Aplicatia Scala lui Likert
Pe
piata orasului Iasi se realizeaza o ancheta ce
testeaza parerile consumatorilor
pentru produsul iaurt cu fructe exotice, marca Danone, utilizand scala
lui Likert. Ancheta se desfasoara pe un esantion de 2000 de
persoane pentru urmatoarele caracteristici: aroma, gust si
pret.
Persoanele anchetate sunt rugate
sa-si exprime parerile asupra unor propozitii descriptive,
cu caracter favorabil su nefavorabil, cu privire la caracteristicile
produsului. Sinteza datelor se afla in tabelul de mai jos.
|
Caracteritica
produs
|
Acord Total
AT
|
Acord
A
|
Nici/nici
N/N
|
Dezacord
D
|
Dezacord Total
DT
|
|
Aroma
|
1200
|
500
|
100
|
150
|
50
|
|
Gust
|
1200
|
600
|
100
|
50
|
50
|
|
Pret
|
1000
|
200
|
100
|
200
|
500
|
Se cere sa se calculeze scorul
pentru fiecare caracteristica si sa se interpreteze rezultatele.
REZOLVARE
Se utilizeaza doua tipuri de scale, pentru afirmatii
favorabile si nefavorabile, astfel :
|
+2
|
+1
|
0
|
-1
|
pentru afirmatii
favorabile
|
|
-2
|
|
AT
|
A
|
N/N
|
D
|
DT
|
|
-2
|
-1
|
0
|
+1
|
pentru
afirmatii nefavorabile
|
|
+2
|
|
AT
|
A
|
N/N
|
D
|
DT
|
Afirmatiile cu privire la
caracteristicile produsului iaurt cu fructe exotice, marca Danone, sunt:
Aroma: produsul are o
aroma placuta afirmatie cu caracter favorabil
Gustul: produsul are un gust
distinct, placut afirmatie cu caracter favorabil
Pretul: produsul are un
pret prea mare afirmatie cu caracter nefavorabil.
Calculam scorul fiecarei caracteristici pentru produsul iaurt cu
fructe exotice, marca Danone.
Pentu aroma:
>0
Pentru gust:
>0
Pentru pret:
<0
Determinam scorul total al produsului ca fiind media aritmetica a
scorurilor celor 3 caracteristici:

>0
Interpretarea rezultatelor:
Scorul total fiind pozitiv rezulta ca produsul este per ansamblu
apreciat pozitiv. Acest rezultat se datoreaza in mare masura
caracteristicilor de compozitie ale produsului: aroma si gust.
Pretul este apreciat nesatisfacator de majoritatea
consumatorilor ca fiind prea ridicat. Avand in vedere ca atributul gust
are cel mai bun scor, iar pretul nu influienteaza decisiv scorul
final, rezulta ca acest produs se adreseaza consumatorilor
constanti, cunoscatori, iaurtul marca Danone fiind un produs
calitativ .
Aplicatia 5 Metoda ierarhizarii rangurilor
O firma doreste creeze un sortiment nou de inghetata
si realizeaza in acest scop o ancheta pe un esantion de 100
de persoane, carora li se solicita sa indice criteriile
dupa care isi aleg acest produs cind achizitioneaza.
Criteriile selectate pentru aceasta ancheta sunt: gustul, ambalajul
si pretul produsului inghetata, iar rezultatele au fost
sistematizate in tabelul urmator:
|
Caracteristica produs
|
I
|
II
|
III
|
|
Gust
|
75
|
20
|
5
|
|
Ambalaj
|
25
|
50
|
25
|
|
Pret
|
0
|
30
|
70
|
Se cere sa se ierarhizeze cle 3 caracteristici in functie de
importanta lor in luarea deciziei de cumparare.
REZOLVARE
Aceasta metoda presupune structurarea preferintelor
cumparatorilor in functie de atributele unui produs pe un
clasament de 3 (in cazul nostru) sau 5 nivele, fiecare pozitie primind un
numar de puncte dupa importanta sa , dupa cum urmeaza:
Locul I 3 puncte
Locul II 2 puncte
Locul III 1 punct
Calculam scorurile petru fiecare atribut al produsului
inghetata:
Pentru gust:
Locul 1
Pentru ambalaj:
Locul 2
Pentru pret:
Locul 3
Interpretarea rezultatelor:
Atributele cele mai apreciate de cumparatori la produsul
inghetata in momentul luarii deciziei de achizitionare sunt
gustul si ambalajul acestuia, si mai putin important este
pretul, de aceea firma trebuie sa acorde o importanta deosebita
acestora in momentul crearii produsului.
Aplicatia 6 Metoda comparatiilor perechi
O firma de distributie doreste sa isi creasca
portofoliul de produse distribuite pe piata, prin introducerea de
detergenti, si de aceea vrea sa aleaga acea marca de
detergenti care sa fie apreciata de consumatori, astfel incat sa
ocupe o pozitie favorabila pe piata. An acest demers a
selectat patru marci de detergenti (Dero, Ariel, Persil si Sano)
si a realizat o ancheta pe un esantion de 200 de persoane.
Acestia au fost invitati sa compare cele patru marci,
doua cate doua si sa raspunda la intrebarea: Ce
marca de detergent preferati?
a.
Prefer marca X
b.
Prefer marca Y
c.
Nu stiu.
Se cere sa se ierarhizeze aprecierile subiectilor cu privire la
cele 4 marci de detergentisi sa precizeze marca
aleasa.
REZOLVARE
unde n numarul
de marci luate in calcul
Raspunsurile celor 200 de subiecti intervievati sunt
prezentate sistematizat in tabelul urmator:
|
Comparatii realizate
|
Optiuni exprimate
|
Nr. subiecti corespunzator fiecarei optiuni
|
|
|
Prefer
marca Dero
|
120
|
|
Intre Dero si Ariel
|
Prefer
marca Ariel
|
50
|
|
|
Nu
stiu
|
30
|
|
|
Prefer
marca Dero
|
90
|
|
Inter Dero si Persil
|
Prefer
marca Persil
|
80
|
|
|
Nu
stiu
|
30
|
|
|
Prefer
marca Dero
|
50
|
|
Intre Dero si Sano
|
Prefer
marca Sano
|
120
|
|
|
Nu
stiu
|
30
|
|
|
Prefer
marca Ariel
|
85
|
|
Intre Ariel si Persil
|
Prefer
marca Persil
|
55
|
|
|
Nu
stiu
|
60
|
|
|
Prefer
marca Ariel
|
110
|
|
Intre Ariel si Sano
|
Prefer
marca Sano
|
90
|
|
|
Nu
stiu
|
0
|
|
|
Prefer
marca Persil
|
50
|
|
Intre Persil si Sano
|
Prefer
marca Sano
|
90
|
|
|
Nu
stiu
|
60
|
REZOLVARE
Calculam aprecierile celor 200 de subiecti insumand numirul
persoanelor care si-au exprimat preferinta pentru marca
respectiva.
Dero = 120 + 90+ 50 = 260
Ariel = 50 + 85 + 110 = 245
Persil = 80 +55 +50 = 185
Sano = 120 +90 + 90 = 300
Asadar se oberva ca marca preverata de
subiectii intervievati este Sano, urmata aproape de marca Dero
si apoi de Ariel si Persil.
Interpretarea rezultatelor:
Pentru distribuitor acest rezultat ii ofera doua
posibilitati: fie sa aleaga sa distribuie numai marca Sano
care a obtinut cel mai bun punctaj, fie sa aleaga si marca
Ariel, care are un punctaj apropiat, in speranta caa va acoperi mai
multe preferinte. Chiar daca aceasta din urma solutie
va presupune costuri suplimentare, va fi de preferat, deoarecea trebuie avute
in vedere erorile de sondaj, care pot fi determinate fie de factori obiectivi
(esantionare eronata, moment pentru intervieviere inoportun ales,
etc), fie de factori subiectivi (starea de spirit a intervievatilor in
momentul abordarii lor).