Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Protectie sociala si politici impotriva discriminarii rromilor

Sociologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Protectie sociala si politici impotriva discriminarii rromilor



Romania este privita, cel putin prin intermediul statisticilor, ca o tara primitiva politic, cu o populatie intoleranta vizavi de minoritatile etnice, religioase si sexuale. O tara in care batranilor nu li se acorda nici un rol social, iar populatiei de etnie rroma nu li se asigura nici un viitor. Pentru prima oara de la inceputul negocierilor cu Uniunea Europeana, statul a pregatit, cel putin la nivel declarativ, un proiect punctual de combatere a discriminarilor de toate felurile si care care va reprezenta primul test european al Romaniei integrate. Ca imagine externa, majoritatea declarata a romanilor va depinde in foarte mare masura de respectarea drepturilor minoritatilor, pe criteriile stricte ale Uniunii.

Practicile politice discriminatorii care duc la conturarea si cristalizarea unei

politici de segregare sunt extrem de diverse de la cele 'soft', preponderent simbolice

si pana la cele 'hard' care, adeseori, sunt forme ale violentei extreme. Scopul acestor

practici este de a pastra o anumita ordine sociala si politica prin eliminarea corpurilor

straine.

Comportamentul nostru, determinat de stereotipuri si prejudecati, este

adeseori cauza unei comunicari dificile si a conflictelor, in special a celor etnice.

A construi stereotipuri este o functie naturala a mintii umane, care dorind sa

atenueze anxietatea fata de necunoscut, simplifica realitatea complexa si ajuta corpul

si mintea noastra sa dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari.

Dar a construi stereotipuri si a le utiliza este periculos, deoarece simplifica

realitatea umana complexa negand unicitatea fiecaruia dintre noi. Atunci cand

construim stereotipuri, adeseori completam datele care ne lipsesc cu ajutorul

cunostintelor si informatiilor luate din baza noastra de date. Dar cu cat cei pe care ii

observam sunt cultural diferiti de noi, cu atat mai mare este posibilitatea de a gres i

atunci cand ne construim si ne folosim de stereotipuri.

Stereotipurile etnice adeseori conduc la prejudecatti, comportamente care se

manifesta prin actiuni si emotii incarcate negativ. Prejudecatile bazate pe simplificarea

oricarui grup de oameni intr-un stereotip ingust si negativ poate avea consecinte

tragice cum ar fi discriminarea, violenta si in cazuri extreme genocidul.

Rromii reprezinta intre 2 si 7 la suta din populatia Romaniei, sunt cei mai saraci dintre saraci, au sanatatea cea mai precara si conditii de locuit mizerabile. Ei alcatuiesc grupurile sociale cele mai vulnerabile, fiind prezenti in numar disproportionat de mare in toate categoriile sociale defavorizate : in randul celor lipsiti de mijloace materiale, al somerilor pe termen lung, al lucratorilor calificati, al celor fara educatie sau cu educatie sumara, membri ai unor familii numeroase, oameni fara documente de identitate, fara domiciliu stabil sau chiar fara cetatenia tarii in care locuiesc.

In conditiile prezentate, daca ar fi sa fie aplicate corect, programele guvernamentale menite sa imbunatateasca situatia grupurilor dezavantajate ar trebui s acorde rromilor atentia de care au nevoie. Masurile de protectie sociala, aplicate egal, fara discriminare, ar trebui sa furnizeze raspunsuri proportionale cu dificultatile carora rromii sunt obligati sa le faca fata. Intr-un sistem lipsit de discriminare, rromii ar beneficia de programele guvernamentale in egala masura cu restul populatiei. In practica insa, multe dintre programele de asistenta, sanatate si locuinte ii exclud pe rromi, lipsindu-i de protectia de care au nevoie.

Rromii au dificultati in indeplinirea conditiilor impuse de normele de protectie sociala. Obligati, mai des decat alte grupuri, sa se mute dintr-un loc in altul, in cautare de mijloace de trai, uneori alungati, ei obtin si pastreaza mai greu documentele de identitate. Uneori autoritatile locale considera asezarile rromilor  temporare - chiar daca ele exista de zeci de ani - si le refuza inregistrarea domiciliului stabil. Nerecunoasterea domiciliului stabil in localitatile in care ei locuiesc de facto blocheaza sau ingreuneaza acesul la ajutoarele sociale si asistenta medicala. In unele cazuri, legislatia sociala defineste familia in asa fel incat membrii familiilor celor care nu au mijloace de trai sin u sunt casatoriti civil- adica majoritatea tinerilor familii rrome- nu au acces la asigurarile de sanatate.

Unii reprezentanti ai autoritatilor locale si/sau nationale abuzeaza de puterea pe care functia le-o ofera. Supraestimand veniturile reale ale familiilor rome, unii asistenti sociale, le blocheaza accesul la beneficiile sociale. Unii medici de familie refuza sa primeasca pacienti rromi. Spitalele le refuza asistenta medicala, autoritatile locale organizeaza mai putine servicii de transport si salubritate in zonele locuite de rromi in comparatie cu zonele locuite de un numar comparabil de persoane apartinand populatiei majoritare.

Puterea de a decide asupra tipului si nivelului serviciilor puse la dispozitia populatiei apartine autoritatilor fiecarui stat. Guvernele trebuie si pot sa modifice programele sociale in functie de cerintele trecerii de la un sistem economic la altul. Ele pot justifica politicile sociale pentru a raspunde cerintelor momentului.

Discriminarea directa si indirecta inrautateste conditiile de viata ale rromilor situati, deja, intr-o pozitiei net favorizata. In ultimii ani, in loc sa le asigure protectie, guvernele au limitat protectia sociala si si-au utilizat resursele pentru a mentine rromii la marginea societatii.

Prevederile tratatelor internationale, regionale si normele nationale apara cu fermitte principiile nediscriminarii si egalitatii in fata sanselor. Ele prevad ca discriminarea pe motive rasiale sau etnice violeaza drepturile omului, incalca interactiunea sociala pozitiva, precum si buna functionare a institutiilor publice. Organismele si tribunalele interntionale, regionale si interne au declarat clar ca prevedirile referitoare la nediscriminare se aplica nu numai drepturilor civile si politice, ci si celor economice, sociale, culturale.

Standardele nationale si regionale interzic tratamentele diferentiate pe baza de rasa sau etnie, daca  criteriile pentru o asemenea diferentiere nu sunt rezonabile si obiective si daca diferentierea nu urmareste un scop legitim, dupa cum se specifica in conventiile internationale despre drepturile omului.  

Standardele internationale si regionale interzic majoritatea formelor de discriminare directa sau indirecta. Discriminarea directa apare cand  o persoana este tratata, din cauza originii ei rasiale sau etnice, mai  putin favorabil decat a fost tratata sau ar fi tratata alta persoana, aflata intr-o situatie compatibila .[2]

Discriminarea indirecta exista atunci cand  o prevedere, un criteriu sau o practica  aparent neutra creaza persoanelor de o anumita origine rasiala sau etnica un dezavantaj in comparatie cu alte persoane, cu exceptia cazului in care acea prevedere, acea practica sau acel criteriu sunt justificate obiectiv printr-un scop legitim si mijloacele de realizare a acelui scop sunt adecvate si necesare .[3]

Definitia discriminarii rasiale din Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (ICERD). Serveste ca punct de plecare al analizelor multor organisme si observatori internationali. Conventia statueaza ca termenul  discriminare rasiala  se va aplica oricarei distinctii, excluderi , restrictii sau preferinte intemeiate pe rasa, culoare, ascendenta sau origine nationala sau etnica, care are scopul sau efectul de a anula sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, in conditii de egalitate, drepturilor omului si libertatilor fundamentale in sfera politica in sfera politica, economica, sociala, culturala sau in orice alt domeniu al vietii publice. 

Tratatele internationale fac, de asemenea, distinctie intre discriminarea rasiala directa si indirecta, si le interzic pe ambele. De exemplu, refuzul de a acorda ajutoare sociale sau asistenta medicala subventionata de stat sau refuzul de a acorda unei persoane sau unui grup dreptul de a se stabili intr-un anumit loc pe criterii etnice sunt considerate forme de discriminare directa si sunt interzise de normele de drept international. Discriminare indirecta exista atunci cand politicile adoptate de guverne afecteaza negativ si disproportionat un anumit grup protejat chiar daca, aparent, politica respectiva nu este indreptata impotriva acelui grup si grupul nu este numit in mod expres. Discriminarea indirecta poate exista, indiferent daca exista sau nu intentia de a discrimina.

Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a statuat ca discriminarea indirecta violeaza stndardele internationale de drepturile omului in egala masura ca si discriminarea pozitiva.

Cu privire la acordarea ajutoarelor sociale, organismele internationale care monitorizeaza aplicarea tratatelor privind drepturile omului au subliniat ca guvernele nu pot face diferentieri directe sau indirecte, in functie de rasa beneficiarilor. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale (CESCR) noteaza ca discriminarea rasiala in ceea ce priveste  accesul la hrana precum si mijloacele si drepturile de procurare ei    este interzisa si ca   serviciile medicale, bunurile si serviciile trebuie sa fie accesibile tuturor, mai ales, celor mai vurnerabile sau marginalizate catagorii ale populatiei, de fapt si de drept, fara discriminari pe nici unul din criteriile interzise

Cu toate ca unele tratate internationale declara ca statele semnatare pot opera discriminari pe bza cetateniei, norma care se prefigureaza este ca guvernele nu trebuie sa procedeze intr-o asemenea mniera referitor la drepturile fundamentale.

Cateodata guvernele pot invoca motive valabile pentru aplicarea unor tratamente diferite pe criterii rasiale. Unele tratate si organisme internationale cu rol interpretativ, prevad ca guvernele pot adopta programe de discriminare pozitiva, pentru anumite grupuri si pe perioade limitate de timp. Comitetul pentru drepturile omului a mentionat ca un stat ca un stat pote acorda trament preferential unui grup anume pe o perioada definitiva, ca parte a obiectivului general de a asigura egitate de drepturi. Conventia cere statelor sa interzica discriminarea rasiala in exercitiul tuturor drepturilor recunoscute prin Declaratia Universala Drepturilor Omului si alte conventii privitoare la drepturile omului.

Interdictiile internationale impotriva discriminarii creaza obligatii pentru sistemele legislative, administrative si juridice ale statelor mentionate de raport. Romania, Bulgaria si Macedonia au ratificat Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (ICCPR), Pactul international cu privire la drepturile civile si politice (ICESCR), Conventia cu privire la drepturile copilului (CEDAW), si Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (ICERD).

In domeniul discriminarii, se pare ca exista un expert in fiecare multime. Multi oameni iti vor spune ca doar pentru faptul ca tu te simti discriminat, nu inseamna neaparat ca ai fost victima unui act discriminatoriu. Si nu exista nici o urma de indoiala ca nu ar fi adevarat - nu toate actele dureroase sunt discriminatorii. In primul rand, foarte putine persoane care nu sunt experti stiu intr-adevar multe despre ceea ce este sau nu este considerata discriminare rasiala conform legii. Legea internationala in domeniul anti-discriminarii este de fapt foarte puternica. Conform legii internationale, cei mai multi experti sunt de acord ca interzicerea discriminarii rasiale are puterea de a gazdui legea internationala - adica, discriminarea rasiala este interzisa oriunde, chiar daca tara ta nu a adoptat legi prin care sa o interzica sau nu a ratificat ICERD.

In anumite tari unde lucreaza Centrul European pentru Drepturile Rromilor (CEDR), multi oameni cred ca romii sunt impotriva discriminarii, pentru ca legea sau Constitutia declara discriminarea ilegala, recunoaste in mod explicit rromii ca minoritate sau ceva asemanator. Aceasta reprezinta o neintelegere a ideii de discriminare asa cum este aplicata in prezent in Europa. Doar pentru faptul ca prevederea legala sau Constitutia interna care interzice discriminarea exista in tara ta, nu inseamna ca discriminarea nu are loc. Existenta unei legi impotriva discriminarii in tara ta nu exclude posibilitatea ca tu sa fii discriminat - inseamna doar ca tu detii un instrument impotriva discriminarii. De fapt, poti fi discriminat in diferite moduri in fiecare zi.

Legislatiile internationale si europene recunosc necesitatea ca statele sa acorde un sprijin social minim cetatenilor lor. Declaratia Universala a Drepturilor Omului acorda dreptul la un nivel de viata adecvat,  incluzand alimentatia, imbracamintea, locuinta, asistenta medicala si serviciile sociale necesare precum si dreptul la ajutor social in caz de somaj, boala, handicap, varsta inaintata, sau pentru orice alta lipsa de mijloace de trai datorata unor circumstante ce nu pot fi controlate[7] Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale, culturale, (ICESCR) mentioneaza ca statele partenere au obligatia sa recunoasca dreptul fiecaruia la asistenta sociala, inclusiv la asigurarile sociale   si ca  o protectie speciala ar trebui acordata mamelor pentru o perioada rezonabila, inainte si dupa nastere

Anul 2007 a fost desemnat, la nivel european 'Anul European al Egalitatii de Sanse pentru Toti' (AEEST). Astfel, in fiecare tara membra UE se vor desfasura o serie de actiuni pentru cresterea gradului de constientizare asupra dreptului la egalitate si nediscriminare, precum si asupra problemei discriminarii multiple. Romania a pregatit o strategie nationala pentru implementarea AEEST, document ce a fost transmis Comisiei Europene pentru aprobare iar saptamana viitoare urmeaza sa fie analizata si aprobata strategia propusa de tara noastra. La nivel national Organismul de Implementare al AEEST este Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF). Bugetul alocat pentru organizarea Anului European al Egalitatii de sanse in Romania este de 602.600 euro. Masurile si activitatile care se vor organiza la nivel national, local sau regional sunt cofinantate din bugetul UE cu suma de 301.300 euro, restul sumei fiind alocata de la bugetul de stat.

Un studiu recent realizat de Programul pentru Participarea Romilor (RPP) din cadrul Open Society Institute 'Broadening the agenda, the Status of Romani women in Romania' arata ca in proportie de 43% femeile rrome considera ca nu au drepturi egale cu barbatii iar motivul il reprezinta inegalitatile ce rezulta din diferenta de statut social dintre respondente si barbatii romi precum si din cauza traditiilor. De asemenea, studiul a relevat faptul ca 67,9% femei rome sunt casnice si doar 11% sunt angajate cu toate formele legale. Motivul pentru care numarul de participante pe piata munci este atat de mic se datoreaza discriminarii multiple de care acestea sufera, au declarat 58,4% din femeile rrome intrebate.
Diferentele de gen pe piata muncii, in cazul populatiei rroma sunt evidentiate in cadrul studiului realizat de catre UNDP 'Faces of poverty, faces of hope' lansat in anul 2005 care arata ca barbatii rromi neangajati sunt in proportie de 20%, in timp ce femeile rrome in proportie de 35%. Diferentele intre barbatii si femeile rromi se accentueaza si in functie de tipul de activitati prestate pe piata muncii, aceste diferente fiind mai ales influentate atat de educatia formala cat si de cea informala. In aceasta privinta, femeile rrome in proportie de 23% cu varste peste 16 ani nu beneficiaza de educatie formala precum si 35% dintre femeile din vechea generatie. Doar 3,7% urmeaza studii liceale. In privinta barbatilor rromi cu varsta de peste 16 ani doar 14% au beneficiat de educatie formala, respectiv 16% in cazul barbatilor din vechea generatie. Motivul principal, asa cum releva si studiul Bancii Mondiale este faptul ca 3 din 5 rromi traiesc in conditii de saracie extrema.
Conform ultimului recensamant (2002), procentul reprezentat de cetatenii apartinand diferitelor minoritati nationale se ridica la peste 10% din totalul populatiei. Astfel, in Romania exista 20 de minoritati nationale, reprezentate in Parlament prin intermediul a 19 organizatii (minoritatile ceha si slovaca au optat pentru o organizatie comuna).
Principalele probleme semnalate in Strategie sunt: inexistenta unui cadru legislativ complet si coerent referitor la statutul minoritatilor nationale; deficiente in aplicarea legislatiei existente (educatie, cultura, administratie locala, justitie, mass media etc.), mai ales la nivel regional si local; discrepante notabile intre capacitatea de organizare si actiune a organizatiilor minoritatilor nationale; slaba reprezentare a femeilor si a tinerilor apartinand minoritatilor nationale in viata publica; persistenta unor stereotipuri negative referitoare la unele minoritati nationale in opinia publica si in mass media; insuficienta promovare a identitatilor multiple si a diversitatii etnoculturale, lingvistice si religioase, ca fundamente ale coeziunii in societatea actuala.
Tema rasismului revine cu regularitate. Pentru ca populatia unui spatiu locuibil este esentialmente perceputa prin prisma etnica, problema coabitarii intre comunitatile identificate ii priveste pe toti. Marturiile imbraca, in aceasta situatie, doua aspecte contrastante. Primul tip de reactie consta in implicarea in impartirea populatiei in comunitati si evaluarea comportamentului celorlalti tinand seama de propria pozitionare. Cealalta gama de discurs se bazeaza pe o atitudine mai putin implicate. Ceilalti traiesc in comunitate; interlocutorul se detaseaza de mase, aruncand o privire de observator asupra relatiilor interetnice.

Coabitarea unei comunitati diferite in acelasi spatiu genereaza adesea tensiuni sau opozitii ireductibile. Aceasta tendinta se agraveaza in contextele sociale diferite, cand populatiile aflate fata in fata sunt excluse in societatea globala. In aceasta situatie rasismul gaseste teren favorabil pentru a se dezvolta.

Desi rromii sunt cetateni romani si teoretic egali cu toti ceilalti, au fost prezenti in Romania de peste 600 de ani si majoritatea au ca limba materna romana, ei sunt inca vazuti ca straini pentru simplul fapt ca arata diferit. Un alt lucru ignorat este ca multi rromi si-ar fi continuat migratia spre centrul Europei daca nu ar fi fost tinuti in sclavie in Tarile Romane (ca dovada faptul ca multi au plecat dupa abolirea sclaviei). Rromii sunt vazuti ca invadatori, cand situatia este exact invers: ei eu fost obligati sa ramana pe teritoriul tarii noastre.

Ne aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de intelegere din partea romanilor care duc la saracie, la cresterea criminalitatii si la lipsa de educatie scolara in randul rromilor, care duc la mai multa discriminare, lipsa de respect. Afirmarea rasiala se impiedica intotdeauna de un fel de interdictie si nu reuseste sa isi croiasca drum pana la excluderea finala a celuilalt. Faramitarea populatiei in comunitati face dificila constituirea unei legitimitati care ar fi agresata de un grup anume si spre care ar putea sa convearga criticile.

Recunoscand dreptul romilor de a fi diferiti, majoritatea tarilor central si est-europene au inceput sa pregateasca mediatori si asistenti educationali pentru romi, care fac legatura intre comunitatile lor si scoli. Ministerul Educatiei de la Bucuresti afirma ca Romania este un lider regional la capitolele: manuale pentru romi - de la cele de gradinita si pana la cursurile universitare; invatatori pentru romi; actiune afirmativa. Universitatile au locuri speciale pentru studentii romi iar liceele sunt obligate sa primeasca 2000 de elevi romi in fiecare an. Dar majoritatea lor provin din Bucuresti, unde nivelul de viata este mai ridicat si doar cativa romi din regiunile sarace ale tarii ajung liceeni. Oficialii din domeniul educatiei avertizeaza ca, daca nu vor exista, in paralel, si politici sociale, atunci tinerii romi care iau parte la programele special formulate pentru ei ar putea sfarsi de unde au venit: in excludere si saracie.

Prin Hotararea nr. 430/2001, modificata prin Hotararea nr. 522/2006 se

prevad imbunatatirea accesului romilor la o locuinta decenta si la servicii publice de tip

apa, electricitate, canalizare si sisteme de incalzire precum si asigurarea accesului

universal la pachetul minim de servicii medicale prevazut de lege, inclusiv pentru

populatia de etnie roma. Se prevede asigurarea participarii directe a beneficiarilor la

proiectarea, reabilitarea si construirea efectiva a obiectivelor atat ca voluntari cat si ca

angajati. Cresterea accesului romilor la serviciile medicale publice se va realiza prin



includerea lor in sistemul asigurarilor de sa natate (pe baza parteneriatelor dintre:

DSP, CNAS, ONG), cu accent pe problematica de sanatate a femeilor si copiilor.

De asemenea este prevazuta introducerea unor masuri privind minoritatea

roma in procesul de recrutare a personalului din structurile Ministerului Administratiei

si Internelor si ale Ministerului Apararii Nationale. Astfel MAI va introduce masuri

afirmative in procesul de recrutare a ofiterilor si subofiterilor de politie din randul

cetatenilor de etnie rroma, cu precadere in comunitatile compacte de romi. Se vor

acorda de catre MEC in colaborare cu MAI, MApN, SRI etc. locuri distincte candidatilor romi in institutiile scolare si universitare cu profil militar.

Sistemul de asistenta sociala este sursa principala de ajutor guvernamental pentru cei foarte saraci, catgorie in care se incadreaza cea mai mare parte a rromilor din regiune. Alocatiile pentu copii si sprijinul acordat familiilor numeroase sunt extrem de importante pentru familiile rromilor care, in medie, sunt alcatuite dintr-un numar mai mare de persoane decat familiile apartinand grupurilor majoritare.

Rromii continua sa reprezinte subiectul unei discriminari larg raspandite in societatea romaneasca. Cu toate acestea, implicarea guvernului in rezolvarea acestei situatii ramane redusa si nu s-a realizat un progres substantial in acest domeniu de la data ultimului raport periodic. Absenta progresului in rezolvarea problemei discriminarii impotriva romilor este un subiect ridicat si in rapoartele periodice precedente. Guvernul romanesc s-a angajat in actiuni salutare la sfarsitul anului 2000 cand a introdus o ordonanta privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.

Datorita lipsei de acte de identitate valabile, multor romi li se refuza dreptul la vot si, in consecinta, dreptul la participare efectiva intr-o societate democratica. In plus, incalcarea dreptului la vot si manipularea romilor in timpul alegerilor au fost fapte raportate atat in urma alegerilor locale din mai si iunie 2000, cat si a alegerilor generale din noiembrie 2000 din Romania.

Actualul sistem de protectie sociala traverseaza o perioada de criza, determinata, in principal, de politicile defectuoase si incoerente promovate in ultimii ani. Acestea au creat grave dezechilibre si disfunctionalitati in sistemul asigurarilor sociale, cum ar fi:

scaderea continua a numarului contribuabililor, in paralel cu cresterea fara precedent a persoanelor asistate;

cresterea numarului de persoane care desfasoara activitati pe cont propriu si nu platesc contributii la asigurari sociale;

imbatranirea populatiei, fenomen pregnant in perioada de tranzitie si cu tendinta de accentuare;

cresterea numarului pensionarilor de asigurari sociale;

numarul foarte mic de agricultori care se asigura pentru obtinerea unei pensii;

scaderea substantiala a varstei medii de pensionare, din pricina multiplelor posibilitati de pensionare anticipata;

cresterea numarului de persoane afectate de somaj si cuprinse in diverse programe de asistenta sociala;

amploarea muncii 'la negru';

Sistemul de protectie sociala din Romania include, dar nu se limiteaza la asistenta sociala pentru persoanele si familiile fara venituri si familiile cu copii. Ea mai cuprinde ajutoarele de somaj, asigurarile sociale de sanatate, beneficile si serviciile institutionale suplimentare pentru copii aflati in dificultate.

Pentru a pune in aplicare acest proces de protectie sociala pentru ajutorarea famiilor rrome au fost adoptate strategii pentru imbunatatirea echilibrului socio-economic, initiandu-se programe de integrare a familiilor de rromi in comunitate

acordarea de teren in suprafata de maxim 0,5 ha, in folosinta directa si gratuita familiilor de rromi nevoiase, in limita disponibilului;

relansarea mestesugurilor/meseriilor specifice rromilor;

reintegrarea in munca/participarea prin munca la dezvoltarea comunitatilor locale;

dezvoltarea incubatoarelor de mici intreprinzatori pentru rromi;

dezvoltarea programelor nationale privind ameliorarea conditiilor de viata, prin colaborare cu actorii societatii civile (educatie pentru sanatate, civica, solidaritate familiala etc.)

Opt parlamentari, reprezentanti ai minoritatilor din Camera Deputatilor, au depus o propunere legislativa pentru completarea pct.i) art.16 din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Printre semnatari se numara si deputatii Amet Aledin (UDTTMR) si Ibram Iusein (UDTMR).

Demersul acestora vine in concordanta cu prevederile art.8 din Legea nr.46/2003 a drepturilor pacientilor care stipuleaza ca, in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna. Concret, deputatii propun modificarea legislatiei in vigoare in sensul incadrarii de personal medical cunoscator a limbii minoritatilor nationale si in unitatile care asigura asistenta de sanatate publica. Initiativa legislativa vrea sa permita eliminarea deficientelor constatate, in timp, in comunicarea medic-pacient in cazul persoanelor apartinand unor etnii nationale. 'Nivelul calitatii serviciilor medicale este conditionat de o comunicare medic-pacient cat mai clara si mai edificatoare in vederea stabilirii unui diagnostic cat mai precis', sustin deputatii Amet Aledin si Ibram Iusein in expunerea de motive atasata initiativei legislative. Proiectul a fost respins de Senat, insa camera decizionala este Camera Deputatilor. Ajuns in Camera Deputatilor, acesta a trecut cu bine de doua 'hopuri': Comisia juridica, de disciplina si imunitati si Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale. In ambele comisii, proiectul legislativ a primit aviz favorabil cu o majoritate de voturi. In acest context, el urmeaza a fi supus votului in plen si, in functie de rezultat, modificarea solicitata de parlamentari urmand a fi facuta si aplicata.

In urma cu cateva luni a fost de asemenea initiat proiectul "Sa rezolvam problemele noastre impreuna" derulat in parteneriat de Fundatia ECHOSOC din Romania si Open University Subotica din Serbia. Acesta a incearcat sa creioneze situatia romilor din cele doua ari in anumite domenii ale vietii sociale. In plus, au fost aduse o serie de recomandari menite sa contribuie la identificarea cailor fezabile de interventie pentru soltionarea diverselor probleme aparute.

Aceste publicatii au fost sprijinite de America's Development Foundation (ADF) in

cadrul programului "Regional Partnership for Democracy" (RPD), finantate prin

USAID Romania.

In proiect au fost implicatii si alte asociatii precum : Asociatia CATALACTICA, Bucuresti; Fundatia Phoenix, Bucuresti; Agentia pentru Dezvoltare Comunitara "Impreuna", Bucuresti; Fundatia Aven Amentza, Bucuresti; Fundatia pentru Dezvoltarea Sociala a Romilor - Ramses, Dej; Uniunea Democratica a Romilor, Petrosani; Institutul Intercultural, Timisoara; Rrominterpress, Belgrad; European Voivodina, Novi Sad; International Scientific Forum 'Danube - River of Cooperation' (ISF'DRC'),

Belgrad; The Modern Society Movement (MSM), Zemun.

Printre obiectivele acestui proiect s-au numarat:

. Evaluarea modului in care sistemul de protectie sociala raspunde nevoilor reale

ale familiilor de romi;

. Identificarea principalelor beneficii sociale care se adreseaza populatiei roma

(alocatia pentru copii, ajutorul social), evaluarea efectelor perverse generate de

aceste masuri si a gradului de focalizare al acestor masuri pe populatia de romi;

. Recomandarea unor masuri pentru o mai buna focalizare a sistemului de

securitate sociala pe popula ia de romi;

. Furnizarea de informatii si solutii pentru actiune.

Baza acestui proiect este sustinuta metodologic de analiza documentara a lucrarilor de referinta in domeniu si de analiza secundara a unor date de cercetare. Principalele surse de date sunt lucrarile realizate de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV), rezultate in urma unor cercetari pe esantioane reprezentative pentru populatia de romi din Romania in 1992 si 1998.

Avem in vedere si cercetari de natura calitativa realizate prin metoda interviului de

grup (focus-group) si a interviului individual derulate de ICCV in judetul Buzau,

precum si de UNICEF si Salvati Copiii in cadrul a 10 comunitati de romi distribuite

geografic in toate regiunile istorice ale Romaniei.

Datele de cercetare si analiza documentara sunt completate de observatia directa

a autorului care in decursul ultimilor ani a participat la o serie de cercetari de teren

in cateva zeci de comunitati de romi din Romania.

Principala problema este ca in timp ce o mare parte a populatiei de romi, din cauza veniturilor precare, se afla intr-o situatie de dependenta sociala care necesita

asistenta din partea statului, in fapt sistemul de securitate sociala se focalizeaza

doar intr-o mica masura pe populatia de romi. Acest lucru are consecinte negative,

precum saracia extrema si excluderea sociala, care caracterizeaza segmente largi

ale populatiei de romi din Romania. In afara erorii de excluziune in raport cu

populatia de romi, principalele transferuri sociale, precum alocatia pentru copii si

ajutorul social, genereaza o serie de efecte perverse cu consecinte negative.

Date de cercetare demonstreaza faptul ca o mare parte a populatiei de romi se

afla in situatia de saracie extrema, fapt ce le-ar justifica statutul de asistati sociali.

Comparativ cu populatia majoritara incidenta saraciei extreme este mult mai

ridicata in randul populatiei de romi.

Saracia nu este doar mai raspandita printre romi decat in cazul populatiei

majoritare dar si amploarea saraciei este cu mult mai ridicata decat in cazul

majoritarilor. Date relativ recente1 arata ca "venitul mediu pe persoana [in cazul

romilor n.n.] se situeaza in jurul valorii de 150000 lei vechi, ceea ce reprezinta

aproximativ 15% din salariul mediu net pe economie al acelui moment [1998, n.n.].

Datele aceluiasi raport reflecta un raport de 40% intre venitul mediu pe persoana

la nivelul populatiei totale si salariul mediu net pe economie". In aceste conditii

aproape 70% dintre romi apreciaza ca veniturile nu le ajung nici macar pentru



strictul necesar.

Putem concluziona ca o mare parte a romilor se afla in situatie de saracie, chiar de

saracie extrema care ar necesita focalizarea sistemului de protectie sociala pe

acest segment. Au fost intreprinse o serie de masuri de protectie sociala carora le-au fost identificate si efectele perverse ce le insotesc pentru ca in final sa propunem o serie de recomandari menite sa imbunatateasca situatia actuala.

Trebuie precizat ca romii participa intr-o masura foarte mica la piata muncii motiv

pentru care veniturile salariale au o pondere foarte scazuta pe ansamblul

populatiei de romi. Astfel in timp ce in cazul romilor, din totalul populatiei

ocupate, numai 27,5% sunt salariati, la nivel national aceasta pondere fiind de

58,4%. In acelasi timp, datorita faptului ca doar o mica parte dintre romi au, sau au

avut, statutul de salariat, ponderea somerilor este de peste 12 ori mai mare pe

ansamblul populatiei decat in cazul romilor (6,3 % fa a de 0,5%). In aceste conditii

putem aprecia ca ponderea romilor beneficiari ai ajutorului de somaj si ai alocatiei

de sprijin este cu mult mai mica decat in cazul populatiei majoritare. La fel sta

situatia si in ceea ce priveste ponderea beneficiarilor de pensie care este de patru

ori mai mica decat in cazul populatiei pe ansamblu. Putem spune ca

marginalizarea si chiar excluderea romilor de pe piata muncii determina ca

sistemul de asigurari sociale sa participe doar intr-o mica masura la bunastarea

familiilor de romi.

Ne-am astepta ca sistemul de asistenta sociala sa compenseze aceasta excludere

a romilor de pe piata formala a muncii si sa reduca polarizarea sociala dintre

majoritatea populatiei si populatia de romi. In fapt, unele

masuri de asistenta sociala care aveau o buna focalizare pe segmentul roma au

fost desfiintate, in timp ce altele au fost modificate generand efecte perverse, iar o

a treia categorie se acorda discretionar. In 1995 a fost desfiintatat alocatia speciala

acordata mamelor cu 3 si mai multi copii, beneficiu social care contribuia intr-o

masura ridicata la bugetul famiilor rome. Desfiintarea acestui beneficiu a afectat

negativ populatia roma pentru care "media de copii pe femeie in conditiile in care

fertilitatea nu este incheiata pentru multe dintre ele este de 4,35 (7665 copii la

1757 mame) fa a de 1,79 copii/femeie pe intreaga populatie conform

recensamantului din 1992 (E. Zamfir, C. Zamfir, 1993, p. 79)"

Ponderea femeilor rrome care au nascut 4 copii este dubla decat la nivel national, a celor care au nascut 5 copii este de patru ori mai mare, iar aceasta tendinta se pastreaza incazul cresterii numarului de copii. Este evident ca aceasta masura desfiintarii alocatiei suplimentare a afectat in primul rand familiile rome, privandu-le de un suport necesar.

O masura criticabila ni se pare si conditionarea alocatiei pentru copii de prezenta

scolara incepand cu anul 1994. Alocatia pentru copii constituie cea mai frecventa

sursa de venit de care beneficiaza 66,2% dintre romi. Principalul efect negativ al

acestei legi este transformarea ei dintr-o masura universalista intr-o masura

constrangatoare adresata exclusiv familiilor ai caror copii frecventeaza scoala.

Desi nu este mentionat explicit, obiectivul legii este de a creste participarea

scolara a romilor caracterizata prin nivele foarte scazute. Ori, in multe cazuri,

aceasta conditionare a aloca iei de o valoare insuficienta (aproximativ 5 USD) si in

continua erodare priveaza familiile de romi care nu pot acoperi costurile colaterale

legate de scoala (rechizite, imbracaminte, incaltaminte, hrana, transport s.a.) de

un suport absolut necesar intretinerii copiilor. Sunt privati de acest drept aproape

20% dintre copiii romi care nu au frecventat niciodata sistemul scolar plus alti

aproximativ 30% copii romi care abandoneaza scoala pe parcursul inva amantului

obligatoriu. Practic, jumatate din copiii romi sunt exclusi de la acest drept prin

aceasta masura discriminatorie. In plus datorita plecarii la munci sezoniere in

agricultura si absetei copiilor de la scoala, multe familii de romi nu beneficiaza de

acest drept pentru cateva luni pe an. Desi se pare ca prezenta scoalara s-a

imbunatatit asa cum arata datele de chestionar (88,2% dintre copiii romi vin zilnic

la scoala) si discutiile cu cadrele didactice, procentul celor nescolarizati ramane

relativ acelasi. Daca in planul atragerii romilor catre scoala legea nu are un impact

semnificativ, in schimb reuseste supraaglomerarea scolilor (care functioneaza in

multe cazuri ca scoli roma segregate in care stau cate 3-4 copii in banca) si prin

aceasta scaderea performantei scolare. In plus perceptia romilor despre scoala nu

se imbunata este ci dimpotriva, profesorul devine un fel de administrator al

veniturilor familiei in loc de a reprezenta un model social de urmat.

O alta forma de asistenta sociala care teoretic ar trebui sa acopere un segment

larg al populatiei de romi este ajutorul social. Introdus prin legea nr. 67/1995 si

bazat pe principiul solidaritatii sociale, ajutorul social ar fi urmat, teroretic, sa

reprezinte o sursa permanenta de venit pentru toate familiile care realizeaza

venituri lunare mai mici decat un plafon lunar stabilit prin lege. Acest din urma

plafon nu are insa practic nici o semnificatie, nefiind corelat de vreun indicator

relevant precum pragurile de saracie, salariul minim. In mod practic, stabilirea

plafonului se face in functie de resursele disponibile, ajutorul social putand sa

acopere doar pe cei mai saraci 10% si nu toate persoanele aflate sub pragul de

subzistenta. Beneficiul de ajutor social consta in diferenta intre plafonul stabilit prin

lege si veniturile familiei in conditiile in care se face dovada veniturilor familiale si a

inregistrarii la oficiul fortelor de munca, procedura ce trebuie reluata la fiecare 3

luni. Masura testarii mijloacelor este nu doar costisitoare din punct de vedere

administrativ dar si dificil de realizat in conditiile in care economia neagra de ine o

pondere ridicata in ansamblul economiei, fiind o sursa de venituri ocazionale

nesupusa inregistrarii. In plus, pentru populatia de rromi cu o incidenta a



analfabetismului de aproape 50%, birocratia excesiva constituie un impediment

major in completarea aplicatiilor pentru obtinerea ajutorului social. Oricum, cea mai

mare deficienta a acestei masuri este caracterul discretionar al acordarii sale,

decizia fiind lasata la nivelul autoritatilor locale in functie de resursele disponibile.

Ca si in cazul legii pamantului, in care improprietarirea romilor este lasata la

latitudinea autoritatilor locale in functie de terenul existent si oferirea ajutorului

social este blocata in cele mai multe cazuri in comunitatile de romi. In ancheta din

1998 peste trei patrimi dintre rromii chestionati se considerau indreptatiti sa

primeasca ajutor social din partea statului desi doar unui sfert dintre intervievati li

s-a recunoscut si aprobat dreptul la ajutor social. Pentru 16,4% dintre ei raspunsul

a fost negativ, alti 5,2% fiind inca in asteptarea raspunsului. Exista si un grup de

20% persoane, care din diferite motive nu au depus dosarul de solicitare a

ajutorului, desi se cred indrepta i i sa primeasca. Aproape jumatate dintre acestia

sunt descurajati, considerand ca oricum ajutorul "nu se da". Pentru ceilalti motivul

pentru care nu au dosarul depus este legat de lipsa actelor doveditoare necesare.

"Desi pe alocuri cea mai importanta sursa de venit a gospodariei, ajutorul social nu

este o sursa sigura de venit. Dintre cei carora li s-a recunoscut dreptul la ajutor

social doar 24% au beneficiat de el integral pe durata scursa intre inceputul anului

si momentul cercetarii. Mai mult 43% dintre ei nu beneficiasera de ajutor pe nici

una dintre cele 3 luni ale anului 1998" (Simona Ilie, 2001, pg.12).

Din discutiile purtate cu etnicii rromi a reiesit ca acordarea ajutorului social se face

mai mult conjunctural, in timpul sau in preajma campaniilor electorale. Dincolo de

deficientele structurale ale sistemului de protectie sociala care exclude o mare

parte a rromilor de la beneficiile sociale, lipsa actelor de identitate este un alt motiv

important de excludere sociala. In functie de estimari, intre 4 si 5 % dintre romi nu

au acte de identitate, ceea ce ii exclude de la obtinerea unor beneficii sociale si in

primul rand a aloca iei pentru copii precum si de la obtnerea asistenti medicale

gratuite.

Recomandarile semnatarilor proiectului initiat vizeaza in principal eliminarea efectelor perverse ale masurilor de protectie sociala descrise si o mai buna focalizare a sistemului de securitate sociala pe segmentul rroma.

. Initierea unor politici active de ocupare a fortei de munca in cazul romilor

menite sa-i scoata pe acestia din situatia de dependenta sociala si sa-i puna

sub protectia sistemului de asigurari sociale. Ne gandim la introducerea discriminarii pozitive pe piata muncii in favoarea romilor, sprijinirea cu credite a romilor care vor sa initieze o afacere, corelarea politicilor educationale cu politicile ocuparii fortei de munca.

. Improprietarirea romilor din mediul rural, astfel incat acestia sa aiba o sursa

sigura de venituri menita sa-i scoata din starea de dependen a sociala.

. Modificarea legii ajutorului social prin:

. simplificarea procedurilor birocratice;

. corelarea beneficiului de ajutor social de pragul minim de subzistenta;

. acordarea obligatorie, prin lege, a beneficiului in cazul familiilor care fac

dovada eligibilitatii.

. Acordarea alocatiei pentru copii neconditionata de prezenta scolara. In acest fel

aproape jumatate dintre copiii romi ar putea primi acest suport absolut necesar

pentru o dezvoltare normala.

. Pentru cresterea participarii scolare a romilor ar putea fi introdus un sistem

suplimentar de burse scolare pentru copiii care provin din familii rome cu o

situatie economica precara.

. Reluarea acordarii aloca iei suplimentare pentru mamele cu mai mult de trei

copii. Renuntarea la aceasta masura nu a scazut natalitatea in randul populatiei

de romi, in schimb a inrautatit conditiile de viata ale acestei populatii;

. Cresterea oportunitatilor de educare a romilor, in general, si a femeilor rome, in

special, deoarece educatia si normele culturale au o influenta mai puternica

asupra natalitatii decat politicile pro sau antinataliste.

Strategia de imbunatatire a situatiei romilor este importanta nu numai pentru ca reprezinta punctul de vedere al Guvernului Romaniei privind gestionarea situatiei

romilor, dar este o asumare politica a unei schimbari care vizeaza politici sociale, cu

obiective foarte clare: prevenirea si combaterea discriminarii institutionale si sociale, pastrarea identitatii etniei romilor, asigurarea sanselor egale pentru atingerea unui standard decent de viata si stimularea participarii etniei romilor la viata economica, sociala, culturala, educationala si politica a societatii.

Ceea ce este foarte important in schimbarea pe care o propunem este ca succesul acestei strategii nu depinde numai de Guvern, ci si de participarea activa a societatii civile si mai ales a comunitatii de romi. Daca vrem sa combatem discriminarea si sa schimbam stereotipurile existente despre romi, trebuie sa intelegem ca acest lucru implica responsabilitati nu numai din parte majoritatii, ci si din partea organizatiilor romilor, liderilor si membrilor comunitatilor de romi.

Candet Claudia

Master : Drept European. Drepturile Omului si Imperativul Nediscriminarii

Bibliografie :

  1. Gilles Ferreol "Identitate, cetatenie si legaturi sociale", Editura Polirom

Vasile Burtea, Documentele de stare civila si cetatenie in comunitatile cu popula ie de rromi, Bucuresti, 2001,

Simona Ilie, Standardul economic al gospodariilor de rromi, Bucuresti, 2001

https://www.catalactica.org.ro/echosoc/Publications/EDUCATION_AND_YOUTH1.pdf

5. https://www.guv.ro/obiective/interetnice/punctaj%20presa.pdf



Comitetul pentru drepturi civile si politice (CCPR),  Nediscriminare, Comitetul general nr.18, a 37-a sesiune (10 noiembrie 1989)

Directiva Consiliului Uniunii Europene 2000/43/EC din 29 iunie 2000, art.2.1.2.a

Ibid, atr.2.1.2.b

Conventia internationala asupra eliberarii tuturor formelor de discriminare rasiala (ICERD), art.1.1

CESCR, "Dreptul la hrana adecvata",Comitetul general nr.12, 12 mai 1990, E/C.12/1999/5, par. 18

CESCR, "Dreptul la cel mai inalt posibil standard de sanatate", Comentariul general 14 (11 mai 2000), par. 12(2)(i)

Declaratia Universala a Drepturilor Omului (UNDHR), ART.25, Alineatul 1

Pactul International cu privire la drepturile economice, social esi culturale (ICESCR), art. 9

ICESCR,art. 10 adauga,  in timpul acestei perioade mamelor angajate ar trebui sa li se acorde concediul platit sau u concediu in care sa primeasca beneficii sociale adecvate 

Gilles Ferreol "Identitate, cetatenie si legaturi sociale", Editura Polirom, pag. 27





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1371
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved