Libertatea si Responsabilitatea

Libertatea si Responsabilitatea

Din punct de vedere crestin, libertatea inseamna acea libertate pe care Hristos-Omul a castigat-o, asumand si transfigurand prin jertfa sa natura umana, dandu-i posibilitatea de a beneficia de neconditionarea sa prin trairea vietii in perspectiva eshatologica. Renuntand de mult la libertatea in Hristos, cu toate ca aceasta este singura ce poate trece omul dincolo de orice constrangere si necesitate, lumea moderna si-a plasmuit libertati spre care sa tinda, surogat al existentei cu adevarat libere. Astfel au aparut libertatile secolului luminilor, ale momentului 1848 si ulterioare, libertati sociale, politice si nationale, fiecare avand rolul sau in istorie. Dupa aceasta au aparut Charta ONU si drepturile omului, ca libertati individuale manifestate la nivel mondial, "garantii" ale civilizatiei, la care trebuie sa adere natiunile. Sub masca binevoitoare a eliberarii de sub totalitarismele de toate felurile, lumea globala vine sa ofere false libertati. Astfel, libera circulatie, libera optiune exprimata nestingherit, libertatea de stabilire in orice tara, libertatea de a beneficia de toate oportunitatile facilei ere digitale, sunt conditionate de necesitatea de a avea bani pentru calatorii si emigrare, educatie pentru a te exprima, conturi si coduri de acces pentru lumea digitalizata. Practic, pentru a beneficia de toate conditiile lumii informationale, securizate si artificializate, omul trebuie sa se conformeze unor necesitati de ordin material, educational, si unor obligativitati comportamentale fals morale, dar aplicate in sens discriminator. Iar supunerea la orice fel de conditionare inseamna anulare a unei libertati. Societatea informationala impune anumite atitudini si gesturi "corecte politic", adica un control nu numai al atitudinii si comportamentului, dar si al modului de gandire. La nivel national, aderarea la structurile NATO sau UE sunt conditionate de realizarea unor anumiti indicatori economici si sociali, uneori foarte constrangatori si generatori de crize sociale locale (somaj, zone depopulate, sate parasite, etc.). De asemenea, fortarea tarilor traditional crestine sa adopte legi amorale si anticrestine in numele internationalelor si modernelor drepturi ale omului se face prin santaj financiar, economic, politic si in unele cazuri prin amenintarea militara. Putem concluziona ca libertatile de toate felurile dupa care "tanjim" cu ochii la Europa si America sunt practic ingradiri ale libertatii, facute la modul dur, dar ascuns sub masca invaluitoare si binevoitor-condescendenta a intelegerii nevoilor omului si a grabei spre asigurarea implinirii continue a acestora. In cartea "O America infricosatoare", Edward Behr descrie o societate ce tinde sa domine cultural lumea in care libertatile afirmate de "visul american" si "tara tuturor posibilitatilor" se dezvaluie ca obligativitati de a vietui sub dictatura dura a unor minoritati rasiale, culturale sau sexuale. Intrebarea din finalul cartii, daca "nu cumva chiar in inima acestui sistem de libertati exista o nebunie la panda si un terorism subtil care scot la lumina schemele grotesti ale unei dictaturi intelectuale nebanuite?"[1], desi retorica, primeste in mod necesar un raspuns afirmativ in lumina evenimentelor recente, atat din SUA cit si din intreaga lume.

Si in plan moral asistam la anularea in mod ascuns a libertatilor, prin programele de control al nasterilor, care atenteaza la libertatea familiilor de a procrea, ca si la libertatea de a intemeia o familie crestina datorita politicilor privind resursele umane ale firmelor occidentale conduse strict dupa criteriul eficientei economice, conform carora obligatiile familiale (sotie, copii) sunt o frana in calea canalizarii intregii energii creatoare a salariatului la progresul si profitul firmei. In acest fel si responsabilitatea este transferata din planul vietii morale in cel al vietii economice. Neasumandu-si responsabilitatea unei familii, a unei relatii normale de familie, fara a mai vorbi de asumarea unei relatii responsabile cu Dumnezeu in spatiul eclesial, omul e obligat sa-si asume responsabilitati de ordin tehnoeconomic, financiar, fata de firma unde lucreaza, fata de societatea redusa la coordonata eficientei economice. Nevoia de relatie se transforma intr-una sau mai multe relatii superficiale (ce nu implica responsabilitati de durata) cultivate la nivel sexual sau cel mult intelectual, latura afectiva ignorandu-se voit. De aici si pana la lipsa de responsabilitate la care conduce o relatie impersonala pe Internet este doar un pas, viata ca persoana si comuniune, denaturata in conceptiile globaliste in viata ca individ si grup social sau profesional, se virtualizeaza depersonalizant, omul informational-digital devenind o existenta neutra, docila si supusa sistemului de control, o simpla unealta in timpul programului de lucru, iar in restul timpului un cod numeric in comunicare cu alte coduri numerice.

1 Internet-ul ca suport al globalizarii. Implicatiile sale in structura culturala a omului informational

Scurt istoric,evolutie si tendinte

La inceput Internet-ul a fost un proiect al Departamentului Apararii al S.U.A., derulat intre anii 1968-1972, fiind un sistem de calculatoare interconectate. Denumit ARPA-net, el vehicula pe liniile telefonice analogice fisire de date care ar starni astazi rasul si copiilor de gimnaziu. Intrezarind utilitatea sa, proiectul a fost finantat de anumite cercuri politice, ajun-gand sa controleze acum traficul informational mondial. Ce este Internet-ul? In linii mari, este o retea uriasa, globala, un sistem de retele interconectate de calculatoare, si care contine catva milioane de servere de date, la care se conecteaza oricine, insa orice calculator cu un software necesar (minimal) poate constitui la randul sau server in retea. Suportul fizic de legatura e constituit din canale de comunicatie care pot fi linii telefonice, sisteme de transmisiuni pe cabluri sau fibre optice, canale radio, canale de satelit, retele de telefonie mobila,etc. Internet-ul a cunoscut in ultimii ani o evolutie "fulgeratoare", datorata in primul rand evolutiei sistemelor de calcul ( dar si a retelelor de telecomunicatii). Procesoarele computerelor "au sarit" in numai doisprezece ani de la viteze de lucru de 3.5 Mhz (Intel XT) la 3020 de MHz ( Intel Pentium IV), astfel ca un P4 este astazi de aproape 1000 de ori mai rapid si mai "puternic" decat in anul 1990. Explozia se datoreaza fondurilor enorme alocate cercetarii si dezvoltarii acestui domeniu. Calculatorul este astazi absolut necesar in orice activitate ce vizeaza "progresul" local sau global. Absolut toate procesele industriale,de proiectare,tehnologice, bancare, de transporturi, medicale, de invatamant, etc., sunt contro-late si conduse cu ajutorul calculatoarelor. Informatiile de toate felurile sunt "digitalizate" pentru a putea fi prelucrate de computere. Ca atare, a fost nevoie sa se descopere si implementeze tehnologii ultraperformante de transmisiuni si retele de comunicatii capabile sa transporte la viteze mari cantitati mari de informatie. Astfel, de la banala linie telefonica inventata de Bell si dezvoltata de Ericsson, s-a ajuns astazi la reteaua digitala integrata (ISDN), la retelele mobile GSM (Global Systems for Mobile) sau DCS (Digital Celular System) de generatia a treia, capabile sa transporte pana si imagini TV. Tot asa, de la emisia radio descoperita de Marconi s-a ajuns la transmisiile radio prin vastele retele satelitare care pot tranzita cantitati enorme de informatie. Aceasta informatie este extrem de diversificata, de la emisiuni radio si TV la posta electronica, de la telefonie clasica la video-conferinte, de la date meteo la tranzactii financiare, de la informatie destinata pietei de consum la transmisii militare.Astfel, in Internet exista concomitent o foarte mare cantitate de informatie extrem de diversa.Daca pana la aparitia si dezvoltarea Net-ului se vorbea de informatica, de stiinta calculatoarelor, de telecomunicatii, de electronica si de automatizari ca domenii separate de studiu, astazi diferentele dintre acestea tind sa se anuleze, toate dizolvandu-se, incet dar sigur, in colosul informational si comunicational amintit, IT&C (Information Technology & Comunication), Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor (TIC). Iar Internet-ul a devenit suportul, din toate punctele de vedere al mondializarii informationale. Practic orice aparat electronic, de la banalul telefon, televizor, computer de bord al masinii sau chiar frigider, se proiecteaza deja in occident cu o interfata inteligenta care sa-l conecteze la Internet. In foarte multe tari tranzactiile comerciale si financiare se realizeaza prin interme-diul retelei. Nu mai exista absolut nici o institutie care sa nu aiba propria adresa de posta electronica (e-mail) sau propriul site de Internet (loc virtual) si sa nu-si deruleze macar un procent al activitatii sale prin aceasta "industrie". Incet, dar foarte sigur, sprijinit prin legi adecvate ca mai sus amintita Hotarare de Guvern 1440 din decembrie 2002, Internet-ul isi face loc in viata fiecaruia, de la individ la natiune si lume in ansamblu, iar acest lucru se intampla pentru ca in lumea virtuala a acestuia posibilitatile sunt practic nelimitate. Oricine poate fi utilizator de Internet dar in acelasi timp si creator al acestuia, pentru ca dezvoltarea sa este nelimitata. Ce se poate face in Internet? Raspunsul este: absolut orice, de la transmisii de date, voce , TV, pana la discutii filosofice sau teologice, de la comunicare personala interumana (e-mail, chat, i-phone ) pana la dezvoltarea si incheierea de afaceri, de la tranzactii personale (plati electronice si comert electronic) pana la tranzactii la nivel de stat si internationale (burse si licitatii electronice).Utilizatorii lui pot fi in aceeasi masura oameni de stiinta care gasesc aici biblioteci si bibliografii impresionante si in absolut toate domeniile, de la stiinta pura la arta si sport, dar in aceeasi masura pot fi si psihopati sau maniaci, criminali sau perversi, care gasesc si acestia aici totul, de la cea mai scabroasa pornografie la posibilitatea unor acte criminale organizate. Fiecare poate adauga ceva in vasta retea, de aceea se poate vorbi de o devenire (in sens pervertit), de "desavarsire" in stiinta de a stapani reteaua. Toate sistemele educationale pregatesc tinerii in mod obligatoriu pentru folosirea Internetului, si daca mai acum cativa ani se vorbea de posibilitate in acest sens, azi toata lumea vede in acesta o necesitate, viata tinde sa nu mai poata fi conceputa in absenta sa. Cele mai bine platite job-uri (locuri de munca) sunt cele din tehnologia informatiei. In lumea occidentala ( intelegand prin aceasta sistemul capitalist al economiei de piata si nu o anumia pozitie geografica) inginerii de telecomunicatii, programatorii si analistii, dezvoltatorii si integratorii de solutii IT "la cheie", web-masterii (adica cei care proiecteaza, realizeaza, implementeaza si intretin site-urile in Internet), sunt cei mai cautati, apreciati si bine platiti profesionisti. Oamenii sunt incurajati prin toate mijloacele, mai ales printr-o publicitate acerba, sa-si procure calculatoare sau sisteme (chiar si terminale mobile GSM sau DCS) si sa foloseasca din plin resursele puse la dispozitie de Internet.E mult mai comod sa stai in fata calculatorului si sa vizitezi toate muzeele mari ale lumii, sa citesti absolut tot ce-ti trece prin minte, sa participi la evenimente culturale, sportive sau mondene, sa inveti in biblioteci celebre sau sa-ti tiparesti manuale din orice domeniu, sa-ti rezervi locuri la teatru, concert sau chiar la companii aeriene sau de cai ferate, sa comanzi mancare sau sa-ti faci cumparaturile la un e-store (magazin virtual), sa platesti facturi restante sau sa tranzactionezi imprumuturi, toate acestea in mod simplu, apasand taste, in lumea virtuala a Internetului, decat sa le faci in lumea reala, cu efort, stres, timp pierdut, etc. Succesul Internetului se bazeaza in primul rand pe nevoia intrinseca a omului de a rezolva totul simplu si fara efort, pe alterarea pana la disparitie a notiunii de jertfa si sacrificiu in sens crestin, si in fine, pe uriasul instinct de conservare degenerat in autosuficienta unui confort fizic cat mai placut si mai continuu.

Desigur, resursele imense disponibile in retea nu sunt rele in sine.De asemenea, po-sibilitatea comunicarii aproape gratuite intre oameni aflati la zeci de mii de kilometri distanta este absolut fantastica. Dar nu reprezinta toate acestea, oare, un mod subtil de a virtualiza, de a superficializa viata? Sa nu uitam ca folosirea Internetului se numeste navigare, mai exact surfing. Acest termen desemneaza un sport nautic inventat in S.U.A., in care tinerii, urcati pe "scanduri cu vele" (atunci cand se foloseste energia eoliana) sau pe "scanduri" pur si simplu (cand se foloseste energia valurilor), navigheaza incercand sa se mentina cat mai mult timp in picioare. Sportul acesta implica un risc destul de mare, o nesiguranta evidenta ( ce siguranta poate oferi o simpla bucata de lemn in valtoarea valurilor), dar in acelasi timp o satisfactie enorma, generata de placerea de a rezista in picioare mai mult ca altii ( la fel se intampla si in viata sociala, care a devenit nu lupta pentru supravietuire, ci lupta pentru a vietui mai confortabil material decat ceilalti). Si atunci, adoptarea termenului de "surfing" pentru deplasarea in nesfarsitele pagini www (world wide web, adica dimensiune globala a retelei) ale Internetului, nu vrea sa semnifice tocmai asemanarea izbitoare dintre irosirea timpului pe plaje si in valuri, si irosirea timpului in Internet? Cred ca e mai mult decat o asemanare, si anume o asemanare intentionata inca de la proiectarea acestei aplicatii www, realizata in Elvetia la cincisprezece ani de la aparitia Internetului, adica in 1990. Asa cum Biserica este corabia (sugerata si de forma fizica de nava) care poate duce omul in siguranta pe marea vietii concrete pana la finalitatea mantuirii, cyber-modul de viata (navigarea ca dependenta), calculatorul, poate fi "bucata de scandura" care il prinde pe acesta in surfingul nesfarsit prin marea vietii virtuale, Internetul, spre finalitatea depersonalizarii si chiar demonizarii definitive. Am spus "poate fi", pentru ca in multe cazuri nu este. Folosit cu masura si luat ca o parte oarecare a vietii umane, Internetul este deosebit de util. Omul poate beneficia de avantajele acestuia si fara a deveni dependent de ele, insa acest lucru este astazi, mai ales in randul adolescentilor si tinerilor din mediul urban, din ce in ce mai greu, si asta pentru ca asemenea unui curent in arta, literatura sau moda, Internet-ul modeleaza constiintele, ceea ce duce la implicatii in plan moral, atat la nivel individual cat si la nivel de grup. Inca nu se poate vorbi in mod clar de o etica a retelei, de o cyber-morala, insa asa cum se vorbeste de cyber-spatiu sau cyber-relatie, pana la o cyber-morala respectata ad-literam de toti internautii nu mai este decat un pas.

Implicatii culturale si de constiinta ale Internet-ului

Modificarile de constiinta se regasesc la toate nivelurile acesteia. La nivel individual se intampla in primul rand o modificare de atitudine inconstienta, care deriva din faptul ca Internet-ul este o lume virtuala in care poti sa pasesti pastrand anonimatul, ceea ce duce la o "intarire" a personalitatii de sine statatoare. Indivizi care in mod normal nu ar face in lumea reala anumite gesturi, in cyber-spatiu le fac in mod repetat. Ce inseamna cyber? Prefixul care a ajuns sa inventeze o noua lume provine din verbul grecesc "ciber", care inseamna a conduce, a administra.Ca terminologie Internet, el deriva din cibernetica, stiinta conducerii, a controlului matematizat, informatizat, al sistemelor tehnice sau biotehnice, si a ajuns sa formeze cuvinte cu trimitere directa la utilizatorii de Internet: cyberspatiu - lumea virtuala a retelei Internet, cyberprieten - prieten facut in retea, fara contact nemijlocit, fizic, etc. Astfel, surfingul (navigarea) pe Internet de unul singur poate diminua pana la disparitie simtul pudorii, al rusinii. Ca "simt specific" al iubirii (cu valoare morala) in ordinea caderii, pudoarea e cea care in mod normal actioneaza in planul constiintei, oprind individul de la anumite lucruri, pe care le simte instinctiv ca rusinoase, imorale. In relatiile interumane, de multe ori rusinea este bariera care opreste omul de la savarsirea pacatului. De exemplu in societate, pe strada, putini oameni privesc imagini (statice sau dinamice) pornografice, in prezenta altor oameni, "de rusinea" acestora. Insa in fata ecranului, singur cu voluptoasele tentatii, putini sunt cei care rezista ispitei de a face surfing, devorand cu ochii si mintea aceste imagini sau filme,si asta pentru ca nu ii vede nimeni. Rusinea se diminueaza pana la anulare, cyber- pornografia devine obisnuinta care opereaza modificari de constiinta si comportamentale, astfel ca nu e exclus ca odata operate, aceste modificari sa-l faca pe individ sa treaca de la lumea virtuala la cea concreta, in manifestarea acestor devieri. Revistele de "tineret" abunda de sfaturi binevoitoare ale psihologilor, care incurajeaza aceasta practica sub argumentatii de tip freudian. Mai mult, pentru cei mai scrupulosi s-au inventat dispozitive de facut "sex pe Internet", sub forma unor echipamente ce imita forma si consistenta organelor sexuale, si care se monteaza in calculator ca un banal CD-Rom. Se ataseaza o camera video si o conexiune de viteza sporita la internet, si "jocul" poate sa inceapa. Se stabileste legatura video (printr-un software specializat) cu persoana de sex opus (prin retea), si se practica asa- zisul "sex pe Net", adica masturbarea cu ajutorul "organelor" tehnice, in care fiecare partener vede , aude si simte gesturile, sunetele si miscarile facut de celalalt, care poate fi la zeci de mii de kilometri distanta. Practic este vorba de o tehnofilie ( perversiune sexuala cu un dispozitiv tehnic) practicata sub masca binevoitoare a intelegerii nevoilor omenesti si sub pretextul ca doi soti (sau pur si simplu "parteneri") aflati la distante uriase se pot "intalni" in legatura trupeasca pe Net. Un astfel de dispozitiv pereche costa nu mai mult de cateva sute de dolari, si se comercializeaza in magazine "underground" (obscure) sau chiar pe Internet. Astfel, absenta oricarei pudori este dusa dincolo de orice limita, anuntand inaugurarea cybermoralei erei digitale.

Prin stimularea in acest fel a abdicarii de la morala, se urmareste incetul cu incetul eliminarea constiintei religioase. Ideea de comunitate prezenta in crestinism se altereaza, individul angajandu-se in comunitati virtuale, dar practic traind o acuta singuratate fizica, in plan concret. Izolarea fata de oameni duce in final la izolarea si fata de Dumnezeu, individul ajungand sa-si petreaca viata intr-o lume virtuala care ii ofera un simulacru de viata, o amagire. Sunt destul de multe cazurile (chiar si in Romania), in care cupluri unite de o dragoste initiala puternica (poate nu chiar autentica) s-au destramat datorita interventiei In-ternetului in viata lor. Internetul ajunge sa suplineasca nevoia de relatie interumana, fie ea de cuplu sau de prietenie platonica, cu o cyber-relatie, cu o relatie virtuala cu un "cineva" sau "ceva" depersonalizat, transformat in cod numeric si ascuns in medii de stocare sau canale de comunicatie, sub forma de biti, "0" si "1" logic, care in fond nu reprezinta decat niste variatii de tensiune electrica, adica nimic concret. De asemenea, se cunosc cazuri de insingurare patologica, in care oameni perfect adaptati social, cu loc de munca, prieteni sau chiar familie, ajung sa subordoneze intreaga lor activitate prezentei pe Internet, abia asteptand sa treaca ziua de munca pentru a fugi in fata PC-ului personal (daca il au) sau intr-un Internet-cafe (foarte profitabile astazi), pentru a-si satisface nevoia de viata in cyberspatiu, sa-si consume cyber-relatiile, sau cyber-sexul, intr-un cuvant sa-si duca cyber existenta, simulacrul de viata din care Dumnezeu lipseste. Si asa cum nevoia de relatie in-terumana este suplinita de una sau mai multe cyber-relatii, si nevoia de Dumnezeu este suplinita (pentru cei care mai au o nostalgie religioasa) de site-uri si forumuri de discutii teologice, spirituale sau morale, cuprinzand intreaga paleta de religii de pe "piata". Sincretismul New-Age si misticile pagane sunt promovate chiar in mod direct (prin horos-coape de toate felurile, prezicatoare si consultatii astrale individuale on-line), astfel ca tensiunea catre spiritualitate a omului este deturnata spre o spiritualitate fara Dumnezeu. Web-ul e prezentat ca locul magnetismului religiei (crestine, islamice, indiene, etc.), locul care "fascineaza si da puterea de care ai nevoie. Aceste modificari de constiinta cu urmari in plan relational interuman sau uman-divin denota un alt aspect trist, si anume refuzul asumarii oricarei responsabilitati. Angajarea intr-o relatie implica anumite responsabilitati, in functie de tipul relatiei, de exemplu casatoria implica responsabilitati afective, educationale, materiale si morale fata de sotie si copii, etc. Angajarea pe drumul spiritual al relatiei personale cu Dumnezeu implica responsa-bilitati uriase fata de sine, dar si fata de comunitate si de lume. Toate aceste relatii implica prezenta fizica in anumite locuri concrete, implica actiuni si fapte concrete de viata. O cyber-relatie nu implica nici o datorie si nici un fel de responsabilitate fata de nimeni. Libertinajul in limbaj si in atitudine e posibil tocmai datorita acestei lipse de responsabilitate. Nu dai socoteala nimanui pentru cuvintele si gesturile tale, deci cu atat mai putin pentru ceea ce este sau devine cealalta persoana, care de multe ori e necunoscuta total (chiar si la nivelul numelui). De asemenea o cyber-relatie nu implica prezente fizice concrete in anumite locuri si momente de timp, ci doar "lancezeala" confortabila in fata calculatorului. Aceasta lipsa de responsabilitate si de orice activism in plan concret, coroborata cu modul artificial, sintetic, de hranire ieftina si rapida practicat pe scara larga in occident datorita atat lipsei de timp, dar mai ales existentei supraproductiei de hrana artificiala, poate conduce in viitor chiar la mutatii de ordin biologic, concretizate in indivizi supraponderali si apatici, fara nici o vlaga fizica sau psihica, storsi de orice energie si cu organisme debile, in care mintile obosite de surfing sau de o munca statica, de ore intregi in fata calculatorului, ne se vor mai dezvolta in nici o directie cu exceptia culturii informatice sub toate aspectele acesteia (lucru care se intampla deja cu prea multi adolescenti), fiind practic lipsite de exercitiul gandirii concrete, si nu vor mai avea nici o legatura cu sufletele, cazute si acestea in letargia pierderii identitatii umane si inlocuirii acesteia cu non-identitatea informationala, in care omul devine informat, fara a mai fi format din nici un punct de vedere, deci cu atat mai putin duhovniceste.

Aceste modificari de constiinta pot fi evitate prin utilizarea Internetului doar ca mijloc de comunicare si ca sursa de informatie, asa cum a fost conceput initial. Dar acest lucru devine astazi din ce in ce mai greu de realizat, datorita diversificarii activitatilor in cyber-spatiu.Una dintre acestea este comertul electronic, care s-a dezvoltat incepand cu anul 1995, odata cu aparitia site-ului www.amazon.com, care oferea spre vanzare carti si CD-uri. Ulterior au aparut site-uri unde se vand on-line toate tipurile de produse. Poti cumpara azi orice prin Internet, cu conditia sa ai cont in valuta la o banca ce foloseste unul din sistemele electronice de plati. Rapiditatea, flexibilitatea si disponibilitatea ridicata a magazinelor virtuale (deschise non-stop), pliata pe lipsa de timp si dorinta de comoditate a omului eficient, contemporan, a facut ca astazi, e-commerce-ul si e-bussines-ul, tranzactiile in lumea virtuala, sa tinda de la posibilitate la necesitate. Raspandirea si utilizarea crescuta a e-bussines-ului (afacerilor derulate electronic) a dus la crearea si dezvoltarea continua a unei comunitati globale de oameni de afaceri care il utilizeaza. Comunitatile internationale diferentiate pe natura serviciilor si produselor oferite, vor inlocui treptat comertul traditional. Se estimeaza ca pana in anul 2007 vor exista in lume peste o suta de mii de site-uri comerciale si de afaceri. Magazinele virtuale vin in intampinarea celor impatimiti de Internet, dar si a celor lipsiti de timp, oferind posibilitatea cumpararii prin Net, de acasa sau de oriunde, prin calculator, a oricaror produse, si livrarea acestora la domiciliu prin firme specializate de comisionari. Mai mult, pentru a mari mobilitatea tranzactiilor atat spatial cat si temporal, noile tehnologii WAP ( Wireless Acces Protocol - protocol pentru accesul fara fir), functionand in retelele mobile GSM/GPRS, cu care sunt echipate telefoanele mobile de generatia a 3-a, sau terminalele mobile de tip i-mode (modul internet) sau smartphone (telefon inteligent) care reprezinta echipamente mobile integrate, vin sa ofere simultan servicii de telefonie sau video-telefonie, posta electronica, acces Internet la viteze substantiale (fara calculator si fara conexiune telefonica de tip clasic), precum si servicii e-commerce si e-bussines, comert si afaceri in mediul electronic dar cu mobilitate maxima. Prin aceste tehnologii se poate comanda de pe telefonul mobil personal orice produs disponibil in Internet, si se pot face plati on-line de oriunde. Se integreaza astfel in acest m-commerce (comert mobil) serviciile financiare, telecomunicatiile, informatiile publice sau private si serviciile web. Practic, se tinde catre o uriasa retea unica, mondiala, prin care sa se deruleze toata activitatea omenirii, si care sa garanteze libertatea si securitatea tuturor actiunilor individuale, cu conditia ca indivizii sa posede coduri si parole individuale de acces cu care sa poata fi identificati. Dar, se pune problema: cat de reala este libertatea de miscare intr-o retea bazata pe controlul strict al transferurilor? Si nu cumva avalansa de avantaje ale tehnologiilor digitale integrate pe Internet reprezinta un drum ascuns, catre anularea libertatii sub toate aspectele? Astfel, se poate vorbi despre:

Internet, intre utilitate, necesitate si dependenta.

Nimeni nu poate contesta utilitatea Internetului. Ca sursa de documentare foarte bine organizata si foarte cuprinzatoare, el e folosit de majoritatea oamenilor de stiinta, a cercetatorilor, studentilor si chiar elevilor. Ca loc de intalnire si discutii stiintifice, problema-tizari si gasiri de solutii in toate domeniile, e folosit, de asemenea, cu succes si aproape fara costuri. Daca s-ar limita la aceste tipuri de utilizari, oamenii ar avea in Internet un aliat de nadejde in rezolvarea tuturor dificultatilor de ordin practic sau de comunicare. Posta electronica si serviciile de voce si date prin retea fac posibila comunicarea la preturi extrem de mici in toate colturile lumii.

Insa ramanerea in limitele utilitatii e o problema ce priveste persoana, atat ca individ cat si ca societate. Libertatea de a folosi sau nu Internetul e o chestiune personala in primul rand, insa in cazul in care locul de munca este cu activitate in internet, chestiunea nu mai tine de libertate (decat in a refuza acel loc de munca ceea ce e dificil in zilele noastre cand somajul a atins cote mai mult decat alarmante), ci trece in domeniul necesitatii. Faptul ca legislatia mondiala (la care tarile mici sunt obligate continuu sa se adapteze) promoveaza si uneori chiar impune folosirea Internetului in activitatea curenta (ca de exemplu obligativita-tea desfasurarii licitatiilor pentru achizitiile de bunuri si servicii publice in Romania in mod virtual, pe site-ul www.e-licitatie.ro, lansat in martie 2002), introduce Internetul in sfera necesitatii. La inceput, platile prin acesta erau comode, dar nu obligatorii. Astazi foarte multe firme obliga partenerii de afaceri sa posede conturi electronice si sa negocieze afacerile prin site-urile de e-bussines. De la cardurile electronice folosite pe scara larga in lume, se trece treptat la moneda electronica, digicash-ul, a carei existenta e o certitudine si se bazeaza pe criptografierea prin cheie publica (un artificiu matematic aplicat informatic) si pe semnatu-rile digitale, ca si moduri de securizare. Banii digitali nefiind decat biti, coduri numerice, sunt identificabili usor ca sursa, blocabili din orice colt al lumii.Un procent de 90% din managerii lumii de azi sunt de parere ca Internetul le afecteaza in mod semnificativ afacerile, prin e-moneda, e-commerce si e-business. Orice firma obscura poate desfasura afaceri oriunde in lume datorita acestor sisteme electronice, ceea ce a dus la "desavarsire" cursa evolutiei banilor. Se poate anticipa faptul ca intr-un viitor nu prea indepartat, plata electronica prin Internet va deveni obligatorie pentru oricine, si in acest caz se poate vorbi de atentat la libertatea persoanei. In momentul in care lumea va plati electronic orice factura (incepand cu cea pentru painea zilnica), ea va deveni dependenta de functionarea retelei, de accesul in retea conditionat de anumite aspecte ale vietii, iar aceste conditionari pot fi extrem de ingraditoare. Accesul in orice retea se realizeaza prin identificarea dupa un anumit cod. Fiecare calculator in Internet are o adresa unica (IPAdress - Internet Protocol Adress) astfel incat se poate stii cu exactitate starea acestuia in orice moment de timp.De asemenea, fiecare telefon mobil are un cod digital unic (IMEI), si fiecare cartela SIM din standardele mobile GSM/GPRS sau DCS de asemenea, astfel ca in perspectiva integrarii comunicatiilor de voce si date, fixe si mobile, intr-o retea unica, globala (care sa includa retelele fixe, mobile, satelitare, etc.), fiecare utilizator al acesteia va avea un smartcard (cartela inteligenta) de acces ce va contine toate informatiile privitoare la acesta, sub forma de parole, coduri si semnaturi sau amprente digitale unice, care vor face ca prezenta sa sa fie cunoscuta in detaliu : loc, moment de timp, stare de acces, operatiuni facute, etc. Miniaturizarea electronica existenta face posibila crearea unor smartcarduri extrem de mici, care sa contina tot ceea ce contine azi un telefon mobil sau un smartphone, care sa fie implantate in corpul uman (chiar pe mana sau frunte), sub pretextul comoditatii si securitatii persoanei. S-a dezvoltat chiar o ramura a biotehnicii numita electronica moleculara, care dezvolta hibrizi bioelectronici, deocamdata la nivel de experiment dar cu perspective de aplicabilitate concreta atat in medicina recuperatorie, dar mai ales (din nefericire) in crearea unor hibrizi depersonalizati perfect utilizabili in actiuni militare sau criminale cu risc ridicat.

In aceasta perspectiva spre care ne indreptam prin toate aceste servicii globale (GSM, GPS, Internet, etc.) orice persoana va fi controlabila in orice moment, ea devenind din existenta personala, existenta digitala, pur obiectuala, un cod numeric identificabil si controlabil in totalitate, si care e obligata sa se miste intr-o lume digitala, dupa niste reguli impuse. Asistam astfel la anularea libertatii de manifestare a fiintei umane. De la utilitate, trecand prin necesitate, Internetul devine dependenta, intr-un mod care exclude orice posibilitate de alegere. Mai exista, insa, si un alt aspect al drumului utilitate - necesitate - dependenta, care vizeaza liberul arbitru si care e deja realizat, de foarte multe persoane, in special tineri "internauti". Acestia, in marea lor majoritate, au plecat de la utilitatea gasirii de bibliografii, documentatii, etc., dar au ajuns la necesitatea unor cyber-relatii sau la necesitatea "patimasa" a prezentei in cyber-spatiu, si de aici la dependenta de Internet ca mutatie umana. Internetul vine sa rezolve anumite nevoi umane: nevoi sexuale exacerbate prin publicitate agresiva si deseori subliminala in acest sens, nevoia de realizare si implinire combinata cu respectul de sine, nevoia de apartenenta (rezolvata prin apartenenta virtuala la diferite comunitati pe Net, de exemplu clubul de Religie-Teologie-Spiritualitate de pe serverul Yahoo este unul dintre primele ca marime ), nevoia de actualizare a eu-lui, de transcendere a sinelui si de realizare a "adevaratei identitati" (ceea ce s-ar traduce prin anularea identitatii umane si dobandirea unei false identitati in lumea virtuala), si in fine, anumite "nevoi - rezultanta", care se manifesta sub forma nedefinita a unor complexitati de ordin psihologic sau chiar psiho-somatic, moral sau metafizic. Modul de rezolvare a acestor nevoi este insa unul fals, care consta, in esenta, in falsificarea relatiilor interumane autentice, a comuniunii, in forma cyber-relatiilor de toate felurile. Si asa cum o relatie in-terumana autentica si reala creaza o anumita dependenta (normala pana la un punct), tot asa si cyber-relatia creaza dependenta, astfel ca, la un moment dat, timpul petrecut in fata calculatorului legat la Internet va detine un procent majoritar in viata individului. Comoditatea unei cyber-relatii, care induce superficialitatea ca o caracteristica a relatiei in general, modificand astfel caracterul uman, va fi cea care va genera in final dependenta. Omul e inclinat spre confort (comoditate), mai mult, toata mass-media induce cu violenta aceasta idee a suprematiei confortului, declarandu-l indicator de viata, astfel ca o cyber-relatie va deveni din distractiva (la inceput), necesara si in final obligatorie, apropiindu-se de statutul de "a doua fire".

Aceasta dependenta poate fi evitata prin folosirea cu masura a Internetului, iar aceasta masura si-o cunoaste fiecare in parte. Orice cyber-relatie poate fi benefica sau malefica, iar acest lucru depinde de cei care o angajeaza, fiind o problema de constiinta morala. Ea poate fi benefica atunci cand se transpune si in planul existentei concrete, cand partenerii care au angajat-o tind sa o mute in plan real, bazandu-se pe sinceritate si asumandu-si cu responsabilitate toate aspectele ei. Practic, folosirea Internetului in general, atat ca sursa de documentare, cat si ca loc de intalnire sau mediu de comunicare, tine tot de constiinta personala. Daca se fac eforturi pentru ca viata sa devina morala, asumand si transfigurand toate aspectele ei, Internetul nu va fi decat unul din aceste aspecte, privit si valorizat ca oricare altul si integrat vietii ca intreg.

In Romania, cel care s-a ocupat timp de mai bine de treizeci de ani de problematica vasta a informaticii este reputatul academician dr.ing. Mihai Draganescu. Domnia sa a condus direct informatica romaneasca, iar in ultimii ani a elaborat o serie de studii extrem de obiective si bine documentate privitoare la legaturile multiple dintre cunoastere, constiinta, informatie, informatica si societate globala, ca: "Globalizarea si societatea informationala", "Economia Nationala si societatea informationala", "Procesarea mentala a informatiei", "Societatea cunoasterii", "Constiinta, frontiera a cunoasterii, frontiera a omenirii", "Societatea constiintei", precum si prima carte electronica romaneasca publicata pe Internet in anul 1996, "L'Universalite ontologique de l'information", la adresa https://www.racai.ro/dragam. Tot domnia sa, in studiul "Societatea informationala si a cunoasterii.Vectorii societatii cunoasterii", publicat la adresa de mai sus in anul 2002, face o analiza detaliata a fenomenului Internet, atat din perspectiva tehnologiei, dar mai ales din cea a cunoasterii. Avansand spectaculos ideea unei societati a constiintei ce va trebui in mod necesar sa urmeze celei a cunoasterii, academicianul Mihai Draganescu vorbeste despre teoriile imbinarii, cu aplicabilitate practica imediata pentru Romania. Aceste teorii se refera la obligativitatea pentru Romania de a nu urmari obiectivele globale in mod cronologic (de la societatea informationala la cea a cunoasterii) asa cum propune programul eEurope (adica o Europa electronica), ci de a incerca sa imbine realizarea concomitenta a celor doua, si, in acelasi timp avansarea spre primele obiective ale unei societati a constiintei. Pentru inceput, e obligatoriu sa se treaca la extinderea Internetului pentru cerintele societatii cunoasterii, la introducerea si diseminarea cartii electronice, si la aplicarea principalilor vectori functionali ai societatii cunoasterii , prin urmatoarele moduri de actiune:

- introducerea de cursuri de istoria stiintei si tehnologia informatiei in invatamantul universitar, pregatirea de specialisti cu lucrari de doctorat interdisciplinare care sa contina aceste domenii

- pozitia romaneasca privind globalizarea sa tina seama numai de efectele potential pozitive ale Internetului asupra societatii mondiale.

- elaborarea unei contributii romanesti adecvate la viziunea asupra societatii cunoasterii si asupra stiintei cognitive.