Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Metodologia cercetarii sociologice

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
DINAMICA FUNCTIONALA A RELATIEI CONJUGALE
Bunastarea sociala si rolul statului in producerea bunastarii
Devianta sociala
LUPTA PENTRU PUTERE IN ORGANIZATII - Cauzele conflictului organizational
VIOLENTA FAMILIALA – FENOMEN PSIHO SI SOCIOPATOGEN
CONTROLUL SOCIAL SI DEVIANTA - forme si stiluri de manifestare
RESTRUCTURARI ALE FAMILIEI CONTEMPORANE - TENDINTE SI MUTATII IN FAMILIA MODERNA
Canicula se trateaza si cu stranduri si bazine de inot
COMUNITATI SOCIALE - Societati multiculturale, Comunitati etnice
FUNCTIILE FAMILIEI: PUNCTE DE VEDERE SOCIOLOGICE SI PSIHOSOCIOLOGICE

Metodologia cercetarii sociologice

          

               1.Etapele demersului investigativ

A.Cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica

Cunoasterrea comuna:reflectarea obiectelor in procesul interactiunii nemijlocite a omului cu aceastea.Metodele ei sunt:observatia,descrierea,analiza.Implica procesul de culegere a datelor si observare a faptelor.



Cunoasterea stiintifica:presupune existenta unei gandiri stiintifice,respectiv a unei gandiri caracterizate prin coerenta logica si valoare predictiva(anticipativa).

                  B. Metodologia cercetarii sociologice

Metoda:mod de cercetare,sistem de reguli sau principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective.

Criterii de clasificare:

1.Criteriul temporal:

-metode transversale:de investigatie a atitudinilor,

comportamentelor si interactiunilor actorilor sociali in momentul manifestarii acestora.Aceste metode sunt:observatia,ancheta,

sociometria.

-metode longitudinale:de investigatie a atitudinilor,

comportamentelor si interactiunilor actorilor sociali care au o anumita durabilitate in timp.

2.Criteriul gradului de interventie al cercetatorului:

-metode experimentale:cercetatorul declanseaza fenomenele sociale care se doresc a fi analizate.Ex.experimentul sociologic.

-metode cvasiexperimentale:cercetatorul intervine in procesul social studiat,dar nu determina in mod decisiv evolutia acestuia.

-metode de observatie:cercetatorul nu intervine in desfasurarea fenomenului social studiat.

3.Criteriul numarului unitatilor sociale studiate:

-metode statistice:ofera cercetatorului tehnici utile ordonarii,

scrierii,sistematizarii,concentrarii sau corelarii datelor empirice.

Ex.analiza statistica si analiza prin sondaj.

-metode cazuistice:implica analiza unor situatii particulare.Ex. studiu de caz,biografia,studiul grupului mic.

4.Criteriul locului ocupat in procesul investigatiei:

-metode de culegere a informatiilor:ancheta,studiul documentelor,analiza documentara.

-metode de prelucrare a informatiilor:a)metode cantitative-selectarea unui numar cat mai mare de informatii.b)metode calitative-selectarea unui numar redus de date conform unor anumite criterii.

-metode de interpretare a datelor cercetarii:a)meotda comparativa-analizeaza prin comparatie doua sau mai multe fenomene sociale.b)metoda monografica:analiza unui caz particular.

                C.Etapele investigatiei sociologice

1.Stabilirea temei,precizarea scopului si a obiectivelor urmarite.

2.Documentarea:studierea literaturii de specialitate pentru a cunoaste antecedentele temei alese(pasii urmati si concluziile stabilite).Documentarea ofera sociologului imaginea rezultatelor deja obtinute,precum si o „harta” a erorilor comise.

3.Construirea ipotezelor:legaturi intre variabile de tipul „daca…atunci”sau „cu cat…cu atat”.

4.Esantionarea:determinarea populatiei supuse investigatiei sociologice.

Stabilirea metodologiei cercetarii:

-alegerea metodelor si tehnicilor ce cercetare adecvate;

-operationalizarea conceptelor;

-identificarea instrumentelor necesare recoltariii informatiilor;

-stabilirea metodelor de aplicare a instrumentelor si testarea acestora;

-recoltarea informatiilor(cercetarea de teren);

-prelucrarea informatiilor;

-analiza cantitativa si calitativa a informatiilor;

-verificarea ipotezelor-in sensul confirmarii sau infirmarii lor empirice;

-intocmirea raportului de cercetare si prezentarea lui beneficiarului.

                     D.Ipotezele in cercetarea stiintifica

Ipoteza sociologica:enunt stiintific cu valoare probabila care urmeaza sa devina adevarata sau falsa in urma cercetarilor de teren.Ea reprezinta o legatura de interconditionare sau cauzalitate intre fapte,fenomene,procese si relatii sociale.

Ipoteza cuprinde o intrebare(presupozitia unei corelatii intre doua variabile) si un raspuns(afirmativ sau negativ,in functie de rezultatele cercetarii)privind aceasta corelatie.

Ex. de ipoteze:

a)daca doua colectivitati sunt in conflict,atunci coeziunea membrilor in interiorul fiecaruia ele creste.

b)cu cat pozitia in ierarhia organizationala este mai mare,cu atat satisfactia profesionala creste.

E.Operationalizarea conceptelor.Dimensiuni,variabile,indicatori,

indici.

Definirea unui concept se realizeaza in termenii operatiilor de masurare.(G.Ludenberg).

Definitia operationala consta in prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la practica(cercetarea concreta).Se realizeaza trecerea de la nivelul teoretic la cel empiric prin intermediul unei proceduri sistemice de indicare a operatiilor de masurare care urmeaza sa fie efectuate in domeniul respectiv.A operationaliza un concept inseamna a stabili dimensiunile,

variabilele si indicatorii.

Variabila:caracteristica(fenomen,proces sau relatie a realitatii)care poate varia de la un element al unei colectivitati la altul;ea are proprietatea de asi modifica continutul sau de a produce modificari de continut asupra altor fenomene si procese din campul realitatii.De ex. variabilele legate de caracteristicile subiectilor analizati-varsta,sex,religie,profesie,ocupatie,status social,etc.

Indicatorii sociologici:operationalizari ale conceptelor sau variabilelor sociologice-in functie de caracterul cercetarii sociologice.

Paradigma(modelul)operationalizarii conceptelor sociologice

(autor:P.F.Lazarsfeld):

-prima etapa a operationalizarii conceptelor o reprezinta definirea riguroasa a conceptului(domeniul supus cercetarii)si stabilirea dimensiunilor conceptului.Dimensiunile sunt concepte cu un grad mai mic de generalitate decat caonceptul propus spre analiza;

-etapa determinarii variabilelor;

-constructia indicatorilor generali si ai indicilor empirici.

Indicator:semn observabil,referitor la anumite aspecte ale vietii sociale.

Reunirea tuturor indicatorilor care desemneaza un anumit fenomen sau o dimensiune a acestuia conduce la elaborarea indicatorilor generali sau a indicatorilor empirici.Spre deosebire de indicii statistici care sunt marimi relative,indicii empirici reprezinta o unitate a determinarilor calitative si cantitative prin care se studiaza un anumit domeniu al vietii sociale.

Indicator general:reprezinta cel dintai nivel al constrctiei teoretice de generalizare si abstarctizare.Este un indice empiric.

                       F.Masurarea in sociologie

Masurarea consta dintr-o operatia conceputa si empirica prin care se atribuie anumite valori unor parametri ai obiectelor si proceselor.

Elementele operatiei de masurare:

A.Obiectul care trebuie masurat:

Din perspectiva masurarii,fenomenele sociale pot fi grupate in doua categorii:

1.fenomenele care au o  expresie cantitativa:variabilele sociale.

2.fenomenele care nu au o astfel de expresie cantitativa explicita:atributele sociale.

Atributul social:tip de variabila statistica care admite numai doua valori-notate de obicei cu 1(semnificand prezenta acestei insusiri)

respectiv 0(semnificand absenta insusirii).

B.Unitatea de masurare sau etalonul:

Etalonul:elementul de comparatie prin intermediul caruia se realizeaza determinarea cantitativa;este unitatea de baza a sistemului de masurare.El trebuie sa respecte doua conditii:sa corespunda naturii domeniului cercetat si sa se afle in concordanta cu obiectul cercetarii.

C.Reguli de atribuire a valorilor:

Atribuirea valorilor se ralizeaza in urma unui proces de analiza care consta in compararea etalonului cu obiectul care trebuie masurat.Rezulta mai multe scale:nominala;ordinala;de interval;de proportie.Scala:instrument utilizat in operatiile de scalare,format dintr-un set de propozitii,expresii simple sau simboluri care alcatuiesc un continuum in functie de intensitatea pe care o exprima.

In functie de structura lor scalele se grupeaza in doua clase:

1

.scale simple:alcatuite dintr-un singur item(indicator)ale carui caracteristici sunt ordonate pe un continuum si carora le sunt acordate valori specifice in functie de gradul de intensitate pe care il reprezinta.



2.scale compuse:formate dintr-un set de indicatori care se refera la aceeasi proprietate(domensiune,variabila)a fenomenului analizat.

Tipuri de scale simple:ierarhizarile si notarile(evaluarile).

a.scale de ierarhizare sunt alcatuite din variante de raspuns la intrebari de opinie-oridecateori se poate introduce o diferentiere de grad,diferentiere care reprezinta o anumita intensitate

(ierarhie).Ele desciru comportamentul verbal al subiectilor investigati,modeland felul de a opina,de a emite judecati,de a aprecia.Scalele de ierarhizare reliefeaza intensitatea cu care oamenii sunt de acord(accepta) sau in dezacord(resping)cu o idee.

Scalele de ierarhizare pot fi:

-de ierarhizare itemizata:se utilizeaza un numar

impar de puncte,carora le pot fi asociate si expresiii verbale;

-de ordonare:asezarea in ordinea importantei pentru subiectul investigat;

-de ierarhizare grafica:notarea pe o scala de la -100 la +100

(de ex. a unei aprecieri)

b.scale de notare(sau de evaluare)sunt alcatuite din judecati,aprecieri sau evaluari emise pe baza unor criterii explicite,cu privire la actiunile si performantele indivizilor si ale grupurilor,la calitatile persoanelor,obiectelor actiunilor sau ideilor.Daca in cazul scalelor de ierarhizare a variantelor de raspuns la intrebarile de opinie procesul apreciativ tine exclusiv de persoanele investigate,in cazul scalelor de notare acest proces este controlat printr-un set de criterii obligatorii.

Formele scalelor simple se pot prezenta:ca serii de categorii verbale ordonate(scale itemizate);ca spatii gradate in care se utilizeaza un numar impar de puncte si carora le pot fi asociate si expresii verbale(scale grafice);ca serii ordonate ale unor caracteristici ale fenomenelor sociale si psihosociale.

        G.Esantionarea.Procedee de esantionar

Esantionarea:tehnica metodologica prin care devine posibila elaborarea de inferente despre populatie prin investigarea acelei parti din cadrul sau care este definita prin procedee statistice adecvate.

Esantionul(numarul celor supusi investigarii sociologice)trebuie:

1.sa ofere o imagine cat mai precisaa populatiei de referinta(„pe cine alegem?”);2.sa fie reprezentativ in termeni statistici(sa includa raspunsul reprezentantilor tuturor categoriilor si claselor socio-profesionale);3.sa fi reprezentativ in raport cu problema teoretica analizata(acea problema sa fie de interes public);4.sa fie efinient in raport cu resursele consumate.

Esantionarea necesita precizarea populaiei de referinta.(acei indivizi care sunt reprezentativi pentru intreaga populatie).

In functie de tehnica de selectie a elementelor populatiei in esantion exista:selectia probabilistica,selectia rationala,selectia stratificata.

1.In cazul esantioanrii probabilistice exista trei procedee:

-selectia repetata:procedeu de tragere la sorti prin care unitatea extrasa se reintroduce in urna,pastrandu-si sansa de a fi extrasa din nou in operatiile urmatoare;

-selectia nerepetata:prodeu de tragere la sorti fara introducerea in urna a unitatii extrase;

-selectia mecanica:alcatuirea unei liste a unitatilor care urmeaza a fi cercetate si selectarea aleatorie pe baza unui pas de masurare obtinut prin raportarea colectivitatii la esantion.

2.Metoda selectiei(alegerii)rationale:

Consta in alegerea gandita a fiecarei unitati care formeaza esantionul.Se stabilesc cote de selectie pentru fiecare strat.Cotele reprezinta partile numerice in care este impartit stratul.

Ex:in procesul de sondare a opiniei publice a populatiei in varsta de peste 18 ani se repartizeaza unui judet o cota de 51 de subiecti ce urmeaza a fi investigati,subiecti care sunt structuratiin functie de anumite criterii.Operatorii de interviu hotarasc care sunt persoanele care pot fi incluse in cotele atribuite,in functie de caracteristicile cotei:ocupatia socio-profesionala,sex,varsta,domiciliu.Se poate construi un tabel care sa cuprinda coloane(total subiecti;mediu de provenienta urban sau rural;sex;grupe de varsta)si randuri(ocupatiile persoanelor investigate).

3.Metoda stratificarii:

Stratificarea este „fotogrfierea”pe tipuri sau grupe de caracteristici a unei populatii date.Fiecare grupa poarta denumirea de strat al colectivitatii totale.Fotografierea colectivitatii reale se face sub forma unor liste ale tuturor colectivitatilor care compun colectivitatea respectiva.Aceste liste trebuie sa respecte daou criterii:

-situatia unitatilor in teritoriu(zone geografice,departamente sau judete,orase,comune,etc.).

-liste sau grupe stabilite dupa anumite criterii(ordine alfabetica,strazi,cartiere,etc.).

Problema reprezentativitatii esantionului:inainte de a trece la selectarea esantionului sunt identificate o serie de criterii pe baza carora vor fi selectati respondentii.Aceste criterii pot fi:sociale,demografice,geogafice,organizationale sau criteriul stratificarii.

2.Metode si tehnicide cercetare sociologica

A.Ancheta sociologica,chestionarul si interviul

Ancheta sociologica:metode de investigare a faptelor sociale la nivelul grupurilor umane,metoda de analiza cuantificabila a datelor in vederea descrierii si explicarii lor.

Obiectul de studiu al anchetei sociologice:

-opiniile,atitudinile si comportamentele oamenilor;

-aspiratiile,trebuintele si motivatiile indivizilor;

-cunostinte sau marturii despre fapte,fenomene,procese;

-caracteristici demografice(structuri de varsta,de cultura,

structuri socio-profesionale,etc);

-caracteristici ale mediului social si ale modului de viata.

Ancheta sociologica ajuta la descrierea si clasificarea faptelor sociale.Studiile bazate pe anchete sociologice ofera concluzii care sa permita elaborarea unor programe de masuri de perfectionare a activitatii sociale.

Atribute ale anchetei:

-posibilitatea de a culege informatii bogate;

-rapiditatea cu care se aplica instrumentele anchetei;

-aria larga de aplicabilitate;

-facilitatea aplicarii instrumentelor de ancheta;

-economicitatea(de tip,munca,mijloace materiale).

Limite in utilizarea anchetei sociologice:

-posibilitatea unor erori datorate:subiectului anchetat,

instrumentelor de ancheta,esantionarii,operatorilor de ancheta,prelucrarii datelor.

-din cauza relatiei rigide sociolog-subiectul anchetat se obtin distorsionari ale raspunsurilor.

Tipologia anchetei:

In functie de scopurile urmarite si modul de desfasurare al anchetei:

a)anchete extensive si intensive:cale extensive vizeaza mai multe aspecte ale vietii sociale;cele intensive descriu in amanunt un anumit fapt social;

b)anchete cantitative si calitative:cale cantitative pun accent pe numarul subiectilor analizati,iar cele calitative pe insusirile acestora;

c)anchete individuale si coletive;

d)anchete directe si indirecte.Primele se fundamenteaza pe observatie,iar celelalte pe analiza unor date sociologice.

Dupa continutul problemelor investigate:

a)anchete socio-economice;

b)anchete privind gradul de dezvoltare urbana si rurala;

c)anchete de opinie publica;

d)anchete comerciale.

e)anchete asupra mass-media,etc.

Instrumente folosite in ancheta siociala:

1.planul de ancheta:proiect de cercetare care raspunde unor intrebari precum:ce vom cerceta?,cum vom cerceta?cu cine vom cerceta?;

2.ghidul de interviu:cuprinde o parte din obiectivele anchetei;poate include o lista de idei tematice;

3.chestionarul sociologic:permite un grad ridicat de formalizare si aplicare pe populatii de dimensiuni mari.Este cel mai important instrument al investigatiei sociologice si cuprinde un anumit numar de intrebari formulate si redactate dupa cerinte si reguli stiintifice,cu ajutorul carora se obtin informatii verbale sau scrise privind o anumita problema de interes public.

Chestionarul:succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau imagini grafice care,prin administrarea de catre opaeratorii de ancheta sau prin autoadministrare,determina din partea celui anchetat un comportament verbal sau non-verbal ce urmeaza a fi inregistrat in sctis.




Tipologie:

Dupa continutul informatiilor adunate chestionarele vizeaza calitatea informatiilor.In raport cu acest criteriu distingem:

-chestionare de date factuale,de tip administrativ,referitoare la fapte obiective,susceptibile de a fi observate direct si verificate de mai multe persoane.Orice formular-tip reprezinta in fond un chestionar.

-chestionarele de opinie:se refera la datele care nu pot fi observate direct.Prin intermediul lor se studiaza atitudinile,

motivatiile,interesele,dispozitiille si iclinatiile indivizilor-respectiv tot ceea ce reprezinta psihologia persoanei,trairile sale subiective.

Dupa calitatea informatiilor distingem:

-chestionarele speciale,cu o singura tema:sunt

destinate a masura anumite fenomene si mai putin a le masura sau explica.Se aplica mai mult in studierea pietei sau a comportamentului electoral,situatii in care importanta este viteza obtinerii si prelucrarii informatiei.

-chestionarele „omnibus”,cu mai multe teme.Sunt cele mai des intalnite.Este analizat fiecare fapt sau fenomen social in parte,existand posibilitatea de a surprinde interactiunea si interconditionarea acestora.

Dupa forma intrebarilor:

-chestionarele cu intrebari inchise(sau precpdificate):implica alegerea de catre subiectul chestionat a unor raspunsuri dinainte fixate in chestionare.Gradul de libertate al subiectului este redus,raspunsul sau trebuind sa se incadreze intr-una dintre categoriile propuse de cercetator.Acest fapt presupune din partea subiectului existenta unor opinii si cunostinte bine cristalizate,iar din partea cercetatorului o buna cunoastere a realitatii.

-chestionarele cu intrebari deschise(sau libere,postcodificate):

lasa persoanelor anchetate libertatea unei exprimari individuale a raspunsurilor.In acest caz apar variatii la forma si lungimea raspunsurilor,fapt care ingreuneaza codificarea,dar care aduce in plus cunoasterea particularitatilor unei populatii privind:coerenta logica a raspunsului,corectitudinea gramaticala,volumul lexical,

modul de formulare,viteza de exprimare si capacitatea de a justifica opiniile exprimate.

-chestionarele cu intrebari mixte(cu variante precodificate si libere):intrebarile inchise favorizeaza reflectia,iar cele deschise ofera posibilitatea celui intervievat de a exprima adevaratele probleme si interesele personale.

Dupa modul de aplicare:

-chestionarele autoadministrate:raspunsurile sunt inregistrate de catre insesi persoanele incluse in esantion.Subiectii formuleaza si consemneaza in acelasi timp raspunsurile.

-chestionarele administrate de catre operatorii de ancheta:

asigura reprezentativitatea esantionului,poate lamuri intelesul intrebarilor,permite participarea la interviu si a persoanelor avand un nivel de scolarizare scazut.

Interviul:tehnica de obtinere prin intrebari sai raspunsuri a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane avand in vederea verificarii ipotezelor sau a descrierii stiintifice a fenomenelor socio-umane.

Spre deosebire de chestionar unde intrebarile si intrebarile sunt scrise,interviul implica obtinerea unor informatii verbale.

Convorbirea reprezinta elementul fundemental in tehnica interviului,in timp ce intrevederea nu constituie decat o conditie care faciliteaza transmiterea informatiilor unidirectional-de la persoana intervievata catre operatorul de interviu.

Scopurile utilizarii interviului in cercetarea stiintifica:

-un scop explorator,de identificare a variabilelor si a relatiei dintre ele;de formulare a unor ipoteze valide.Informatiile obtinute pot ghida in continuare cercetarea fenomenelor psihologice si sociologice.

-instrument principal de recoltare a informatiilor in vederea testarii ipotezelor.In acest caz fiecare intrebare reprezinta un item in structura instrumentului de masurare.

-recoltare a unor informatii suplimentare fata de cele obtinute prin utilizarea altor metode.

Avantajele utilizarii interviului:observarea comportamentelor nonverbale;inregistrarea spontanietatii raspunsurilor;studierea unor probleme complexe.

Dezavantaje:costul ridicat;timpul afectat este lung;nu se asigura anonimatul respondentilor.

Tipologia interviului:

1.Dupa continutul comunicarii:politic,economic,social,cultural.

2.Dupa calitatea informatiilor:depinde de:durata interviului,

pregatirea operatorului de interviu,modul de aplicare a interviului

(individual sau de grup).Interviurile pot fi intensive sau extensive,respectiv personale sau de grup.

3.In functie de modalitatea de comunicare:interviul face-to-face sau interviul prin telefon.

                 B.Observatia sociologica

Observatia sociologica:perceperea sistematica a atitudinilor,

comportamentelor si atitudinilor actorilor sociali in momentul manifestarii lor,conform unui plan elaborat anterior si cu ajutorul unor tehnici specifice de inregistrare.

Observatorul poate adopta trei roluri alternativa,in functie de gradul de implicare in universul observat:

a.participant implicat emotional si comportamental in situatii sociale,inregistrand post-festum date si informatii;

b.cercetator exterior situatiilor sociale,culegand informatii cu ajutorul unei tehnici sociologice;

c.participant-cercetatoir partial implicat in situatii sociale si dispunandde posibilitati de producere si inregistrare de informatii.

Tehnicile d observare sunt insotite de procedee si instrumente de inregistrare a datelor.Practica de investigare a consacrat trei posibilitati:

-inregistrarea datelor in procesul observatiei

-folosirea unor aparate de inregistrare audio,video sau audio-video;

-inregistrarea post-festum(adica dupa ce procesul de observare s-a incheiat)a informatiilor.

Tipologia observatiei:

a.observatia structurata:observatorul adopta rolul de cercetator nonimplicat in domeniul investigat si utilizeaza urmatoarele tehnici de inregistrare a datelor:liste de control,scale de evaluare,sistemele de codificare a interactiunilor si descrierea narativa.Specifice observatiei structurale sau sistemele de codificare a interactiunilor si descrierea narativa.Specifice observatiei structurale sunt sisteme de codificare-care pot fi elaborate pentru aplicatii pariculare sau pentru o aplicare repetata in situatii similare;prin intermediul lor se aduna informatii referitoare la continutul,frecventa,orientarea si tipologia interactiunilor,a atitudinilor si comportamentelor asociate relatiilor interpersonale.

b.observatia nedistorsionata:utilizarea de aparate tehnice pentru inregistrarea fenomenelor sociale in desfasurarea lor naturala.Aparatele sunt ascunse,observatorul nu participa la evenimentele sociale cercetate,evitandu-se astfel conformarea subiectilor la normele dezirabilitatii sociale.Inregistrarea este precedata de o esantionare a situatiilor sociale si a perioadelor de timp,fiind urmata prin procesul de codificare prin aplicarea tehnicii analizei de continut.

c.observatia participativa:implicarea observatorului in activitatile sociale ale actorilor pentru a intelege mecanismele lor constitutive si a le supune ulterior analizei teoratice.

1.Observatorul este implicat in situatii si evenimente sociale pana la identificarea cu actorii si noteaza post-festum observatia.

2.Observatorul adopta in grup atat rolul de participant cat si pe cel de cercetator,putand astfel utiliza si altfel de metode de investigare(interviul,testele,analiza documentelor sociale).



              

                     C.Analiza documentelor sociale

Documentele sociale:texte,imagini grafice sau obiecte care furnizeaza informatii despre faptele,fenomenele si procesele sociale din trecut sau prezent.Sunt „urme”directe sau indirecte ale faptelor sociale.Pornind de la aceste urme sociologul incearca

sa reconstituie in plan teoretic viata sociala,relatiile interumane si procesele sociale.Actele oficiale,ziarele si revistele,cartile si foile volante tiparite,afisele,fotografiile,casetele video,

inregistrarile zilnice,jurnalele personale,scrisorile,biografiile si autobiografiile,dar si uneltele de munca traditionale sau moderne,

produsele muncii,bunurile de consum,precum si creatia

artistica-reprezinta documente sociale.

Tipologia documentelor sociale:

Dupa natura lor:scrise(texte)sau nescrise(obiecte,imagini,

simboluri).

Dupa continutul informational:cifrice sau necifrice(exprimate in limbaj natural).

Dupa destinatar:personale(adresate unei singure persoane)sau publice.

Dupa natura emitentului:oficiale(emise de guvern sau de alte autoritati ale statului)sau neoficiale.

Biografia sociala:metoda de(auto-)inregistrare a experientei de viata a individului,document personal utilizat in studierea faptelor,activitatilor,aspiratiilor,a universului de gandire si simtire ale individului,dar in studierea conditiilor social-economice

ale existentei sale.Biografia sociala se identifica adesea cu studiul de caz.

Ea cuprinde:

-date demografice si sociale despre sine si familia de provenienta;

-istoria dezvoltarii personale;

-caracteristici si semnificatii asociate vietii subiective.

         

                           

                                  D.Metoda monografica

Metoda de studiere multilaterala si intensiva a unor unitati sociale(sat,oras,cartier,institutie,regiune)practicata si de Scoala sociologica condusa de Dimitrie Gusti.In viziunea lui Gusti viata sociala nu poate fi cunoscuta deat prin manifestarile sale concrete-economica,spirituale,moral-furidice si

politico-administrative.Pentru a intelege viata sociala a unei comunitati trebuie sa luam in considerare si cadrele care o sustin si o conditioneaza-cadrul cosmologic(geografic),biologic,psihologic si istoric.Socialul apare ca un produs al unui concurs de imprejurari spatiale,temporale,vitale si sufletesti care alcatuiesc cadrele vietii sociale sau mediul de existenta al oamenilor.Prin atiunea lor asupra acestor cadre,subimpulsul vointei sociale-principiul dinamic al vietii sociale-se constituie manifestarile sociale,se dezvolta colectivitatile umane.

                        

                                   E.Filmul sociologic

Dimitrie Gusti a realizat in perioada 1929-1938 o serie de filme sociologice care infatiseaza viata satului romanesc,cu preocuparile taranilor,traditiile si obiceiurile lor.

1.Analiza,prelucrarea si interpretarea teoretica a datelor

Analiza si prelucrarea datelor empirice

Dupa ce intregul material documentar a fost strans el urmeaza sa fie analizat,prelucrat,iar datele astfel interpretate sunt incluse intr-un raport de cercetare.Informatiile  obtinute sunt analizate prin metoda observatiei structural-calitative comparate si prin tehnica analizei de continut.

Analiza de continut:ansamblul de tehnici de cercetare cantitativ-calitativa a comunicarii verbale si nonverbale

care consta in identificarea si descrierea obiectiva si sistematica a continutului manifest sau latent al comunicarii,in vederea formularii unor concluzii stiintifice referitoare la personalitatea celor care comunica,societatea in care se realizeaza comunicarea si comunicarea insasi-vazuta ca interactiune sociala.

Modul de prelucrare a informatiilor:

-verificarea si validarea informatiilor:sunt retinute numai raspunsurile complete din chestionare sau din alte instrumente,

raspunsurile care aduc o informatie noua.

-codificarea informatiilor:se realizeaza inainte de debutul propriu-zis al cercetarii(prin instrumente standardizate)sau dupa(in cazul intrebarilor deschise sau a celor mixte unde variabilele se grupeaza in coduri).

Prezentarea datelor obtinute in urma rercetarii sociologice se realizeaza rpin:

-construirea tabelelor de centralizare a datelor,de corelatie,cu dubla sau tripla intrare,de preferinte,de proximitate,de dominanta,de incidenta.

-reprezentarea grafica.

2.Raportul intre variabile.Notiunea de corelatie

Intr-o cercetare se pot stabili numeroase corelatii intre variabile.Acestea pot exprima legaturi de conditionare reciproca,

de cauzalitate sau de subordonare a fenomenului unor cauze comune.

Dependentele dintre fenomenele sociale duc la formarea unor legaturi statistice(sau stohastice).

Fenomenele de massa(care cuprind multimi de valori individuale)nu pot fi analizate decat in generalitatea lor.Variabilele intalnite si studiate cu aceste ocazii reprezinta indicatori sintetici care au marimi medii.In studiul legaturilor dintre doua variabile cercetatorulk trebuie sa elimine acei factori intamplatori si nespecifici,acest fapt fiind necesar pentru a identifica legitatea fenomenului cercetat.Aceasta operatie poarta numele de normalizare a  distributiei statistice.

Studiul corelatiei fenomenelor sociale pleaca de la o serie statistica sau de la un grup de variabilea caror legatura trebuie determinata.Aceasta operatie include:

-stabilirea posibilitatii teoretice a existentei legaturii respective.

-alegerea metodie de cercetare a acestei relatii.

-determinarea sensului relatiei.

-determinarea intensitatii sau gradului de legatura.

Metodele de analiza folosite pentru a afla tipul de relatie existent intre fenomenele sociale pot fi cele care permit cunoasterea formei si directiei legaturii(relatiei)si respectiv cele care masoara si caracterizeaza intensitatea si gradul legaturii.

3.Redactarea raportului de cercetare

Reprezinta etapa finala a cercetarii sociologice.

Cerintele redactarii raportului:

1.elaborarea unei schite a raportului menita a ordona logic informatiile;

2.redactarea propriu-zisa:urmarirea etapelor cercetarii,de la precizarea temei,a scopului si a obiectivelor,pana la concluziile privind masurile ce se impun a fi luate.

*se recomanda ca datele sa fie insotite de explicatii,de descrierea evolutiei fenomenului analizat si de reprezentari de ordin logic.

3.analiza critica a raportului de catre cei care l-au intocmit si de catre alti specialisti.Aceasta analiza trebuie sa vizeze probleme precum:claritatea formularii ideilor,folosirea unui aparat conceptual adecvat,argumentarea corecta si pauzibila.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1043
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site