minoritati sociale

V. distanta sociala, etnic, grup social, inegalitate sociala, marginalitate, nationalitate, natiune, stratificare sociala

Grupuri rasiale, religioase, etnice, politice, mai mici ca numar si diferite de colectivitatile mai largi in care sint cuprinse si care le controleaza. Unii autori (L. Wirth) considera ca tratamentul discriminatoriu este o conditie necesara pentru ca un grup social sa fie considerat o m.s. Astfel, femeile reprezinta deseori mai mult decit jumatate din populatia unor tari, totusi ele formeaza o m.s. atunci cind nu beneficiaza de drepturi egale in domeniul ocupatiilor, al drepturilor politice etc. In unele teorii sociale, m.s. sint considerate drept categorii sociale "reziduale', rezultat al procedurilor de constituire a "majoritatii' in societatile democratice ("tirania majoritatii' la Tccqueville).

M.s ar fi, intr-o astfel de interpretare, rezultatul unei "constiinte negative' (E. K. Francis), ele cuprinzind cetatenii care nu-si pot promova interesele legitime deoarece sint blocati de superioritatea numerica a majoritatii dominante. Sint analizate in contextul stratificarii sociale si al dinamicii societatilor globale. Ele sint grupuri sociale care difera intr-un anumit fel in raport cu normele si valorile sociale dominante, sint subordonate in privinta distribuirii puterii sociale (avutie, statut social, putere politica), rareori formind mai mult de jumatate din populatia societatii in care se afla.

Analiza sociologica a m.s. nu se refera in primul rind la trasaturile intrinseci distinctive ale acestora (particularitati somatice, trasaturi etnice, credinte religioase etc.), ci identifica grupurile sociale in termenii pozitiei lor in structura sociala. Este posibil astfel studiul comparativ al m.s. atit in cadrul aceleiasi societati, cit si intre societati diferite. In cercetarea sociologica s-a acordat mai multa atentie m. etnosociale. Analiza problemelor sociale generate de situatia minoritatilor nationale in anumite societati si perioade istorice (de ex. Imperiul austro-ungar in a doua jumatate a sec. XIX si primele decenii ale sec. XX; S.U.A., de la sfirsitul secolului trecut pina in prezent) a dus la acumularea unui bogat material documenter si teoretic pe baza caruia s-a ajuns la formularea unor teorii sociologice de mai larga circulatie, privind relatiile dintre m.s. si majoritatea sociala. Deoarece m.s. sint rezultat al proceselor de stratificare sociala, relatiile acestora cu majoritatea sociala dominanta implica atit procese de formare si reproducere ale inegalitatilor si ale distantelor sociale (izolare, segregare sociala, marginalizare, discriminare) cit si de mentinere a altora, ca expresie a combinarii stratificarii sociale cu pluralismul cultural propriu societatilor cu grad inalt de diversificare sociala si culturala. G.N.