POSTMODERNISM SI VIOLENTA

POSTMODERNISM      SI VIOLENTA

Introducere in postmodernism;

Mai intai , postmodernismul s-a afirmat in cultura si arta : in arhitectura prin Venturi si Jenks , in literatura prin Derrida , Lyotard ori Foucault , in artele plastice prin Lichtenstein , Warhol , Ben , Cesar si altii , in filozofie prin Bahtin , Ricoeur , Shotter , Schultz , Rorty , unele idei revendicandu-se mai demult , chiar de la Wittgenstein si Parsons , sau si mai departe , din unele asertiuni ale lui Nietzsche , Kirkegaard ori Heidegger.

In cultural si estetic , dezbaterile au izbucnit initial in anii '60-'70 pe tema modernista a "mortii artei", dar si in vederea asupra a ceea ce ar succede modernismului , venind dupa curentul modernist , care a parut o vreme ca poate sa raspunda tuturor intrebarilor si problematicii artistice in totalitatea ei .Acest curent viitor urma deci , in mod natural , dupa modernism , sa primeasca titlul de "postmodernism".

Asa s-a nascut astfel denumirea noului curent teoretic , post-modernism inseamnad o intensificare a modernismului , un "hiper-modernism" , dupa cum il numea si ganditorul brazilian Jose Merquior in 1984 ,sau " o noua fata a modernismului", dupa cum afirma Matei Calinescu in 1987.Conceptia postmodernista a atacat mai ales modernismul vazut ca oglinda a realitatii , postmodernismul pledand pentru pozitii mult mai nuantate "perspectiviste", si "relativiste" , perspectivelor asupra societatii , promovate de modernism , preferandu-li-se micro-perspectivele si micro-politicile , vazute ca fiind capabile sa raspunda mai adecvat realitatii particulare ori adevarurilor multiple ale existentei.Datorita acestor schimbari , se produce transformarea societatii dintr-o societate de tip modernist intr-o societate de tip postmodernism , postmodernismul constituind , in fapt un nou stadiu al societatii si al istoriei , un stadiu ce are nevoie de noi concepte si dezvoltari teoretice.Postmodernismul ia mare amploare si in scurt timp devine un important curent de gandire al lumii contemporane.De curentul postmodernism si de generozitatea acestuia s-au realizat tot felul de manifestari , de la cele feministe la experimentele sexuale , de la libertatea unor manifestari pseudo-religioase la interpretari aberante ale ritualurilor funerare.

Introducere in violenta:

Violenta este, in continuumul razboi-pace, tematizat in nenumarate randuri in cadrul acestui curs , criteriul central de diferentiere. Cursul violent al conflictelor se gaseste pe partea stanga , cel non-violent , pe partea dreapta , in 'jumatatea pacii'. Dar ce intelegem de fapt cand vorbim despre cursul violent al conflictelor? Atunci cand cursul conflictului ia forma unui razboi , lucrurile sunt relativ clare. Mai dificila este situatia in acel segment al continuumului dintre razboi , ca forma extrema , pe partea stanga , si punctul de turnura, de civilizare a conflictelor , din mijloc.

Violenta este un fenomen care nu a fost definit sau delimitat in mod clar nici de catre stiinta si nici in uzul cotidian al limbii. Atunci cand mass-media foloseste acest termen, este de obicei vorba despre urmatoarele aspecte ale violentei:

Cum este vazuta Romania?

In toate mediile nu se vorbeste decat despre o Romanie Europeana.In ceea ce priveste tara noastra tara noastra , parerile sunt impartite , dar in marea majoritate se fac pariuri , pronosticuri si se poarta controverse adeseori violente.Raportarea si pozitionarea Romaniei fata de Europa a devenit o tema importanta de dezbatere atat in mediul cultural cat si in cel politic.

Reactia Romaniei fata de Europa ar trebui sa fie unul dintre fenomenele cele mai controversate ale prezentului nostru , dar din pacate nu se intampla.

Stim cu totii ca idealurile sunt amagiri ; necesare poate debitarii unor justificari defensive rafinate , pe cand in realitate conteaza faptele.Cu toate stradaniile noastre in imaginarul european nu am putut niciodata sa depasim conditia unui popor obscur si lamentabil , care , desi imbratiseaza formele nu am reusit sa ne ridicam la acel nivel European.In astfel de momente de luciditate , devenim furiosi si insetati de sange.Si aproape de 14 ani stam in loc . Ineficienta si prostia conducatorilor nostri politici arata procesul nostru de victimizare.Cioran spunea ca "nu intereseaza , in ascensiunea si aurora unei culturi , continutul ei , cat ritmul.O revolutie , oricat de monstruoasa , este preferabila unei pasivitati rusinoase.In aceste conditii prezenta fondului nu are cum sa justifice deloc refuzul modernizarii.Fara Europa , adica mai exact fara formele occidentale , Romania ar fi condamnata la o cultura minora.In ceea ce priveste Occidentul pare sa fie un model benefic noua , fapt pentru care o consideram salvarea noastra.Asezati la periferia Europei , in cel mai indeterminat climat spiritual , nici Orient , nici Occident , parem condamnati sa facem o alegere violenta: ori orientali ori occidentali.Trecutul Romaniei a lasat o amprenta amara si nici nu avem multe episoade de care sa fim prea mandri.Daca arunci o privire panoramica asupra istoriei noastre , constati ca Romania pare blocata intr-un inceput perpetuu.Romania este deschizatoare de drumuri in fenomenul literar precum Eminescu , Blaga , Barbu.Aproape nimic nu are continuitate in aceasta tara.Nici la nivel politic , nici la nivel social si cu atat mai putin la nivelul fenomenului cultural.

Destinul modern al capitalimului , continuitatea sunt azi contrabalansate de analiza rupturii produse odata cu emergenta unui dominant cultural ; cunoscut sub titlul de postmodernism.

Pozitiile postmoderniste sunt inseparabile de o critica implacabila a modernismului radical , acuzat de distrugerea mecanismului orasului tradtional si a culturii micilor comunitati care il alcatuiau.Poate ar trebui sa invatam in timp sa ne valorificam propria noastra ozitionare in lume , pentru a crea cu adevarat o identitate culturala romaneasca.

Conditiile in care Televiziunea a devenit atotputernica:

Intreg postmodernismul este fascinat de intreg acest peisaj degradat al culturii kitsch-ului , serialelor TV si colectiilor pseudostiintifice , al reclamelor , talkshow-urilor , filmelor de categorie slaba.Astfel de repere , postmodernismul le asuma si le utilizeaza ca material propriu.Postmodernismul integreaza productia estetica in intregime in productia de bunuri.

Televiziunea a fost blamata pentru declinul rezultatelor scolare , cresterea criminalitatii , scaderea numarului participantilor la vot , colapsul vietii de familie , cresterea ratei divorturilor si in general , pentru mai toate problemele cu care se confrunta societatea astazi.Spatiul mass media a devenit noul teritoriu al interactiunii umane , al expansiunii economice , sociale , politice.Astazi se vorbeste despre virusii "virusii" mass media care se imprastie si reusesc sa capteze interesul general , iar succesul lor este determinat de sanatatea organismului , "cultura populara".Un astfel de virus poate fi un eveniment , un sistem de gandire , o imagine vizuala etc. Vietile noastre sunt saturate de mass media.Peste tot exista semne ca viata contemporana ar fi de neconceput fara mijloace moderne de comunicare.

Naturalizarea televiziunii , la fel cum s-a intamplat si in cazul altor tehnologii s-a petrecut gradat , timp in in care ea a devenit standardul prin care este judecat , ordonata si inteleasa lumea non-televizata , transformandu-se intr-un soi de limbaj specializat care furnizeaza termenii prin care fenomenele non-televizate , transformandu-se pot capata semnificatie.

Bibliografie : Maria Barbu " Idee si expresie ".

Daniel Sur " A treia cale" ( NOEMA VOL . 4 NR . 1 , 2005).