Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...


Statistica

CREDITUL BANCAR - TRASATURILE PRICIPALE ALE CREDITULUI, FUNCTIILE CREDITULUI

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic






DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Banii si rolul lor in economie
ROLUL SI IMPORTANTA ACTIVITATII DE CREDITARE
Creante si datorii salariale
DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT SI A TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA LA S.C'BEL SERV' SRL
SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor
Clasificarea impozitelor
Politica monetara
TREZORERIA FINANTELOR PUBLICE
Cheltuielile publice pentru invatamant

TERMENI importanti pentru acest document

: trasaturile creditului : functiile creditului bancar : trasaturile creditului bancar : functiile creditului :

CREDITUL BANCAR

1. TRASATURILE PRICIPALE ALE CREDITULUI

Creditul, in general, reprezinta schimbul unei valori monetare viitoare, sau altfel spus, primirea unor surse imediate, in •riumbui unei promisiuni de rambursare viitoare, insotita de plata unei dobanzi.

Operatiunile de ereditare pot interveni intr-o gama ampla de ■©lati! intre indivizi sub forma unor acorduri personale simple, pana Ia tranzactiile formalizate ce se efectueaza pe pietele monetare sau financiare foarte dezvoltate si formulate in cadrul unor contacte complexe. O parte importanta a relatiilor de credit priveste mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor.

Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit, sunt extrem de diverse si in continua evolutie. Esentialul ramane acelasi peste tot: o valoare actuala se transmite de catre un creditor (investitor sau imprumuta tor) unui debitor (imprumutat), care se angajeaza sa-I ramburseze, dupa un timp in conditiile specificate in acordul de credit, in cadrul caruia debitorul promite sa plateasca dobanda pentru a-I remunera pe creditor.

Operatiunile de creditare au Ia baza prudenta bancara, ca principiu fundamental ce caracterizeaza intreaga activitate bancara, ceea ce presupune ca activitatea de creditare trebuie sa se bazeze in primul rand pe analiza viabilitatii si realismul afacerilor in vederea identificarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor. Aceasta se face prin analiza aspectelor financiare si nefinanciare ale afacerilor, atat cele din perioadele expirate cat si cele prognozate.

Acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoasa atat pentru banca cat si pentru clienti, care, pe seama creditelor pot sa-si dezvolte afacerile, sa obtina profit si pe aceasta baza, sa ramburseze imprumuturile si sa-si achite dobanzile.

Principalele trasaturi ale creditului sunt:

-schimbul in timp;

-subiectii raportului de creditare (debitor/creditor);

-promisiunea de rambursare;

-riscurile probabile;

-scadenta ( momentul rambursarii);

-dobanda ( pretul creditului );

-tranzactia;

-consemnarea si transferabilitatea.

I. Subiectii raportului de credit: creditorul (banca) si debitorul (clientul - persoana fizica, juridica sau institutie publica); sunt parti care intervin in raportul de credit, respectiv creditorul care acorda imprumutul si debitorul care il primeste, sau altfel spus se indatoreaza.

Acestia prezinta o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta Ia structurile social - economice, motivele angajarii in raportul de credit si durata angajarii sale, astfel ca ierarhizarea acestor laturi In amanunt este dificila.

De aceea retinem trei categorii principale de subiecti: firmele sau agentii economici; statul; populatia (persoanele fizice).

Preponderent in calitate de debitori se afirma agentii economici care angajeaza cea mai mare parte a creditelor de la banci. Pentru angajarea de credite acestea trebuie sa indeplineasca cumulativ, in principal, urmatoarele conditii:

-sa fie constituite conform legii;

-sa posede capital social varsat potrivit statutului propriu;

-sa desfasoare activitati legale si eficiente potrivit statutului de functionare si actului de infiintare;

-sa indeplineasca un nivel optim al Indicatorilor de bonitate;

-din analiza fluxurilor de lichiditate sa rezulte ca exista posibilitati reale de rambursare la scadenta a ratelor de credit si de plata a dobanzilor aferente;

-sa prezinte garantii materiale si morale pentru utilizarea cu eficienta si potrivit destinatiei creditului;

-sa prezinte situatia angajamentelor din conturile deschise la alte societati bancare si a garantiilor aferente;

-sa accepte clauzele din inscrisurile de credit (acorduri, contracte).

in privinta persoanelor fizice, conditiile ce trebuie sa Ie indeplineasca pentru a beneficia de credite sunt:

-sa realizeze venituri certe si cu caracter permanent, pe perioada de derulare a creditului;

-sa constituie si sa utilizeze surse proprii de fmantare;

-sa garanteze  rambursarea creditelor solicitate cu veniturile pe care le realizeaza, precum si cu garantii reale;

-sa nu inregistreze debite sau alte obligatii neachitate la scadenta catre banca si terti la data solicitarii imprumutului;

In tarile dezvoltate se afirma ca debitor si statul, care se imprumuta indeosebi pentru acoperirea deficitului bugetar.

Este de retinut ca subiectele creditului pot apare in dubla postura in

                 II.Promisiunea      (angajamentul)      de      rambursare
angajamentul   de   restituire   (promisiunea   de   rambursare)   a   sumelor
mgajate sub forma de imprumut, ca element esential al raportului de
credite,   implica   riscuri   si   ca   urmare   necesita   garantii   din   partea
debitorului.

Dupa aprobarea unui credit, banca declanseaza un sistem de proceduri si tehnici de supraveghere in utilizarea, dar mai ales in respectarea angajamentului de restituire a creditului. Banca poate intrerupe imediat, rara preaviz utilizarea de catre client a creditului aprobat, in cazul in care acesta a incalcat conditiile contractului de credit privind destinatia, utilizarea, garantiile, termenele, furnizarea de date nereale, etc, sau in cazul in care situatia economica si financiara a acestuia nu mai asigura conditii de garantie si rambursare.

                 III.Riscurile cele mai importante ce pot aparea in raporturile
de credit sunt: riscurile de rambursare (creditare); riscurile de
imobilizare (lichiditate).

Riscurile de credit - constau in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorata conjuncturii, dificultatilor sectoriale sau a deficientelor imprumutului.

Pentru prevederea riscului trebuie sa se analizeze temeinic situatia imprumutatului prin prisma cerintelor respective raportului de credit sub diverse aspecte ( competente, moralitate), economice (situatia financiara, gradul de indatorare existent, bonitate, lichiditate, rentabilitate), juridice.

Acest risc mai este denumit si risc de insolvabilitate a debitorului, el este esential in activitatea bancara deoarece principala functie a unei banci este acordarea de credite.

Aprecierea justa a creditului este deci de o importanta majora pentru banca. Cea mai importanta etapa a procesului de creditare este selectarea cererilor de creditare. In aceasta faza comportamentul bancii poate fi prezentat astfel: un credit nu se acorda decat daca se poate estima ca probabilitatea rambursarii o depaseste pe cea a nerambursarii.

Riscul de creditare trebuie apreciat in functie de ceea ce banca se asteapta sa obtina de pe urma creditarii. Procesul de creditare este potential purtator de castiguri, care se pot grupa in:

-castiguri directe;

-castiguri indirecte.

Castigurile directe sunt imediate si cel mai adesea cuantificabile.

Cele mai importante sunt dobanda si comisionul de incasat de banca. La icestea se poate adauga soldul creditor niinini al contului clientului, sold care reprezinta garantia creditului.

Castigurile indirecte sunt mult mai greu de cuantificat si mai incerte.

Acordarea unui credit poate sa atraga dupa sine initierea sau mentinerea unei relatii, o crestere a depozitelor, precum si o crestere a cererii pentru alte servicii bancare.

Ansamblul acestor castiguri trebuie avut in vedere atunci cand expunerea la risc este analizata si eventual acceptata.

Analiza creditului este un proces ce trebuie sa se deruleze periodic: inainte de acordarea creditului in vederea fundamentarii deciziei de creditare si mai apoi la intervale de timp determinate, de regula atunci cand rapoartele financiare ale clientului sunt puse Ia dispozitie. Procesul de analiza a creditului are doua dimensiuni: una cantitativa si alta calitativa.

Dimensiunea calitativa a analizei creditului presupune adunarea si actualizarea tuturor informatiilor referitoare la responsabilitatea financiara a debitorului, determinarea scopului real al contractarii imprumutului, identificarea riscurilor cu care se poate confrunta debitorul si estimarea seriozitatii si implicarii acestuia in respectarea angajamentelor asumate fata de banca.

Riscul de lichiditate survine la banca sau ia detinatorul de depozite, care nu este in masura sa-si satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unor gestiuni nereusite a creditelor acordate. Efectele negative pot fi prevenite prin administrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre banci; prin angajarea de credite pe baza hartiilor de valoare, mobilizarea efectelor prin rescont si alte operatiuni.

Creditele se acorda de regula prin banci si angajeaza fonduri ce

ia apartin bancii. De aici necesitatea in scopul unei ferme gestiuni a landurilor ce ii sunt incredintate, ca bancherii! sa-si intareasca pozitia sa de :-editor prin garantii personale sau reale.

Garantia este denumirea generica utilizata pentru a desemna :rice metoda, instrument sau angajament accesoriu contractului de imprumut, pus la dispozitia sau emis in favoarea bancii, in virtutea contractului incheiat in masura sa asigure banca de realizare certa a drepturilor garantate, respectiv recuperarea sumelor imprumutate (inclusiv dobanzile), in cazul nerambursarii acestora de catre debitor.

Pornind de la acceptiunea data garantiei, obligatia din contractul de imprumut este obligatia principala. In virtutea ei, clientul este obligai' sa ramburseze ratele scadente si dobanzile aferente la termenele convenite.

Garantia ceruta suplimentar de banca da nastere celei de-a doua relatii, aceea secundara: daca obligatia initial asumata nu a fost indeplinita, banca apeleaza la executarea garantiei.

Cel solicitat sa ofere o garantie suplimentara bancii privind indeplinirea obligatiei de rambursare a creditului are in principal doua alternative:

a), poate garanta cu bunuri materiale, imobile, terenuri, active fmanciare pe care le pune Ia dispozitia bancii sub forma gajului, ipotecii, depozitului oancar, etc, acestea fond denumite garantii reale;

b). poate apela la o terta persoana, numita garant, care sa-si asume obligatia de a achita datoria (sau de a despagubi baneste banca), in cazul in care cel pentru care garanteaza nu isi indeplineste obligatia asumata prin contractul de imprumut Instrumentul garantarii poate fi in acest caz scrisoarea de garantie bancara, avalul cambial, acestea facand parte din garantiile personale.

Indiferent de tipul garantiei acestea trebuie sa raspunda anumitor cerinte de baza:

-existenta unui patrimoniu independent de relatia contractuala, suficient de mare si de cert in timp, pentru a acoperi garantia bancara; -garantia   sa   fie   astfel   conceputa   incat   sa   asigure   bancii   dreptul   si posibilitatea de a o executa rara ca debitorul sa se poata opune acestei executari;

-banca, in calitate de beneficiar al garantiei sa alba asigurata posibilitatea de a transforma garantia in bani rapid sl rara pierderi. Altfel spus, garantia sa aiba un grad ridicat de lichiditate daca trebuie executata in cazul in care clientul nu-si ramburseaza datoria.

Atunci cand se soli cita o garantie, de regula se disting trei parti implicate:

a) Ordonatorul garantiei, care este debitorul principal:  ei este cel caruia partenerul de contract (banca in cazul contractului de credit)» solicita i garantie. In consecinta ordonatorul fie ofera o garantie din propriul sau rarrimoniu (~ub forma de gaj sau ipoteca), fie solicita unui tert - garant sa i-fere o garantie in locul Iui. De exemplu, prin avalul cambial, avalistui se mgajeaza sa plateasca cambia in cazul in care debitorul nu o plateste.

b) Beneficiarul garantiei este cel in favoarea caruia s-a constituit sarantia, in cazul nostru banca. Beneficiarul executa garantia, respectiv incaseaza banii care rezulta din vanzarea bunului, daca debitorul principal nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contractul de credit

e) Garantul este debitorul secundar, care in anumite cazuri poate fi insusi debitorul principal, cand garanteaza cu bunurile sale, sau poate fi un tert (o alta banca, institutie, firma), care garanteaza ca in cazul neindeplinirii obligatiilor asumate de catre debitorul principal, va indeplini obligatia de plata sau de rambursare a sumelor.

Deci, in relatia de garantare pot aparea:

-   doua persoane - beneficiarul garantiei (banca) si debitorul (clientul bancii), cand acesta clin urma garanteaza cu propriul sau patrimoniu (ipoteca, gaj);

-   trei persoane - cand debitorul apeleaza la o terta persoana, garantul, ca acesta din urma sa garanteze obligatia lui de plata.

In ambele cazuri, beneficiarul este banca, in pozitie de creditor, inainte de a accepta o garantie, Indiferent de natura obligatiilor

sau de Instrumentul de garantare utilizat, banca trebuie sa aiba in vedere trei

aspecte:

-  dreptul de proprietate;

-  perfectarea contractului de garantie;

-  valoarea garantiei.

-  executarea garantiei

a)      Dreptul de proprietate

Inainte ca un client sa acorde drepturi asupra unui bun pe care

banca ii accepta ca garantie, acesta trebuie sa aiba dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. Evident, nu poate fi gajat un bun in sistemul de garantare, daca nu este proprietatea celui care il ofera drept garantie.

In cazul garantiilor reale, cum este ipoteca, este important de stiut daca nu mai exista un tert care sa aiba anumite drepturi asupra bunului respectiv. in cazul ipotecii, proprietatea rangului se determina prin proprietatea datei la care acesta a fost legal inscrisa. Acest lucru este foarte important deoarece in caz de executare silita a debitorului (de exemplu faliment), creditorii ipotecari sunt preferati aitor creditori. Ei isi recupereaza banii din vanzarea bunului in ordinea prioritatii rangului. De exemplu, cand se vinde un bun Imobil avand asupra lui mal multe ipoteci, banii se vor                 recupera de catre creditorii ipotecari in ordinea rangului de ipoteca pe care il detine fiecare. Deci va fi achitata suma creditorului care detine ipoteca de rangul 1, apoi in ordine cei cu ipoteca de rangul II, III etc.

In consecinta bancile trebuie sa urmareasca permanent bunurile luate drept garantie si sa cunoasca eventualele ipoteci asupra bunului respectiv, sau modificarile din acest punct de vedere.

In cazul mai multor ipoteci, valoarea bunului trebuie sa fie suficient de mare ca sa acopere toate datoriile garantate cu unul si acelasi bun ipotecat

Proprietarul unui bun poate fi si altcineva decat cel imprumutat in practica, adesea, un tert ofera propriul sau patrimoniu drept garantie pentru imprumutul acordat de banca unui client Acest tip de garantare este denumit garantia unui tert.

b)      Perfectarea contractului de garantie

Reprezinta un titlu generic pentru a desemna ansamblul activitatilor si cerintelor impuse de lege si a caror respectare asigura bancii drepturile asupra garantiei constituite.

Se disting mai multe aspecte ale perfectarii unei garantii:

-     cunoasterea cadrului legal de folosire a garantiilor, atat in sensul respectarii legilor specifice cat si a normelor bancare;

-     indeplinirea tuturor formalitatilor legale pentru ca banca, in calitatea de beneficiar al garantiei, sa aiba asigurata posibilitatea utilizarii rezultatelor executarii garantiei in caz ca banii trebuie recuperati;

-   documentele privitoare la garantie trebuie sa fie concepute astfel incat sa asigure bancii si posibilitatea de a o executa rara ca debitorul sa se poata opune;

-   constituirea oricarei garantii presupune anumite costuri: banca trebuie sa le evalueze si sa stabileasca cine le suporta

Obtinerea si perfectarea unei garantii este un proces indelungat De aceea banca nu trebuie sa acorde un credit celui care 1-a solicitat decat la momentul in care procesul de perfectare a garantiei este incheiat sau destul de avansat pentru ca banca sa fie sigura de posibilitatea exercitarii drepturilor sale asupra garantiei.

c)      Valoarea garantiei

Este important ca banca sa cunoasca cu certitudine valoarea atribuita garantiei in momentul in care aproba imprumutul. Mai mult decat

atat, este necesar ca valoarea garantiei sa fie constanta in timp, astfel incat aceasta sa nu scada sub suma datorata (pe toata durata rambursarii creditului). Daca apar situatii in care clientul nu poate plati datoria, banca, prin executarea garantiei, sa isi poata recupera banii in intregime.

d)       Executarea garantiei

Acesta este termenul utilizat pentru a desemna procedura prin care garantia este transformata in bani.

De exempiu, daca garantia este un bun ipotecat, sau gajat, acesta

trebuie vandut; in cazul unui depozit bancar, constituit la o alta banca, trebuie efectuate anumite formalitati, pentru prelucrarea si transferul depozitului.

Adesea, executarea garantiei bancare obliga banca la obtinerea

unor aprobari din partea tribunalului pentru actionarea in judecata a debitorului si vanzarea la licitatie a bunului imobil ipotecat. Ca rezultat al acestei actiuni, banca poate suporta cheltuieli care vor reduce beneficiul obtinut din garantie.

 PRINCIPALA DESTINATIE A CREDITULUI -FINANTAREA ECONOMIEI REALE

Procesele  de   creditare   reprezinta   o   preocupare  permanenta

pentru managerii de banca. Pe de o parte, creditul reprezinta mijlocul prin care excedentul de resurse dintr-o anumita zona economica se transfera catre

unitatile economice aflate in deficit de resurse in vederea realizarii unor proiecte ce decurg din activitatea proprie.

Procesul intermedierii financiare avand ca obiect creditul este inca principala forma de finantare a investitiilor intr-o economie. Mutatiile care au avut si au in continuare loc pe piata fmanciara si monetara prin dezvoltarea fenomenului dezintermedierii nu au minimalizat rolul acestui produs bancar a carui importanta pentru economie este fundamentala.



Pe de alta parte, expunerea bancii la pierdere este extrem de ridicata in cazul creditelor, avandu-se in vedere ca aceste plasamente se efectueaza in afara sistemului bancar, astfel ca bancile nu pot pastra controlul banilor asa cum intr-o anumita masura se realizeaza prin celelalte categorii de plasamente.

Din punct de vedere al activitatii bancare, operatiunile de creditare reprezinta componenta cea mai importanta a operatiunilor de plasament, atat din punct de vedere al volumului de activitate, cat si al participarii acestor categorii de operatiuni la realizarea profitului bancii

3. FUNCTIILE CREDITULUI

Pe  masura  dezvoltarii  cconomico-sociale  rolul  si  importanta

creditului in economia fiecarei tari au marcat o crestere considerabila, avand loc totodata diversificarea functiilor8 indeplinite de acestea.

Locul si importanta creditului in economie sunt evidentiate pnn functiile9 pe care le indeplineste:

I. Functia distributiva

Prin credit sunt mobilizate resursele banesti disponibile ia un moment dat in economie, aflate ca surplus Ia nivelul populatiei, agentilor economici si statului si apoi sunt redistribuite prin acordarea de imprumuturi catre acei clienti care an nevoie de mijloace financiare.

Pe de o parte in economie se formeaza numeroase disponibilitati banesti, care temporar depasesc necesitatile si cheltuielile curente ale intreprinderilor si populatiei, iar pe de alta parte Ia numerosi agenti economici exista nevoi a caror acoperire nu poate fi realizata cu resursele economice proprii existente, ele putand fi satisfacute prin atragerea de mijloace suplimentare sub forma de credite.

Functia distributiva consta tocmai in mobilizarea acestor resurse banesti disponibile la un moment dat in economie si redistribuirea Sor prin ariarea de credite spre anumite ramuri, sectoare de activitate care au 'M«c de fonduri de finantare.

II. Functia de emisiune monetara

Urmare a consolidarii ideii de credit bazat pe incredere intre participantii la actul economic, a fost creata  moneda cu valoare fictiva,intemaiata pe incredere,  adica,  biletele de banca, iar pe langa  aceasta, determinate de   nevoia   schimbului   au   aparut   o   multitudine   de   alte instrumente si tehnici de plata.

Prin ele s-a realizat o importanta reducere a cheltuielilor cu -ralatia monetara, noile tehnici si instrumente de plata determinate de ^inea  creditului,   asigurand   si   o   crestere   a   volumului   tranzactiilor economice in  conditiile  unui sistem  economic organizat, creditul  poate prezenta urmatoarele avantaje:

- sporeste puterea de actiune productiva a capitalului; - asigura o elasticitate mai mare in economie; - participa la cresterea gradului de centralizare si concentrare a capitalului

-   reprezinta un factor al cresterii economice;

-   favorizeaza concurenta;

-   asigura stabilitatea preturilor;

-   contribuie ia sporirea vitezei de rotatie a banilor;

-regleaza rata dobanzii stabilind fenomenul de inflatie;

- promoveaza relatiile economice internationale;

-asigura finantarea deficitului bugetar al statului.

            III.Functia de transformare a economiilor in investitii

Economisirea care nu este urmata de Investitii constituie o tezaurizare si reprezinta un factor de dezechilibru pentru viata economica. Nu orice individ poate Ti intreprinzator, nu oricine isi ponte asuma riscurile unei investitii, nu toti indivizii au calitatile necesare spre a se lansa in afaceri, iar daca le au este posibil sa nu ie poata valorifica din cauza lipsei de capital

Creditul este cel care pune Ia dispozitia intreprinzatorului capitalul necesar, asigurand astfel transformarea economiilor inactive in investitii. Sub acest aspect creditul este un important factor al cresterii economice, contribuind la proliferarea intreprinderilor mici si mijlocii, promotoare ale noului, ceea ce favorizeaza concurenta cu efectele sale pozitive asupra echilibrului economic.

                            

                            

            IV.Functia de asigurare a stabilitatii preturilor

Aceasta functie se realizeaza prin reglarea dimensiunilor cererii si ofertei de marfuri si servicii, creditandu-se atat consumul cat si stocurile. Prin fmantarea productiei si a consumului precum si prin crearea unor instrumente de plata flexibile, creditul a devenit o prezenta incontestabila in viata sociala si economica din orice tara civilizata.

Creditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice Internationale, stimuland exporturile si importurile, asigurand o desrnsurare normala, rapida si in deplina siguranta a acestor operatiuni.

                V.Alte functii ale creditului:

Accelereaza tranzactiile comerciale, favorizand desfacerea marfurilor pe scara mai larga deoarece producatorii vand marfuri pe credit comerciantilor cu ridicata, iar acestia ia randul lor comerciantilor cu amanuntul, in schimbul unei polite pe care o sconteaza la banca; Sporeste viteza de rotatie a monedei si contribuie la dimensionarea ei si la sporirea mijloacelor de plata in economia nationala;

Exercita o influenta benefica asupra consumului plin nmpararea pe credit si cu plata in rate a unor bunuri de folosinta kdelungata;

indeplineste o functie importanta in procesul de reglare a circulatiei monetare, sporind viteza de circulatie a acesteia si marind entitatea de mijloace de plata puse Sa dispozitia economiei nationale.

Pe acest fond, rolul si amploarea creditului au crescut imens, devenind o activitate economica deosebit de importanta. Este oportun ca i^ntru realizarea unei cresteri economice sa se apeleze la credite decat sa se astepte o perioada indelungata pana cand s-ar putea forma fondurile proprii corespunzatoare pe seama capitalizarii beneficiilor.

Folosind creditele, agentii economici castiga timp in lupta cu concurenta, pot sa-si adapteze operativ activitatea in conformitate cu cerintele pietei si totodata, printr-o activitate eficienta isi creeaza si mijloacele necesare pentru rambursare a ratelor scadente si plata dobanzilor.

4. PRINCIPII SI REGULI GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE CREDITARE

In intreaga activitate de creditare, BRD respecta intocmai prevederile Legii nr. 58/1998, privind activitatea bancara, ale Legii nr. 101/1998, privind statutul BNR in calitate de banca centrala cu atributii de reglementare in domeniul monetar, de credit valutar si plati, precum si propriile norme si instructiuni de lucru.

Operatiunile de aprobare si acordare a creditelor au la baza prudenta bancara ca principiu fundamental ce caracterizeaza intreaga activitate a bancii Conform prevederilor Legii nr. 58/ 1998, privind activitatea   bancara,   la   acordarea   creditelor,   societatile   bancare   vor urmari ca solicitantii sa prezinte credibilitate, iar toate operatiunile de credit si de garantie ale societatilor bancare vor trebui consemnate in documentele contractuale din care sa rezulte clar toti termenii si toate conditiile respectivelor tranzactii.

Activitatea de creditare se bazeaza in primul rand pe analiza fiabilitatii si realismului afacerilor in vederea identificarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditati ra principala sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzii.

Determinarea capacitatii de plata a clientilor se face prin maliza aspectelor fmanciare si ne financiare ale afacerilor, atat pe perioadele expirate cat si pe cele prognozate.

Acordarea creditului trebuie sa fie avantajoasa atat pentru banca, deoarece prin extinderea si dezvoltarea portofoliului de credite poate obtine venit suplimentar, cat si pentru client, care pe seama creditului sa isi poata dezvolta afacerea , sa obtina profit, sa ramburseze imprumutul si sa-si achite dobanzile.

Banca are obligatia sa analizeze si sa verifice, iar imprumutatul sa puna la dispozitie toate documentele si actele din care sa rezulte natura activitatilor desfasurate, credibilitatea, situatia patrimoniala, rezultatele economicofmanciare, capacitatea manageriala, precum si orice alte documente si date care sa permita evaluarea potentialului economic, organizatoric si fmanciar al clientului.

Creditele si scrisorile de garantie solicitate, indiferent de suma sau durata de rambursare, respectiv, de valabilitate se acorda pentru destinatia stabilita prin contracte. Utilizarea creditului pentru o alta destinatie decat cea stabilita, da dreptul bancii sa intrerupa creditarea si sa retraga imprumutul acordat

La creditele acordate si scrisorile de garantie eliberate banca percepe dobanzi si comisioane, precum si penalitati in cazul nerambursarii la scadenta a creditelor si neachitarii dobanzilor datorate, stabilite conform prevederilor legale in vigoare.

Dobanda nominala este cea convenita intre partile in cauza. Dobanda reala reprezinta dobanda nominala corectata cu rata inflatiei Pentru ca banii de depozit sa-si mentina puterea de cumparare, dobanda nominala trebuie sa fie cel putin egala cu rata inflatiei, adica, real pozitiva, iar daca rata inflatiei este mai mare, dobanda este real negativa.

Creditele trebuie sa fie in toate cazurile garantate, iar volumul minim al garantiilor constituite trebuie sa acopere datoria maxima a imprumutatului catre banca. Banca are dreptul sa verifice la clientii sai existenta permanenta si integritatea garantiilor asiguratorii pe toata perioada creditarii, respectiv a conditiilor in care s-a acordat creditul, modul cum acesta este utilizat.

Creditele   se   acorda   la   cererea   agentilor   economici   care indeplinesc urmatoarele conditii:

-sunt constituiti potrivit legii;

-poseda capital social varsat potrivit statutului;

-  desfasoara activitati legale;

-din analiza fluxului de lichiditati rezulta ca exista posibilitati reale de

ambursare la scadenta a ratelor din credit si plata dobanzilor aferente;

-prezinta  garantii  materiale  si  morale  pentru   utilizarea   cu  eficienta  a

mprumutului;

- valoarea garantiilor materiale acceptate este mai mare sau cei putin Ia

meiul creditelor  solicitate  si  dobanzilor  aferente,   calculate  pe intreaga

rerioada de creditare;

-  iu deschis conturi la una din unitatile teritoriale ale bancii;

5. FORME DE CREDITARE.

In literatura de specialitate apar mai multe tipuri de credite: creditul comercial - presupune acordarea de credite sub forma de marfa, in arma unei intelegeri intre creditor/vanzator si debitor/cumparator; creditul bancar - presupune acordarea de credite sub forma baneasca.

Aici este obligatoriu ca unul dintre subiecti sa fie o banca. Rolul ei este acela de debitor fata de titularii de depozite si de creditor prin imprumuturile acordate; creditul obligatar - garantat prin emisiunea de obligatiuni; creditul ipotecar - garantat prin constituirea unei ipoteci sau risc ipotecar in favoarea creditorului (in special in cazul valorilor imobiliare); creditul consumator - acordat persoanelor fizice pentru a putea cumpara bunuri de consum curent, de folosinta indelungata sau finanta calatorii, concedii de odihna, etc.

A)Creditele bancare:

Creditul  bancar  este  operatiunea  prin  care  cel  imprumutat debitorul) ia in stapanire imediata resurse (bani) in scopul unui angajament de rambursare viitoare, insotite de plata unei dobanzi ce remunereaza banca» Creditele bancare se pot clasifica dupa mai multe criterii:

            I.In functie de perioada de acordare: credite pe termen scurt
sub lan); credite pe termen mijlociu (1-5 ani); credite pe termen lung (peste 5

ani).

            II.Dupa debitorul bancii:

a)Credite acordate persoanelor fizice, respectiv: credite   pentru   constructii  de   locuinte,   pe   termen   lung,  cu garantii ipotecare;

-credite   pentru   cumparatorii   de   automobile;   credite   pentru iparatorii de bunuri de larg consum; credite pentru studii; Sinii de credit m cartile de credit

b)Credite acordate persoanelor juridice agenti economici sub ia de:  avansuri in cont curent;  linii de credit confrrmate; credite riale; credite pe stoc.

            III.In functie de destinatie:

-credite   productive   pentru   activitatea   curenta   si  pentr investitii

-credite pe termen scurt sau mediu;

            IV.in functie de calitatea lor:

-   credite performante;

-credite nerambursate la scadenta

6. RISCUL IN CADRUL ACTVITATi DE

CREDITARE

O functie importanta a oricarei societati bancare este aceea de a plasa cat mai eficient resursele atrase de la clientii persoane fizice si juridice. Bancile isi pot plasa resursele sub forma creditelor, a titlurilor de stat, a depozitelor pe piata interbancara.

Activitatea de creditare presupune plasarea cu preponderenta a resurselor atrase de la clientii persoane fizice si juridice. Deci, banca isi asuma un risc, acela al plasarii unor surse ce nu-i apartin.

In al doilea rand, societatile bancare, trebuie sa valorifice sursele atrase prin intermediul creditelor in asa fel incat sa-si 'ecupereze Ia termenul stabilit prin contract suma principala si dobanda aferenta.

Riscul de credit este primul risc bancar cu care se confrunta i societate bancara si exprima posibilitatea ca imprumutatii sau emitentii si nn-si onoreze obligatiile Ia scadenta,

in activitatea de creditare, bancile sunt obligate sa-si asume esi numitul risc global de credit, care presupune existenta cumulata a trei tipuri de RISC:

           a)Riscul tranzactiei se refera la aspectele functionale si
operationale ale riscului afacerii. In vederea gestionarii acestui tip de risc, societatea bancara trebuie sa cunoasca: tipul de produs de credit; scopul
pentru care  este solicitat creditul;  termenul  pentru  care  este acordat imprumutul;

           b)Riscul clientului presupune asumarea de catre banca a
riscului ca la data scadentei clientul nu va achita principalul si dobanda.

Analiza aspectelor financiare si hor - financiare efectuata eapra debitorului asigura tocmai cunoasterea activitatii acestuia precum la surselor sl posibilitatilor de rambursare a imprumutului.

c)Riscul garantiei - este determinat de incertitudinea •seoperarii creantelor din ultima sursa pe care banca o are la dispozitie. Este insa de mentionat ca garantia se utilizeaza numai atunci cand nu aista alte posibilitati de rambursare a creditului si dobanzii aferente.

Gestionarea riscului garantiei presupune: cuantificarea corecta valorii garantiei in procesul de elaborare a deciziei de creditare; analiza Eenta a garantiei in momentul lichidarii acesteia.

Asumarea riscului global de credit genereaza obligativitatea respectarii de catre societate a bancara a asa - numitelor norme de prudenta rancara. In vederea realizarii acestei obligatii, bancile trebuie sa tina cont de i serie de factori cum ar fi: masurile prudenti ale impuse de autoritatea rancara centrala; justificarea expunerii la risc exprimata prin profitul irontat; acoperirea eventualelor pierderi generate de operatiunile de rreditare din provizioane si profit; dimensionarea riscului astfel incat arderea produsa sa nu afecteze imaginea bancii; acceptarea unor riscuri caantificabile, cu termen scadent; existenta garantiilor.

in limita componentelor stabilite prin legea bancara, flecare societate bancara isi elaboreaza un sistem propriu ele identificare, analiza si raantificare a riscului global de credit

Riscul de credit reprezinta pierderea pe care ar suporta-o Banca daca un client sau un alt partener nu si-ar indeplini obligatiile :*: ntractuale. Riscul ele credit este implicit in produsele bancare traditionale,angajamente   de   credit   si   alte   datorii   contingente,   cum   sunt acreditivele - si in contractele de tipul produselor derivate.

Banca isi limiteaza expunerea atat fata de partenerii individuali, cat si fata de grupuri prin limite de credit stabilite. Valoarea limitei depinde ie evaluarea fortei financiare, de pozitia industriei si de factori calitativi cum *r fi calitatea managementului. Expunerea fata de fiimite este masurata in rod continuu. Functia de management al riscului de credit este independenta in cadrul Bancii, avand dreptul de autorizare ai ratingului clientilor, de evaluare a riscului de credit si aprobare a creditului, si stabilire a provizioanelor pentru deprecierea creditelor.

La nivelul BRD acest sistem presupune: analiza aspectelor non -financiare;  analiza  aspectelor financiare (analiza interna) a performantei clientului; analiza pe baza de cash - flow a perspectivelor de dezvoltare a dientului; referatul de credit.



I. Analiza aspectelor non - financiare presupune cunoasterea unor aspecte generale despre client (afacere, personal, conducere, organizare, situatia de piata).

II. Analiza aspectelor financiare este realizata in vederea determinarii capacitatii de rambursare a clientului. La baza acestei inalize stau o serie de Informatii din bilantul contabil, contul de numerar si cel de profit si pierderea clientului. In fata acestor informatii, banca determina si analizeaza o serie de indicatori de echilibru, lichiditate, solvabilitate si bonitate pentru societate a ce solicita imprumutul. Totodata, pe baza datelor din contul de profit si pierdere, banca determina o serie de indicatori de performanta si ai riscului financiar pentru client

In afara acestor analize pe care societatea bancara Ie face inaintea acordarii imprumutului exista si analiza portofoliului de credite ca functie importanta a managementului bancar. O calitate slaba a portofoliului de credite poate determina o serie de probleme societatii in cauza, generand in final falimentul.

7. PREVEDERI LEGALE REFERITOARE LA GESTIONAREA RISCURILOR IN SISTEMUL BANCAR ROMANESC

In temeiul prevederilor Legii nr. 101/1998 privind statutul B.N.R. si al Legii bancare nr. 58/1998, B.N.R. a elaborat Regulamentul nr. 1/1.999 privind organizarea si functionarea Centralei de Riscuri Bancare. Aceasta este un centru de intermediere care gestioneaza in numele B.N.R. informatia de risc bancar pentru scopurile utilizatorilor in conditiile pastrarii secretului bancar. Informatia de risc bancar este cea care se raporteaza de catre banci si se prelucreaza si se difuzeaza de catre C.R.B.

Informatia de risc bancar coprinde:

-datele  de  identificare  a  unui  debitor  persoana  fizica  sau

juridica nonbancara rezidenta;

-operatiunile in lei si in valuta prin care bancile se expun Ia

tjs: fata de acel debitor. >peratiunile prin care societatile bancare se expun la risc sunt:

-acordarea de credite;

-asumarea    de   angajamente    de    catre    banca,   in    numele

iubitorului, fata de o persoana fizica sau juridica nonbancara;

-asumarea   de   angajamente   de   catre    banca,   in    numele

iubitorului, fata de o alta banca.

Riscul individual este suma valorilor operatiunilor prezentate anterior, raportata la C.R.B. de o persoana declaranta pentru un debitor _3«rsoana fizica sau juridica nonbancara rezidenta, cu conditia sa fie egala siu mai mare decat limita de raportare. Riscul individual reprezinta fipunerea unei banci fata de un debitor si se determina de catre persoana leclaranta. Pentru calcularea riscului individual se iau in considerare operatiunile desfasurate de debitor in nume propriu sau ca parte componenta a unui grup.

Persoana recenzata (debitorul) este o persoana fizica sau juridica nonbancara rezidenta inscrisa la C.R.B., ca urmare a raportarii ie catre persoana declaranta.

Persoanele declarante la C.R.B sunt:

.-centralele bancilor - persoane juridice romane, pentru toate informatiile de risc bancar colectate de catre evidentele proprii si de catre evidentele unitatilor teritoriale;

-sucursalele  din   Romania   ale  bancilor -  persoane juridice

straine, pentru toate informatiile de risc bancar colectate din propriile evidente.

Persoana acreditata sa transmita si sa receptioneze de la C.RB. mformatii de risc bancar este angajatul autorizat de conducerea persoanei declarante.

Perioada de raportare este intervalul cuprins intre datele de 1-15 ale lunii in care se raporteaza informatii de risc bancar aferente lunii anterioare (in cazul in care data de 15 nu este zi bancara, perioada de raportare se incheie in urmatoarea zi bancara).

Utilizatorii informatiilor de risc bancar sunt societatile bancare si B.N.R.

Conform Regulamentului B.N.R. m. 1/1999, fiecare persoana declaranta este obligata sa raporteze la C.R.B., in termenele si conditiile prevazute de lege, informatia de risc bancar pentru fiecare debitor care indeplineste conditia de a fi raportat, respectiv, banca sa fi inregistrat fata de presta un risc individual.

Centrala de Riscuri Bancare organizeaza si gestioneaza baza de date care cuprinde:

                        ~R.C.C.   -   Registrul   Central   al   Creditelor,   care

contine informatiile de risc bancar raportate de persoane declarante, prelucrate si difuzate de C.R.B. in vederea valorificarii de catre utilizatori, in conditiile pastrarii secretului bancar;

                       ~R.C.R - Registrul  Creditelor Restante, care este alimentat de R.C.C. cu informatii de risc bancar referitoare la persoanele recenzate si la creditele restante ale acestora fata de intregul sistem bancar din Romania.

Informatiile de risc bancar inscrise in R C. C. se actualizeaza lunar, iar R.C.R este gestionat si actualizat conform necesitatilor proprii ale C.R.B.

Informatiile de risc bancar inscrise in R.C.C. si R.C.R sunt arhivate si pastrate timp de 2 ani de Sa data inscrierii.

C.R.B. difuzeaza lunar fiecarei persoane declarante, din proprie initiativa informatia referitoare Ia riscul global pentru fiecare debitor raportai' de acesta m hm a respectiva. Totodata C.R.B. poate transmite la cerere oricarei persoane declarante informatii referitoare la orice credit restant pe ultimii 2 ani.

Datele care pot fi solicitate de banca sunt:

                        ~date   referitoare   la   riscul   global   inregistrat  in R.C.C. in ultima luna pe numele persoanei recenzate;

                        ~date referitoare la credite restante inregistrate fata

de intregul  sistem  bancar in  cel  mult 2  ani  de  catre  aceeasi  persoana recenzata.

Orice persoana recenzata care contesta corectitudinea unor date imegistrate in baza de date a C.R.B. pe numele sau, fara a cunoaste banca sursa a erorii, poate solicita bancii care i-a remis informatia de risc bancar declansarea procedurii de conciliere in cel mult 1 zi bancara de la constituirea bazei de date a C.R.B.

Alte precizari din Regulamentul B.N.R. m. 1/1999 sunt legate de faptul ca C.R.B., din proprie initiativa sau la solicitarea bancilor poate sa presteze si alte servicii referitoare la difuzarea informatiei de risc bancar. Totodata, B.N.R., in scopul protejarii activitatii bancare, poate elabora modele de testare a riscului de creditare pe care le propune sau le impune bancilor, dupa caz.

Informatiile de risc bancar transmise si primite de/la C.R.B. au caracter confidential.

Banca Internationala a Reglementarilor a incercat elaborarea unui indicator global de calcul a! riscului, asa numitul V.A.R. (value at risk).

V.A.R. reprezinta valoarea minima acceptata la nivelul unei banci, lalculabifa zilnic, ca indicator agregat. Acest indicator se calculeaza ca suma i valorii riscului acceptat pe toate operatiunile unei banci. Teoretic, exista doua metode de calcul a V.A.R.:

a)metoda Monte Carlo - necesita utilizarea unui sistem
informatic in timpi reali prin care sa se prelucreze concomitent informatii de
i cel putin 5 burse mari;

            b).metoda probabilistica - presupune evaluarea punctelor
de baza la dobanzi cakulandu-se dispersia acestora conform clopotului
CAUSS.

8. APROBAREA, ACORDAREA SI RAMBURSAREA CREDITELOR

8.1. Documentatia necesara

Documentatia   pe   care   clientii   bancii   o   prezinta   unitatilor bancare in vederea obtinerii de credite trebuie sa cuprinda:

            *Cererea   de   credit  semnata   de  persoanele   autorizate  sa
reprezinte agentul economic solicitant al creditului;

            *Bilantul contabil,raportul de gestiune,contul de profit si pierdere incheiate in ultimul an,ultimile situatii privind „rezultatele financiare”si „situatia patrimoniului”,balanta de vefificare incheiata pe ultima luna;

                *Bugetul   de   venituri   si   cheltuieli   intocmit   conform   cu
precizarile Ministerului Finantelor;

            *Situatia prognozata a platilor si incasarilor aferente perioadei
pentru care agentul economic solicita imprumutul;

            *Situati stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditul;

            *Situatia contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului;

            *Proiectul graficului de rambursare a creditului si de plata a dobanzilor;

            *Lista garantiilor propuse  bancii pentru  garantarea creditului solicitat;

            *Planul de afaceri;

            *Orice alte documente necesare, solicitate de banca.

            Documentatia    prevazuta    mai    sus    este    comuna    tuturor categoriilor de credite, Ia acestea, agentii economici anexand dupa caz si alte documente specifice categoriei de credit solicitate.

In afara de documentele mentionate, ia creditele pentru investitii acordate in lei, pe termen mediu si lung, clientii bancii trebuie sa prezinte si urmatoarele documente specifice:

            *Documentatia       tehnico-economica       aferenta
obiectivului de investitii;

                *Memorii justificative pentru listele de utilaje si alte
dotari;

            *Studii de fezabilitate;

            *Proiectia   surselor  si   a   utilizarii   acestora   pana   la rambursarea creditului;

            *Acorduri si avize prevazute de lege;

            *Memorii de fundamentare a creditului.

Pentru creditele acordate in valuta mai trebuie sa prezinte situatia contractelor de import care fac obiectul creditului si a celor de export, ale caror incasari urmeaza sa fie cesionate in favoarea bancii, drept garantie a creditului acordat

8. Referatul de credit

Concluziile rezultate din analiza situatiei economico-financiare, a indicatorilor de bonitate ce caracterizeaza activitatea clientului, a evaluarii

riscului creditului, precum si a aspectelor nefmanciare, vor fi sistematizate in referatul de credit care sa cuprinda informatii referitoare atat despre client, cat si despre credit in vederea avizarii si aprobarii la toate nivelurile de competenta, de ia agentie si pana ia centrala bancii.

Referatul de credit cuprinde trei  parti principale:

~ Partea I contine:

                      - elementele principale privind creditul;

            -denumirea client, adresa, cod fiscal, forma de proprietate,
-scuri; strategia bancii fata de imprumutat, scopul;

                       -            dobanzi incasate si restante, comisioane, competente de aprobare.

~ Partea II contine:

                       -            detaliile semnificative privind situatia economico- financiara a
imprumutatuiui;

         -aspectele financiare ce caracterizeaza activitatea clientului si bancii fata de imprumutat (afacere desfasurata de client, produse •wlizate si gradul lor de competitivitate, piata, concurenta, caracterul Krivitatii -ciclica, continua, sezoniera-, experienta si profesionalismul inducerii si a personalului angajat, cauzele solicitarii creditului, riscurile financiare rezultate in urma analizei bilantului contabil si a contului de profit ■ pierdere, interpretarea si perspectiva indicatorilor de bonitate, factorii de risc fmanciar, relatia dintre banca si client, etc);

~ Partea III contine:

                       -            riscul si distribuirea Iui in cazul debitorului unic pentru clientii
care fac parte dintr-un grup sau holding (expunerea grupului sau a
holdingului formata din creditele aprobate si scrisorile de garantie eliberate,
distribuirea lui pe sub unitati componente, etc).

83.Competenta de aprobare

Competentele de aprobare a creditelor, de eliberare a scrisorilor b garantie si a altor angajamente ale  bancii se stabilesc in raport de repunerea totala a bancii fata de debitorul respectiv.

Prin expunere totala sie tssisJiygL «swswi» ■'ntfraTwr angajamentelor Jiumate de banca fata de un client sau provenite din credite, scrisori de larantie bancara si alte angajamente in lei si valuta.

De la aceste competente fac exceptie unele categorii de credite si trisori de garantie bancara care se aproba in exclusivitate de centrala bancii credite de investitii pe termen lung, credite de leasing, credite forfetare, perisori de garantie in valuta, etc).

in vederea cresterii operativitatii in procesul de creditare, unele categorii de credite se aproba de conducerea unitatilor din teritoriu, ndiferent de nivelul expunerii (credite pentru facilitati de cont, credite pe cecuri emise spre incasare, credite pentru valuta vanduta, etc).

           

            8.4.Acordarea creditelor


Contractul de credit Principii si clauze.

Contractul de credit este actul incheiat intre banca si iprumutat prin care se materializeaza acordul de vointa intre cele doua larti.

Contractul de credit se incheie intre unitatile teritoriale ale T-incii si agentii economici solicitanti de credite, dupa aprobarea creditelor potrivit competentelor stabilite. Este interzisa acordarea vreunei sume din creditul aprobat rara incheierea in prealabil a contractului de credit intre ranca si imprumutat.

Contractul de credit se semneaza de catre reprezentanti iiitorizati (director si contabil) si se vizeaza pentru legalitate de catre pMsilieruI juridic aS unitatii bancare teritoriale si a! agentului economic.

in cuprinsul contractelor de credit nu sunt admise modificari, taieturi, stersaturi sau alte clauze contractuale care nu~fac obiectul contractului respectiv.

Orice modificare ulterioara a clauzelor unul contract de credit incheiat se va putea face numai pe baza unui act aditional care se intocmeste, semneaza si pastreaza ca si contractul de credit.

In afara de principiile generale de prudenta bancara care caracterizeaza activitatea bancii in domeniul creditarii, in contractul de credit se includ pe langa clauzele general-vaJabile (desimzitie, suma, perioada de acordare, perioada de gratie, dobanda, conturile prin care se acorda, termenele si ratele de rambursare, garantarea creditului si asigurarea bunurilor admise in garantia acestuia, etc.) si clauzele specifice unor categorii de credite determinate de destinatia si categoria acestora.

                                 8.5.Rambursarea creditelor

La scadentele stabilite in contractele de credit incheiate de banca cu imprumutatii ratele de credit in lei devin exigibile si trebuie rambursate din disponibilitatile existente in contul curent

Rambursarea creditelor in valuta se efectueaza de regula din incasarile in valuta obtinute ca urmare a desfasurarii activitatii de export

Rambursarea anticipata a creditelor se poate realiza numai cu acordul prealabil al bancii

In cazul in care disponibilitatile imprumutatului sunt insuficiente pentru rambursarea partiala sau integrala a unor rate ajunse Ia scadenta, diferenta nerambursata se inregistreaza Sa credite restante, la care se pricep dobanzi majorate, in functie de vechime a restantelor.

Incasarea creantelor cuvenite bancii se efectueaza in ordinea urmatoare:

-comisioane, taxe, speze;
-dobanzi restante;

-dobanzi curente; credite restante;

-credite curente;
-penalitati.

9. ANALIZA ACTIVITATII CLIENTILOR

9.1. Categorii de clienti

Clientii bancii sunt persoane fizice si juridice indiferent de forma de organizare si de natura capitalului social, persoane cu cetatenie romana si straina, rezidenti in Romania, care au conturi descinse Ia banca si care isi deruleaza operatiunile prin aceste conturi.

Categoriile de clienti ai bancii care pot beneficia de credite sunt:

~   regiile   autonome   din   industrie,   agricultura,   silvicultura,

gospodarirea apelor sau alte ramuri ale economiei, constituite potrivit legii privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale;

~ societati comerciale cu capital de stat sau privat din domeniul industriei, agriculturii, comertului, constructiilor, transportului, telecomunicatiilor, turism, cercetare - proiectare, prestatorilor de servicii si a altor unitati care isi desfasoara activitatea in cadrul economiei nationale;

~ societati comerciale cu capital integral strain sau in asociere cu



persoane fizice sau juridice romane;

~ societati agricole constituite potrivit Legii numarul 36/1991, biivincl societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura;

~ asociatii familiale si persoane fizice autorizate sa desfasoare o activitate independenta potrivit Legii numarul 507/2002;

~ notarii publici si avocatii ce desfasoara activitati independente conform prevederilor Legii numarul 36/1995, privind notarii publici si activitatea notariala, respectiv Legea numarul 51/1995 privind notarii publici, pentru organizarea si exercitarea meseriei de avocat, precum si medicii si farmacistii si alte categorii de liber - profesionisti autorizati potrivit statutului profesional;

~ fermieri agricoli, individuali sau organizati in diferite forme de asociere simpla, rara personalitate juridica;

~ persoane fizice;

~ alte persoane juridice organizate in conformitate cu Segea si care desfasoara activitati legale.

BRD este al doilea creditor aS sectorului privat, fiind axata pe clientii IMM - uri, cat si pe clientela formata din companiile multinationale

9. Sursele de informatie ale bancii

Pentru cunoasterea si evaluarea situatiei economico - financiara prezenta si de perspectiva a clientilor, precum si pentru aprecierea riscului bancar in activitatea de creditare, banca trebuie sa isi asigure o baza de informatii asupra fiecarui client, pe care sa o actualizeze periodic.

Principalele surse de informatii sunt:

I Informatii obtinute de Ia clienti;

                        II.Informatii obtinute clin evidentele bancii;

                        III.Informatii din surse exterioare;

Informatii obtinute de la clienti:

-prin cererea de deschidere a contului, cererea de credite;

-din contractul de societate si statutul societatii;

-din bilanturile contabile, contul de profit si pierdere, rapoartele contabile periodice, balantele de verificare si din alte situatii fmanciare.

Informatii obtinute din evidentele bancii privind:

-volumul total ele credite aprobat si acordat, pe categorii de credite si durate de rambursare;

-volumul de incasari si plati lunare;

-incidente  aparute in  derularea  operatiunilor  de  plati  rara,numerar, a operatiunilor de creditare, precuin si in volumul si in frecvente lacestora;

- serviciul datoriei.

      Informatii din surse exterioare, care pot fi obtinute ie la:

-BNR;

-Registrul Comertului;

-organisme specializate;

-alte banci si organisme care au relatii cu clientii;

-Comisia Nationala de Statistica si comisiile judetene;

-agentii economici care au relatii contractuale cu clientii;

-Camerele   de   comert   si   Industrie,   judecatoriile,   birourile notarilor publici, primariile locale, alte institutii de stat;

-mass-media;

In vederea acordarii creditului, banca trebuie sa faca investigatii pentru cunoasterea clientilor sai, urmarind:

                        I.          Capacitatea manageriala

                        II.         Relatiile si reputatia pe piata

                        III.       Rezultatele financiare

9.3. Indicatorii de analiza a bonitatii clientului

Pornind de la continutul bilantului contabil prelucrat (situatia rontabila periodica) si de la contul de profit si pierdere prelucrat, se inalizeaza situatia bonitatii clientului pe baza unui sistem de indicatori de structura si performanta.

Indicatori de nivel si structura:

-          cifra de afaceri capitaluri proprii

-          rezultatul exercitiului

-          fondul de rulment

-          necesarul de fond de rulment trezoreria neta

-          lichiditatea (imediata, curenta, viitoare)

-          solvabilitatea

-          gradul de indatorare (financiara si generala)

-     viteza de rotatie (active circulante, stocuri, clienti,
furnizori)

Indicatori de performanta:

-                                     rentabilitate (de exploatere, economica si financiara)

-          riscul financiar (gradul de acoperire al dobanzii) rata valorii adaugate

-          politica de dividende

9.5. Analiza aspectelor nefinanciare

Analiza nefinanciara vizeaza credibilitatea clientului, ca element

psihologic esential cu privire la formarea de catre banca a convingerilor referitoare Ia calitatile morale si profesionale ale conducatorilor agenti economici solicitanti de credite, a principalilor asociati si colaboratori, precum si a reputatiei privita prin calitatea produselor si serviciilor precum si a modului de indeplinire a obligatiilor in relatiile cu partenerii de afaceri

In acest scop se va face evaluarea cat mai reala a riscului in activitatea de creditare, iar banca va analiza atat riscurile financiare cat si pe cele nefinanciare la care se expune.

Una din metodele care utilizeaza tehnici de chestionare care permit abordarea stilului investigativ (utilizarea intrebarilor: cine, unde, cand, cum), este metoda de analiza SWOT (Strenghts - Weakness -Opportunities - Threats).

Analiza Swot constituie pe de o parte ordonarea informatiilor icfinanciare si financiare dupa anumite reguli, iar pe e alta parte reprezinta • analiza strategica care impune conducerii societatii luarea in considerare si evaluarea fiecarui aspect care influenteaza sau poate influenta afacerea.

Factorii care influenteaza afacerea clientului bancii pot fi interni sau externi.

Factorii nefinanciari interni:  managementul activitatii, activitatea clientului, strategia.

Factorii nefinanciari externi: domeniul de activitate, incadrarea activitatii clientului in politica economica generala, impactul legislatiei asupra activitatii clientului, impactul unor factori macro economici asupra activitatii clientului, dependenta si pozitia geografica fata de resursele de aprovizionare si pietele de desfacere, caile de transport, etc, caracteristicile sociale ale pietelor de desfacere.

       10. Categorii de credite acordate de BRD

In conformitate cu prevederile Legii m. 58 / 1998 privind activitatea bancara, completata si modificata prin Ordonanta de Urgenta m.

137 /2001, si cu propriul statut de organizare si functionare aprobat prin Legea m. 101 / 1998, completata si modificata prin Ordonanta de Urgenta nr.

136 / 2001, banca acorda clientilor sai credite in lei si valuta pe termen mediu, scurt si lung, cu asigurarea resurselor corespunzatoare.

Operatiunea de creditare reprezinta actul prin care banca pune sau se obliga sa puna Ia dispozitia clientilor fondurile solicitate in baza urnii contract de credit.

Strategia comerciala s-a axat pe castigarea de noi segmente de clientela si pe largirea ofertei comerciale in materie de produse de economisire, de creditare si de noi canale de distributie.

Creditele bancare acordate de BRD:

                            A.    Pe termen scurt

                                     B.     Petermen mediu

                            C.     Pe termen lung

A. Prin credite pe termen scurt se inteleg operatiunile de imprumut a unor sume de bani pe o durata ce nu depaseste 12 Suni, cu exceptia creditelor pentru produse cu un ciclu lung de fabricatie.

Banca poate acorda clientilor sai credite pe termen scurt astfel:

1.          IN LEI:

-   credite globale de exploatare (capital de lucru);

-   utilizari din deschideri de credite permanente (linii de credite);

-   credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor temporare;

-   credite pentru finantarea cheltuielilor si stocurilor sezoniere;

-   credite pentru productie de export;

-   credite pentru exportul de produse;

-   credite pentru produse de ciclu lung de fabricatie;

-   credite pe cecuri remise prin incasare;

-   credite pentru facilitati de cont;

-   credite pentru valuta vanduta;

-   credite pentru marfa vanduta cu plata in rate;

-   etc.

            IN VALUTA:

-   credite acordate importatorilor de bunuri si servicii (pe obiect);

-   utilizari de deschideri de credite permanente (linii de credit) pentru importul de materii prime si materiale;

-   credite acordate importatorilor de bunuri si servicii, pe baza de finantare externa;

-   credite garantate cu creante asupra strainatatii;

-   etc.

B+C. Pe termen mediu si lung:

Creditele pe termen mediu sunt considerate acele credite a caror durata de rambursare este intre 1-5 ani, Iar cele care depasesc durata de 5 ani dar nu mai mult de 30 sunt credite pe termen lung.

Banca poate acorda clientilor sai credite pe termen mediu si lung astfel:

IN   LEI:   credite   pentru   echipamente   de   investitii   in completarea surselor proprii pe ermen mediu si lung; IN VALUTA:

-   utilizari de deschideri de credite permanente (linii de credit) pentru importul de naierii prime si materiale;

-   credite acordate importatorilor de bunuri si servicii, pe baza de finantare externa;

10.1. Activitatea de creditare a BRD cu persoane fizice

Activitatea de creditare a persoanelor fizice ocupa un loc najor in cadru! BRD, datorita unor parteneriate incheiate in principalele K-menii de activitate: mari retele de distributie (Carrefour, Praktiker, 3ricostore), automobile (RenauItlDacia) si Agentia Nationala pentru Locuinte.

Pe parcursul unui an, creditele acordate persoanelor fizice m crescut, atingand 9.7 GRON la sfarsitul lui decembrie 2006. Ponderea br in totalul portofoliului a avansat la 41% in 2006.

Activitatea de creditare a cunoscut o crestere de 68% in 2007 fata de 2005, de la 10.464 M RON, la 18.715 M RON.

Credite de consum:

Creditele de consuni detin o cota de piata de 33 %. Dublata de o cerere puternica, activitatea comerciala s-a caracterizat printr-o majorare considerabila a volumului creditelor de consum.

Creditele pentru nevoi personale:

Creditele pentru nevoi personale au cunoscut cea mai vizibila ■performanta, cu o crestere de 60% la sfarsitul anului 2006 in totalul ineditelor acordate persoanelor fizice.

Credite imobiliare:

Credite imobiliare au o tendinta de consolidare a pozitiei BRD. Constienta de potentialul puternic pe care il prezinta clientii care doresc sa-sl achizitioneze o proprietate, BRD a dezvoltat solutii care sa raspunda asteptarilor acestora, asigurand o transparenta si o durata mai mare a imprumuturilor. In acest context, parteneriatul reusit incheiat cu Agentia Nationala pentru Locuinte permite implicarea in mai multe programe miobiliare de anvergura,precum si multe conventii incheiate Ia nivel de sucursale judetene cu diverse agentii imobiliare.

10. Activitatea de creditare a BRD cu persoane juridice

BRD este banca de referinta a societatilor private din Romania. Este prezenta in toate ramurile economiei locale, cu o cota de piata semnificativa in ceea ce priveste intreprinderile mici si mijlocii. Cu peste 11.000 facilitati de credit acordate, BRD - Groupe Societe Generale este prezenta in toate ramurile econormel.

Beneficiind de sprijinul Grupului Societe Generale, BRD joaca in rol important in relatia cu societatile multinationale franceze, cat si cu alte K-cietati multinationale straine.

Ca banca de investitii, prin intermediul a doua entitati specializate, BRD/SG Corporate Finance si BRD Securities, BRD ofera unicii complete de consultanta in domeniul fuziunilor - achizitiilor, investitiilor si privatizarilor, precum si al intermedierii tranzactiilor cu valori mobiliare. Banca este implicata intr-o serie de finantari structurate de proiecte de mare anvergura, realizate cu sprijinul serviciilor specializate ale Grupului Societe Generale.


loading...





DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3441
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2018 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site