| CATEGORII DOCUMENTE |
| Statistica |
Masa monetara existenta in circulatie depinde de cantitatea de bani necesara si dorita de micul si marele public. De exemplu, daca o parte din detinatorii de depozite le transforma in cecuri, carduri sau numerar, cantitatea de bani din circulatie nu mai ramane aceeasi.
In tarile cu o economie de piata dezvoltata, nu se efectueaza un control nemijlocit asupra masei monetare din circulatie. Sunt controlate si urmarite doar oferta de depozite si rezervele bancilor si altor institutii financiare.
Emisiunea monetara este foarte complexa astazi. Ea a evoluat de la baterea monedelor de metal cu valoare intrinseca, pana la creatia monetara moderna, inclusiv punerea in circulatie a fondurilor pentru creditare sau emisiunea unor titluri cu un grad diferit de lichiditate, asa cum a fost prezentata situatia in capitolul precedent.
Realizarea de moneda de hartie are in vedere punerea in circulatie in conditii legale stricte si pe baza unor norme general acceptate in fiecare tara (pentru moneda ei nationala).
Emisiunea monetara nu poate fi o creatie spontana de moneda, ea este rezultatul unei lungi evolutii economice.
Nevoile de schimb, functiile monedei fac sa difere masa monetara din circulatie si sa se creeze forma si instrumentele monetare cat mai suple.
Moneda de hartie a aparut si s-a dezvoltat in perioada de inceput, ca forma complementara a monedei metalice. O data ce avantajele monedei de hartie s-au conturat tot mai clar, aceasta a castigat tot mai mult teren, a devenit dominanta. Moneda de hartie s-a transformat si s-a modelat ea insasi pentru a-si indeplini eficient functiile care au devenit tot mai complexe.
Moneda de hartie este reprezentativa atat timp cat are la baza ei o valoare reala. Aceasta valoare nu este insa incorporata in ea (cum este cazul cu moneda metalica cu valoare intrinseca), dar nici nu este cazul cat timp emisiunea si circulatia acestei monede este clar si strict reglementata.
In circulatia monedei de hartie mai intervine si elementul psihologic al increderii (elementul fiduciar).
Detinatorii monedelor de hartie trebuie sa aiba permanenta incredere in existenta garantiilor reale care stau la baza lor. Oricand detinatorii bancnotelor le pot schimba in alte valori reale, ale unor marfuri (bunuri) si servicii.
Biletele de banca, forma cea mai reprezentativa a monedei de hartie, sunt emise si puse in circulatie de catre anumite institutii financiare, numite si banci de emisiune, care au menirea sa reglementeze strict emisiunea si circulatia baneasca pe baza unor legi organice. Prin banca de emisiune, bancnotele sunt investite de catre stat cu calitatea de moneda nationala si legala. Ca atare, ea are putere liberatorie nelimitata si se lanseaza cu mare usurinta pe piata, putand mijloci toate tranzactiile economice interne ale unei tari.
Pentru ca moneda de hartie sa fie reprezentativa, se impune ca valoarea ei nominala sa fie garantata efectiv cu valori reale (metale pretioase, cambii, bunuri si servicii etc.).
Emisiunea monetara inseamna de fapt, iesirea de la ghiseele bancii de emisiune (la noi BNR), a biletelor de banca in functie de cererea de credit a sectoarelor economice, pe masura ce acestea pun in circulatie noi produse si servicii. Cand emisiunea baneasca nu mai este comandata de interesele si cerintele productiei, economiei reale, ci - sa zicem - de interesele statului, care este cel mai mare debitor, moneda de hartie nu mai este fiduciara, deci scade increderea in ea. Consecintele asupra economiei sunt foarte grave si circulatia monetara trebuie asanata.
Moneda de hartie conventionala este emisa si pusa in circulatie pe socoteala statului, de catre o institutie a sa, fara nici o alta garantie sau acoperire. Moneda conventionala sau hartia moneda poate fi comparata cu titlurile de credit (si chiar asimilata acestora) nepurtatoare de dobanda, dar care au putere legala de plata pe timp nelimitat.
Hartia moneda sau moneda conventionala in exces este emisa pe perioade de razboaie, crize profunde, tulburari sociale sau intr-o dezorganizare cvasitotala a finantelor unui stat. Ea reflecta necesitatea de consum a statului, este chiar un impozit deghizat.
In aceasta perioada moneda pierde din valoarea ei printr-o depreciere continua. Inseamna ca emisiunea monetara a fost prea mare si ea va fi retrasa din circulatie la o valoare mult mai mica (la un curs inferior valorii ei normale).
Daca emisiunea monetara este realizata de stat si in limite rationale, cat si in raport de puterea de absorbtie a economiei nationale, ea poate indeplini toate functiile.
Daca emisiunea monetara incalca preceptele economiei de piata si nu in ultimul rand cererea si oferta de bani in raport strict de nevoile economiei reale, ea are urmari financiare, economice si sociale grave. Ea se face numai pentru a procura mijloace banesti necesare statului cand acesta este in situatia de mare debitor. Aceasta este practic o moneda falsa, mult depreciata care se intoarce impotriva statului ce a emis-o si impotriva intregii economii nationale.
Deci cand moneda era confectionata din metale pretioase si avea o valoare integrala, inseamna ca valoarea intrinseca era egala cu valoarea nominala.
Emisiunea de moneda cu valoare integrala era realizata liber. Oricine detinea aur se putea prezenta la monetaria statului cu metalul pretios si cerea sa fie transferat in moneda. Cand cererea de moneda crestea, detinatorii de lingouri le transformau in moneda. Cand oferta de moneda crestea, valoarea ei scadea si detinatorii de moneda (unii) o transformau in lingouri.
In epoca moderna, statul a monopolizat emisiunea monetara. Actualmente, moneda este considerata un venit al statului. Ea apare (asa cum s-a vazut din capitolul privitor la masa monetara si agregatele monetare) in bilantul bancii centrale si de emisiune. Activul bilantier o inregistreaza ca venit, iar pasivul drept creanta fata de Tezaur.
Moneda de hartie apare ca o obligatie a bancii emitente fata de posesorii bancnotelor.
Creatia monetara poate avea loc si prin alte mijloace si anume:
cand o banca cumpara valuta de la un client;
cand banca face o operatiune de scont (cumpara la vedere un activ financiar) ;
cand banca cumpara un activ patrimonial (imobile, actiuni etc.) ;
cand banca acorda credite (calea cea mai frecventa si cu ponderea cea mai mare acum, la noi).
Emisiunea monetara nu trebuie deci confundata cu creatia monetara, aceasta din urma putand fi realizata, practic, de catre toate bancile. Creatia monetara de catre banci se concretizeaza in procurarea unor active nemonetare.
Daca emisiunea monetara inseamna producerea si punerea in circulatie a monedei de hartie, in mecanismul complex al circulatiei monetare exista si fenomenul opus si anume retragerea banilor din circulatie, daca acest lucru este impus de reducerea activitatii economice, reducerea preturilor, cresterea somajului, cresterea stocurilor de marfuri nevandabile, reducerea schimburilor si tranzactiilor comerciale si valutare, restrangerea depozitelor bancare. De asemenea, rezervele excedentare de la BNR trebuie diminuate, atunci cand situatia economica se inrautateste.
In procesul complex de emisiune-retragere a monedei din circulatie, este necesar sa avem in vedere ca oferta de bani raspunde la modificarea veniturilor. Inseamna ca oferta de bani depinde de cererea de bani.
Banca centrala efectueaza controlul asupra operatiunilor de pe piata monetara. Ea poate influenta cererea si oferta de bani prin modificarea ratei de scont, a ratei dobanzilor, prin presiunile facute asupra bancilor pentru a limita sau spori creditele. Foarte eficient poate actiona banca centrala (la noi, Banca Nationala a Romaniei) prin gestionarea si supravegherea banilor de mare putere, cum ar fi rezervele investitiilor depozitare si valuta detinuta de public.
Conditiile de garantie ale monedei nu sunt suficiente. Se mai cere si convertibilitatea. Pentru ca o moneda sa fie reprezentativa cu adevarat, ea trebuie sa fie convertibila la vedere, adica sa poata fi rascumparata de catre banca emitenta sau prin alte valute.
La inceputuri, convertibilitatea monedei se facea in metal pretios. Numai asa moneda de hartie devenea fiduciara. Detinatorul unui bilet de banca se putea prezenta la oricare din ghiseele bancii emitente si cerea plata biletului in moneda metalica etalon. In felul acesta se mai poate spune ca biletele de banca reprezentau trate sau cambii in mana oricarui detinator, asupra bancii de emisiune. Pentru aceasta, banca de emisiune avea grija sa dispuna permanent de un stoc metalic (monede si/sau lingouri) intr-o anumita proportie fata de bancnotele puse in circulatie. Alta parte ce acoperea bancnotele era prezentata de portofoliul comercial cu scadente de plata pe termen scurt. Mecanismul era urmatorul: cand cambia se prezinta la banca pentru scontare, biletul este pus in circulatie de la ghiseul bancii; cand cambia ajunge la scadenta si este achitata, bancnotele revin la ghiseele bancii, iesind astfel din circulatie.
Unele banci de emisiune pot suprima convertibilitatea monedei numai temporar.
Convertibilitatea monedelor nationale este necesara si pentru ca valoarea monedei de hartie este mult mai variabila decat cea a monedei metalice.
Dupa ce moneda de hartie s-a separat de moneda de aur (sau moneda cu valoare intrinseca in general), a aparut limitarea convertibilitatii interne si apoi externe.
In sensul modern, convertibilitatea monedei este capacitatea acesteia de a circula liber pe pietele monetare internationale si de a putea fi oricand schimbata pe moneda altei tari.
Actualmente, convertibilitatea monedei se bazeaza pe puterea de cumparare, pe modul cum fiecare economie (tara) garanteaza emisiunea si circulatia monedei nationale. Acoperirea monedei este data de oferta de bunuri si servicii facuta de o economie nationala, dar si rezervele valutare ale fiecarei tari.
Convertibilitatea monedelor nationale este de mai multe tipuri. Astfel, din punct de vedere al puterii de cumparare a monedei si de spatiul de circulatie a ei, convertibilitatea poate fi:
deplina (cinci monede cu o circulatie nelimitata practic si anume: dolarul american, marca germana, lira sterlina, yenul japonez si francul francez);
externa (celelalte tari cu economie de piata dezvoltata cum ar fi francul elvetian, lira italiana, guldenul olandez, francul belgian etc.);
limitata (la granitele tarii sau la anumite tranzactii).
Din punct de vedere al continutului, convertibilitatea poate fi:
de cont curent;
de capital.
Moneda noastra nationala leul (ROL) are o convertibilitate limitata, adica numai de cont curent. Persoanele fizice si juridice pot face depozite in lei sau valuta. Leii pot fi transformati in alte valute, fie pe piata interbancara fie la casele de schimb nebancare. Dar nu pot fi facute investitii de capital in strainatate in lei si nu pot circula pe pietele monetar-valutare internationale. In mod obisnuit, platile in tara noastra se fac numai in lei, nu in lei si/sau alta valuta. Investitorii straini, creditorii externi nu agreeaza sa faca afaceri, tranzactii si operatiuni in lei.
Mecanismele si instrumentele cu care se face plata bunurilor si serviciilor sunt asigurate de banci. De altfel, intregul sistem de plati este strans legat de sectorul bancar. In calitatea lor de intermediari financiari, bancile efectueaza platile intre vanzatori si cumparatori, intre debitori si creditori, intre "actorii" de pe piata monetara.
Numai bancile, ca mari institutii financiare in sens larg, au puterea de a asigura mari lichiditati necesare complexelor operatiuni monetare si valutare din economie. Lichiditatile sunt procurate prin banci si pentru ca acestea acorda marea majoritate a creditelor. Rezulta ca participantii la sistemul si operatiunile de plati sunt moneda, bancile, banca centrala, casele de compensatii, alte institutii financiare, agentii economici si persoanele fizice.
Dupa ce moneda de credit a luat locul monedei de aur cu valoare intrinseca, a avut loc o mare accelerare a platilor.
Platile trebuie sa fie efectuate rapid pentru a fi eficiente. Pe masura accelerarii platilor s-a dezvoltat sfera afacerilor.
Clientii, actorii participanti la sistemul de plati sunt titulari de cont, adica au deschise conturi in banci. In aceste conturi sunt inserate, operate creantele si datoriile reciproce. Contul reflecta orice operatiune de incasari si plati efectuata, de aceea, de fiecare data el se afla intr-o alta pozitie (situatie), sau situatia dintre banca si client este alta de fiecare data. Cand contul in banca al clientului se crediteaza, inseamna ca a avut loc o incasare, iar cand se debiteaza, s-a facut o plata.
Un client poate deschide la o banca mai multe conturi, printre care: cont curent, conturi de depozite, conturi de imprumut.
Plata, in sensul normelor in vigoare ale Bancii Nationale a Romaniei este "orice operatiune, atat de plata, cat si de incasare, rezultata in urma unei operatiuni comerciale realizata de o unitate bancara pentru contul unui client al sau, sau in numele si pentru contul sau".[1]
Platile se fac prin doua modalitati si anume:
in numerar;
prin virament.
La noi, platile in numerar au inca o pondere foarte mare, iar ca frecventa (nu si ca volum) detin primul loc.
Circulatia monetara cu numerar cuprinde bancnotele si moneda metalica, detinute de persoanele fizice, agentii economici si banci.
Asa cum s-a constatat dintr-unul din capitolele anterioare, moneda de hartie este un titlu de credit emis de bancile centrale si de emisiune. Aceste bilete de banca sunt onorate la valoarea nominala in momentul prezentarii la ghiseele bancii care le-a emis.
Numerarul este mijlocul de plata primar si el a dominat in timp, in cadrul modalitatilor de efectuare a platilor. De la inceputuri si pana in prezent, numerarul este un instrument, un mod de plata general valabil si are efect imediat. Are gradul de lichiditate cel mai ridicat.
Numerarul nu este grevat de nici o alta obligatie (cum sunt de exemplu, titlurile de credit).
Platile in numerar se efectueaza prin casieriile firmelor si ale bancilor sau altor institutii financiare.
Rolul casieriilor este imens in circulatia monetara cu numerar si mai ales in relatiile cu publicul. Se poate spune ca organizarea si functionarea casieriilor sunt autonome in raport cu alte activitati ale firmelor si bancilor.
Casieriile isi desfasoara activitatea complexa si indrumand clientii si promovand normele legale de circulatie monetara. Ele opereaza cu mari valori si contribuie hotarator la desfasurarea unei circulatii banesti eficiente, performante intr-o economie de schimb.
Operatiunile de casierie constau in depuneri si ridicari de numerar pentru/din conturile deschise la o banca.
Prin casieriile bancilor se efectueaza si operatiuni cu numerar in valuta, desi de cele mai multe ori exista casierii organizate special in acest scop.
Managerii bancilor si firmelor raspund de organizarea si functionarea eficienta a casieriilor.
Incadrarea personalului de la casierii se face prin angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu incasarile si platile efectuate.
Operatiunile de casierie sunt:
de incasari in numerar si cu instrumente de plata in moneda scripturala (cecuri);
de plati (cecuri, salarii, diurne, materii si materiale procurate cu numerar etc.).
Mare pondere si insemnatate in activitatea casieriilor are verificarea actelor si banilor si inscrierea lor in registrul de casa, cat si momentul predarii lor catre serviciul (biroul) contabilitate.
Tot casieria (mai ales a bancii, dar si a firmei), urmareste ca la efectuarea platii sa existe disponibilitati in cont, fonduri din credite), apoi pregateste bancnotele (cupiurile) pe grupe de marime, efectueaza calculele, numara banii, anuleaza cecul prezentat la plata, inmaneaza numerarul si cere clientului sa numere banii si sa semneze.
In casieriile mari se pot organiza ghisee separate pentru incasari sau plati, ori cel putin programe diferite pentru fiecare din acest gen de operatiuni.
Intr-unul din capitolele urmatoare vor fi prezentate si alte aspecte cu privire la organizarea si functionarea casieriilor (pastrarea cheilor, sigiliilor, inchiderea si deschiderea tezaurului la banci, organizarea casei de circulatie monetara, verificarea si impachetarea bancnotelor, siguranta pastrarii numerarului, plafoane etc.).
A doua modalitate de efectuare a platilor si cea mai importanta ca volum este viramentul. Aceasta modalitate de plata a aparut o data cu bancile si este strans legata de acestea, adica nu se poate desfasura in afara lor.
Viramentul este de doua tipuri:
de credit;
de debit.
Viramentul de credit este cel mai utilizat si consta in faptul ca platitorul (debitorul) dispune de fondurile sale si da dispozitie sa se efectueze plata. Deci nu este necesar un consimtamant prealabil al platitorului. Din aceasta grupa fac parte cele mai importante instrumente de plata, precum ordinul de plata, cecul si cambia.
In cazul viramentului de debit, utilizarea sa este mai rara. In prealabil este dat consimtamantul platitorului transmis bancii sale.
Prin acest consimtamant, platitorul imputerniceste creditorul sa faca toate demersurile pentru efectuarea platii, adica sa depuna documentele la banca, si sa ceara ca suma respectiva de plata sa fie transferata in contul sau.
In cele ce urmeaza, prezentam principalele instrumente de plata prin virament.
Ordinul de plata este instrumentul cel mai des utilizat in platile fara numerar. El este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul ordinului, unei banci de a pune la dispozitia unui beneficiar, o suma de bani.
Pentru ca dispozitia data sa poata deveni ordin de plata trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
banca receptoare sa dispuna de fondurile banesti, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea lor de la cel ce a dat dispozitia (emitentul);
nu se prevede ca plata sa fie facuta la cererea beneficiarului.
Plata incepe prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata. Plata se finalizeaza prin acceptarea respectivului ordin de plata de catre banca destinatara.
Ordinul de plata este emis in nume si pe cont propriu. Platitorul poate fi un client al bancii initiatoare sau chiar banca initiatoare.
Beneficiarul este persoana desemnata prin ordinul de plata de catre platitor sa primeasca o anumita suma de bani. Beneficiarul poate fi un client al bancii destinatare sau banca destinatara.
Banca destinatara este cea care receptioneaza si accepta un ordin de plata.
Banca emitatoare este orice banca cu exceptia celei destinatare, care emite un ordin de plata.
Banca intermediara este orice banca emitatoare sau receptoare, alta decat banca initiatoare sau destinatara.
Ordinul de plata are urmatoarele mentiuni:
este neconditionat;
este trecut numele sau denumirea platitorului si numarul contului acestuia;
denumirea bancii initiatoare;
denumirea bancii receptoare;
elementele de identificare si autentificare a emitentului de catre banca initiatoare.
Emitentul este considerat obligat prin ordinul de plata, numai daca acesta a fost emis de el sau de catre o persoana mandatata. Emitentul este obligat sa plateasca bancii receptoare, atunci cand aceasta il accepta.
Se considera ca plata este efectuata, in momentul debitarii contului emitentului, sau cand banca emitatoare crediteaza contul bancii receptoare deschis la ea si aceasta utilizeaza fondurile desemnate de suma respectiva. Se mai considera ca plata este efectuata in momentul in care decontarea finala este operata prin creditarea contului bancii receptoare deschis la Banca Nationala a Romaniei.
Ordinul de plata este revocabil pana la efectuarea platii.
Ordinul de plata poate fi emis pe suport de hartie (clasic) sau pe suporturi neconventionale (magnetic, electronic).
Ordinul de plata este un transfer de credit (virament de credit).
Platitorul plateste comisioanele bancii pentru procesarea si onorarea ordinului de plata. Daca banca intarzie executarea platii din vina ei, plateste dobanzi de intarziere.
Banca receptoare este obligata sa execute un ordin de plata in ziua in care l-a acceptat sau cel mai tarziu in ziua bancara urmatoare.
Daca suma inscrisa pe un ordin de plata de catre banca receptoare este mai mica decat cea acceptata anterior in vederea executarii, aceasta banca este obligata sa emita un ordin de plata pentru diferenta. Daca aceasta suma este mai mare, banca are dreptul sa recupereze diferenta de la beneficiar.
Pana la finalizarea transferului credit, fiecare banca are obligatia sa sprijine pe platitor sau banca emitenta anterioara, cat si dreptul de a cere sprijinul unei banci receptoare ulterioare in scopul completarii procedurilor bancare cu privire la acest transfer-credit.
In momentul in care transferul-credit este acceptat, banca destinatara devine obligata fata de beneficiar pentru suma inscrisa in ordinul de plata acceptat. Finalizarea transferului credit nu impiedica exercitarea dreptului beneficiarului de a recupera ulterior, totalul spezelor bancare de la platitor.
Operatiunile cu cambii si bilete la ordin sunt reglementate prin Legea nr. 58/1934 privind cambia si biletul la ordin modificata prin Legea nr.83/1994. A fost reintrodusa in sistemul de plati al Romaniei prin Ordonanta Guvernamentala nr.11/1993.
Operatiunile cu cambii si bilete la ordin sunt efectuate de banci si alte societati de credit.
Cambia si biletul la ordin sunt titluri de credit negociabile si in acelasi timp, instrumente de plata, care constata si atesta obligatia asumata de catre debitor de a plati la vedere sau la o anumita scadenta, beneficiarului sau la ordinul acestuia o anumita suma de bani determinata.
In contextul acestui capitol, cambia este tratata doar ca un instrument de plata si are urmatoarele caracteristici:
este transferabila (trece de la o persoana la alta, ramanand insa obligatia platitorului sau debitorului);
este negociabila; o data cu cambia se transfera si creanta; in timpul transferului se negociaza la valoarea de piata;
cei ce detin cambia raspund solidar in cazul in care ultimul detinator al cambiei nu isi poate primi banii la scadenta;
este un instrument de plata pe termen lung (este o plata amanata, de fapt); intre parti exista relatii de credit, iar cambia este tocmai o expresie a acestor relatii.
Cambia (din limba italiana: cambio = schimb) a aparut din lipsa de lichiditati, ca un angajament, o garantie. In acest fel este posibila plasarea capitalurilor disponibile. Fiecare detinator al cambiei are un venit, un profit, pentru ca dobanda se imparte intre ei.
Fiind un titlu de credit, cambia este un inscris sub semnatura privata.
Cambia cuprinde urmatoarele elemente:
denumirea de cambie;
ordinul neconditionat de a plati;
numele celui ce trebuie sa plateasca;
scadenta;
locul unde va fi facuta plata;
locul si data emiterii;
semnatura celui care emite cambia.
Cambia are doua forme:
biletul la ordin;
trata.
Biletul la ordin presupune doi participanti si anume, beneficiarul si platitorul. Operatiunile cu biletul la ordin au loc in cazul tranzactiilor comerciale. Beneficiarul vinde marfa in favoarea cumparatorului, care devine astfel, debitor, adica viitor platitor. Acest debitor semneaza biletul la ordin, obligandu-se sa efectueze plata la scadenta.
Emitentul sau subscriitorul biletului la ordin mentioneaza "voi plati acest bilet la ordin la scadenta" si semneaza.
Fata biletului la ordin este alcatuita din 6 zone ale caror amplasari, continut si dimensiuni se realizeaza dupa normele Bancii Nationale a Romaniei.
Trata are la noi acelasi continut ca si cambia.
In cazul tratei, exista trei participanti:
tragatorul;
trasul;
beneficiarul.
Tragatorul este cel care da ordinul sa se plateasca. El obliga pe tras sa plateasca.
In cazul tratei si al biletului la ordin, ordinul de a plati se bazeaza pe transferul anticipat al valorilor catre tras.
De obicei, tragator este comerciantul cu ridicata care livreaza marfuri catre comerciantii cu amanuntul, obligandu-i pe acestia sa plateasca mai tarziu, conform tratei si in conditiile stipulate in aceasta.
Beneficiarul poate fi o alta persoana in favoarea careia se face plata. Este interzisa tragerea unei cambii in favoarea altei cambii.
Cand beneficiarul nu este tragatorul se spune ca aceasta cambie este trasa pentru un tert. In acest caz, intre tragatorul si beneficiarul cambiei nu exista o relatie directa. Beneficiarul nu este indicat expres in cambie.
Daca fata de acest tert (beneficiar), tragatorul are o datorie (este debitor), atunci tragatorul completeaza pe cambie si numele beneficiarului. Pentru contul tertului, tragatorul isi asuma obligatiile pe care le are orice tragator fata de beneficiarul unei cambii si purtatorii ulteriori ai acesteia.
Intr-o cambie platibila la vedere sau la un termen, tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobanda. Dobanda curge de la data emiterii cambiei, daca alta data nu este inscrisa. Se inscrie si rata dobanzii sau masa ei.
Obligatia cambiala poate fi asumata prin mijlocirea unui mandatar sau a unui reprezentant.
Tragatorul cambiei raspunde de acceptarea si plata ei. El nu se poate elibera in nici un caz de raspunderea de plata.
Exista si cambii in alb, dar pentru a putea fi acceptate de BNR si de banci, acestea trebuie in prealabil completate. Completarea se poate face in orice moment, dar neaparat anterior prezentarii la plata.
Cambia este transmisibila prin gir. Girul poate fi facut chiar in interesul trasului, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia.
Girul este neconditionat.
Girul este total, cel partial nu se ia in consideratie, deci este nul. Cel ce face girul se numeste giratar. El poate fi orice persoana care se obliga cambial, indiferent daca s-a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv.
Girarea titlului de catre o societate bancara se numeste scontare si constituie o modalitate prin care posesorul cambiei isi poate procura prin gir fonduri, inainte de scadenta.
Girul este neconditionat, adica nu poate fi grevat de contraprestatii sau raporturi cauzale.
Girul trebuie sa fie inscris pe cambie sau pe prelungirea acesteia (alonja) si sa fie semnat de girant. Girul se mai numeste andosare.
Daca trasul nu poate plati, beneficiarul cambiei cere executia acceptantilor si avalistilor. Acest demers se numeste protest.
Avalistul este persoana ce garanteaza efectuarea platii pentru una din persoanele cuprinse si implicate in cambie. Avalizarea nu poate fi facuta de tras sau tragator.
Platile prin cec sunt reglementate de Legea nr. 59/1934 modificata prin Legea nr. 83/1994.
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator (cel putin valoarea cecului). Disponibilul a fost constituit anterior printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau dintr-un credit bancar.
Bancile fac comert cu cecuri pentru ele si clientii lor. Banca Nationala a Romaniei efectueaza operatiuni cu cecuri numai pentru propria sa activitate.
Cecul impune trei participanti:
tragatorul;
trasul;
beneficiarul.
Cecul este creat de tragator, care da bancii sale un ordin neconditionat. Ca atare, banca apare in situatie de tras. Banca trebuie sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau chiar tragatorului emitent cand acesta apare in pozitie de beneficiar.
Cecul este un instrument de plata de debit. Nu se admit cecuri fara acoperire. De regula cecul este vizat si certificat de banca ce l-a emis (banca tragatorului).
Banii sunt ai titularului cecului, iar banca face serviciul de casa. Banca elibereaza clientului sau, tragatorul, mai multe formulare necompletate, pe care le transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii.
Continutul cecului:
Denumirea de cec;
Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
Numele celui care trebuie sa plateasca;
Fixarea locului unde se face plata;
Fixarea datei emiterii;
Semnatura celui care a emis cecul.
Cecul nu poate fi tras decat asupra societatii bancare. Totusi cecul tras si platibil in strainatate este valabil ca cec, chiar daca trasul nu este o banca.
Cecul nu poate fi emis decat daca tragatorul are disponibil la tras si are drept de a dispune asupra acestuia. Disponibilul trebuie sa fie deci lichid, cert si exigibil.
Cecul este un instrument de plata la vedere. Trasul nu isi asuma nici un fel de obligatie. Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi sau poate fi tras pentru contul unui tert. Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi decat cand acesta are doua firme diferite.
Cecul poate fi platibil la domiciliul unui tert, fie in localitatea unde trasul are domiciliul, fie intr-o alta localitate, cu conditia ca tertul sa fie o banca.
Intr-un cec, suma de plata poate fi inscrisa in orice parte de pe fata (recto) instrumentului, adica in cadrul textului si nu in diagonala sau sub semnatura tragatorului.
Tragatorul raspunde de plata. Daca exista obligatii de regres, cei ce sunt implicati raspund de plata cecului.
Operatiunea de regres se produce in caz de refuz la plata. Plata poate fi refuzata numai in caz de furt si pierdere a carnetului de cecuri. Daca in termenul prevazut, trasul (banca) nu onoreaza cecul, atunci beneficiarul isi exercita dreptul de regres impotriva diferitilor semnatari (giranti, avalisti).
Exista mai multe tipuri de cec:
Din punct de vedere al modului de incasare:
cec nebarat (sau de casa, sau alb);
cec barat;
cec de virament;
cec certificat;
cec circular;
cec de calatorie.
Din punct de vedere al beneficiarului:
cec nominativ (girabil);
cec la purtator (cineva desemnat de beneficiar).
De obicei, cecul este nebarat. Uneori insa tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze. Bararea se face cu doua linii paralele puse pe fata cecului. Bararea este generala cand intre cele doua linii nu se indica nimic.
Bararea speciala apare cand banca este inscrisa intre cele doua linii.
La bararea generala cele doua linii paralele sunt verticale sau oblice (deci nu orizontale). Cecul cu barare generala poate circula prin girare si este valabil in persoana ultimului posesor.
Cecul cu barare speciala poarta doua linii paralele verticale sau oblice si are inscrisa intre linii, denumirea bancii.
In cazul cecului barat, beneficiarul este obligat sa recurga la serviciul unei banci printr-o unitate bancara operativa apartinand acesteia si care sa primeasca plata in locul sau.
Bararea poate fi facuta la emiterea cecului de catre tragator, sau in cursul circulatiei acestuia, de catre oricare din posesorii lui.
Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de tras decat bancii inscrise in cec.
Tragatorul, cat si posesorul unui cec pot interzice plata in numerar, inserand transversal, pe fata cecului, cuvintele "platibil in cont" sau "numai pentru virament". Aceste clauze pot fi revocate de catre posesorii ulteriori ai cecului.
Cecul mai poate fi inserat cu termenul "netransmisibil" poate fi platit numai ultimului posesor sau beneficiar. La cererea acestuia, suma poate fi creditata in contul sau.
Cecul purtand clauza "netransmisibil" si poate fi girat numai unei banci.
Girul efectuat in aceste conditii poarta denumirea de gir pentru incasare, chiar se inscrie expresia "girat pentru incasare".
Posesorul cecului poate exercita dreptul de regres asupra girantilor, tragatorului si celorlalti obligati, daca cecul prezentat in termeni utili nu este platit si daca refuzul de plata este contestat.
Dovada refuzului de plata poate fi facuta:
prin protestul refuzului la plata;
printr-o declaratie a trasului;
printr-o confirmare oficiala si datata a unei case de compensatii, prin care se arata ca cecul a fost adus spre compensare in timp util, dar nu a fost platit.
Cecul de virament este cel ce este insotit de clauza "platibil in cont" deci plata nu poate fi facuta in numerar.
Cecul certificat este atunci cand o banca aflata in pozitia de tras, confirma, certifica beneficiarului ca fondurile necesare exista in cont.
Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o banca asupra subunitatilor sale sau asupra altei banci. Este si el platibil la vedere si are mentiunea expresa de "cec circular".
Pe acest cec este inscris si numele primitorului, adica al clientului bancii emitente.
Cecul de calatorie este emis in suma fixa, precum banii de hartie si este pus in circulatie pe timp limitat. Tragatorul vinde cecul de calatorie unei persoane care devine posesor. Posesorul remite file de cec beneficiarilor in schimbul cumpararii de bunuri si servicii.
Beneficiarul filei incaseaza suma de la o banca locala, iar aceasta recupereaza suma de la banca emitentului.
Cecul are valoare de titlu executoriu pentru suma inscrisa in el, impreuna cu dobanda legala calculata cu incepere de la data prezentarii, plus cheltuielile de protest si notificare.
Sunt tot mai des folosite aceste instrumente. Sunt implicati:
emitentul;
detinatorul;
comerciantul.
CARDUL este un instrument de plata fara numerar, prin care posesorul autorizat al cartii plateste, achita contravaloarea unor bunuri sau servicii, numai de la anumiti vanzatori (comercianti) abilitati sa accepte asemenea carti (plati).
Prin utilizarea cartilor de plata se mai pot obtine lichiditati de la banca emitenta, in limitele soldului din cont.
Cartile de plata sunt de foarte multe feluri (tipuri).
De exemplu:
dupa caracteristicile tehnologice, cartile de plata sunt:
- pe suport magnetic;
- cu microprocesor.
in raport de functiile pe care le au, cartile de plata sunt:
- de debit;
- de obtinere de numerar;
- de transfer electronic de fonduri la punctele de vanzare;
- de garantare a cecurilor;
- multifunctionale.
Mai sunt si alte criterii de grupare a cartilor de plata.
Acest instrument de plata se perfectioneaza cel mai rapid, acest lucru producandu-se si ca urmare a concurentei foarte mari.
CARDURILE magnetice sunt emise de banci, sunt confectionate din material plastic si prezinta pe fata denumirea si simbolul emitentului, numarul cartii de plata, numele posesorului autorizat si data expirarii. Pe verso exista o banda magnetica si un loc de semnatura.
CARDURILE cu microprocesor (inteligente) au memorie si circuite integrate, iar informatiile sunt grupate pe mai multe niveluri (securitate, aplicatie, operare). Sunt emise de catre banci, dar si de firme.
Cartea de credit se caracterizeaza prin faptul ca posesorului ei i-a fost aprobata si deschisa o linie de credit.
Cartea de debit se caracterizeaza prin faptul ca permite posesorului ei sa procure bunuri si servicii prin debitarea directa a contului sau personal.
Cartile de plata sunt emise de banci, de comercianti, alte institutii, firme.
Dat fiind ca reprezinta un instrument modern de plata, cartile de plata sunt utilizate de cativa ani si in Romania. Aici au patruns organizatii de mare prestigiu, cum ar fi: VISA, MASTERCARD, EUROCARD, AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, JCB etc., adica acele firme care isi disputa piata internationala a cartilor de plata.
CARDURILE pot fi in lei sau in valuta si au tot mai multe utilizari si la noi.
Aceste instrumente presupun un transfer electronic al fondurilor (banilor). Se mai poate denumi si circuitul monedei electronice.
Prin moneda electronica intelegem totalitatea instrumentelor si tehnicilor moderne, care permit transferul de fonduri fara suport de hartie sau magnetic. In sistemul electronic de transfer al banilor intervin urmatoarele verigi:
distribuitorul automat de numerar (Cash Dispenser);
automatul bancar (Bancomatul sau trezorierul automat);
terminalele de la punctele de vanzare.
Transferul electronic al fondurilor necesita terminale la punctele de vanzare (cu circuit deschis si/sau inchis), operatii de decontari la punctele de vanzare cu certificator, operatiuni specifice efectuarii platilor cu carti de plata in lei.
Pentru ca platile sunt in numar foarte mare (milioane pe zi), efectuarea acestora a devenit foarte dificila. Platile sunt ingreunate si prin faptul ca exista mai multe circuite monetare paralele (emisiunea de bancnote a BNR, emisiunea de moneda divizionara a Tezaurului si Ministerului Finantelor, emisiunea de moneda scripturala a bancilor).
Obiectul compensarii multilaterale il constituie platile interbancare fara numerar pe suport de hartie, care au o valoare mai mica de 10 milioane lei.
Bancile introduc si accepta in compensarea multilaterala ordine de plata si cecuri barate. Acestea se mai numesc si instrumente de plata compensabile.
In fiecare zi lucratoare se tine in mod obligatoriu o sedinta de compensare a platilor interbancare de mica valoare, in sucursalele si Centrala Bancii Nationale a Romaniei.
Sedinta obtine ca rezultat unic pozitia debitoare sau creditoare a fiecarei banci care participa la compensare.
Conducerea Directiei Plati si Decontari Bancare a BNR si inspectorii de compensare din sucursale au dreptul sa modifice programul sedintei de compensare.
Instrumentele de plata sunt grupate de catre bancile initiatoare si pe banci destinatare, astfel:
instrumente de plata compensabile;
instrumente de debit;
instrumente de credit.
Aceste grupe de instrumente formeaza pachete de instrumente de plata compensabile. Fiecare pachet este insotit de o banda de control totalizatoare a sumelor inscrise pe instrumente. Textul fiecarei benzi de control este preluat de o dispozitie centralizatoare care este de doua tipuri:
de incasare;
de plata.
Dispozitiile centralizatoare de incasare se intocmesc in 4 exemplare astfel:
exemplarul 1 de culoare alba;
exemplarul 2 si 3 de culoare roz;
exemplarul 4 de culoare vernil.
Exemplarul 4 este pastrat la banca prezentatoare constituind document justificativ pentru operatiunile sale.
Exemplarul roz nr. 3 este remis, fara a fi introdus in compensare, in plicul care contine instrumente de plata compensabile, al bancii primitoare, in vederea verificarii, constituind document justificativ al operatiunilor acesteia.
Exemplarul roz nr. 2 este remis in ziua compensarii bancii primitoare, in vederea compensarii instrumentelor de plata compensabile (cecuri) prezentate anterior.
Exemplarul nr. 1 (alb) este remis in cadrul sedintei de compensare inspectorului de compensare, constituind documentul justificativ si de control pentru sumele totale preluate din borderourile dispozitiilor centralizatoare ale bancii prezentatoare.
Dispozitiile centralizatoare de plata se intocmesc in 3 exemplare cu acelasi continut.
Exemplarul nr. 3 (vernil) este pastrat de banca prezentatoare constituind document justificativ pentru operatiunile sale.
Exemplarul nr. 2 (roz) este remis in plicul care contine pachetul de instrumente compensabile, bancii primitoare, constituind document justificativ pentru operatiunile acesteia.
Exemplarul nr. 1 (alb) este remis in cadrul sedintei de compensare inspectorului de compensare, constituind document justificativ si de control pentru sumele totale preluate din borderourile dispozitiilor centralizatoare ale bancii prezentatoare.
Pe baza dispozitiilor centralizatoare, banca prezentatoare (initiatoare) completeaza cate un borderou al dispozitiilor centralizatoare pentru fiecare banca primitoare (destinatara).
Instrumentele de plata compensabile primite de la celelalte banci participante sunt analizate de banca destinatara (primitoare) in vederea acceptarii sau refuzarii lor.
Fiecare formular de refuz este insotit de o banda de control totalizatoare a sumelor inscrise pe instrumentele de plata compensabile refuzate.
Dupa pregatirea instrumentelor de plata si de refuz, bancile prezentatoare sau initiatoare completeaza formularul de compensare, separat pe sume de incasat si sume de platit, sume de incasat refuzate, sume de platit refuzate.
Formularul de compensare se intocmeste in doua exemplare.
Exemplarul vernil nr. 2 este pastrat la banca, constituind document justificativ pentru operatiunile sale.
Exemplarul alb nr. 1 este remis la sfarsitul sedintei de compensare inspectorului de compensare, constituind document justificativ si de control, pentru sumele totale preluate in formularul centralizator de compensare.
Dupa inchiderea sedintei de compensare, intr-un interval de maxim o ora, inspectorul de compensare este obligat sa transmita Centralei BNR, Directia Plati si Decontari bancare, continutul formularelor centralizatoare de compensare.
Pentru serviciile de compensare oferite, BNR percepe comisioane si speze.
Banca la domiciliu este un instrument de plati creat si dezvoltat relativ recent. Este comod pentru persoanele fizice si firme mici.
Acest sistem de plati cuprinde procedurile si documentele care permit contactul cu banca, fara o deplasare la sediul acesteia, ci direct de la domiciliu, prin conectarea la calculator, fax, telex, telefon.
Prima forma a bancii la domiciliu a fost banca prin telefon, apoi banca prin video, apoi la marile sisteme de plati si informative. Tot aici sunt cuprinse televiramentul, facturile electronice, comenzi de carduri sau de cecuri.
La noi, acest sistem este abia in faza incipienta.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1948
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
