitatii specifice din anul in care s-a intocmit tabela de mortalitate |
Total Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
INS |
|
|
|
Ponderea persoanelor care apreciaza ca au o stare de sanatate rea sau foarte rea in totalul populatiei |
Total Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
INS/ACOVI ulterior EU-SILC |
|
|
|
||||
|
|
||||
|
Rata saraciei la pragul de 40% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Rata saraciei la pragul de 50% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Rata saraciei la pragul de 70% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Rata saraciei la pragul de 40% din mediana veniturilor banesti disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Rata saraciei la pragul de 50% din mediana veniturilor banesti disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
Rata saraciei la pragul de 70% din mediana veniturilor banesti disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total |
INS /ABF ulterior EU-SILC |
||
|
|
||||
|
Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent, inregistrate in urma cu trei ani |
Total. Sex. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-24 ani, 25-49 ani, 50-64 ani, 65 ani si peste) |
INS |
||
|
Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor banesti disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent, inregistrate in urma cu trei ani |
Total. Sex. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-24 ani, 25-49 ani, 50-64 ani, 65 ani si peste) |
INS |
||
|
|
||||
|
Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii), calculata pe baza veniturilor disponibile minus transferurile sociale (inclusiv pensiile) |
Total. Sex. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-24 ani, 25-49 ani, 50-64 ani, 65 ani si peste) |
INS |
||
|
Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii), calculata pe baza veniturilor disponibile minus transferurile sociale (exclusiv pensiile) |
Total. Sex. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-24 ani, 25-49 ani, 50-64 ani, 65 ani si peste) |
INS |
||
|
Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii), calculata pe baza veniturilor disponibile minus transferurile sociale (inclusiv pensiile) |
Total. Sex. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-24 ani, 25-49 ani, 50-64 ani, 65 ani si peste) |
INS |
||
|
Rata saraciei la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii), calculata pe baza veniturilor disponibile minus transferurile sociale (exclusiv pensiile) |
Total. Sex. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-24 ani, 25-49 ani, 50-64 ani, 65 ani si peste) |
INS |
||
|
| ||||
|
Coeficientul Gini al distributiei populatiei dupa veniturile disponibile (inclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total. Mediu de rezidenta. Etnie. Sex. Nivel de educatie. |
INS /AMIGO |
||
|
Coeficientul Gini al distributiei populatiei dupa veniturile banesti disponibile (exclusiv consumul din resurse proprii) pe adult echivalent |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
INS /AMIGO |
||
|
|
Total |
INS/EU-SILC |
||
|
|
Ponderea somerilor aflati in somaj de 12 luni si peste, in totalul somerilor |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
INS /AMIGO |
|
|
|
Ponderea persoanelor de 15 ani si peste aflate in somaj de 24 luni si peste, in populatia activa |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
INS /AMIGO |
|
|
|
Ponderea persoanelor din grupele varsta de 25-34 ani, 35-49 ani si 50-64 ani, care au cel mult un nivel de instruire gimnazial, in totalul persoanelor din aceleasi grupe de varsta |
Total |
INS /AMIGO |
|
|
Nr. |
Indicator |
Definitie |
Nivel de agregare |
Institutie responsabila /sursa de date |
|
| ||||
|
| ||||
|
Rata saraciei severe |
Ponderea persoanelor din gospodariile ale caror cheltuieli de consum pe adult echivalent sunt mai mici decat pragul de saracie severa (pragul inferior) in populatia totala. Pragul saraciei severe este calculat prin insumarea costului unui cos minim alimentar cu un minim de consum de bunuri nealimentare si de servicii egal cu cheltuielile efectuate de persoanele al caror consum total este egal cu costul cosului alimentar. Costul cosului alimentar este estimat pentru a asigura necesarul de 2550 de calorii zilnic in functie de consumul populatiei din decilele 2 si 3 ale distributiei populatiei dupa cheltuielile de consum. |
Gospodarie: Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Numar de copii. Numar de membri in gospodarie. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. Etnia capului de gospodarie. Individ: Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Sex. Etnie. Statut ocupational. Grupe de varsta. Nivel de educatie. |
CASPIS /ABF |
|
|
Rata saraciei |
Ponderea persoanelor din gospodariile ale caror cheltuieli de consum pe adult echivalent sunt mai mici decat pragul de saracie (pragul superior) in populatia totala. Pragul saraciei este calculat prin insumarea costului unui cos minim alimentar cu un minim de consum de bunuri nealimentare si de servicii egal cu cheltuielile efectuate de persoanele al caror consum alimentar este egal cu costul cosului alimentar. Costul cosului alimentar este estimat pentru a asigura necesarul de 2550 de calorii zilnic in functie de consumul populatiei din decilele 2 si 3 ale distributiei populatiei dupa cheltuielile de consum. |
Gospodarie: Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Numar de copii. Numar de membri in gospodarie. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Ocupatia capului de gospodarie. Etnia capului de gospodarie. Individ: Total. Mediu. Regiune. Sex. Etnie. Statut ocupational. Grupe de varsta. Nivel de educatie. |
CASPIS /ABF |
|
|
Deficitul mediu relativ de consum al populatiei sarace |
Raportul procentual intre media diferentei dintre pragul de saracie si nivelul chetuielilor de consum pe adult echivalent aferente persoanelor din gospodariile sarace si pragul de saracie |
Gospodarie: Total. Mediu de rezidenta. Sex. Individ: Total. Mediu de rezidenta. Sex. |
CASPIS /ABF |
|
|
Deficitul mediu relativ de consum al populatiei aflate in saracie severa |
Raportul procentual intre media diferentei dintre pragul de saracie severa si nivelul chetuielilor de consum pe adult echivalent aferente persoanelor din gospodariile aflate in saracie severa si pragul de saracie severa |
Total. Mediu de rezidenta. Sex. |
CASPIS /ABF |
|
|
Ponderea consumului alimentar in cheltuielile banesti de consum |
Raportul procentual dintre cheltuielile pentru cumpararea de produse alimentare si bauturi nealcoolice si totalul cheltuielilor banesti de consum ale populatiei |
Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Decile de venit |
INS/ABF |
|
|
Ponderea consumului de servicii in cheltuielile banesti de consum |
Raportul procentual dintre cheltuielile pentru plata serviciilor si totalul cheltuielilor banesti de consum ale populatiei |
Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Decile de venit |
INS /ABF |
|
|
Coeficientul Gini al distributiei populatiei dupa cheltuielile de consum pe adult echivalent |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
CASPIS /ABF |
||
|
Ponderea decilei inferioare in consumul populatiei |
Raportul procentual dintre suma cheltuielilor de consum ale populatiei din decila inferioara a distributiei populatiei dupa cheltuielile de consum pe adult echivalent si suma cheltuielilor de consum ale intregii populatii. |
Total. |
CASPIS /ABF |
|
|
Ponderea decilei superioare in consumul populatiei |
Raportul procentual dintre suma cheltuielilor de consum ale populatiei din decila superioara a distributiei populatiei dupa cheltuielile de consum pe adult echivalent si suma cheltuielilor de consum ale intregii populatii |
Total. |
CASPIS /ABF |
|
|
Raportul dintre consumul decilei superioare si al celei inferioare |
Raportul dintre suma cheltuielilor de consum ale populatiei din decila superioara a distributiei populatiei dupa nivelul cheltuielilor de consum pe adult echivalent si suma cheltuielilor de consum ale populatiei din cea inferioara |
Total. |
CASPIS /ABF |
|
|
Rata saraciei la pragul de 2$ PPC pe persoana pe zi |
Ponderea persoanelor din gospodariile ale caror cheltuieli de consum ce revin pe persoana pe zi sunt mai mici decat echivalentul in lei al pragului de 2 dolari la paritatea puterii de cumparare, in populatia totala |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Sex. Nivel de educatie. Grupe de varsta. |
CASPIS /ABF |
|
|
| ||||
|
Ponderea transferurilor sociale (inclusiv si exclusiv pensiile) in veniturile totale |
Total. Decile de venit pe adult echivalent. Saracie. Saracie severa. |
CASPIS /ABF |
||
|
Rata saraciei inainte de transferuri sociale |
Ponderea persoanelor/gospodariilor ale caror cheltuieli de consum, (din care se scad transferurile sociale), pe adult echivalent sunt mai mici decat pragul de saracie, in totalul populatiei/gospodariilor |
Gospodarie: Total. Numar de copii. Numar de persoane. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Etnia capului de gospodarie. Individ: Total. Mediu de rezidenta. Sex. Regiune. Grupe de varsta. |
CASPIS /ABF |
|
|
Rata saraciei inainte de transferuri sociale (fara pensie) |
Ponderea persoanelor/gospodariilor ale caror cheltuieli de consum, (din care se scad transferurile sociale, cu exceptia pensiei), pe adult echivalent sunt mai mici decat pragul de saracie, in totalul populatiei/gospodariilor |
Gospodarie: Total. Numar de copii. Numar de persoane. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Etnia capului de gospodarie. |
CASPIS /ABF |
|
|
Individ: Total. Sex. Regiune. Mediu de rezidenta. Grupe de varsta. |
CASPIS /ABF |
|||
|
Rata saraciei severe inainte de transferuri sociale |
Ponderea persoanelor/gospodariilor ale caror cheltuieli de consum, (din care se scad transferurile sociale), pe adult echivalent sunt mai mici decat pragul de saracie severea, in totalul populatiei/gospodariilor |
Gospodarie: Total. Numar de copii. Numar de persoane. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Etnia capului de gospodarie. |
CASPIS /ABF |
|
|
Individ: Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. Grupe de varsta. |
CASPIS /ABF |
|||
|
Rata saraciei severe inainte de transferuri sociale (fara pensie) |
Ponderea persoanelor/gospodariilor ale caror cheltuieli de consum, (din care se scad transferurile sociale, cu exceptia pensiei), pe adult echivalent sunt mai mici decat pragul de saracie severea, in totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. Grupe de varsta. |
CASPIS /ABF |
|
|
Gospodarie: Total. Numar de copii. Numar de persoane. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Etnia capului de gospodarie. |
||||
|
Raportul dintre pensia medie de asigurari sociale de stat (exclusiv pensia de agricultor) si castigul salarial mediu |
Total. |
INS |
||
|
Raportul dintre pensia medie de agricultori si pensia medie de asigurari sociale de stat |
Total. |
INS |
||
|
Indicele pensiei medii reale de asigurari sociale de stat (fata de anul anterior) |
Total. |
INS |
||
|
| ||||
|
| ||||
|
Ponderea populatiei ocupate dupa statutul profesional |
Total. Mediu de rezidenta.. Sex. Nivel de educatie. |
INS /AMIGO |
||
|
Rata de activitate a populatiei in varsta de 15-64 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
INS /AMIGO |
||
|
Rata de ocupare a populatiei in varsta de 15-64 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. |
INS /AMIGO |
||
|
| ||||
|
Indicele castigului salarial real (fata de anul anterior) |
Total. |
INS |
||
|
Ponderea persoanelor cu castiguri salariale sub sau la nivelul salariului minim in totalul salariatilor |
Total. |
INS |
||
|
Ponderea populatiei ocupate in agricultura in totalul populatiei |
Total. Sex. Regiune. |
INS/AMIGO |
||
|
Ponderea persoanelor care ocupa un loc de munca inferior pregatirii profesionale |
Raportul procentual dintre numarul persoanelor care apreciaza ca ocupatia actuala necesita un nivel inferior de instruire si totalul populatiei ocupate |
Total. Sex. Grupe de varsta. |
INS /AMIGO |
|
|
| ||||
|
| ||||
|
Ponderea persoanelor /gospodariilor care traiesc in locuinte construite din materiale inadecvate |
Raportul procentual dintre numarul persoanelor/gospodariilor care traiesc in locuinte construite din paianta sau alte materiale slabe in total persoane/gospodarii si totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Saracie. Saracie severa. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-59, 60 si peste). |
CASPIS /ABF |
|
|
Gospodarie: Total. Mediu de rezidenta. Saracie. Saracie severa. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. |
||||
|
Ponderea persoanelor /gospodariilor care locuiesc in conditii improprii |
Raportul procentual dintre numarul persoanelor/gospodariilor care ocupa locuinte afectate de cel putin 3 probleme legate de locuinta (criza de spatiu, lumina insuficienta, lipsa incalzirii adecvate, scurgeri prin acoperis, igrasie, instalatii defecte, tocuri de ferestre sau podele deteriorate) si totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-59, 60 si peste). |
INS /ACOVI, ulterior EU-SILC |
|
|
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. |
||||
|
| ||||
|
Ponderea persoanelor /gospodariilor care traiesc in locuinte incalzite neadecvat |
Raportul procentual dintre numarul persoanelor/gospodariilor care traiesc in locuinte fara sistem de incalzire sau debransate si totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Sex. Regiune. Saracie. Saracie severa. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-59, 60 si peste). |
CASPIS /ABF |
|
|
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Saracie. Saracie severa. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. |
||||
|
Ponderea persoanelor/ gospodariilor fara acces la apa potabila |
Raportul procentual dintre numarul persoanelor/gospodariilor care se aprovizioneaza cu apa din rau sau din alta sursa si totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Sex. Regiune. Saracie. Saracie severa. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-59, 60 si peste). |
CASPIS /ABF |
|
|
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Saracie. Saracie severa. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. |
||||
|
Ponderea persoanelor/ gospodariilor fara acces la apa calda |
Raportul procentual dintre numarul persoanelor/gospodariilor din locuinte fara instalatie de apa calda sau debransate si totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Sex. Regiune. Saracie. Saracie severa. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-59, 60 si peste). |
CASPIS /ABF |
|
|
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Saracie. Saracie severa. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. |
||||
|
Ponderea persoanelor/ gospodariilor care traiesc in locuinte fara baie sau dus |
Raportul procentual dintre numarul persoanelor/gospodariilor care nu dispun de baie sau dus si totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Sex. Regiune. Saracie. Saracie severa. Grupe de varsta (0-15 ani, 16-59, 60 si peste). |
CASPIS /ABF |
|
|
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Saracie. Saracie severa. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. |
||||
|
| ||||
|
Ponderea gospodariilor cu intarzieri la plata intretinerii |
Raportul procentual dintre numarul gospodariilor care declara ca nu au putut plati la timp cheltuielile pentru plata intretinerii si totalul gospodariilor |
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Saracie severa. Saracie. Statut ocupational. Etnia capului de gospodarie. |
CASPIS /ABF |
|
|
Ponderea gospodariilor cu intarzieri la plata energiei electrice |
Raportul procentual dintre numarul gospodariilor care declara ca nu au putut plati la timp cheltuielile pentru plata energiei electrice si totalul gospodariilor |
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Saracie severa. Saracie. Statut ocupational. Etnia capului de gospodarie. |
CASPIS /ABF |
|
|
Numarul persoanelor fara adapost |
Persoane care traiesc in strada, in canalizari, sub poduri, gropi de gunoi, scari de bloc |
Individ: Total, grupe de varsta (0-18, peste 19 ani) mediu, tip de oras. |
CASPIS /surse administrative |
|
|
| ||||
|
Ponderea persoanelor /gospodariilor lipsite de frigider in totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Saracie. Saracie severa. |
CASPIS /ABF |
||
|
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Saracie. Saracie severa. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. |
||||
|
Ponderea persoanelor /gospodariilor lipsite de telefon in totalul populatiei/gospodariilor |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Saracie. Saracie severa. |
CASPIS/ABF |
||
|
Gospodarie.: Total. Mediu de rezidenta. Saracie. Saracie severa. Nivel de educatie a capului de gospodarie. Statut ocupational al capului de gospodarie. |
||||
|
Ponderea persoanelor din gospodariile cu acces la internet in totalul populatiei |
Individ: Total. Mediu de rezidenta. Nivel de educatie |
INS/ABF |
||
|
| ||||
|
Ponderea persoanelor care traiesc in locuinte supraaglomerate |
Raportul procentual dintre numarul persoanelor care traiesc in gospodarii cu mai mult de doua persoane pe camera si totalul populatiei |
Individ: Total. Grupe de varsta (0-18, 19-35, 36 si peste ani). Mediu de rezidenta. Sex. Nivel de educatie a capului de gospodarie. |
INS /ACOVI si ulterior EU-SILC |
|
|
4. Educatie | ||||
|
4. | ||||
|
Rata neta de cuprindere in invatamant |
Ponderea elevilor si studentilor de 3-23 de ani in totalul populatiei de 3-23 de ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata neta de cuprindere in invatamantul prescolar |
Ponderea copiilor de 3-6 ani cuprinsi din invatamantul pre-scolar in totalul populatiei de 3-6 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata neta de cuprindere in invatamantul primar si gimnazial |
Ponderea elevilor de 7-14 ani din invatamantul primar si gimnazial in totalul populatiei de 7-14 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata neta de cuprindere in invatamantul primar |
Ponderea elevilor de 7-10 ani din invatamantul primar in totalul populatie de 7-10 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata neta de cuprindere in invatamantul gimnazial |
Ponderea elevilor de 11-14 ani din invatamantul gimnazial in totalul populatiei de 11-14 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata neta de cuprindere in invatamantul obligatoriu |
Ponderea elevilor de 7 - 16 ani din invatamantul obligatoriu in totalul populatiei de 7 - 16 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata neta de cuprindere in invatamantul secundar superior |
Ponderea elevilor de 15- 18 ani din invatamantul secundar superior (liceul sau scoala de arte si meserii), clasele IX - XII in populatia de 15- 18 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata neta de cuprindere in invatamantul secundar superior, clasele IX - X |
Ponderea elevilor de 15- 16 ani din invatamantul secundar superior - liceu sau scoala de arte si meserii, clasele IX - X din populatia de 15- 16 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata neta de cuprindere in invatamantul secundar superior, clasele XI - XII |
Ponderea elevilor 17-18 ani din invatamantul secundar superior ( liceu sau scoala de arte si meserii), clasele XI - XII, in populatia de 17 - 18 ani |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata de tranzitie in invatamantul post-secundar non-tertiar /tertiar |
Raportul procentual dintre numarul de elevi /studenti admisi in primul an de studii al invatamantului post-liceal /superior intr-un anumit an scolar si numarul de elevi inscrisi in anul terminal al invatamantului liceal din anul scolar anterior |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
4. | ||||
|
Rata abandonului scolar in invatamantul primar si gimnazial |
Diferenta intre numarul elevilor inscrisi la inceputul anului scolar si cel aflat in evidenta la sfarsitul aceluiasi an scolar exprimata ca raport procentual fata de numarul elevilor inscrisi la inceputul anului scolar in invatamantul primar si gimnazial |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Rata abandonului scolar in invatamantul preuniversitar pe niveluri de invatamant |
Diferenta intre numarul elevilor inscrisi la inceputul anului scolar si cel aflat in evidenta la sfarsitul aceluiasi an scolar exprimata ca raport procentual fata de numarul elevilor inscrisi la inceputul anului scolar, pe niveluri de invatamant: primar, secundar inferior si secundar superior |
Total. Sex. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Ponderea populatiei dupa nivelul de educatie |
Proportia populatiei de 10 ani si peste care a absolvit un anumit nivel de educatie conform distributiei populatiei de 10 ani si peste dupa cel mai inalt nivel de educatie absolvit. Categorie distincta pentru populatia care se afla in scoala. |
Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Saracie. Saracie severa. Statut ocupational. Grupe de varsta (10-24 si 25 si peste). Nivelul de instruire al capului gospodariei. Statutul ocupational al capului gospodariei. |
CASPIS /ABF |
|
|
| ||||
|
| ||||
|
Ponderea nasterilor asistate de personal calificat |
Raportul procentual dintre numarul copiilor nascuti cu asistenta medicala de specialitate (recunoscuta in sistemul sanitar) si numarul total al copiilor nascuti intr-un an |
Total. Mediu de rezidenta. Regiune. |
INS |
|
|
Ponderea persoanelor care au nevoie de asistenta medicala din partea unui medic specialist si nu pot beneficia de ea din cauza lipsei resurselor financiare in totalul populatiei |
Total. Mediu de rezidenta. Regiuni. Nivel de educatie. Sex. Statut ocupational. |
INS /EU-SILC |
||
|
Ponderea persoanelor care au nevoie de asistenta medicala din partea unui medic stomatolog si nu pot beneficia de ea din cauza a lipsei resurselor financiare in totalul popula in totalul popultiei |
Total. Mediu de rezidenta. Regiuni. Nivel de educatie. Sex. Statut ocupational. |
INS /EU-SILC |
||
|
| ||||
|
Incidenta TBC |
Numarul de cazuri noi de tuberculoza, inregistrate intr-un an, ce revin la 100000 locuitori |
Total. |
INS |
|
|
Incidenta hepatitei |
Numarul de cazuri noi de hepatita virala inregistrate intr-un an, ce revin la 100000 de locuitori |
Total. |
INS |
|
|
Rata mortalitatii infantile |
Numarul copiilor decedati pana la varsta de 1 an la 1000 de copii nascuti vii |
Total. Mediu de rezidenta. Regiune. Sex. |
INS |
|
|
| ||||
|
Ponderea copiilor nascuti de mame adolescente |
Numarul copiilor nascuti de mame in varsta de pana la 18 ani ce revine la 100 de copii nascuti intr-un an |
Total. Mediu de rezidenta. |
INS |
|
|
| ||||
|
Rata criminalitatii |
Numarul de persoane condamnate definitiv la 100000 de locuitori, pe tipuri de infractiuni savarsite |
Total. Mediu de rezidenta. |
INS |
|
|
Rata criminalitatii juvenile |
Numarul de persoane de 7-14 ani condamnate definitiv ce revine la 100000 locuitori din aceeasi grupa de varsta, pe tipuri de infractiuni |
Total. Mediu de rezidenta. |
INS |
|
|
Rata infractionalitatii |
Numarul de infractiuni raportate si aflate in cercetarea politiei la 100000 de locuitori, pe tipuri de infractiuni |
Total. Mediu de rezidenta. |
INS |
|
Sursele de date pentru toti acesti indicatori sunt:
ABF - Ancheta Bugetelor de Familie (AIG - Ancheta Integrata in Gospodariile
populatiei, pentru perioada 1995-2000, urmata de ABF, pentru perioada
2000-2002), ACOVI - Ancheta Conditiilor de Viata in Gospodarii, pentru perioada
2000-2002, AMIGO - Ancheta asupra Fortei de Munca in Gospodarii, pentru
perioada 1995-200
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1311
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
