Analiza comparativa a climatului de investitii in diverse tari

Analiza comparativa a climatului de investitii in diverse tari

Dupa cum subliniaza, pe buna dreptate, economistul rus, S. V. Fomisin, "in stiinta economica notiunea de "climat investitional" se afla inca in proces de constituire. De obicei, prin climatul investitional se subintelege totalitatea factorilor politici, social-economici, financiari, socio-culturali, organizatorici, juridici si geografici, care sunt prezenti, intr-o tara sau alta, si care atrag "sau resping" capitalul strain".

Toate tarile lumii au elaborate, in prezent, politici de atragere a investitiilor straine. Aceste politici au in vedere urmatoarele momente:

1) Dreptul de intrare si stabilire. Aceasta vizeaza mai ales accesul la piata, formele de investire, domeniile, conditiile de retragere sau repatriere a profitului etc.

2) Dreptul asupra terenului, vizand forma prin care se poate accede la terenul pe care se realizeaza investitiile sau la alte categorii de teren.

3) Stimulente investitionale, vizand, mai ales, scutiri de impozite si taxe, alte facilitati acordate investitorilor straini.

Experienta mondiala arata ca ameliorarea climatului investitional reprezinta conditia principala de atragere a investitorilor straini. Crearea climatului investitional favorabil a fost si va ramane si pe viitor una dintre principalele sarcini ale politicii economice a tarilor cu economie de piata si a celor cu economie in tranzitie. Analiza surselor literare mondiale, ce tin de investitiile straine, demonstreaza ca, initial, climatul investitional in diferite tari se deosebea considerabil in functie de oranduirea lor economica, de nivelul de dezvoltare si de scopurile politicii economice. Ulterior, a aparut tendinta durabila de atenuare a deosebirilor in regimurile investitionale nationale, care s-a intensificat, in ultimul sfert al sec. XX si la inceputul secolului XXI, sub influenta proceselor de globalizare. Tendinta respectiva a aparut dupa stabilirea "regulilor de joc" unice1 in sfera activitatii investitionale din cadrul gruparilor economice deja existente.

O influenta esentiala asupra climatului investitional al tarii o are, de asemenea, politica economica a statului in domeniul investitiilor de capital straine; participarea tarii la sistemul de conventii internationale; gradul si metodele interventiei statului in economie; eficienta activitatii aparatului de stat; consecventa in promovarea politicii economice. Influenta statului asupra climatului investitional se efectueaza prin intermediul politicii industriale: stimularea cooperarii dintre investitorii straini si cei autohtoni, stimularea activitatii de export a intreprinderilor cu participarea straina etc.

In ultimul deceniu, marea majoritate a tarilor lumii au perfectionat intruna climatul investitional, facandu-l mai atractiv pentru investitorii straini. Astfel, numai in anul 2004, un numar de 102 tari si-au modificat regimurile investitionale, anume pentru a atrage mai multe investitii straine (tabelul 9). Au fost simplificate procedurile de "intrare" in tara a ISD, au fost reduse impozitele si s-au deschis noi sectoare pentru investitorii straini. Tarile lumii s-au pomenit atrase intr-o concurenta acerba in privinta crearii celor mai favorabile conditii pentru investitiile straine. Liberalizarea regimurilor investitionale a fost deosebit de cuprinzatoare si profunda in anii 2003-2005.

De notat ca, in acesti ani, a crescut, desi in proportii mult mai mici, si numarul modificarilor mai putin favorabile pentru ISD, ceea ce vorbeste despre accentuarea unor tendinte protectioniste in privinta investitorilor straini. Oricum, momentan, imbunatatirea climatului investitional ramane o prioritate pentru marea majoritate a tarilor lumii.

Modificarile regimurilor investitionale ale tarilor lumii in anii 1992-2005

Sursa: UNCTAD, World Investment Reports 2006, tabelul I.11.

Expertii in domeniul investitiilor au calculat ca doar in anii 1992-1997, 94% din toate inovatiile din lume, referitoare la capitalul strain, au fost orientate asupra ameliorarii climatului investitional.

Experienta mondiala demonstreaza ca elementele climatului investitional in tarile in curs de dezvoltare si in cele cu economia in tranzitie, in mare masura, sunt incomparabile cu cele din tarile dezvoltate. In politica de atragere a capitalului strain, guvernele lumii aplica o diversitate mare de masuri speciale de atragere a ISD: fiscale, vamale, financiare si de alta natura.

Analiza politicilor de atragere a ISD promovate de unele tari inalt dezvoltate

Multi investitori sunt atrasi de astfel de tari industrial dezvoltate precum sunt SUA,Germania, Franta, Marea Britanie, Japonia, in special, din doua motive principale: aceste tari dispun de cele mai mari piete si de o situatie politica si economica stabila. Tinand cont de piata lor voluminoasa, cererea solvabila, nivelul inalt de dezvoltare al economiei si nivelul inalt al competitivitatii, in ultimele decenii, lider in atragerea ISD sunt SUA. Majoritatea tarilor industrial dezvoltate incearca sa plaseze investitiile lor in SUA, fiindca aici piata interna este vasta, puterea de cumparare a populatiei este in crestere, iar stabilitatea politica este certa.

Japonia atrage investitorii straini prin stabilitatea sa politica si economica, existenta infrastructurii dezvoltate, sistemul monetar si financiar stabil, posibilitatea de investire in ramurile tehnologic avansate, dar, mai ales, prin forta de munca mai calificata si mai ieftina, in comparatie cu SUA si Franta. Analiza politicii investitionale contemporane a Japoniei arata ca aceasta a fost definitiv elaborata inca in anul 1980 si este orientata spre atragerea investitiilor straine. Japonia este saraca in resurse naturale, de aceea, a pus intotdeauna accentul pe dezvoltarea ramurilor exportatoare. Pentru producerea marfurilor competitive pe piata mondiala, ea a utilizat tehnologiile avansate, a atras specialisti calificati pentru instruirea cadrelor si a creat o infrastructura foarte dezvoltata. Un rol deosebit, in dezvoltarea cu succes a Japoniei, revine capitalului american. Actualmente, toate companiile, create cu participarea investitiilor straine, sunt persoane juridice ale Japoniei, carora li se acorda "regim national". Este necesar a mentiona ca procedura accesului investitiilor straine la economia Japoniei este foarte simpla: prin intermediul Bancii Japoniei se inregistreaza informatia cu privire la continutul tranzactiei de investire, care, ulterior, este aprobata automat de catre Ministerul de Finante si de catre un minister de ramura in decurs de 30 de zile.

Analiza atractivitatii investitionale a unor tari in curs de dezvoltare

China este o tara ce se dezvolta cu ritmuri inalte si care are cele mai favorabile conditii pentru ISD, indeosebi dupa aderarea acesteia la OMC (in 2001). In prezent, China este cea mai reusita tara, din punct de vedere al atragerii investitiilor straine directe.

Climatul investitional din China se caracterizeaza prin urmatorii factori pozitivi:

- Stabilitatea politica;

- Proportiile vaste ale teritoriului si ale pietei interne;

- Forta de munca calificata (mai cu seama, pentru necesitatile industriei prelucratoare), care accepta salarii foarte mici;

- Imaginea pozitiva (in special, vizavi de productia si livrarea marfurilor industriale pe pietele occidentale);

- Sustinerea si interesul deosebit pentru activitatea investitionala din partea statului;

- Ritmurile foarte inalte ale modificarilor in toate sferele economiei.

In decursul a doua decenii precedente, incepand cu anul 1979, guvernul chinez a acordat intreprinderilor cu capital strain, in comparatie cu cele autohtone, un regim preferential. Pentru investitorii straini a fost creat un sistem al inlesnirilor fiscale si vamale, in special in zonele economice libere (ZEL). In etapele timpurii de functionare a ZEL, sistemul a fost deosebit de eficient. Dar, incepand cu anul 1994, cand fluxul anual al investitiilor straine a atins cifra de 2,5 mlrd. dolari, are loc o apropiere treptata a conditiilor de activitate pentru investitorii straini si autohtoni.

Guvernul Chinei a intreprins, de asemenea, si alte actiuni, care au activizat procesul investitional: liberalizarea treptata a accesului capitalului strain la ramurile si raioanele inchise, masuri speciale de stimulare pentru investitorii straini mici si mijlocii. In prezent, ramurile prioritare pentru atragerea investitiilor straine in China sunt: energetica, industria usoara, alimentara, textila, farmaceutica; producerea materialelor de constructie, chimia si metalurgia; constructia de masini si utilaje; producerea utilajului pentru extragerea petrolului de pe fundul marii; electronica, producerea mijloacelor de telecomunicatii si a utilajului medical.

Pe langa inlesnirile create investitorilor straini, guvernul chinez pune in fata acestora si un sir de conditii destul de dure. Astfel, activitatea economica eficienta a intreprinderilor mixte trebuie, neaparat sa fie bazata pe aplicarea celor mai avansate tehnici si tehnologii, pe metodele stiintifice de gestionare a afacerilor, pe diversificarea asortimentului productiei, cresterea calitatii, economia de energie, materie prima, materiale, pe sporirea ponderii productiei destinate exportului si pe sporirea veniturilor valutare, pe pregatirea personalului administrativ si tehnic autohton de inalta calificare. In prezent, peste 50% din intreaga productie fabricata in China este confectionata la intreprinderile cu participarea capitalului strain. In calitate de directie prioritara pentru politica sa investitionala, guvernul chinez prevede liberalizarea, in continuare, a legislatiei investitionale prin inlaturarea restrictiilor asupra investitiilor capitale in sfera bancara, asigurarilor, a comertului cu amanuntul si cu ridicata, telecomunicatiilor etc. Inlesnirile fiscale pentru investitorii straini vor fi treptat anulate, climatul investitional favorabil va fi asigurat pe calea perfectionarii institutiilor economiei de piata. Multe decizii sunt, deja, aprobate in conventiile bilaterale ale Chinei cu alte state, incheiate in procesul efectuarii tratativelor cu privire la aderarea acestora la OMC.

Singapore si Hong-Kong, desi au teritorii nu prea mari, au, in schimb, o pozitie geografica avantajoasa, fapt ce le transforma in centre foarte atractive pentru efectuarea activitatilor de tranzit, comert, tranzactii financiare si reexport. Are importanta si stabilitatea politica si sociala, atitudinea favorabila fata de ISD.

India prezinta interes pentru investitori prin proportiile sale, stabilitatea relativa, existenta clasei medii calificate, vorbitoare de limba engleza. Factorii de atenuare a atragerii investitiilor ii reprezinta atitudinea guvernului fata de investitori si birocratismul. Multi straini considera aceasta tara imprevizibila pentru investire.

Brazilia este o tara atractiva pentru investitorii straini, in primul rand, datorita resurselor sale naturale, prin forta de munca relativ ieftina, prin capacitatea de absorbire a pietei interne.

Cea mai mare parte a investitiilor straine parvine din SUA, Germania, Japonia. Africa si Orientul Apropiat prezinta interes din punct de vedere al climatului investitional doar in privinta resurselor naturale. Exceptie face Republica Sud-Africana, care a atins succese considerabile in atragerea ISD.

Analiza climatului investitional in tarile in tranzitie din Europa Centrala si de Est

Experienta acestor tari prezinta o importanta deosebita pentru Republica Moldova, care si-a fixat drept obiectiv strategic prioritar integrarea europeana. Tarile din aceasta categorie sunt atractive prin faptul ca au o piata interna in crestere si prin cheltuieli de productie mai mici, decat in tarile occidentale, din contul valorii mai scazute a resurselor (indeosebi, a fortei de munca).

Ele poseda o infrastructura de transport dezvoltata, geografic sunt situate favorabil si cheltuielile tranzactionale sunt mici. Intr-o serie de tari, sunt create zone vamale libere, fapt care contribuie la fluxul considerabil al capitalului in productiile noi.

Polonia, Ungaria, Republica Ceha sunt calificate de catre investitori straini drept tari ale Europei Centrale, cu o cultura inalta, care au fost intotdeauna lideri in efectuarea reformelor de piata, mai devreme decat altele au atins stabilitatea financiara si au depasit recesiunea provocata de tranzitie. Ungaria, Republica Ceha si Polonia sunt apropiate si teritorial de tarile occidentale - exportatoare de ISD. Ele sunt utilizate de catre investitorii straini in calitate de intermediari ai relatiilor economice cu Rusia, deoarece aici este mult mai usor si mai putin riscant sa obtii tot necesarul, decat in Rusia. In perioada interbelica, dar si anterior, aceste trei tari s-au manifestat deja ca state industriale dezvoltate, cu traditii bogate in producerea marfurilor de inalta calitate, de exemplu, producerea berii in Republica Ceha ori a vinului in Ungaria). Pe piata externa, aceste state sunt reprezentate, in special, de marfurile constructiei de masini, ale industriei chimice, farmaceutice, cosmetice, poligrafice.

Tarile mai sus-mentionate sunt atractive pentru investitorii straini datorita urmatoarelor avantaje:

a) amplasarea strategica, ce asigura accesul atat la pietele occidentale, cat si la cele orientale;

b) existenta fortei de munca calificate si ieftine pentru dezvoltarea tehnologiilor avansate;

c) atitudinea pozitiva fata de investitiile occidentale;

d) experienta pozitiva a multor proiecte investitionale (in ramura automobilelor, alimentara).

Unele din cele mai complicate probleme teoretice si practice ale ISD sunt: in ce masura trebuie admise aceste investitii in economia tarii? Este, oare, rational ca ISD sa fie admise in toate ramurile sau statul trebuie sa limiteze si poate chiar sa interzica accesul acestora in anumite ramuri?

In urma cu circa doua decenii, cunoscutul economist american, Peter H.Lindert, analizand aceasta problema, constata ca, in acel moment, guvernele unor tari nu numai ca limiteaza, dar chiar interzic cu desavarsire investitiile straine directe in unele ramuri, cum ar fi extragerea zacamintelor naturale, domeniul bancar, editarea ziarelor, producerea bauturilor racoritoare.

Aceeasi abordare o gasim si in cele mai recente publicatii din mai multe tari, in special din Rusia. Astfel, intr-un articol publicat la inceputul anului 2007, economistul rus, A. Amosov, isi pune intrebarea daca este rational ca comertul cu amanuntul sa fie dat pe mainile mai dibace ale firmelor straine? Si raspunde: "Reiesind din niste considerente generale, o anumita parte a comertului cu amanuntul poate fi cedata pentru a-i familiariza pe consumatorii si intreprinzatorii rusi cu un nivel mai inalt al tehnologiilor de deservire. In acelasi timp, nu trebuie uitat faptul ca comertul pe teritoriul Rusiei trebuie sa asigure, in primul rand, realizarea produselor create de producatorii autohtoni si doar ca un supliment la aceasta functie este admisibil de a se ocupa cu promovarea marfurilor straine pe piata noastra. Pe langa toate calitatile pozitive ale firmelor comerciale straine, ele prezinta un neajuns principial: nu sunt cointeresate de dezvoltarea productiei de marfuri in Rusia".

In aceeasi ordine de idei, au actionat si tarile in tranzitie din Europa Centrala si de Est, care, in pofida faptului ca se pregateau, deja, sa adere la Uniunea Europeana si nu admiteau un comportament discriminatoriu fata de investitorii straini, totusi, au mentinut mult timp anumite restrictii in privinta ISD si anume:

a) asupra anumitor sfere de atragere a ISD (in Polonia, aceasta se referea la industria de aparare si sistemul de administrare a porturilor maritime si aeriene);

b) referitoare la dreptul de proprietate a companiilor straine in unele ramuri si tipuri de activitate cu orientare strategica (in Ungaria - in industria de aparare si liniile aeriene nationale, in Slovacia - in radiodifuziune, in Slovenia - in asigurari, administrarea fondurilor de investitii, audit, activitatea de editare si radiodifuziune);

c) referitoare la drepturile de proprietate a investitorilor straini asupra pamantului (in special cu destinatie agricola) si imobilului (exceptie constituiau companiile tarilor UE si OCDE).

Obtinerea obligatorie a licentei asupra unui sir de activitati pentru investitori s-a mentinut doar in doua tari - Polonia si Republica Ceha (servicii bancare, de brokeraj si de asigurare, tele si radiodifuziunea, servicii de paza, iar in Polonia - inclusiv si serviciile de telecomunicatii si de posta, productia preparatelor farmaceutice si a celor medicale, utilarea obiectelor de transport, extragerea minereurilor).

In scopul compensarii riscurilor si cheltuielilor investitorilor straini, ce tin de caracterul de tranzitie al economiilor, in anii '90 se utilizau pe larg, pentru atragerea capitalului strain, stimulente speciale - indulgente vamale si impozitare ori inlesniri investitionale directe. Astfel, pe langa acordarea inlesnirilor fiscale si a subventiilor de stat, se creeaza zone vamale libere si parcuri industriale (teritorii vamale libere de tip industrial), se acorda inlesniri fiscale investitorilor, antrenati in activitati in zonele "nefavorabile", precum si "vacante" (facilitati) impozitare de 10 ani investitorilor mari.

Vom analiza, in continuare, stimulentele acordate de unele tari din aceasta regiune investitorilor straini. In Cehia, setul de masuri stimulative cuprindea:

- scutiri de taxe vamale pentru echipamente importate;

- crearea unor zone speciale la cerere, pentru investitorii importanti;

- acordarea de terenuri cu preturi reduse si acces la facilitati;

- acordarea de subventii (2470 USD/loc de munca) pentru crearea de locuri de munca in zonele cu probleme economice.

In Polonia, statul acorda investitorilor straini urmatoarele facilitati si stimulente:

scutiri de impozite pentru 10 ani si posibilitatea reducerii cu 50% a impozitului pe profit in urmatorii 10 ani;

reduceri de impozit pe profit cu pana la 35% in cazul firmelor care realizeaza un volum ridicat de export.

In Ungaria, instrumentele eficiente de atragere a ISD sunt:

scutiri de impozite pe profit intre 5 si 10 ani, in functie de marimea investitiei;

scutirea cu 100% de impozit pe profit pe timp de 5 ani pentru investitiile facute in activitatile de cercetare-dezvoltare, pentru investitii in capacitatile de productie din zonele prioritare;

acordarea de credite nerambursabile de pana la 25% din valoarea investitiei, precum si credite fara dobanda.

Incepand cu anul 2000, in politica investitionala a tarilor-candidate la aderarea la UE, au fost introduse modificari serioase, deoarece facilitatile, in vigoare in anii 90, incalcau principiile conditiilor egale pentru investitorii straini si autohtoni, valabil pentru tarile UE. Astfel, in Slovacia, au fost anulate mijloacele speciale pentru stimularea investitiilor straine. Ungaria a incetat acordarea vacantelor (facilitatilor) impozitare de 10 ani pentru investitorii mari. In acelasi timp, unele sisteme de stimulare a investitorilor nu numai ca se mentin, ci si se completeaza periodic cu mijloace noi. Spre exemplu, Republica Ceha si Slovacia continua stimularea activa a investitorilor atat la nivel de stat, cat si la cel municipal. Polonia, in anul 2001, si-a adaptat sistemul de subventionare de stat la normele europene, incluzand subventiile in categoria instrumentelor politicii de dezvoltare regionala.

In prezent, accentul in politica de atragere a ISD s-a deplasat, de la acordarea inlesnirilor investitionale si sustinerii investitorilor asupra reducerii poverii fiscale in scopul stimularii activitatii economice si sporirii competitivitatii, in ansamblu.

Prima tara, care a micsorat brusc impozitul asupra venitului inca in anul 1995, a fost Ungaria, urmata, dupa o perioada de 5 ani, de Slovacia, Polonia si alte tari. Partenerii occidentali se pronunta impotriva utilizarii instrumentelor fiscale in calitate de mijloace de lupta concurentiala pentru atragerea ISD. Dar, netinand cont de restrictiile UE, un sir de tari din regiune continua politica de reducere a presiunii fiscale, reducand impozitul pe venit in Ungaria - pana la 12%, iar Bulgaria din anul 2006 - pana la 10%.

Din punct de vedere al atractivitatii pentru investitorii straini, tarile din CSI sunt clasificate de catre organizatiile economice internationale in trei grupuri de tari.

1. Primul grup il reprezinta tarile exportatoare de resurse energetice: Azerbaidjan, Kazahstan, Rusia si Turkmenistan.

2. Grupul al doilea este format din tarile, care nu au rezerve mari de resurse energetice, dar promoveaza activ reformele: Armenia, Georgia, Kargazstan, Moldova, Tadjikistan si Ucraina.

3. Grupul al treilea cuprinde tarile, care, foarte incet si "fara entuziasm", efectueaza reformele: Belarus si Uzbekistan.

In primul grup de tari, ISD se deosebesc de investitiile capitale in alte state ale CSI, deoarece sunt directionate, in primul rand, in exploatarea complexului energetic si de combustibil. Motivarea unor astfel de investitii se deosebeste de motivarea investitiilor capitale in alte sectoare ale economiei. Aici, rolul principal il detin astfel de factori specifici pentru ramura respectiva, precum: cantitatea, calitatea si amplasarea geografica a resurselor. Si, totusi, experienta Rusiei si a Kazahstanului arata ca, chiar intr-o astfel de sfera specifica, precum este complexul energetic si de combustibil, climatul investitional (asigurarea legislativa, transparenta si calitatea administrarii corporative) influenteaza esential asupra adoptarii deciziilor investitionale.

Din punct de vedere al atractivitatii pentru investitorii straini, Rusia nu poate fi comparata cu niciuna din tarile Europei si Asiei. Totodata, ea este tara care investeste in strainatate aproximativ cat investesc investitorii straini in Rusia. Pana in anul 2001, climatul investitional in Rusia era nefavorabil: mediul fiscal si reglementarea instabila; protectia legislativa slaba; criminalitatea; incertitudinea furnizorilor; coruptia. La ameliorarea climatului investitional au contribuit reformele sistemului fiscal, reorganizarea sectorului bancar si a sectorului judiciar, precum si intentiile de aderare a FR la OMC. Totusi, modificari radicale in volumele investitiilor directe atrase asa si nu s-au produs. Actualmente, cresterea PIB-ului in Rusia depinde integral de conjunctura petroliera (accentul principal fiind pus pe extragerea si comercializarea petrolului).

Nivelul redus al fluxului de ISD in Rusia se explica, in primul rand, prin ritmurile lente de realizare a reformelor. Din cauza extinderii interventiei statului intr-un sir de sfere-cheie ale economiei, procesul de privatizare in Rusia, in ultimii ani, s-a incetinit esential. Statul si-a restabilit cota principala de proprietate si controlul asupra unor companii mari si importante din ramura petroliera. Din aceasta cauza, pozitiile sectorului privat au slabit. Intensificarea influentei statului, in conditiile atenuarii efectuarii reformelor intreprinderilor de stat, s-a reflectat negativ asupra calitatii administrarii corporative, deoarece intreprinderile de stat rusesti sunt mai putin transparente si mai putin devotate principiilor comerciale, decat cele private. S-au inceput retineri in reformarea si restructurarea de mai departe a sectorului energetic si altor ramuri importante. Totodata, insa, e necesar a mentiona ca, oficial, nu exista restrictii asupra investitiilor straine directe.

Rusia are un sir de avantaje incontestabile in atragerea investitiilor straine directe. Acestea sunt:

a) proportiile tarii si ale pietei ei interne;

b) resursele naturale bogate (petrol, gaz, carbune, semimetale, diamante, paduri);

c) ritmuri inalte de crestere economica in ultimii ani;

d) instruirea inalta a populatiei;

e) imaginea pozitiva a tarii, care dispune de oameni talentati in anumite domenii ale stiintei si ingineriei, arta, cultura.

Analiza atractivitatii investitionale a Rusiei a aratat ca factorii principali care limiteaza fluxul de ISD sunt:

a) Imprevizibilitatea politica si economica si gradul inalt de confidentialitate in toate sferele de activitate;

b) Diferentierea mare in dezvoltarea sectoarelor economiei (accentul principal este pus pe exploatarea si comercializarea petrolului);

c) Gradul inalt al birocratismului si al coruptiei;

d) Cultura-business slab dezvoltata referitoare la forta de munca (lipsa disciplinei si a motivarii);

e) Lipsa creativitatii in producerea marfurilor de consum (design-ul primitiv rusesc al productiei marfa).

In linii generale, climatul investitional din Rusia este considerat de catre specialisti ca fiind "nu prea favorabil". Astfel, constatam ca climatul investitional in tarile CSI este influentat negativ de ponderea mare a statului in sectorul economiei si de numarul considerabil de intreprinderi nerentabile.

Numarul mare de intreprinderi nerentabile se explica prin ineficienta procedurilor de falimentare si calitatea inoportuna a administrarii. In tarile CSI, exista mari obstacole in calea patrunderii ISD pe piata. Gradul insuficient de inalt de protectie a drepturilor de proprietate, de onorare a obligatiunilor contractuale si ineficienta procedurilor de falimentare creeaza obstacole esentiale in sistemul bancar. Experienta existenta de stabilire a preturilor la resursele energetice si serviciile de transport reprezinta un mijloc de subventionare directa, in special pentru productiile cu capacitate de absorbtie a energiei. Imperfectiunea sistemului bancar si a pietelor de capital limiteaza accesul antreprenoriatului mic si mijlociu la resursele investitionale. Obstacolul principal in calea ISD in CSI ramane a fi coruptia si birocratismul, criminalitatea si instabilitatea politica, imperfectiunea infrastructurii. Daca, mai devreme, Banca Mondiala in calitate de obstacol principal in calea investitiilor denumea impozitele si instabilitatea politica, in ultimul timp, obstacolele, ce tin de coruptie si protectia drepturilor de proprietate au iesit in prim-plan si au devenit actuale pentru toate tarile lumii (exceptie constituie doar cele mai dezvoltate state).

Analiza comparativa a climatului investitional in tarile cu diferite tipuri de economii este sintetizata de autor in urmatorul tabel.

Analiza comparativa a climatului investitional in tarile cu diferite economii