| CATEGORII DOCUMENTE |
| Astronomie | Biofizica | Biologie | Botanica | Carti | Chimie | Copii |
| Educatie civica | Fabule ghicitori | Fizica | Gramatica | Joc | Literatura romana | Logica |
| Matematica | Poezii | Psihologie psihiatrie | Sociologie |
UNIVERSITATEA BUCURESTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
PROBLEMATICA SOCIALA A CONSUMULUI DE DROGURI
Drogurilor nu mai sunt demult un subiect tabu. Cele mai multe informatii, documentare, sau povestiri circula pe internet si sunt la indemana oricarui curios sau doritor de cunoastere a acestora.
Putini sunt cei care atunci cand rostesc cuvantul "drog" se gandesc la substanta in sine. Majoritatea se gandesc la tanarul care isi distruge in mod latent viitorul, drogurile schimbandu-i total viata.
Suntem oameni, si inca de mici suntem tentati sa atingem, folosim, sa facem aproape tot ce ne este interzis. Inainte, cand nu se cunosteau atat de multe informatii despre stupefiante, nu existau pe piata tot atatea tipuri ca si azi. Insa piata de desfacere este intr-o continua extindere. "Motivele pentru care oamenii se indreapta spre narcotice sunt dintre cele mai diverse. Uneori inceputul poate fi facut prin prescrierea in scopuri terapeutice a unui somnifer sau a unei substante psihotrope. Dar pentru majoritatea toxicomanilor, la inceput a fost vorba de cautarea unei placeri sau de dorinta de a se identifica cu un grup in care drogul este ridicat la rangul de zeu"(Turlea, 1991, p. 11).
Ca sunt droguri usoare sau droguri puternice, numarul consumatorilor acestora este in continua crestere, dupa cum se stie si se respecta regula, incepand cu cele mai slabe si culminand cu cele mai tari. "An de an, milioane de oameni cad prada drogurilor si o proportie mereu mai mare dintre ei sunt cu desavarsire pierduti pentru societate. An de an se inmultesc apelurile, intrunirile, conferintele care isi propun sa gaseasca cele mai adecvate metode de a pune capat aberatiei drogurilor." (Turlea, 1991, p.5). Varietatea acestora este in crestere din cauza noastra, a tinerilor care ne mintim ca nu consumam droguri grele, doar pentru ca numele lor nu este la fel de cunoscut ca cel al "marijuanei" sau "hasis-ului".
" Ca problema sociala nu atat consumul, cat dependenta este importanta. Consumul poate fi ocazional si nu genereaza, in mod obligatoriu, dependenta." ( Radulescu, Damboeanu, 2006)
Alegerea acestei teme a fost facuta din motive pur personale. In adolescenta am cunoscut si am intrat pe nesimtite intr-un anturaj cu obiceiuri nu tocmai comune: consumul de heroina.
Nu am fost in schimb nici macar o data tentata sa incerc, oamenii care o faceau deja spuneau ca aduce moartea. Provenind din familii dezbinate si dintr-o clasa sociala joasa, acestia vedeau in droguri singura alternativa de a trai inca putin, deoarece orice consumator ajunge sa fie macar pentru un cerc restras si "dealer" (cel care achizitioneaza si vinde la un pret mai mare "marfa"). Prin aceste obiceiuri isi castigau existenta.
In cadrul acestui grup am cunoscut o persoana care mai tarziu mi-a devenit prieten. Un om inteligent, care candva apartinea unei familii bune, si care la 19 ani cati avea cand l-am intalnit mi-a spus trist ca nu stie daca va implini 20. Aceasta perioada a coincis cu perioada in care campania anti-drog "Alege sa traiesti" a ajuns si in liceul in care invatam. Cu ajutorul celor din voluntariatul din care faceam deja parte,l-am dus ca exemplu negativ in mai multe licee, ca sa le explice elevilor unde se poate ajunge daca nu stii sa te opresti. Starea lui fizica arata gradul avansat de consum indelungat. Deasemenea a fost internat de mai multe ori in spitalul "Alexandru Obregia", insa nu a reusit "sa se lase". Acest lucru s-a intamplat insa dupa un an de detentie, dintr-o pedeapsa de 10 ani pentru trafic: i se facuse un flagrant chiar de catre un amic de heroina - "articolul 16", cum i se mai spune (un consumator ii face un flagrant unui dealer in schimbul micsorarii pedepsei unui dealer deja inchis).
In aceasta lume, nu ai prieteni, familia nu mai exista demult, ramai doar cu bilele de heroina, acele, seringile, sarea de lamaie si fiola, iar remediul pentru stoparea consumului excesiv este moartea sau inchisoare in cele mai bune cazuri.Multi oameni din acel grup au sfarsit prin a se lasa de "marfa", dar si de familie, amici, locuri familiare, inlocuindu-le cu spatiile reci din peniteciarul Jilava, mai tarziu mutati in cel din Giurgiu. Nu toti au fost atat de norocosi, o parte au murit de supradoza in diferite scari ale blocurilor in care "trageau".
Pricipalul obiectiv al acestei lucrari este clasificarea drogurilor din topul preferintelor adolescentilor, cat si identificarea principalelor droguri din vietile tinerilor bucuresteni, pentru ca aici voi aplica instrumentele de analiza, modalitatile de folosire a acestora, cat si principalele cauze care duc catre ele. Deasemenea lucrarea doreste stabilirea unei ierahizari in privinta preferintelor consumatorilor cat si a etapelor parcurse de la droguri usoare pana la cele ale "mortii albe".
Scopul cercetarii este aflarea probabilitatii de a trece de la un drog mai usor la unul mai puternic, si de asemenea aflarea factorilor generalizatori care conduc la consumul acestora.
Devianta sociala este un termen cu o semnificatie larga, fiind adesea folosit in psihologie, sociologie si criminologie, in sensul larg insemnand abaterea indivizilor fata de normele sociale si morale ale societatii. Comportamentul deviant acopera o arie larga de probleme cum ar fi infractiunea si delictele (omorurile, furtul, violul, delicventa juvenila), sinuciderea, consumul de droguri cu implicatiile dezorganizate de factura psiho-sociala, conduitele sexuale deviate (prostitutia, homosexualitatea, lesbianismul, pornografia), deviantele religioase care prin atitudini fanatice antreneaza unele secte religioase,erezii,vrajitorii, bolile mentale au fost si ele analizate din punctul de vedere al abaterii de la normele sociale, extremismul politic.
" Problemele sociale determinate de consumul de droguri au, la randul lor, numeroase consecinte economice, juridice, criminologice si medicale pe termen scurt si lung, care influenteaza negativ atat viata cat si conditia de bunastare a indivizilor, cat si a comunitatilor din care fac parte. Desi marea majoritate a manualelor de criminologie si sociologie a deviantei considera consumul de droguri ca o "crima fara victime", in sensul ca nu aduce prejudicii societatii, in ansamblul sau, ci doar indivizilor implicati, acest consum reprezinta un veritabil flagel, care deterioreaza sanatatea a milioane de oameni, sporind costurile asistentei medicale si determinand proliferarea si amplificarea altor probleme sociale. De aceea, consumul de droguri nu este o crima fara victime, ci un delict care are un impact negativ asupra intregii societati" (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.13).
Asa cum au spus si autorii mai sus citati, consumul de droguri reprezinta o forma de devianta sociala, pentru ca nu afecteaza doar consumatorul, ci si familia acestuia, pentru ca ajung sa li se fure din casa, sa isi ia copilul de la sectia de politie, sau sa il asiste in chinuri, iar pentru fratii sau surorile acestuia sa fie un exemplu prost; cadrele medicale care il iau in ingrijire, sistemul de asistenta sociala, deoarece fondurile alocate sanatatii, utilizate in folosul comunitatii si care ar putea fi folosite pentru imbunatatirea serviciilor medicale, sunt epuizate in lupta impotriva drogurilor; practic pentru fiecare dintre noi, pentru ca in disperarea lor de a-si obtine doza, consumatorii pot recurge la furturi, spargeri, etc.
"Tinerii care devin dependenti de consumul de droguri vor deveni in scurt timp delincventi de drept comun, asta intrucat printre metodele prin care obtin bani pentru "o linie', pe langa furtul banilor din casa parintilor si vanzarea bunurilor de valoare de la domiciliu, se numara adesea spargerea masinilor si vanzarea "ponturilor' pentru apartamente in care se poate opera." (Politia Romana-https://www.politiaromana.ro/Drogurile.htm).
" Definitia este o operatie logica-semantica, prin care se stabileste o identitate de designat intre un nume comun si o descriptie generala" (Popa, 1972, p.67 citat de Chelcea, 2001, p. 107).
" Un drog ilegal este o substanta chimica, naturala sau sintetica, care, spre deosebire de medicamente, actioneaza asupra creierului, producand stari euforice, tulburari psihice, halucinatii, reactii paranoice, etc" . (Radulescu, Damboeanu, 2006, p. 23).
Ce este drogul? Moarte. Fie ca e o definitie clasica, de dictionar, fie ca este una medicala, stim cu toti ce sunt drogurile. Sunt acele lucruri toxice, fumate, prizate, inghitite sau injectate, care la un moment dat ne afecteaza, ori direct ori prin prisma cunoscutilor sau apropiatilor. Suntem tineri si deci suntem tinta principala a unor substante care promit mult, dar iti fura mintile. De aceea am sa dau doar definitia din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane: "substanta de origine vegetala, animala sau minerala care se intrebuinteaza la prepararea unor medicamente si ca stupefiant. 2. (Fam.) Medicament ".
Consumatorul de drog este persoana care in mod frecvent sau ocazional utilizeaza droguri, si care sufera de o oarecare dependenta fata de acestea. Exista diferiti consumatori:
Ocazionali: care consuma cu diverse ocazii sau situatii, la unele intalniri cu amicii, sau la intruniri tocmai pentru acest lucru unde apar ca invitat, in diferite cluburi, pentru ca nu in toate cluburile este un obicei normal sa consumi;
De sfarsit de saptamana: sunt cei care consuma in mod regulat doze destul de mari, doar in weekend, cu scopul relaxarii si uitarii unei saptamani grele ce tocmai s-a incheiat. O subcategorie a acestora sunt cei care consuma dupa ce au trecut de stresul unei sesiuni sau a unei lucrari sau proiect solicitante;
Toxifilici: consuma doze moderate in mod regulat, si traiesc cu iluzia ca nu sunt dependenti, doar pentru ca nu au ajuns inca la marirea dozei si a frecventei acesteia diferite tipuri de consumatori;
Toxicomanii: sunt acea categorie care recunoaste dependenta fata de o anumita substanta si care in unele cazuri fericite, cere ajutor. Din punct de vedere al sigurantei sociale, toxicomanul este bine sa fie considerat un pericol social, atat pentru sine cat si pentru cei din jur. Fiind sub influenta substantelor, nu raspunde in totalitate de faptele sale. Pentru siguranta sociala si binele toxicomanului, in primul rand trebuie tratat cu intelegere.
Toxicomania inseamna obisnuinta bolnavicioasa de a repeta dozele, si de a le creste marimea acestora pentru diferite substante toxice, intre acestea un prim loc ocupandu-l stupefiantele. Primul pas spre dependenta il constituie nerabdarea de a trai emotii tari, de a fi acceptat de ceilalti. Apoi aceasta nerabdare se transforma in frenezie, apoi in apatie. Efectul final al drogurilor consta intotdeauna in declansarea nelinistii. "Oamenii iau droguri din diverse motive in care dorinta de a evada din realitate, de a se adapta vietii cotidiene sau de a fi acceptati de ceilalti. In cele mai multe cazuri, drogurile ofera la inceput tocmai ceea ce cauta drogatul."(Turlea, 1991, p.17).
Dependenta este o stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin necesitatea constrangatoare de folosire a drogurilor. Exista mai multe tipuri de dependente:
dependenta psihica: "Este determinata de interactiunea unui complex de factori de ordin farmacologic, psihologic, si social. Aceasta apare deseori pe fondul efectului placut, direct sau indirect (ca urmare a calmarii unor simptome neplacute - anxietatea, durerea), indemnind la repetarea administrarii, ceea ce duce in final la dependenta. La instalarea dependentei poate duce si o reactivitate individuala particulara, care creeaza un raspuns mai intens al medicamentului, creind o stare de satisfactie".( Wikipedia-https://ro.wikipedia.org/wiki/Dependen%C5%A3%C4%83 ). Este cea mai puternica dintre dependente si cea mai greu de inlaturat. Dintre factorii care influenteaza dependenta psihica, cei mai importanti sunt cultura intelectuala restransa, si faptul ca se vorbeste cel mai mult despre acest tip de dependenta ca fiind foarte greu sau aproape imposibil de inlaturat.
dependenta fizica: este starea corpului obisnuit cu prezenta drogului, a carui lipsa duce la sevraj.
toleranta: adica "diminuarea progresiva a efectului la repetarea administrarii, respectiv necesitatea cresterii dozei pentru a obtine efectul scontat.() Una dintre manifestarile dependentei fizice este sindromul de abstinenta (apare la morfinomani, care ajung la un moment dat sa nu mai ia drogul din cauza dependentei psihice, ci pentru a evita manifestarile acestui sindrom de abstinenta) . Sindromul de abstinenta este caracteristic pentru fiecare grupa de medicament in parte insa manifestarile sale au cea mai mare amploare in cazul morfinei, opioidelor, alcoolismului. Majoritatea simptomelor corespund unor efecte inverse decat cele provocate de substanta dependenta - convulsii in cazul abstinentei la alcool (care ridica pragul la convulsii) sau sedare si hiperfagie in cazul amfetaminei - substanta psihomotorie si anorexigena. In cazul morfinei si heroinei, sindromul de abstinenta este acut si grav, pe cand in cazul metadonei, analog al morfinei cu actiune mai slaba, si mai durabila, acest sindrom este comparativ benign (metadona poate fi folosita in cursul dezintoxicarii morfinomanilor).( Wikipedia - https://ro.wikipedia.org/wiki/Dependen%C5%A3%C4%83).
sevrajul: este reactia corpului la oprirea dozarii cu drog, fie dintr-o data, fie treptat. Pentru a evita durerile din timpul sevrajului, toxicomanii pot cere internarea pentru a fi supravegheati medical in perioada urmatoare a curei de dezintoxicare, cura care se poate face numai la cererea acestora. Exista si forma de sevraj ambulatoriu, cand medicul prescrie un tratament pe care pacientul sa il poata lua acasa. Acesta insa are rezultate indoielnice, de multe ori toxicomanii folosindu-se de acest serviciu si de gratuitatea sau compensarea medicamentelor pentru calma dorinta de a se droga, pana ajung la urmatoarea doza, aceste medicamente fiind folosite ca un substitut al drogului obisnuit. "In cazul toxicomanilor cu opiacee (morfina, heroina, opiu), privarea de produs genereaza o stare de rau fizic (sudori, dureri osoase, tremuraturi, greturi, insomnii, agitatie) si de rau psihic (anxietate, irascibilitate, teama obsesiva, obnubilare). Oricat de dureroasa si de impresionanta ar fi, o asemenea cura de dezintoxicare nu antreneaza moartea."(Popescu, Achim, Popescu, 2004, p. 91).
substituirea: prin programele de substituire se incearca stabilizarea momentana a dependentei la opiacee prin tratamente medicale, controlate strict de autoritatile medicale.
supradoza: este necesitatea toxicomanului de a-si creste doza, de multe ori acest lucru fiind extrem de periculos pentru consumator, deoarece din disperarea de a avea mai multe trairi in urma drogului, poate face greseli fatale. Unul dintre efectele supardozei este moartea prin stop cardiac. Deasemenea supradoza poate interveni fara voia consumatorului pentru ca poate folosi, fara sa stie un produs care nu este suficient diluat, sau in momentul in care consumul de droguri este reluat dupa o pauza.
Drogul in sine constituie o problema sociala grava, deoarece pe langa faptul ca afecteaza consumatorul, afecteaza intr-o mare masura si pe apropiatii acestuia. Consumul de droguri a patruns in toate mediile sociale si zonele geografice, afectand milioane de oameni, personalitati ale vietii politice, culturale, sociale, despre care mass-media informeazt adeseori opinia publica.
Variatia consumatorilor de droguri poate fi explicata prin invocarea mai multor factori determinanti cum sunt starea economica, eficienta mecanismelor de control social, oportunitatile.
Cea mai mare parte a populatiei analizeaza problema consumului de droguri dintr-o tripla perspectiva: personala, morala si sociala. (Abraham, 2005, p.24)
Desi prima tendinta este de a considera perspectiva personala ca fiind cea mai importanta, la o prima analiza ajungem la concluzia ca perspectiva sociala este cea care le conduce si pe celelalte, fiind punct de plecare si pentru celelalte doua. Deasemenea, consumul de droguri nu poate fi considerat ca o problema strict personala, atata timp cat acest flagel tinde sa acapareze cat mai multi oameni din toate paturile sociale, avand capacitatea de a deveni o catastrofa a omenirii. De aceea, implicarea statului, a bisericii, a scolii si a familiei in educarea tinerilor a devenit primordiala in lupta prin prevenire. "In timp ce sanatatea si sansele unei vieti productive sunt puse in pericol prin consumul individual de droguri, individul nu este singurul care sufera. Familia sufera si ea, lipsita de armonie si indurerata sa fie martorul autodistrugerii celui iubit. Trebuie adaugati factorii economici: pierdere de productie, numar sporit de accidente, absenta mai mare de la lucru si costuri sporite pentru ingrijirea medicala. Cumparatorul va avea in cele din urma de suferit, intrucat va trebui sa achizitioneze bunuri inferioare la un pret ridicat. Contribuabilul va avea de suferit, deoarece banii sai sunt necesari pentru eforturile guvernului, fortelor de ordine si centrelor de tratare si reabilitare pentru combaterea drogurilor. Deci, comunitatea, societatea si natiunea, au toate de suferit. La aceasta trebuie adaugat sprijinul financiar pe care consumatorul de droguri il da organizatiilor criminale la care se deda adesea consumatorul de droguri pentru a-si sustine viciul" (Turlea, 1991, p.17-18).
Cadrele medicale abilitate acorda din ce in ce mai multa atentie, dedicare si timp acestui fenomen in incercarea de controlare, daca de stopare nici nu poate fi vorba. In acest sens s-au creat servicii speciale dedicate tinerilor cu aceasta problema, gratuite, de care toxicomanii sa poata beneficia oricand, numai din dorinta de a cunoaste cat mai multe despre acest fenomen, de a-l intelege, sau doar de a incerca realizarea unei statistici cu privire la numarul de consumatori, motivele, clasele sociale, astfel incat aceste informatii sa poata fi folosite in scopul prevenirii.
Omul, in permanenta s-a preocupat de gasirea unor mijloace prin care sa isi creeze placeri de moment.
Inca din antichitate se credea despre droguri ca sunt trimise de la zei, ca sunt ambrozii cazute pe pamant pentru a le rasplati faptele bune sau bogatiile agonisite in cazul oamenilor cu averi. Se credea despre acestea ca au efecte miraculoase, sau in "Odiseea" lui Homer, ca este o bautura vindecatoare. Despre consumul de hasis, Baudelaire citat de Turlea (1991) spunea ca "omul se simte mai aproape de eternitate" prin consumul acestor substante. Acestea sunt cultivate de mii de ani.
Toxicomania a fost raspandita inca din timpul societatilor primitive, iar odata cu inaintarea in timp aceasta si-a pastrat ascensiunea. Dintre cele mai vechi droguri sunt amintite opiul, hasisul, marijuana si cocaina.
Primul drog, folosit inca din perioada neoliticului, a fost opiul, obtinut din capsule de mac. Despre consumul de opium se stie ca Dinastia Manchu din China, a fost pe cale de disparitie din cauza consumului exagerat de opium. Se considera ca este un obicei "de fite" sa consumi, si mai ales la petrecerile societatilor inalte, fiind utilizat in special de femei, cu inalta educatie, care le intrebuintau de asemenea pentru tratarea diverselor probleme de sanatate minore. Totul a scapat de sub control insa drogurile au ajuns in strada, si oamenii au inceput sa aibe probleme cu politia.
"Heroina a fost sintetizata pentru prima oara in anul 1874 de catre chimistul englez C. R. Alder Wright. Prin tratarea morfinei cu anhidrida acetica, acesta a reusit sa izoleze derivatii acetilenici ai morfinei, obtinand astfel diacetilmorfina sau heroina. Cativa ani mai tarziu, compania germana de medicamente Bayer a inceput productia in masa a heroinei. Prescrisa pentru aproape toate bolile, tratate anterior cu morfina sau codeina, precum durerile in piept, pneumoniile sau tuberculozele, heroina a fost considerata eficienta nu doar in vindecarea acestor maladii, ci si in combaterea dependentei fata de cele doua medicamente." (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.102)
"Consumata initial de paturile cele mai sarace din societatea americana (in special, de negrii din Harlem), marijuana a devenit in mod progresiv, drogul cel mai raspandit in randul categoriilor sociale cele mai tinere." (Radulescu, Damboeanu, 2006, p. 71) .
Celebra miscare "hippy" care pusese mana pe America anilor '60, plina nori de fum de marijuana, a fost un alt moment important in istoria mondiala a drogurilor, manifestat ca "forma de inadaptare la exigentele unei societati tot mai dezumanizate de tendinta dominanta de rationalizare" (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.73)
"Initial, la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, in Occident, mai ales, in Statele Unite, marijuana a fost utilizata in scopuri exclusiv medicale (pentru combaterea migrenelor, a gretei, a sangerararilor menstruale excesive, a reumatismului, ulcerelor si chiar contra cariilor dentare) putand fi cumparata, fara reteta, de la orice farmacie." (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.73)
Dupa revolutia din 1989, datorita deschiderii frontierelor, tara noastra a devenit tara de tranzit pentru transportul drogurilor, intre Orient si Occident, iar in 1992 a devenit si piata de desfacere a unei cantitati de droguri ce erau destinate Vestului. Fenomenul s-a accentuat in perioada 1995-1996, cand traficantii de droguri si-au format stocuri suficiente pentru a distribui stupefiante si in Romania. " De la o tara considerata a fi, aproape in exclusivitate, loc de tranzit pentru droguri, Romania a devenit si un loc de consum.() Dintre diferitele tipuri de droguri, heroina a devenit drogul cel mai diponibil in marile aglomerari urbane. In Bucuresti , in anul 1998, un studiu cu privire la utilizarea drogurilor injectabile evidentia faptul ca peste 1000 de persoane (in general fara ocupatie sau someri), isi injectau droguri, cifra care a crescut substantial in 2004, an in care au fost inregistrati 24.000 de consumatori de heroina injectabila. Un bucurestean din 100 a consumat cel putin o data heroina"(Radulescu, Damboeanu, 2006, p. 287).
Se clasifica in functie de efectele pe care le au asupra consumatorilor, si in mare se pot imparti in doua categorii: droguri naturale si droguri sintetice.
Drogurile naturale sunt cele care au la baza o planta, iar dintre acestea cele mai semnificative sunt opiaceele (opiul, heroina, morfina), cannabisul sau canepa indiana (marijuana, hasisul, uleiul de hasis) si cocaina (frunzele de coca, cocaina pulbere, crack-ul). Drogurile fabricate in laboratoare sunt amfetaminele, barbituricele, L.S.D.-ul.
Deasemenea, in functie de influenta lor asupra organismului, drogurile se impart in trei categorii. Prima dintre acestea cuprinde droguri cu efect depresiv asupra sistemului nervos central si acestea sunt barbituricele, opiaceele si analgezicele. A doua categorie este formata din droguri care stimuleaza sistemul nervos central si acestea sunt cocaina si crack-ul. Iar cea de-a treia categorie cuprinde drogurile care perturba sistemul nervos central, cum sunt cannabisul, L.S.D.-ul, penciclidina, mescalina, ciupercile halucinogene.
A.
Morfina bruta
Heroina
Mod de prezentare:
OPIUL: praf maro sau bucati
MORFINA: cristale transparente sau solutie in fiole
CODEINA: praf alb
HEROINA: praf in culoare de la alb la maro
HEROINA POLONEZA: lichid uleios in culoare de la maro inchis la maro deschis
Macul opiaceu
|
|
|
|
|
Floarea si teaca de mac opiaceu |
|
Diverse prezentari ale produselor obtinute din macul opiaceu
|
Opiul
|
|
|
|
|
Opiul brut asa cum este extras din teaca macului opiaceu |
|
Opiul brut uscat |
Derivati ai opiului
|
|
|
|
|
Morfina |
Codeina |
Heroina |
Aplicare in medicina:
medicamente antistres
analgezic in durerile foarte puternice sau un bolile canceroase.
antitusiv
anestezie
Desi morfina era considerata un foarte bun analgezic, folosita in trecut pentru ameliorarea durerilor, a fost inlocuita cu substituti sintetici, de teama de a nu provoca dependenta. Mai este rar folosita in cazul bolilor canceroase, grave, dar numai sub indrumarea stricta a medicilor.
Efect fiziologic:
micsorarea pupilei
schimbari de dispozitie
lipsa concentrarii, scaderea inteligentei, pierderi de memorie
somnolenta, apatie, lipsa poftei de mancare
halucinatii, delir
reducerea apetitului sexual
transpiratie
scaderea tensiunii
dureri de burta
impotenta
timp de actionare 8-12 ore.
Dependenta:
Dependenta psihica: apare dupa folosirea de cateva ori; se manifesta prin modificari comportamentale si o stare mentala particulara insotita de dorinta psihica imperioasa de a-ti administra droguri periodic sau continuu pentru a obtine o stare de bine sau pentru a inlatura disconfortul psihic. Aceasta este cea mai grava, insotind toate tipurile de droguri.
Dependenta fizica: apare imediat; se manifesta sub forma unor stari patologice care constau in necesitatea organica de a folosi droguri pentru a evita tulburarile ce apar la incetarea utilizarii.
Semne exterioare de folosire:
micsorarea pupilei
ochi umezi
caderea ploapelor
puls neregulat
transpiratie
somnolenta
ameteli
scaderea tensiunii
respiratie scazuta
Pericole:
supradoza: puls lent, coma, catalepsie
mortalitate
dependenta dupa folosirea regulata
stari emotionale necontrolate sau dereglari mentale serioase.
infestarea sangelui sau aparitia unor infectii (chiar infectarea cu HIV/SIDA)
producerea unor accidente (de masina, sau chiar abuzuri fizice)
Mod de administrare:
"Heroina fie se prizeaza, se inhaleaza (metoda numita 'hailing' sau 'blowing'), ori se injecteaza intramuscular, subcutanat (in tesutul adipos) sau intravenos, ultima varianta fiind constatata cel mai frecvent. Pentru injectia intravenoasa, se plaseaza intr-o lingura o cantitate de 50 - 150 mg heroina in apa; amestecul se incalzeste pana cand cea mai mare parte a substantei se dizolva. Pentru o mai buna solubilitate se adauga acid citric. Dependentii de heroina filtreaza apoi solutia obtinuta printr-un tampon de vata sau un filtru de tigareta, o aspira intr-o seringa si o injecteaza ulterior in vena. Un dependent de heroina consuma zilnic 0,5 - 3 g heroina de concentratie medie. Injectiile se impart de regula in trei, rareori in mai multe doze pe zi."(Nutritie sanatoasa- www.nutritie-sanatoasa.ro). Intepaturile se fac in brate, gambe, glezne, sub limba, si in unele cazuri, in penis.
Depistarea consumatorilor:
prezenta seringii, a fiolei sau a lingurii in care se fierbe heroina;
intepaturi de ace pe brate, vene sparte, decolorarea pielii pe brate, cearcane inchise la culoare;
irascibilitate, nervozitate;
toxicomanul nu este comunicativ, este dezinteresat de orice altceva inafara de droguri, inclusiv de aspectul sau fizic. De multe ori este neingrijit, chiar murdar pe imbracaminte sau nespalat. Pielea sa are un miros specific consumului, care seamana oarecum cu mirosul de medicamente.
B.
MARIJUANA
HAȘIȘ
|
|
|
|
|
Planta |
Diverse forme de prezentare |
Cannabis sub forma de caramida de 1 kg |
|
|
||
|
|
|
|
|
Cannabis ulei |
Cannabis in punga de plastic |
Cannabis seminte |
|
|
||
|
|
|
|
|
Cannabis seminte si in diverse combinatii |
Rasina de cannabis - hasis |
Cannabis in diverse forme si combinatii |
Aplicare in medicina:
insomnie
isterie
Efect fiziologic:
calmant
anestezie
Timp de actionare: 1-3ore.
Mod de prezentare:
HAȘIȘ
MARIJUANA
ULEI DE HAȘIȘ
Dependenta:
Psihica: apare dupa folosirea de cateva ori
Fizica: nu apare.
Semne exterioare de folosire:
tulburari de coordonare a miscarii
tuse
tulburari de orientare spatiala
Pericole:
inducerea ideilor de boli psihice: mania persecutiei, psihoze.
Senzatii:
euforie
halucinatii optice si auditive
cresterea sensibilitatii generale
lipsa simtului critic in privinta evaluarii posibilitatilor
neliniste
apatie
oboseala
halucinatii
tendinte de sinucidere
pierderea randamentului sexual
tulburari de memorie
Mod de administrare:
" Hasisul si marihuana se fumeaza in forma pura sau in amestec cu tutun. Inhalate profund cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare. Efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa inceperea fumatului. In cazul consumului de fursecuri cu hasis, ceai sau produse de confetarie cu continut de hasis, efectul se instaleaza mai tarziu (dupa 1 - 2 ore)."(surse internet- https://www.ana.gov.ro/rom/hasis.htm)
C.
COCAINA
Arbustul de coca
|
|
|
|
|
Arbustul de coca |
Frunze si fructe de coca |
Frunze de coca |
|
|
||
|
|
|
|
|
|
Frunze de coca si pudra de coca |
|
Cocaina
|
|
|
|
|
Cocaina pudra |
Cocaina CRACK |
Cocaina CRACK |
Efect fiziologic:
dilatarea pupilei
accelerarea respiratiei
tremurul muschilor
timp de actionare: 30minute.
Forme de prezentare:
Cocaina: praf alb, cristale, pastile
Crackul: cocaina praf s eter, granule.
Dependenta:
Psihica: apare dupa cateva folosiri, aproape imediat
Fizica: nu exista.
Semne exterioare:
hiperexcitabilitate
excitatii psiho-motorii.
comportament agresiv
impotenta temporara.
Senzatii:
Pozitive:
halucinatii
euforie
simt al unei puteri superioare
lipsa simtului critic
senzatia cresterii randamentului fizic.
Negative:
apatie
oboseala
nervozitate
Mod de administrare: cel mai des se fumeaza, insa se poate priza sau injecta.
D.
M.D.M.A.- ECSTASY
|
|
|
|
|
Ecstasy |
Ecstasy |
Ecstasy |
Efect fiziologic:
cresterea tensiunii
accelerarea batailor inimii
cresterea temperaturii corpului
afectiuni ale ficatului si rinichilor
timp de actionare: 3-6 ore.
Forme de prezentare:
pilule
capsule
tablete.
Dependenta psihica: dupa cateva ori.
Dependenta fizica: nu apare.
Semne exterioare ale folosirii:
cresterea activitatii
euforie
stare de spirit buna
agresivitate
lesin
varsaturi.
Pericole:
psihoze- panica, mania urmaririi
tulburari ale activitatii inimii
diaree
hemoragie
temperatura corpului ridicata.
Senzatii:
Pozitive:
sentiment al puterii interioare
euforie
lipsa simtului critic
halucinatii
extaz
Negative:
neliniste
apatie
oboseala
delir.
Consumul de droguri reprezinta un pericol major pentru consumator nu doar din pricina consumul efectiv si a consecintelor acestuia, ci si prin riscul contaminarii altor boli sau virusi in timpul actului de consum.
Astfel, de exemplu in timpul injectarii pentru dozarea heroinei, din lipsa mai multor seringi, dar de cele mai multe ori, de teama de a nu pierde nici un miligram din "marfa", toxicomanii folosesc aceeasi seringa, acelasi ac. Creste deci pericolul contaminarii cu boli cu transmitere sangvina, cum sunt SIDA, hepatita C si B. "Unul dintre efectele cele mai nocive pentru sanatate in urma consumului drogurilor ilicite, si in special a drogurilor injectabile, este transmiterea infectiei cu HIV si a altor boli infectioase, in special hepatita C si B. Legatura dintre drogurile injectabile si transmiterea infectiei este bine stabilita. Reducerea consumului de droguri prin injectare si a folosirii in comun a instrumentelor de injectare a devenit prin urmare un obiectiv esential al interventiilor serviciilor de sanatate publica in acest domeniu. Studiile demonstreaza si existenta unei relatii intre consumul de droguri si activitatea sexuala cu risc ridicat, sugerand importanta crescanda a asocierii interventiilor in consumul de droguri cu strategiile de sanatate publica, avand ca scop sanatatea sexuala. In ceea ce priveste monitorizare la nivel european, datele privind bolile infectioase sunt colectate de catre surse regulate de notificare, care inregistreaza injectarea cu droguri ca factor de risc, si in timpul unor studii speciale la nivelul populatiilor consumatoare de droguri din diferite medii".( Raportul anual
2006: situatia drogurilor in Europa- https://ar2006.emcdda.europa.eu/ro/page011-ro.html)
PREVALENTA BOLILOR INFECTIOASE ASOCIATE CONSUMULUI DE DROGURI
. situatia in tarile Uniunii Europene, 2003 (procente din totalul consumatorilor de droguri testati)-
|
TARA |
Hepatita virala C % |
HIV % |
|
Portugalia |
51-64 |
11-16 |
|
Spania |
49-92 |
14-34 |
|
Franta |
53-80 |
14 |
|
Anglia si Tara Galilor |
32-46 |
0,3-4,5 |
|
Belgia |
36-80 |
1,7-6 |
|
Olanda |
47-73 |
0,5-2,6 |
|
Germania |
66-97 |
3-4 |
|
Suedia |
91 |
2,6 |
|
|
|
|
|
Grecia |
38-81 |
0-2,2 |
|
Italia |
79 |
14,8 |
|
Austria |
48-71 |
0-5,8 |
|
Cehia* |
30-60 |
<1 |
|
Polonia* |
60 |
7-9 |
|
Estonia* |
40-60 |
6-13 |
|
Slovacia* |
35 |
<1 |
|
Bulgaria** |
59 |
<1 |
Sursa: Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri (EMCDDA), Lisabona
* Tara membra a Uniunii Europene din mai 2004
** Tara in curs de aderare la Uniunea Europeana
NOTA: valorile mentionate la unele tari reprezinta limitele minime/maxime ale prevalentei, fiind disponibile mai multe surse de date (centre de tratament, clinici private, programe de substitutie etc.).
In graficele urmatoare, a fost trecuta valoarea cea mai des acceptata.
Grafic 1 - Prevalenta hepatitei virale C in randul consumatorilor de droguri, tarile membre ale Uniunii Europene 2003 - valori medii procentuale (sursa EMCDDA Lisabona citata de Agentia Nationala Antidrog- https://www.ana.gov.ro/rom/boli.htm)
In graficul numarul 1 putem observa ca prevalenta Hepatitei Virale C, este mult mai ridicata in cazul tarilor nordice, ca Suedia si Germania, decat in Anglia, primele doua avand un procent de 91%, respectiv 81%, fata de 38 % cat are Anglia.
Urmatoarele doua tari cu un numar ridicat de bolnavi de Hepatita C, sunt Italia si Spania, cu 79%, respectiv 70 % bolnavi.
Aproximativ cu aceleasi valori sunt tarile Franta 66%, Austria 60%, Olanda 60%, Grecia 59%, Portugalia 58%, Belgia 58%.
Asadar, pe ultimul loc este situata Anglia, avand cel mai mic numar de infectati cu virusul Hepatitei virale C.
Grafic 2 - Prevalenta HIV in randul consumatorilor de droguri, tarile membre ale Uniunii Europene 2003 - valori medii procentuale (sursa EMCDDA Lisabona citata de Agentia Nationala Antidrog- https://www.ana.gov.ro/rom/boli.htm)
In graficul numarul 2 putem observa ca pe primele patru locuri ale clasamentului tarilor membre ale Uniunii Europene sunt ocupate de tarile de origine latina, prima dintre acestea fiind Spania, cu un procent de 23%, de persoane depistate cu virusul HIV, urmata indeaproape de Italia, Franta si Portugalia, in aceasta ordine.
Dintre tarile nordice, Belgia si Germania sunt situate pe acelasi loc, cu un procent de 4%. Anglia, Austria si Suedia sunt printre tarile cu un procent mai mic al bolnavilor de SIDA. Pe ultimele locuri cu procente de 2%, respectiv 1%, se situeaza Olanda si Grecia.
Grafic 3 - Prevalenta hepatitei virale C in randul consumatorilor de droguri, tarile candidate la Uniunea Europeana 2003 - valori medii procentuale (sursa EMCDDA Lisabona citata de Agentia Nationala Antidrog- https://www.ana.gov.ro/rom/boli.htm)
Dintre tarile candidate la aderarea la Uniunea Europeana, prima in clasamentul bolnavilor de Hepatita virala de tip C din randul toxicomanilor, este Polonia cu un procent de 60%, urmata de Bulgaria la diferenta de doar un procent.
Urmatoarele doua tari la diferenta de 5 procente sunt Estonia si Cehia, cu 50%, respectiv 45% toxicomani depistati cu Hepatita virala C .
Pe ultimul loc este Slovacia, cu un procent de 35%, adica aproape la jumatate fata de primele doua clasate.
Grafic 4 - Prevalenta HIV in randul consumatorilor de droguri, tarile candidate la Uniunea Europeana 2003 - valori medii procentuale (sursa EMCDDA Lisabona citata de Agentia nationala Antidrog- https://www.ana.gov.ro/rom/boli.htm)
Nota - prevalenta HIV in randul consumatorilor de droguri raportata in Cehia, Slovacia si Bulgaria este sub 1%, valoarea inscrisa pe grafic fiind conventionala
(Agentiei Nationale Antidrog- https://www.ana.gov.ro/rom/boli.htm)
In graficul numarul 4 se poate observa ca prevalenta HIV in randul toxicomanilor este de 9% in Estonia, urmata la diferenta de un procent de Polonia cu 8%. Ultimele trei locuri sunt ocupate de Slovacia, Cehia si Bulgaria.
Desi acum exista si la noi in tara serviciul conform caruia seringile se pot schimba la spital si in unele farmacii, ca spre deosebire de vremurile trecute, cand acestea nu se puteau achizitiona intotdeauna de catre consumator din cauza aspectului sau care ii trada obiceiurile, acum seringile sunt mult mai accesibile toxicomanilor. Cu toate acestea, din comoditate, dar mai ales din cauza ideii cu care se obisnuiesc si anume ca merita sa traiasca doar pentru urmatoarele cateva ore pana obtinerea unor noi placeri sau ale durerilor, dupa caz, dependentii de heroina, caci despre ei este vorba in principal, prefera sa nu evite expunerea si altor riscuri.
"O serie de interventii in domeniul sanatatii publice s-au dovedit utile in prevenirea raspandirii bolilor infectioase in randul consumatorilor de droguri, iar parerea generala tot mai mult acceptata este ca o abordare cuprinzatoare privind asigurarea de servicii in acest domeniu are cele mai mari sanse sa dea roade. Din punct de vedere istoric, dezbaterile au pus in mare masura accent pe prevenirea infectiei cu HIV in randul consumatorilor de droguri injectabile, insa se recunoaste tot mai mult necesitatea existentei unor masuri eficiente care sa impiedice raspandirea hepatitei." (Raportul anul 2006 in Europa- https://ar2006.emcdda.europa.eu/ro/page011-ro.html)
In concluzie, trebuie intins o mana de ajutor drogomanilor, deoarece dependenta lor poate avea efecte adverse asupra intregii comunitati (prostitutie, furturi, costuri in ceea ce priveste tratarea medicala sau pe cale juridica, aruncarea seringilor in spatii publice, de unde pot fi luate de copii, infestarea cu HIV prin folosirea aceleiasi seringi).
Pentru aceasta cercetare am ales ca univers al cercetarii atat droguri de mare risc in Romania, ca heroina, dar si droguri usoare, pana la cele legale, dar incadrate tot in categoria de droguri, subiectii dependenti de droguri care au reusit sa se lase de acest viciu numai dupa ce au ajuns in penitenciar, cu alte cuvinte, detinuti, dar si oameni obisnuiti, mai mult chiar, asa-numitii "copii de bani gata". Pentru acest lucru am intocmit un interviu pe care l-am aplicat pe doi fosti toxicomani, actuali detinuti iar pentru drogurile usoare, cercetarea a fost facuta pe doi tineri consumatori de droguri usoare si legale, ca de exemplu marijuana si ecstasy pentru a afla care sunt probabilitatile si ce anume ii determina sa treaca la o etapa mai nociva a consumului lor de droguri.
In aceasta cercetare principalii termeni cheie sunt adolescentul si drogul.
Perioada adolescentei este poate cea mai dificila si periculoasa din viata unui om. Este intervalul de timp in care ne formam ca indivizi, ne cream personalitatea in functie de modele, de familie, prieteni, colegi, anturaj. Nestiind incotro se indreapta, adolescentul este prima victima a tentatiei unui lucru necunoscut.
Fiecare tanar e diferit iar motivele pentru care acestia ajung la consumul de droguri este diferit, drept pentru care si modalitatile de intelegere si ajutorare a acestora difera de la caz la caz. Deasemenea, parintii si atitudinea cu care trateaza problema copilului sunt diferite, unii parinti tratand problema tolerant si lasandu-i sa consume in speranta ca totul se va opri de la sine, alti parinti insa opunandu-se total oricarui consum de stupefiante.
El aude fel de fel de povesti legate de droguri, de la varste care sunt in continua scadere, si doreste sa incerce acest lucru necunoscut. Asa cum de mici, atunci cand ni se interzicea un lucru, parca mai mult ne atata sa facem ceea ce ni s-a interzis, asa si acum, ceva mai mari adolescentilor le este greu sa respecte indicatiile si recomandarile cadrelor specializate, medicilor, familiei, surselor oficiale. Odata gustat drogul, sunt putini aceia care refuza sa mai ia, celor mai multi inducandu-le o senzatie placuta ce se doreste a fi repetata.
Adolescenta este perioada de dezvoltare critica in viata unei persoane. In functie de caracteristicile pe care si le formeaza in aceasta perioada, viitorul adult va putea face fata unui viitor plin de tentatii.
"Pentru un individ care se simte izolat in familie, intr-un grup sau in comunitate, drogul poate constitui un refugiu; temporar si tragic.() Lipsa unei educatii adecvate, distrugerea celulei familiale sau diverse probleme personale pot impinge o fiinta slaba spre consumul de droguri"(Turlea, 1991, p. 11).
Ce este cel mai ingrijorator este faptul ca varsta de debut in lumea drogurilor este in scadere in randul adolescentilor, de la perioada de adolescenta la cea de copil, "au fost depistati copii cu varsta incredibila de 9 ani cu dependenta la droguri, si nu la cele usoare, ci la droguri majore, puternice, (heroina, cocaina)"(Popescu, Achim, Popescu, 2004, p.107)
Drogul, cel de-al doilea termen cheie, este acel lucru toxic, care fie ca ne "mananca" neuronii, gandurile, sau in cele mai triste cazuri, viata, este cel ce pune stapanire pe adolescentul pierdut intr-o lume necunoscuta si in schimbare.
Prin metoda se intelege modul de cercetare, sistemul de reguli si principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective.(Chelcea,2001, p.48). O metoda poate avea mai multe tehnici, astfel incat exista anchete pe baza de chestionar, pe baza de interviu, fiecare tehnica putand fi aplicata in diferite moduri. Procedeul este doar modul in care cercetatorul foloseste diferite instrumente pentru cunoasterea stiintifica a fenomenelor socio-umane.(Chelcea,2001, p. 49)
Alegerea metodelor de cercetare depinde numai de fenomenul studiat, de teoria de la care se revendica studiul, dar si de accesibilitatea metodelor si tehnicilor, de resursele financiare, de timpul alocat cercetarii, de profunzimea informatiilor ce se doresc a fi aflate.(Chelcea, 2001,p. 51)
Aceasta cercetare porneste de la ipotezele " Daca nu s-ar consuma droguri usoare, atunci riscul de a se ajunge la droguri de mare risc, ar fi mult mai scazut". Insa cu cat variabilitatea de pe piata este mai mare, iar denumirile de "legale" sau "naturale" sunt mai des intalnite, cu atat tentatia de a incerca este mai mare. Deasemenea, cercetarea de fata doreste sa arate ca anturajul este un factor foarte important in decizia pe care adolescentul o ia cu privire la alegerea pe care o face in privinta consumului de droguri.
"Termenul de interviu s-a impus pe plan mondial, fiind preluat atat de sociologii francezi, cat si de sociologii germani, fapt ce ne indreptateste sa il utilizam si noi alaturi de cel de convorbire"(Chelcea, 2001, p.263).
Conform uneia dintre definitiile din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, interviul este "specie publicistica ce consta in chestionarea directa de catre un ziarist a unei personalitati spre a obtine unele aprecieri, opinii, informatii in diverse probleme in vederea difuzarii lor prin intermediul presei sau radio-televiziunii; (p. ext.) textul convorbirii. 2. convorbire a unui sociolog-anchetator cu persoana sau persoanele supuse cercetarii sociologice " . In cazul de fata, pentru ca am ales sa cercetez compotamentul unei "comunitati" si cauzele care duc la existenta acesteia, la fel ca atunci cand "cand trebuie studiate comportamente dificil de observat pentru ca se desfasoara in locuri private, cand se cerceteaza credintele si atitudinile, neexistand documente scrise despre acestea. "(Stacey M.,1970, Methods of Social Reserch. Oxford:Pergamon Press; in Chelcea S., 2004,p. 151), iar informatiile cu privire la acest lucru, sunt limitate, am ales ca modalitate de anchetare interviul.
In cazul de fata, in vederea studiului am ales cercetarea calitativa in defavoarea cercetarii cantitative, chiar daca aceasta este mai putin utilizata. Aceasta implica folosirea si colectarea unei game largi de materiale cum sunt studiile de caz, experienta personala, povestirea vietii, interviul, observatia, astfel incat subiectul cercetat sa poata fi privit si analizat din toate unghiurile.
Este foarte important ca interviul sa nu fie confundat cu interogatorul. Desi in ambele cazuri exista o persoana care pune intrebari si conduce conversatia, diferenta dintre cele doua este ca in cazul interogatoriului interlocutorul este obligat sa raspunda intrebarilor, pe cand in cazul interviului acest lucru este lasat la libera sa alegere, astfel incat sa iti poata spune liber cuvantul, fara contrangeri, fara stres.
Cel mai des interviul se desfasoara ca o comunicare intre doua persoane: operatorul de interviu si persoana care raspunde, iar in functie de interviu acesta poate fi fata in fata sau telefonic.
Interviul de cercetare este prin definitie tehnica prin care, cu ajutorul intrebarilor si raspunsurilor, se pot verifica ipotezele, aceasta avand, ca si chestionarul, la baza comunicarea verbala, prin intrebari si raspunsuri directe.
"Ancheta prin interviu a devenit metoda cea mai frecvent utilizata in cercetarea sociologica"( Caplow, 1970, 203 citat de Chelcea,p 267). Astfel, anual in intreaga lume sunt anchetate prin interviu sau chestionar, milioane de oameni. Fie ca este vorba despre studii sau despre mondenitati, despre lucruri ce sunt imperios necesare cunoasterii, asa cum sunt anchetele de politie sau ca este vorba despre viata vreunei personalitati mondene, interviul si chestionarul sunt cele mai populare metode de aflare si cercetare.
Deasemenea este foarte important de retinut ca in cazul unui interviu, pe langa raspunsurile libere si sincere ce se obtin in urma intrebarilor, caci interviul se poate face numai cu acordul celui intervievat, este foarte usor de observat comportamentul, modul in care corpul reactioneaza la anumite intrebari, gesturile, si mimica fetei, care de multe ori accentueaza sau nu, ceea ce intervievatul comunica verbal.
Avantajele interviului sunt enumerate de Kenneth D. Bailey (1978/1982, 183) citat de Septimiu Chelcea (2001, p.271) acestea fiind:
"flexibilitatea, posibilitatea de a obtine raspunsuri specifice la fiecare intrebare;
rata mai ridicata a raspunsurilor, asigurata de obtinerea raspunsurilor si de la persoanele care nu stiu sa citeasca si sa scrie, ca si de la persoanele care se simt mai protejate cand vorbesc decat cand scriu;
observarea comportamentelor nonverbale , fapt ce sporeste calitatea si cantitatea informatiilor;
asigurarea standardizarii conditiilor de raspuns, lucru imposibil de realizat in cazul chestionarelor postale;
asigurarea controlului asupra succesiunii intrebarilor, fapt ce are consecinte pozitive asupra acuratetei raspunsurilor;
colectarea unor raspunsuri spontane, stiut fiind ca primele reactii sunt mai semnificative decat cele realizate sub control normativ;
asigurarea unor raspunsuri personale, fara interventia altora;
asigurarea raspunsului la toate intrebarile si prin aceasta furnizarea informatiilor pentru testarea tuturor ipotezelor cercetarii;
precizarea datei si locului convorbirii, fapt ce asigura comparabilitatea studiilor;
studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unor formulare,chestionare sau ghiduri de interviu mai amanuntite, cu mai multe intrebari de o mai mare subtilitate".
"In stiintele socioumane observatia este inainte de orice observarea omului de catre om, fapt ce o particularizeaza fata de observatia din stiintele naturii, fiind vorba de un raport intre doua persoane care isi dau seama si actioneaza ca atare"(Chelcea, 357).
Observatia sociologica este o cercetare concreta, de teren, de colectare a datelor din comportamentele nonverbale, in vederea verificarii ipotezelor.
In cazul de fata, pentru studiile de caz realizate, observatia a fost participativa intr-un fel sau altul, in functie de fiecare caz in parte, fiecare dintre subiectii studiati fiind cunoscut personal, intr-o mai mica sau mai mare masura. "In observatia participativa se are in vedere viata de zi cu zi a oamenilor, in mediul in care acestia isi duc existenta. Pentru metodologia observatiei participative este importanta viata cotidiana aici si acum, nu comportamentul oamenilor in laboratoarele experimentale, in situatiile artificial create " (Chelcea, 2001, p.369). Rolul cercetatorului poate fi- dupa Raymond L. Gold (1958), citat de Chelcea (2001) acela de totalmente participant, participant ca observator, observator ca participant si totalmente observator. Rolul meu ca cercetator in aceste cazul a fost ca observator participant.
Ghidul de interviu in vederea realizarii cercetarii a fost unul general, insa pe parcursul discutiei, intrebarile detaliate sau puse in functie de raspunsul intervievatului, au dus la concluzii edificatoare legate de consumul de droguri usoare sau de droguri de mare risc. Ghidul general a fost urmatorul:
varsta;
perioada de consum;
drogul consumat (de la ce s-a inceput si la ce s-a ajuns);
calea de administrare a drogului ( in cazul intepaturilor-unde );
frecventa folosirii (si cat de des se folosea la inceput si cat de des in prezent);
perioada de pauza;
locul in care se consuma (scara blocului, acasa, in masina, in toalete);
persoana cu care a consumat prima oara, sau cea care a influentat primul consum;
efectele simtite "prima oara" ;
efectele simaite in prezent;
gradul de cunoastere a efectelor nocive, constientizarea acestora;
cu cine obisnuieste sa consume;
cum isi petrece timpul liber;
care sunt relatiile cu grupul de prieteni ( inainte si dupa inceperea consumului);
motivul pentru care este cercetat (in studiile de caz 1 si 2);
motivele si circumstantele comiterii faptei;
atitudinea fata de situatia actuala (regrete);
daca exista persoane care voluntar au facut demersuri in vederea ajutarii lor;
daca au fost internati (supradoza, dezintoxicare);
care este accesibilitatea in cumpararea drogurilor;
perspective de viitor.
In vederea realizarii acestei cercetari, am facut patru studii de caz, prin metoda interviului si din perspectiva observatorului participant. Scopul cercetarii a fost aflarea probabilitatii de a trece de la un drog mai usor la unul mai puternic, si de asemenea aflarea factorilor generalizatori care conduc la consumul acestora.
Intrebarile au fost structurate astfel incat sa detalieze cat mai mult raspunsul persoanei intervievate. In aceasta ordine de idei prima intrebare adresata a fost generala, iar urmatoarea individuala in functie de raspunsul dat la prima intrebare. De exemplu: "Ce droguri consumati?", raspuns: " Marijuana si altele care se fumeaza", urmatoarea intrebare: "Asta ati fumat de la inceput sau ati inceput cu altceva?" iar raspunsul: "Prima oara am inceput sa fumez tigari normale. Imi aduc si acum aminte de ameteala aceea placuta de prima oara cand am tras in piept. Am vrut sa am iar senzatia, dar dupa cum se stie, asta se intampla doar primele dati. Apoi am incercat spicy, o planta legala cred. Mi-a placut, era de 100 mai tare ca ameteala de la o tigara de tutun Dupa marijuana si alte chestii".
STUDII DE CAZ
Multe dintre problemele legate de consumul de droguri, dar si de implicatiile acestuia isi au originea in disfunctii de natura familiala. Neavand un cadru adecvat de a se dezvolta, un model demn de urmat, copilul se simte pierdut neavand atentia necesara si urmeaza indeaproape indeletnicirile apropiatilor sai. Acesta nu este capabil sa rationeze daca faptele si comportamentele pe care le vede sunt bune sau rele, pentru ca fara o conduita elaborata, o educatie atenta, nu poti face diferenta intre bine si rau. Aici intervine rolul primordial al parintelui, a carui datorie morala este sa isi educe copilul, sa il invete diferenta intre bine si rau, ce trebuie si ce nu trebuie facut.
STUDIUL DE CAZ NUMARUL 1
S.S.- 25 de ani, roman, Bucuresti.
Fapta savarsita: trafic de droguri.
Mediul familial:
tatal- decedat
mama- 49 de ani, recasatorita, a fugit din tara in 1989, lasandu-si copilul in grija bunicilor
bunicul- 73 de ani, pensionar, fost colonel in armata
bunica- 72 de ani, imobilizata la pat.
Anamneza cazului
Din pacate S.S. nu a avut prea multe de ales. In timpul sarcinii mama sa priza cocaina, asa ca bebelusul a dobandit ceea ce se cheama "dependenta prin nastere" . Prima amintire pe care o are despre prafuri este de la varsta de 5 ani, atunci a vazut prima oara drogul. Dupa moartea tatalui, mama s-a recasatorit. Sotul acesteia a abuzat de mai multe ori fizic de S., intr-una din dati rupandu-i cu o teava de la chiuveta dintii de jos din fata. La revolutia din 1989, mama si noul sot parasesc copilul, lasandu-l in grija bunicilor, si fug in S.U.A. Din copil, devine adolescent dar frustrarea plecarii mamei, care doar ii telefona din cand in cand, nu dispare. Renunta la scoala inainte de terminarea liceului, desi avea toate sansele sa isi formeze o cariera stralucita: provenea dintr-o familie buna, cu multe "relatii" in armata si nu numai, i se trimiteau lunar bani, iar IQ-ul lui era mult peste mediu. A inceput direct cu heroina injectabila, nu droguri usoare, nu fumata, nu prizata. Anturajul a fost cel care a luat hotararea finala pentru el: influenta acestuia l-a determinat sa inceapa consumul.L-am cunoscut pe cand urma sa implineasca 19 ani, iar cand l-am intrebat cati ani are, a raspuns privind prin mine " Implinesc 19, daca ii mai apuc si pe astia". Consuma heroina la vena de 4 ani deja, si avusese tentative de supradoza si sinucidere, dupa cateva incercari esuate de a se lasa. La 22 de ani este prins in timp ce vindea "bile": cineva il vanduse ( in legislatia privind drogurile exista un articol-numarul 16- conform caruia daca un cosumator ajuta politia la savarsirea unui flagrant asupra unui dealer, acesta poate obtine o micsorare la jumatate a pedepsei. "Conform art. 16: persoana care a comis una din infractiunile prevazute la art. 2-10, iar in timpul urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni legate de droguri beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege". De trei ani isi ispaseste pedeapsa, prima oara in Penitenciarul de Maximi Securitate Jilava si acum la Penitenciarul din Giurgiu. Abia de cand a fost transferat in cel de-al doilea a reusit sa se lase de heroina, deoarece nu este la fel de usor de procurat ca in Jilava.
Relatiile cu familia
S.S. intr-un fel tacid invinuieste familia pentru soarta pe care a avut-o, dar spune ca a facut ce si-a dorit. Desi nu recunoaste, abandonul mamei a fost momentul care l-a durut cel mai tare, dar si lipsa tatalui.
Studii
Nu a terminat liceul, dar a avut doua tentative de a isi relua studiile, ambele insa esuate. A lucrat timp de doua luni intr-o fabrica de paine, perioada in care nu a consumat deloc heroina. A revenit la vechile obiceiuri pentru ca munca i se parea ca nu este pentru el.
Situatia socio-economica
Traiul dus in casa bunicilor ii asigura tot ce avea nevoie, mai putin bani necesari pentru procurarea marfii. De aceea, impreuna cu alti "tovarasi" furau, cel mai des genti, telefoane, casetofoane din masini, chiar si capace de roti. In jargon, acest obicei este numit "iesit in oras".
Studiul de caz ne arata ca tanarul si-a gasit toate motivele sau mai bine zis pretextele in a-si incepe activitatea in lumea heroinei. Din pacate insa, tot ce a povestit este adevarat. Cunosc personal subiectul.
STUDIUL DE CAZ NUMARUL 2
B.I.- 24 de ani- roman- Bucuresti
Fapta savarsita: furt
Mediul familial:
tatal-47 de ani-mecanic auto
mama-42 de ani- casnica
Anamneza cazului
Prieten din copilarie cu S.S., istoricul lui B.I. nu este insa la fel de trist. Provenea dintr-o familie modesta, dar normala.A inceput sa consume droguri din curiozitate, deoarece isi vedea aproape zilnic prietenul in diferite stari euforice. In ciuda faptului ca recomandarea insistenta a lui S. era sa nu consume heroina, acesta a inceput sa "traga" la varsta de 17 ani. La fel ca si amicul sau, a sarit peste etapele de fumat si prizat, si s-a initiat cu heroina injectabila. Impreuna cu S., mergea la furat pentru a avea bani de "bile", insa spre deosebire de acesta, lucra cu norma intreaga, inca din adolescenta, impreuna cu tatal sau la atelierul de mecanica auto. La un an dupa ce S. a fost pus dupa gratii, B. a fost prins furand dintr-o masina, si inchis.
Relatiile cu familia
Spre deosebire de prietenul sau, B. descrie relatiile cu familia sa ca fiind normale, ca in orice familie. Nu au existat dezbinari sau scandaluri.
Studii
B.I. a absolvit o scoala profesionala pentru mecanica auto.
Situatia socio-economica
Desi nu provenea dintr-o familie bogata, veniturile familiei I. fiind medii, lui B. Nu i-a lipsit niciodata nimic.
Studiul de caz ne arata ca nu neaparat mediul familial este cel care influenteaza decisiv o decizie drastica a adolescentului, ci mai degraba, anturajul.
STUDIUL DE CAZ NUMARUL 3
A.H.- 23 de ani- romanca- Bucuresti
Mediu familial:
mama-45 de ani- contabila la o banca
tatal-47 de ani- director la o companie de automobile
Scurt istoric
A. a inceput sa fumeze marijuana si droguri legale inca din primul an de facultate. Ocaziile cu care acest lucru se intampla erau rare, la diferite petreceri, iesiri in club sau intruniri cu amicii care aveau aceleasi obiceiuri. Acum , dupa aproape 3 ani de cand a inceput sa consume droguri, ocaziile au devenit zilnice, petrecerile de la inceput rezumandu-se la a fuma cu alti amici de acest obicei in masina.
Relatiile cu familia
Tanara defineste relatiile cu familia ca fiind ca oricare altele, avand doi parintii care s-au straduit si inca o fac sa ii satisfaca toate poftele, de la haine pana la masina, de la excursii pana la cel mai mic capriciu.
Studii
A absolvit S.N.S.P.A. In decursul facultatii, pentru merite a primit o bursa de studii in strainatate. In ultimul an de facultate s-a angajat la un call center international, comunicand cu clientii numai in limba engleza.
Situatia socio-economica a familiei
Datorita functiilor ocupate si nivelului de pregatire avansat, parintii A. i-au putut oferi acesteia orice si-a dorit.
Studiul de caz arata ca motivul pentru care a inceput sa consume in special marijuana a fost anturajul, dupa cum spune, dar si curiozitatea.
STUDIUL DE CAZ NUMARUL 4
R.D.-23 de ani- roman- Bucuresti
Mediu familial:
mama - 48 de ani- administrator firma
sora- 22 de ani - studenta
tatal -50 de ani-inginer- nu locuieste impreuna cu restul familiei, fiind divortat, este recasatorit
Scurt istoric
Locuind intr-un cartier bucurestean unde "iarba" este la indemana oricui, R. a stiut inca de copil ce sunt drogurile si ce efecte au, incepand insa sa le si consume in perioada liceului, in anul terminal. De altfel, coleg de facultate cu A.H., el este cel care a initiat-o pe aceasta in consumul de marijuana.
Relatiile cu familia
Simtindu-se oarecum vinovata de plecarea tatalui, mama lui R. le-a dat lui si surorii lui libertatea de a face ce vor, lasandu-i sa aleaga singuri ce considera ca este mai important pentru ei. Din pacate insa, atat R. cat si sora lui, au ajuns sa consume droguri in casa, de fata cu mama
lor, aceasta permitandu-le acest lucru.
Studii
Ca si A.H., R. este absolvent al S.N.S.P.A. si a lucrat in acelasi loc cu aceasta.
Situatia socio-economica
Fiind intretinuti de mama si de pensia alimentara a tatalui, copiii s-au incadrat intr-o familie cu venituri medii spre mari.
Studiul de caz demonstreaza, ca si in cazul lui S.S. ca lipsa unei autoritati parintesti, poate fi un alt element ce duce la consumul de stupefiante.
In primele doua studii de caz am observat ca principalul si singurul drog utilizat este heroina, inca de la inceput. Pe piata romaneasca acesta este cel mai accesibil drog, putand fi achizitionat aproape de la orice colt de strada daca stii pe cine sa intrebi (si nu trebuie neaparat sa cunosti persoana respectiva, un consumator de heroina se recunoaste dupa semnele fizice-cearcane, pupile dilatate, etc) si cum sa pui intrebarea.
Pentru primii doi subiecti ai interviului lista drogurilor consumate s-a oprit la unul singur. Al doilea drog in topul preferintelor tinerilor este marijuana. "In ceea ce priveste marijuana (cannabisul), ea este cel de-al treilea drog recreativ din lume, urmand imediat dupa alcool si tutun.
Unii autori o considera chiar un veritabil "drog social", deoarece are o mare raspandire sociala, mai ales in randul tinerilor.(Radulescu, Damboeanu, 2006, p. 69)
Pentru A. si R. lupta pentru gasirea unui alt drog care sa le ofere placeri, se da in fiecare zi. Piata de desfacere pentru drogurile usoare in Romania este foarte variata. Se gasesc cu foarte mare usurinta mai ales in cluburi, unde si fara sa vrei ti se ofera pe tava. Oamenii nu se mai feresc din ce in ce mai mult de obiceiurile lor.
Motivele de la care pleaca consumul de droguri difera de la caz la caz, in functie de mediul in care a trait, de situatia economica sau de studii. Cu alte cuvinte drogul nu alege anumiti oameni, ci ii ia la intamplare, in functie de vulnerabilitatea lor.
Un motiv principal intalnit atat in studiul de caz numarul 2, cel cu heroina, dar si in studiul de caz numarul 3, cu droguri usoare, indica ca factor motivant al consumului de stupefiante anturajul. Prietenia mai veche sau recent creata cu un consumator a fost factorul determinant pentru cazurile studiate.
Cel de-al doilea motiv principal il reprezinta curiozitatea de a incerca ceea ce aude ca il face pe cel de langa el sa se simta bine. Aceleasi doua cazuri au manifestat curiozitate pentru senzatiile traite de prietenii lor.
Un alt factor este situatia familiala. Spre deosebire de cazurile la care am facut referire, celelalte doua au ca scuza situatia din familie: unul dintre ei abandonat in copilarie si lasat in grija unor bunici stricti, iar celalalt , baiat fiind a crescut fara o figura paterna care si inspire autoritate.
Insa cel mai important factor este varsta adolescentei. "Cresterea independentei fata de autoritatea parintilor si lipsa responsabilitatilor adulte par sa explice cel mai bine aceasta asociere a consumului de marijuana cu perioada adolescentei. Adolescentii nu mai sunt copii, dar nici nu se confrunta inca cu responsabilitatile adultilor. Aflandu-se foarte putin sau deloc sub influenta adultilor, tinerii tind sa intre in anturajul altor tineri mai experimentati in consumul de marijuana" (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.83).
In toate cele patru cazuri studiate, influenta grupului de care apartineau, a anturajului, a avut un rol primordial in vederea incercarii de a consuma droguri. Adolescentul care nu are o personalitate puternica care sa il impiedice sa ia hotarari sub influenta altora, este prima victima a anturajului din care face parte. De frica de a nu fi marginalizat, el tinde sa faca ce fac si ceilalti membri ai grupului fara sa se mai gandeasca daca e bine sau rau, sau care sunt consecintele actelor sale. "Exista trei moduri prin care prietenii pot influenta experimentarea drogului e catre tanar: (a) prietenii ofera un exemplu de ,legitimare', in sensul ca daca ei considera ca fumatul marijuanei este o deprindere care merita experimentata si continuata, tanarul se va angaja el insusi in consumul drogului; (b) prietenii definei natura experimentarii marijuanei. Ei sprijina si rationalizeaza aceasta experimentare; (c) prietenii furnizeaza, ei insisi, drogul, prin relatiile pe care le au cu diferiti dealeri" (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.85). Astfel in cazul A.H. si al lui B.I. rolul prietenilor care consumau a fost definitoriu.
Efectele fizice ale consumului de droguri este cel pe care l-am descris in prima parte a lucrarii, depinzand doar de tipul de stupefiant. In functie de organismul sau dispozitia fiecaruia, efectele acestuia se pot simti mai mult sau mai putin.
Efectele psihice insa difera de la om la om, in functie de personalitate, planuri de viitor, de dorinta fiecaruia de a continua sau nu consumarea drogurilor.
" In concordanta cu teoriile invatarii sociale, efectele consumului de droguri sunt modelate de catre o anumita cultura sau subcultura si sunt invatate de neofit de la un consumator mai experimentat.() Socializarea unui individ in cadrul subculturii consumatorilor de droguri il determina aa adopte noi norme, valori sau comportamente, care ii sustin identitatea de consumator de droguri" (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.214).
Printre principalele forme de control asupra consumului, dependentei si practic a problemei sociale a drogurilor, se numara tratamentul, educarea prin informare, prevenirea. Toate acestea incearca atat diminuarea numarului de consumatori, dar a criminalitatii si a problemelor sociale cauzate de acest fapt.
Substitutul principal al heroinei in tratamentul medicamentos este metadona. Este singura modalitate pe cale medicinala de a diminua dorinta toxicomanului de a consuma din nou heroina. Aceasta, in combinatie cu un program de consiliere poate duce, insa in putine cazuri la vindecare. Dependenta fizica se trateaza intr-o saptamana, insa problema cea mai mare a cosumatorilor este dependenta psihica, care poate aparea si dupa 10-15 sau chiar mai multi ani de cand nu s-a mai consumat. Unii specialisti insa sunt de parere ca tratamentul pe baza de metadona nu face decat sa diminueze din necesarul zilnic de heroina. " Dincolo de aceste dezbateri cu caracter moral, rezultatele diverselor studii stiintifice de evaluare, realizate timp de mai bine de trei decenii, au demonstrat in mod constant, beneficiile acestora in ceea ce priveste reducerea consumului de droguri ilicite (opioide si non-opioide), a ratelor de mortalitate si morbiditate si a activitatii delicvente si infractionale. Mai mult, tratamentul de mentinere pe metadona s-a dovedit a fi eficient si din punct de vedere al costurilor pe care acesta le implica."(Radulescu, Damboeanu, 2006, p. 266)
Prevenirea consumului de droguri se face in special prin educatia minorilor, adolescentilor, prin indemnarea acestora catre un fel de viata si de distractie sanatos, care sa nu includa consumarea de droguri. In acest sens, programele instituite in scoli si licee sub forma diferitelor campanii antidrog, care atrag de partea lor si voluntari din randul elevilor, au cel mai mare impact asupra tinerilor. Incepand din anul 2000, in tara noastra a inceput o serie de campanii de prevenire si combatere a drogurilor. "De asemenea, la nivelul Capitalei, la nivelul fiecarui sector in parte, au fost infiintate centre de prevenire si consiliere antidrog. PROGRAMUL NATIONAL DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI - declansat la inceputul lunii octombrie, 2001- este coordonat de o comisie interministeriala din care fac parte reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei si Cercetarii si membri ai Institutului National pentru Prevenirea Criminalitatii"(Radulescu, Damboeanu, 2006, p. 279).
Regulamentul de aplicare a dispozitiilor Legii 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri cuprinde, urmatoarele activitati de prevenire a consumului de droguri:
organizarea de programe educative adresate prescolarilor, care presupun promovarea unui stil de viata sanatos in familie aratand importanta sanatatii publice;
organizarea de programe educative adresate elevilor, care presupun activitati de instruire, informare, comunicare, incluse in programa scolara;
organizarea de programe educative pentru adolescenti, in afara scolii, care presupun organizarea, de catre institutiile de invatamant, a unor activitati alternative pentru petrecerea timpului;
realizarea unor campanii mass media care cuprind activitati de informare a populatiei prin intermediul unor mijloace, precum: articole in presa scrisa, anunturi publice, emisiuni, reportaje, concursuri, video si audio-clipuri tematice;
furnizarea de informatii si sfaturi privind efectele negative ale consumului de droguri, precum si posibilitatile de preventie si tratament , care pot fi aduse la cunostinta parintilor, profesorilor, tinerilor si consumatorilor, prin linii telefonice de informare si ajutorare;
organizarea de programe comunitare care presupun activitati ce implica o larga participare a membrilor comunitatii si care includ, intre altele, programe de consiliere psihologica si psihoterapie (Radulescu, Damboeanu, 2006, p.282)
In urma convorbirilor cu expertii din domeniul consumului si dependentei de droguri, in "Sociologia consumului si abuzului de droguri" Sorin M. Radulescu si Cristina Damboeanu, au concluzionat o serie de deficiente cu care se confrunta sistemul medical de ajutorare a toxicomanilor:
absenta anumitor servicii din circuitul terapeutic in care ar trebui inscris in mod normal, un toxicoman pana la vindecarea sa completa, cu alte cuvinte lipsa terapiei pe termen indelungat sub supravegherea cadrelor specializate;
numarul insuficient al centrelor de tratament. In intreaga tara exista doar doua centre de tratament de substitutie cu metadona, ambele localizate in Bucuresti, unul functionand in cadrul Laboratorului de Sanatate Mintala al sectorului 4 si altul la Centrul de Evaluare si Tratament al Toxicodependentilor pentru Tineri ,Sf. Stelian' - numarul dependentilor de droguri este mult peste numarul locurilor disponibile in centrele specializate, iar faptul ca ambele sunt in Bucuresti, cu toate ca cel mai mare numar de drogomani sunt in capitala, face aproape nule sansele unui toxicoman dintr-un alt colt al tarii;
absenta unei continuitati intre verigile existente ale lantului terapeutic- lipsa unei terapii post cura, care sa aibe in vedere psihicul si supravegherea dependentului, ingreuneaza si mai mult vindecarea acestuia, singurul centru fiind langa Bucuresti, la Balaceanca;
absenta unor sustineri legale care sa le permita medicilor sa ii retina in tratament pe toxicomani si sa le monitorizeze ulterior evolutia - o data venit de buna voie la spital, toxicomanul ar trebui retinut prin motive legale daca doreste intreruperea tratamentului si intoarcerea la vechile obiceiuri;
lipsa unor programe terapeutice de tipul Narcoticii Anonimi - sunt dependenti care provin din familii bune, care doresc tratament, consiliere si indrumare medicala si totusi nu o fac de teama de a nu se afla despre viciul lor, rusinandu-se de acesta.
lipsa unei retele de asistenta sociala, care sa se ocupe de toxicomani in orice etapa a lantului terapeutic - asistentul social este acela care incearca sa il cunoasca pe cel spitalizat prin intermediul anchetei sociale, cunoscandu-i originile, "descosandu-l" pe acesta de toate detaliile vietii de pana la sosirea in centrul de dezintoxicare;
lipsa unui numar suficient de cadre (medici, psihologi, etc) - care sa aibe in grija tratarea dependentei,
derogarea de orice responsabilitate si lipsa de implicare in tratament a majoritatii parintilor ai caror copii sufera de tulburari de adictie - cei mai multi dintre parinti considera ca o data ce si-au adus copilul la spital, acesta devine responsabilitatea medicilor, multi dintre ei absolvindu-se de orice obligatie pe care ar avea-o, practic "paseaza mingea";
colaborarea modesta intre furnizorii de servicii medicale si Agentia Nationala Antidrog () aceasta activitate se rezuma la transmiterea catre Agentia datelor statistice privind numarul pacientilor internati;
deficientele care intervin la nivelul Ministerului Sanatatii si care tin, in special, de proasta gestionare/ alocare a resurselor financiare si umane;
lipsa mediatizarii problematicii consumului si dependentei de droguri - exista foarte putine mesaje televizate sau radio-difuzate cu privire la recomandarea de a nu consuma droguri, si foarte putine campanii antidrog care sa fie atat de puternic reprezentate incat sa nu treaca neobservate nici macar toxicomanului care nu mai traieste decat pentru urmatoarele "linii". Singurul mesaj care imi vine in minte este cel pe care il transmite un prezentator de televiziune la sfarsitul fiecarei emisiuni "Spune NU drogurilor".
Sugestii mai bune decat ale unor oameni care au cercetat in detaliu problema nu cred ca pot gasi. Cert este ca drogurile sunt o problema, ca o boala careia i se cauta inca remediu, iar Romania nu este pregatita pentru ea. Trebuie sa ne informam si sa credem ceea ce aflam despre efectele nocive ale drogurilor, nu sa le tratam de parca ar fi exagerari menite doar sa ne sperie. Drogurile exista din ce in ce mai des la orice colt de strada, iar tentatia poate veni in orice moment, din partea oricui, daca nu ne-am stabilit bine de dinainte ce este bun si ce nu. "Consumul de droguri va exista cat timp vor exista nemultumiti, si in paralel, traficanti.Acestia vor exista cat timp vor sti ca obtin profituri imense. Pana la urma , totul se rezuma la o ecuatie relativ simpla, social-economica" (Turlea, 1991, p. 171). Atat timp cat pe piata va exista cerere, va exista si oferta. Daca cererea ar putea fi stopata printr-o prevenire violenta chiar, oferta ar disparea.
Campaniile anti-drog ar trebui conduse in primul rand de fosti toxicomani, de oameni care au avut de suferit direct din cauza consumului, de familiile acestora. Doar acestia pot spune cu adevarat care sunt metodele cele mai eficace in prevenirea si controlarea sistemului drogurilor. Un toxicoman sau fost toxicoman stie unde sa-si caute "marfa", deci poate ajuta politia la descoperirea retelelor de trafic. De asemenea stie ce inseamna durerea unui sevraj, deci stie de ce are nevoie un pacient in cazul lui, fie ca e vorba de medicamente sau de consiliere. Un toxicoman stie cum sa iti explice ce e moartea pentru ca o asteapta in fiecare zi, el traind intre doze, nu zile. Știe sa povesteasca cum ar fi vrut sa faca si altceva, dar drogurile i-au distrus viata. In campania "Alege sa traiesti" in care am fost voluntar in timpul liceului, in locul unor profesionisti care sa vorbeasca despre riscurile drogurilor am ales sa mearga cu noi din liceu in liceu, si din clasa in clasa, un toxicoman care sa le vorbeasca liber elevilor. Groaza se citea pe fetele lor la auzul cuvintelor acestuia. Studii poate face orice om are acces la internet sau la biblioteca. Pe orice site destinat drogurilor, problema este expusa amplu, cu toate componentele sale chimice, cu toate senzatiile, si toate riscurile. Insa nu toate au un impact atat de puternic pe cat il are o marturie "live". Și pentru aceasta nu e greu sa gasesti voluntari. Drogatii nu sunt doar saracii de la coltul strazii care se gandesc ca prin asta isi fac viata mai frumoasa pentru cateva minute, pentru ca oricum alta sansa in viata nu considera ca au. Ei provin si din familii cu venituri medii, sau chiar sarace dar cu o educatie buna, din familii foarte bogate , oameni care ar putea sa vorbeasca pe intelesul copiilor (pentru ca rata de varsta de la care se incepe consumul este intr-o continua scadere) sau elevilor.
Acestei lucrari am atasat o parte din prima scrisoare trimisa din penitenciar de S.S., subiectul studiului de caz numarul 1. Acesta isi exprima regretul ca nu si-a dat seama decat prea tarziu, in ce fel drogurile i-au distrus viata, tineretea.
Daca un tanar sau o clasa de tineri de liceu, ar putea avea macar o data ocazia sa vorbeasca cu un toxicoman sau fost toxicoman, rata cresterii numarului de consumatori in randul tinerilor ar creste substantial. Teama pe care ti-o da o marturie a unui om care s-a resemnat de tanar cu moartea desi nu sufera de nici o boala grava, asteptarea acesteia, pot ingrozi pe oricine. De aceea cred ca in campaniile antidrog, nu ar trebui folosite vedete, ci exemple vii. Oamenii simt sinceritatea din glas, in defavoarea textului citit de pe prompter.
COORDONATOR STIINTIFIC: Prof. univ. dr. DAN BANCIU
Abraham P., (1991) POLITICI SOCIALE PRIVIND PREVENIREA ȘI COMBATEREA CRIMINALITATII, Bucuresti, Editura Expert
Abraham P., (2004) PREVENIRE ȘI CONSILIERE ANTIDROG , Bucuresti, Editura MAI
Abraham P., ASISTENTA ȘI REABILITAREA PERSOANELOR CONSUMATOARE DE DROGURI, Bucuresti, Editura National
Abraham P., (2004) DROGURILE- REGLEMENTARI INTERNATIONALE ȘI INTERNE, Bucuresti, Editura Dacia
Abraham P., (2005) PREVALENTA CONSUMULUI DE DROGURI IN ROMANIA- STUDIU IN POPULATIA GENERALA, Bucuresti
Abraham P., (2005) CAPCANA DROGURILOR, Bucuresti, Editura Detectiv
Chelcea S., 2001, METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE,
Popescu O., Achim V., Popescu A.L., (2004) VIATA IN HEXAGONUL MORTII, Bucuresti, Editura Fiat Lux
Radulescu M. S., Damboveanu C.(2006) "SOCIOLOGIA CONSUMULUI SI ABUZULUI DE DROGURI" , Bucuresti, Editura Lumina Lex
Trifan G., coord. Prof.univ.dr.Abraham P., MOARTEA ALBA (2003), Braila, Editura Olimpiada
Turlea S., (1991), BOMBA DROGURILOR, Bucuresti, Editura Humanitas
Ferreol G., (2000), ADOLESCENTII ȘI TOXICOMANIA, Iasi, Editura Polirom
BIBLIOGRAFIE ON-LINE
ABUZUL ȘI DEPENDENTA DE SUBSTANTE PSIHO-ACTIVE-https://www.univermed-cdgm.ro/dwl/cap4.pdf
RAPORTUL ANUL 2006- SITUATIA DROGURILOR IN EUROPA- BOLI INFECTIOASE ȘI DECESE LEGATE DE CONSUMUL DE DROGURI - https://ar2006.emcdda.europa.eu/ro/home-ro.html?CFID=8315070&CFTOKEN=c61d237c4492f9af-B1A91BB6-D74A-05F9-59620938F6CB7F19&jsessionid=3830fc3a960229af7f6e312f3a1175487940
DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE-https://dexonline.ro/search.php?cuv=interviu
POLITIA ROMANA- https://www.politiaromana.ro/Drogurile.htm
AGENTIA NATIONALA ANTIDROG- https://www.ana.gov.ro/rom/index.php -fotografiile si graficele se pot gasi pe site-ul Agentiei Nationale Antidrog.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4542
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
