Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE



Statistica

CONCEPTUL DESPRE FINANTELE PUBLICE

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Caiet de practica - Prezentarea agentului economic ATEbank Romania
Tipuri de impozite si modalitati specifice de impozitare in sistemele fiscale contemporane
Controlul determinarii si platii impozitului pe venitul din salarii
Aparitia, evolutia si avantajele utilizarii cardurilor
Performanta prin tabloul fluxurilor de trezorerie
METODE MODERNE DE MASURARE A DEFICITULUI BUGETAR
Structura si evolutia sistemului bancar
Rata dobanzii si structura bilantului
Strategii monetare
Costul creditelor, un criteriu determinant pentru alegerea tipului de credite pe termen scurt pentru desfasurarea activitatii in cadrul ciclului de ex

TERMENI importanti pentru acest document

deosebiri dintre finantele publice si finantele private : echilibrul bugetar intre necesitate si posibilitati finante publice : ce sunt finantele : :
loading...

CONCEPTUL DESPRE FINANTELE PUBLICE

CONCEPTUL DESPRE FINANTELE PUBLICE.   DELIMITAREA FINANTELOR PUBLICE DE FINANTELE PRIVATE. CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE.

1.1. CONCEPTUL DESPRE FINANTELE PUBLICE

Ce sunt Finantele Publice? De ce au aparut? Ca institutie si functionalitate Finantele Publice sunt rezultatul diviziunii sociale a muncii si isi are originea  legata de aparitia si functionarea statului.

Stratificarea societatii pe clase sociale si interese diferite a determinat odata cu aparitia statului, institutie suprema a guvernarii sociale si aparitia multor institutii sub coordonarea acestuia ca de exemplu: armata, justitia, mai tarziu politia, parlamentul, institutii sociale ca invatamantul si sanatatea s.m.a.

Apare astfel un insemnat numar de membrii ai colectivitatii umane ce parasesc sfera productiei de bunuri materiale si se ocupa cu apararea integritatii teritoriale, a clarificarii litigiilor determinate de interese diferite, instruirii, asigurarii sanatatii, a caror existenta este conditionata de redistribuirea veniturilor din sfera productiva.

Separarea statului si a institutiilor sale de societate in sfera relatiilor economice, obliga statul la asigurarea veniturilor, cheltuielilor si imprumuturilor sale proprii. Procurarea resurselor necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor sale se face pe calea constrangerii pe care o exercita asupra membrilor societatii ce realizeaza venituri.

Asadar in procesul procurarii si repartizarii resurselor de care are nevoie statul pentru indeplinirea functiilor si sarcinile sale se nasc anumite relatii sociale.

Acestea sunt de natura economica si exprima repartizarea unei parti din produsul intern brut,  prin intermediul statului intre diferite categorii sociale. Relatiile acestea, aparute in procesul de formare si repartizare a resurselor necesare statului in forma baneasca sunt relatii financiare sau pe scurt finante.

Existenta finantelor este indisolubil legata de existenta statului si de folosirea banilor si a formelor valorice in repartizarea produsului intern brut. In toate cele patru oranduiri social economice care au existat, finantele au imbracat fara exceptie forma valorica baneasca dar in fiecare dintre acestea ele au indeplinit un anumit rol, corespunzator conditiilor economice, politice si sociale in care au fiintat, caracterizandu-se prin cateva trasaturi economice:

a)     

&

Caracteristici comune ale constituirii Fondurilor publice indiferent de oranduirea sociala.

 
Resursele mobilizate la dispozitia statului sunt produsul muncii celor ocupati in sfera productiei materiale si a serviciilor si care sunt cedate in folosul statului;

b)      Prelevarile (preluarile) de resurse la dispozitia statului, au caracter obligatoriu si nu benevol, iar neindeplinirea acestor obligatii atrage sanctiunea legii celor ce nu le respecta;

c)      De pe urma cheltuielilor publice, exista un beneficiu direct al celor implicati (functionarii, medicii, profesorii etc sub forma de salarii) dar si un beneficiu indirect general (starea de sanatate, cultura, ordine publica, drumuri etc.)

Ca origine etimologica, cuvantul Finante isi are provenienta din limba latina.

Expresiile folosite inca din secolele XII-XIV finatio, finacias, finacia, pecuniaria, toate aveau sensul de “plata in bani”. La baza tuturor acestor expresii se presupune a sta cuvantul finis, cu sensul de “termen de plata”. Nuantele acestor expresii desi difereau de la tara la tara se refereau in esenta la acelasi lucru, respectiv o suma si termenul de achitare a acesteia.

1

Diferitele sensuri ale notiunii de finante.

 
Cu timpul cuvantul Finante a capatat un sens foarte larg incluzand in momentul de fata notiuni ca: bugetul statului, creditul, operatiile bancare si de bursa, relatiile si operatiunile banesti, creante si obligatii de plata in bani indiferent de subiectul acestora.

Trebuie remarcat insa ca nici macar conceptiile specialistilor despre finante nu sunt la unison, intelesurile folosite de economisti fiind diferite ca de exemplu:

-        Fonduri banesti la dispozitia statului;

-        Mijloace de interventie a statului in economie;

-        Metode de gestionare a banului public;

-        Act juridic intre stat si membrii societatii;

-        Relatii sociale, de natura economica care apar in procesul constituirii fondurilor publice de resurse banesti si repartizarii acestora in scopul satisfacerii nevoilor generale ale societatii. In aceste interpretari, accentul cade pe acea latura a finantelor pe care specialistul (autorul) o foloseste ca idee centrala in analiza sa.

In realitate intre resursele banesti prelevate (preluate) de stat pentru satisfacerea nevoilor generale, modalitatile prin care se procura si distribuie aceste resurse, instrumentele de interventie ale statului in economie, metodele de gestionare a fondurilor publice si formele juridice pe care le imbraca toate acestea exista legaturi stranse. O anumita latura a finantelor nu numai ca nu inlatura pe celelalte, ci chiar le presupune. Preluarile si redistribuirile de resurse banesti au loc intre persoane fizice si juridice, prin intermediul autoritatilor publice si afecteaza direct sau indirect intreaga economie nationala si pe toti membrii societatii.

De aici concluzia ca finantele exprima relatii sociale de natura economica, in expresie baneasca ce apar intr-un anumit proces si cu scop bine determinat.

De-a lungul anilor conceptiile despre rolul finantelor au evoluat continuu. Definind acest rol intr-o forma concentrata, opiniile unor economisti de marca ar suna asa:

-        Paul Leroy Beaulieu, “… Stiinta financiara este stiinta veniturilor publice si utilizarii acestor venituri…”.

-        Goston Jeze “…stiinta finantelor publice se ocupa cu studiul faptelor, principiilor, tehnicii si efectelor dobandirii si cheltuirii datoriei publice…”.

-        Harold M Groves “… finantele publice formeaza un domeniu de cercetari care trateaza problemele de venituri si cheltuieli ale guvernelor…”.

-        James Buchiaman “…finantele publice studiaza activitatea economica a guvernului, considerat ca unitate…”.

Toate conceptiile despre rolul finantelor publice pot fi grupate in doua etape.

1

Conceptele teoretice privind implicarea Statului in economie.

 
Prima etapa ce corespunde etapei capitalismului in ascensiune, capitalismului premonopolist, in care prevala doctrina liberalismului economic. Aceasta se caracterizeaza prin neinterventia statului in economie, activitatea economica desfasurandu-se pe baza principiilor laisser-faire laisser-passer. Potrivit conceptiilor acestei etape considerate conceptii clasice, activitatea economica trebuie sa fie apanajul intreprinderilor private, orice participare a statului la viata economica fiind considerata contraindicata.

Sarcinile Finantelor Publice constau in asigurarea resurselor necesare intretinerii institutiilor publice functionarii normale a acestora, impozitele, imprumuturile si celelalte metode de procurare a resurselor financiare trebuie astfel concepute incat sa aiba un caracter neutru, sa nu modifice relatiile social-economice existente.

Pastrarea echilibrului intre veniturile si cheltuielile bugetare era considerata cerinta fundamentala a finantelor publice. Aparitia deficitului bugetar, generator de inflatie era considerat un fenomen nedorit cu efecte negative asupra functionarii normale a mecanismului economic.

&

Perioada liberalismului economic = etapa Statului neutru.

 
Aceasta etapa mai era denumita etapa Statului Jandarm, deoarece specialistii din domeniul finantelor publice erau preocupati doar de obtinerea resurselor din activitatea altora si utilizarea acestora potrivit disciplinei financiare.

Aceasta trasatura confera finantelor publice un pronuntat caracter juridic.

1

Perioada capitalismului in ascensiune = etapa Statului activ.

 
Etapa a doua corespunde epocii capitalismului imperialist, respectiv dupa 1929-1933 cand are loc criza economica mondiala.

Rolul statului potrivit conceptiilor acestor etape este vazut  de specialistii in domeniu la antipodul primei etape, respectiv rol activ nu neutru, rol interventionist.

In viziunea acestor conceptii considerate moderne, statul (autoritatea publica) este chemata sa joace un rol activ in viata economica, sa influenteze procesele economice, sa corecteze evolutia ciclica, sa previna crizele sau cel putin sa le limiteze efectele negative. Infiintarea de intreprinderi publice si societati mixte nu mai este considerata o ingerinta, ci o necesitate.

Acordarea de subventii si alte facilitati de catre stat intreprinderilor private, precum si luarea unor masuri care sa limiteze somajul, sau sa contribuie la redresarea activitatii acestora este apreciata si incurajata.

Pentru statul modern, Finantele Publice nu sunt un simplu mijloc de asigurare a acoperirii cheltuielilor sale administrative, ci inainte de toate un mijloc de interventie in economie.

Preocuparea principala a specialistilor devine studierea instrumentelor cu ajutorul carora statul poate sa intervina in viata economica, a modalitatilor de influentare a proceselor economice si relatiilor sociale. In noile conditii, de la studiul mijloacelor de acoperire a cheltuielilor publice, obiectul cercetarii se deplaseaza spre analiza mijloacelor de interventie a statului prin intermediul cheltuielilor si veniturilor.

1.2. DELIMITAREA FINANTELOR PUBLICE DE FINANTELE PRIVATE

Expresia de FINANTE PUBLICE este asociata cu STATUL, unitatile sale administrativ teritoriale si institutiile de drept public, in legatura cu resursele, cheltuielile, imprumuturile si datoria acestora.

FINANTELE PRIVATE sunt asociate cu intreprinderile (societatile) economice, bancile si societatile de asigurare private, in legatura cu resursele si cheltuielile acestora, imprumuturile primite sau acordate, creantele de incasat si obligatiile de plata.

Intre Finantele Publice si Finantele Private exista unele asemanari, dar mai ales o serie de deosebiri.

ASEMANARI:

1.      Si Finantele Publice si Finantele Private trebuie sa asigure un echilibru financiar pentru a garanta functionarea normala a sectoarelor de activitate pe care le coordoneaza;

2.      Si Finantele Publice si Finantele Private au un cadru organizatoric;

3.      Si Finantele Publice si Finantele Private functioneaza in baza reglementarilor legale etc;

DEOSEBIRI (mai multe decat asemanari):

1.      Privind modul de colectare a resurselor

-        Resursele necesare realizarii functiilor si sarcinilor statului (Finantele Publice), se procura de la persoane fizice si juridice in principal prin masuri de constrangere si intr-o mica parte prin imprumuturi si relatii contractuale.

-        Resursele necesare intreprinderilor (Finantele Private) pe langa disponibilitatile proprii se procura pe baze contractuale in conditiile rezultate din confruntarea cererii si ofertei (dobanda).

2.      Privind posibilitatile de executare silita

-        Impotriva statului si institutiilor sale (Finante Publice) daca nu-si indeplineste obligatiile, respectiv cheltuielile prevazute, nu poate fi urmata calea executarii silite.

-        Impotriva Finantelor Private (intreprinderi, societati) daca nu-si onoreaza obligatiile sau nu-si onoreaza angajamentele contractuale, calea principala este aceea a executarii silite.

3.      Privind efectul utilizarii resurselor

-        Efectul utilizarii resurselor colectate de Finantele Publice este satisfacerea nevoilor generale ale societatii.

-        Efectul utilizarii resurselor colectate (formate) de Finantele Private este in slujba unui grup restrans respectiv intreprinzatorul in cauza.

4.      Privind gestiunea resurselor

-        Gestiunea Finantelor Publice este supusa dreptului public (prevederi in lege)

-        Gestiunea Finantelor Private (intreprinderi, societati) este supusa dreptului Comercial (contracte). Trebuie facuta precizarea ca notiunile de Finante Publice si Finante Private sunt specifice tarilor cu economie de piata, in care se impune o delimitare clara intre sectorul public si cel privat. In economiile socialiste (comuniste), notiunea de finante private este privata de obiect, deoarece proprietatea este colectiva de stat sau de grup.

1.3. CONTINUTUL ECONOMIC SI FUNCTIILE

FINANTELOR PUBLICE

Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societatii este necesara constituirea unor importante fonduri banesti la dispozitia autoritatilor publice. Aceste fonduri se formeaza pe seama produsului intern brut (PIB) si sunt utilizate pentru finantarea nevoilor sociale atat de interes national cat si local.

Relatiile economice exprimate valoric care apar in procesul repartitiei produsului intern brut in legatura cu satisfacerea nevoilor colective ale societatii, constituie relatii financiare publice sau pe scurt finante publice.

In legatura cu aceasta trebuie precizat ca nu toate relatiile banesti care apar in procesul repartitiei si circulatiei produsului intern brut sunt in acelasi timp relatii financiare publice. Sfera finantelor publice, mai ingusta decat aceea a relatiilor banesti, cuprinde numai relatiile banesti care exprima un transfer de valoare, nu si pe cele care reflecta o schimbare a formelor valorii.

In legatura cu transferul de valoare care genereaza relatii financiare publice, se impun cateva precizari:

a)      Aparitia relatiilor financiare publice este determinata de transferul, in forma baneasca, de valoare de la persoane juridice sau fizice la fondurile ce se constituie in economie, ori de la aceste fonduri spre persoanele juridice si fizice ce beneficiaza de aceste fonduri (exemplu: subventiile pentru curs legit., credite agricole).

Transferul in natura de produse nu da nastere la relatii financiare, acestea reprezentand relatii de repartitie. Numai dupa valorificarea acestora pot aparea relatii financiare.

Transferul de valoare (prin impozite si alte obligatii) la fondurile ce se constituie in economie se efectueaza de regula fara contraprestatie directa.

b)      Societatile comerciale care au varsat la bugetul administratiei  centrale o suma de bani cu titlu de impozit pe profit, nu au dreptul sa solicite statului nici o prestatie de valoare egala.

Impozitul pe teren, impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport ori impozitul pe veniturile din chirii varsat de o persoana fizica la buget este de asemenea fara contraprestatie directa.

Sumele primite de la buget de o persoana cu titlu de alocatie de stat pentru copii, nu are legatura directa cu impozitul platit de respectiva persoana la buget.

Transferul de valoare ce se realizeaza prin actul de vanzare cumparare a unei case reflecta o schimbare a formelor valorii din marfa in bani sau invers.

Prestarea muncii presupune de asemenea schimb de echivalente; capacitatea fizica si specializare profesionala contra bani si un transfer de putere de cumparare (bani) contra munca. Toate acestea sunt relatii banesti si nu relatii financiare publice. Intre relatiile financiare publice si relatiile banesti exista o stransa legatura de interconditionare, cele dintai fiind conditionate de infaptuirea celor din urma. Astfel, nu se poate pretinde unei societati comerciale sa verse la buget T.V.A. pentru marfurile fabricate si cele importate inainte de vanzarea acestora ori importul efectiv. De asemenea impozitul pe salar nu poate fi pretins inainte de primirea acestuia.

c)      Platile facute de la buget au in general caracter nerambursabil. Spre exemplu subventiile catre regii (G. calorii) investitii (salarii + cheltuieli materiale + dotari) persoane fizice, pensii, burse, alocatii etc. (in general, pentru ca sunt si exceptii, de exemplu Gardienii Publici).

FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE

Necesitatea finantelor publice, existenta acestora, nu constituie expresia dorintei cuiva, ci are un caracter obiectiv. Altfel spus finantele publice exista pentru a servi la realizarea unor obiective precis determinate, la indeplinirea anumitor sarcini care nu ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mijloace.

Finantele publice isi indeplinesc misiunea lor sociala prin functiile pe care le exercita si anume prin:

-        Functia de repartitie;

-        Functii de control;

1.3.1. FUNCTIA DE REPARTITIE  a finantelor publice cunoaste doua faze distincte, legate organic intre ele, respectiv:

1.      Constituirea fondurilor;

2.      Distribuirea acestora;

La constituirea fondurilor participa: regiile autonome, societati comerciale cu capital de stat, mixt si privat, organizatiile cooperatiste si asociatiile cu scop lucrativ, institutiile publice, populatia si persoanele rezidente in strainatate (exemplu: formele sunt multiple: impozit, taxe, redevente etc.) dar intr-un alt curs.

Resursele care alimenteaza fondurile publice, in majoritatea lor covarsitoare, isi au izvorul in produsul intern brut si intr-o masura mai mica in avutia nationala sau in transferuri primite din strainatate. Institutiile desi nu platesc impozit pe profit, pe cladiri, platesc impozit pe salarii, CAS, somaj, etc.

Cea de a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice consta in distribuirea fondurilor financiare pe beneficiari: persoane juridice si fizice. Repartitia propriu-zisa este precedata de inventarierea nevoilor sociale existente in anul (perioada) de referinta, de cuantificarea acestora in expresie baneasca si ierarhizarea lor in functie de necesitatea si importanta pe care o prezinta unele in raport cu altele (exemplu: capacitatea de sustinere a obiectivelor, Gradinari)

Importanta functiei de repartitie a finantelor publice trebuie apreciata prin prisma dimensiunii transferurilor de valoare efectuate de la diverse persoane juridice si fizice la fondurile publice si de la acestea catre diversi beneficiari. In conditiile unui anumit P.I.B. marimea resurselor prelevate la dispozitia organelor administratiei centrale si locale de stat este invers proportionala cu marimea resurselor ramase la dispozitia persoanelor juridice si fizice pentru satisfacerea nevoilor proprii de dezvoltare si consum, dupa plata sumelor datorate.

1.3.2. FUNCTIA DE CONTROL a finantelor publice, decurge din faptul ca fondurile de resurse financiare constituite la dispozitia statului apartin intregii societati.

In acelasi timp faptul ca fondurile publice de resurse financiare reprezinta o parte insemnata din PIB constituie un argument in plus nu numai pentru existenta controlului dar si pentru organizarea lui astfel incat sa existe o perceptie riguroasa asupra modului de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor publice de resurse financiare, asupra pastrarii integritatii si bunei gospodariri a bunurilor, proprietatea statului, asupra incasarii integrale si la timp a creantelor statului si onorarii platilor de acesta fata de terti.

Necesitatea controlului este impusa si de comportarea reprosabila si atitudinea nepasatoare fata de avutul obstesc de catre foarte multe persoane care au astfel de obligatii.

1

Functia de control a Finantelor publice are o sfera mai larga de cuprindere decat Functia de repartitie.

 
Functia de control a finantelor publice este legata de functia de repartitie dar are o sfera de manifestare mai larga decat aceasta deoarece vizeaza pe langa constituirea si repartizarea fondurilor din economie si modul de utilizare a resurselor.

Intre cele doua functii ale finantelor publice exista raporturi de interconditionare: functia de repartitie ofera camp de manifestare functiei de control, iar functia de control, genereaza forme de manifestare (uneori) functiei de repartitie (exemplu: cand controlul depisteaza venituri suplimentare).

AUTOEVALUARE

1.      Precizati momentul de aparitie al Finantelor publice si continutul relatiilor financiare !

  1. Care sunt trasaturile economice comune relatiilor financiare indiferent de oranduirea sociala ?
  2. Cum au fost grupate conceptiile teoreticienilor de-a lungul timpului cu privire la rolul si implicarea statului in economie ?
  3. Prezentati asemanarile si deosebirile intre Finantele publice si Finantele private !
  4. Care sunt functiile Finantelor publice ?

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 224
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved