| CATEGORII DOCUMENTE | ||
|
||
Academia de Studii Economice
Facultatea de Finante, Asigurari, Banci Si Burse de Valori
Cuprins
1. Instrumente de plata
1.1. Ordinul de plata
1.2. Cecul
1.3. Dispozitia de incasare
1.4. Acreditivul
1.5. Scrisoarea de garantie
2. Centrul informatic al Bancii Agricole
3. Tipuri de carduri
3.1. VISA
3.2. Eurocard/MasterCard
3.3. Activitatea cu carduri in Romania
3.4. Carduri emise de Banca Agricola
4. Credite
4.1. Linia de credite
4.2. Creditarea persoanelor fizice
5. Managementul riscului
Organizarea Comitetelor de risc de creditare
5.2. Dispozitii comune
5.3. Metodologia de analiza si evaluare a riscului de
creditare
5.4. Analiza si evaluarea riscului de creditare la
persoanele fizice
5.5. Bonitatea
6. Legea bancara
7. Organigrama
Instrumente de plata
1.1. Ordinul de plata
Este o dispozitie neconditionata si irevocabila data de catre emitentul acesteia(platitorul), unei societati bancare initiatoare, de a pune la dispozitia unui beneficiar, o suma de bani la o anumita data.
Ordinul de plata este irevocabil si se utilizeaza pentru efectuarea platilor, in lei, numai in interiorul Romaniei.
Ordinul de plata se emite in prezent pe suport de hartie.
Ordinul de plata se depune de emitent la: unitatea bancara initiatoare si se emite formularul standard prezentat in anexa.
Folosirea ordinului de plata ca instrument de decontare in relatiile dintre clientii bancii, pe baza contractelor economice sau pe baza altor intelegeri intre parti, obliga clientul platitor ca o data cu depunerea acestuia la banca, sa aiba rezervate fondurile necesare pentru efectuarea platii precum si pentru plata comisioanelor si a eventualelor speze bancare.
Clientul platitor emite pe propria raspundere ordinul de plata prezentat la decontare iar banca initiatoare va verifica daca acesta contine urmatoarele mentiuni obligatorii:
denumirea platitorului (sau numele si prenumele acestuia), codul fiscal, numarul contului si banca initiatoare;
denumirea beneficiarului, numarul contului si banca destinatara sau numele, prenumele si adresa acestuia;
suma in lei scrisa clar in cifre si litere;
semnatura autorizata a emitentului sau a imputernicitului acestuia, autografa executata cu cerneala sau pasta de scris albastra sau neagra (compararea semnaturii de pe ordinul de plata cu specimenul este obligatorie);
data emiterii care trebuie sa fie reala;
data la care urmeaza sa se efectueze plata;
informatii in legatura cu obiectul platii;
stampila, pentru persoanele juridice;
Se interzice acceptarea ordinului de plata fara existenta unuia din aceste elemente si a disponibilului in cont.
Banca initiatoare poate accepta sau refuza ordinul de plata.
In cazul acceptarii ordinului de plata, timpul de executare este ziua primirii sau cel tarziu a doua zi daca a fost primit dupa orele de ghiseu.
Daca pe ordinul de plata este inscrisa o anumita zi la care sa se efectueze plata, banca initiatoare care accepta ordinul de plata va organiza o evidenta speciala de urmarire a datelor cand documentul trebuie decontat (cartoteca). La fel se va proceda cand se constata lipsa disponibilitatilor in cont daca platitorul cere bancii sale sa-l pastreze la cartoteca si sa-l deconteze la o data ulterioara, respectand ordinea legala de efectuare a platilor.
Pentru ordinele de plata care se refera la plati planificate sau esalonate intre agentii economici, banca poate cere ca odata cu ordinul de plata sa se depuna in banca si un exemplar din conventiile sau contractele dintre parti.
Daca ordinul de plata este primit de banca initiatoare dupa inchiderea zilei sale bancare, aceasta are dreptul sa-l trateze ca si cum l-ar fi primit in urmatoarea zi bancara, aplicand stampila de primire cu data zilei urmatoare.
In cazul primirii si acceptarii la decontare a unui ordin de plata, daca banca initiatoare il opereaza cu intarziere, calculata la valoarea ordinului de plata si in functie de numarul zilelor de intarziere a platii.
Dobanda de intarziere nu poate depasi valoarea ordinului de plata.
Penalizarea va solicita emitentul ordinului de plata, bancii initiatoare care are obligatia achitarii acesteia pentru perioada cuprinsa intre ziua de executare si data efectuarii platii din contul clientului platitor.
Banca initiatoare va accepta plata dobanzii de intarziere daca neexecutarea ordinului de plata s-au datorat intarzierii sale, iar suma a fost reclamata ca neincasata de catre beneficiar.
Dobanda de intarziere nu poate depasi nivelul dobanzii "la vedere" practicata in acel moment de banca in cauza.
Dupa primirea sau receptionarea unui ordin de plata, pentru confirmarea acceptarii la decontare, banca platitorului aplica semnatura si stampila pe ordinul de plata inscriind ziua receptiei (R).
Pe parcursul circuitului de la platitor la beneficiar se pot interpune mai multe banci care vor efectua operatiuni de receptie, autentificare, acceptare sau refuz si executarea ordinului de plata.
Toate aceste operatiuni poarta denumirea de "transfer fonduri".
Numarul bancilor intermediare mentionate pe verso formularului ordinului de plata pot fi cel mult doua societati bancare iar din cadrul acestora cel mult trei unitati bancare.
Schema de circuit a ordinului de plata este redata in Regulamentul nr. 10/1994 modificat prin Circulara nr. 34/1995 a Bancii Nationale a Romaniei.
Ordinul de plata se prezinta la banca initiatoare in trei exemplare care au urmatoarea destinatie:
exemplarul 1 (alb) serveste la debitarea contului platitorului si se claseaza la dosarul cu documente de deconectare ale zilei;
exemplarul 2 (roz) se transmite bancii destinatare prin sistemul propriu intrabancar sau interbancar al Casei de Compensatii si serveste la creditarea contului beneficiarului;
exemplarul 3 (verde) se restituie platitorului ca anexa la extrasul de cont, pentru confirmarea efectuarii platii.
In procesul decontarii ordinului de plata de la banca initiatoare pana la banca destinatara, bancilor intermediare le revin aceleasi obligatii de receptie, autentificare, acceptare sau refuz si de executare ca si bancii initiatoare (platitoare) precum si de incadrare in termenele de executare sau de refuz la plata prevazute de Regulamentul nr. 10/1994 modificat prin Circulara nr. 34/1995 a Bancii Nationale a Romaniei.
In cazul nefinalizarii unui transfer de fonduri, bancile: initiatoare, intermediare sau destinatare sunt responsabile de plata dobanzii de intarziere la decontare, in functie de obligatiile fiecarei banci si de zilele de intarziere.
Unitatea bancara initiatoare care a acceptat un ordin de plata, concomitent cu decontarea acestuia isi retine din contul platitorului comisioanele si spezele bancare, zilnic.
Unitatea bancara destinatara poate retine comisioanele si spezele bancare din valoarea ordinului de plata daca beneficiarul sumei este o persoana fizica care nu are cont la banca destinatara, eliberand acestuia, restul sumei, avand obligatia sa-l instiinteze pe beneficiar, la adresa mentionata in ordinul de plata, ca-i pastreaza la dispozitia sa suma respectiva perioada de 30 de zile.
Unitatea bancara destinatara are obligatia sa instiinteze beneficiarul, de primirea fondurilor banesti care se vor inregistra direct in contul acestuia sau se vor reutiliza pentru rambursarea unor obligatii fata de banca (credite si dobanzi) sau fata de alti creditori, potrivit scadentelor.
In circuitul bancar al ordinului de plata pot apare situatii de "returnari de fonduri" de la banca destinatara la banca initiatoare in urmatoarele cazuri:
neidentificarea beneficiarului sumei, din vina emitentului ordinului de plata, cand banca initiatoare nu datoreaza dobanzi de intarziere;
transmiterea gresita a unui ordin de plata de catre banca initiatoare;
In cazul transmiterii gresite a unui ordin de plata la alta banca decat cea destinatara, banca initiatoare are obligatia returnarii de catre platitor a dobanzii de intarziere de 1% pe perioada de la acceptarea ordinului de plata pana la data corectarii operatiunii conform ordinului Guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei nr. 490/1995, art. 9.
O banca receptoare (a platitorului) nu poate fi obligata la plata unor dobanzi de intarziere daca vina este a unei banci intermediare sau destinatare si nu poate recupera suma datorata, de la aceste banci care la randul lor, pot beneficia de unele ingradiri ale legii.
Eventualele litigii ce pot apare pe parcursul unui transfer de fonduri pe baza unui ordin de plata se vor solutiona la nivelul conducerii unitatilor bancare implicate in caz de nesolutionare se va apela la organele judecatoresti.
Pentru serviciile prestate de o banca la solicitarea clientului sau, acesta este obligat la plata unor comisioane bancare, potrivit normelor interne.
Comisioanele bancare se retin zilnic odata cu efectuarea operatiunilor din contul platitorului, automat cu ajutorul programului pe calculator iar cuantumul acestora se stabileste potrivit normelor interne ale bancii.
Unitatile bancii vor pastra in arhiva bancii, ordinele de plata indosariate in ordine cronologica impreuna cu contul sintetic si jurnalul operatiunilor zilnice, o perioada de timp egala cu perioada de prescriptie, respectiv 3 ani.
1.2. Cecul
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare care au disponibil corespunzator in aceste conturi.
Disponibilul se poate crea printr-un depozit bancar, operatiuni de incasari sau prin acordarea unui credit.
Disponibilul trebuie sa fie lichid, cert si exigibil.
Banca Agricola - S.A. poate face comert cu cecuri si presta servicii bancare specifice pentru clientii lor luandu-si toate masurile pentru eliminarea riscurilor care pot apare pe parcursul derularii unor astfel de operatiuni.
Formele de cec utilizate de clientii BRD - S.A. sunt: cecul barat acceptat in activitatea de compensare si cecul simplu pentru eliberarea de numerar.
a)"Cecul barat" este un instrument de plata care pune in legatura in procesul crearii sale 3 persoane :tragatorul, trasul si beneficiarul.
Instrumentul de plata este intocmit de tragator , care, in baza unui disponibil constituit in prealabil la banca sa, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitie de tras, sa plateasca la prezentarea cecului o suma fixa, unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent, aflat in pozitie de beneficiar.
Cecul utilizat de unitatile bancii indeplineste conditiile de forma si de fond obligatorii potrivit standardului de continut prezentat in Norma cadru nr. 7/1994 emisa de Banca Nationala a Romaniei.
Obligatiile celor 3 persoane puse in legatura prin cec sunt: tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza iar trasul il plateste.
Unitatile bancii elibereaza clientilor sai, carnete cec completate partial cu anumite informatii, pe care acestia le pot utiliza in scopul efectuarii oricarei plati catre furnizori, creditori sau pentru ridicari de numerar.
Unitatile BRD - S.A. pot accepta in operatiunile lor numai cecuri redactate in limba romana si in moneda nationala "lei".
Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania se va prezenta la plata in termen de 30 de zile, iar daca este emis in Europa, in termen de maxim 70 zile de la data emiterii.
Daca cecul este platibil in strainatate termenul de prezentare la plata va fi cel aratat de legea tarii respective si normele bancii platitoare straine.
Un cec cuprinde in mod obligatoriu, urmatoarele elemente:
denumirea de "cec" trecuta in insusi textul titlului;
ordinul neconditionat de a plati o anumita suma in lei, in cifre si litere;
denumirea bancii trase;
denumirea tragatorului (sau numele si prenumele), semnatura si stampila;
contul tragatorului si codul bancii;
locul unde plata trebuie facuta (banca trasa);
data si locul emiterii cecului: ziua, luna si anul;
contul, banca beneficiarului si codul bancii;
scopul platii (in rubrica "stipulat").
Lipsa unuia din aceste elemente atrage de la sine nulitatea cecului.
Elementele privind "data emiterii" sunt obligatorii si permite bancii tragatorului sa verifice termenul de prezentare la plata a cecului, termen dupa expirarea caruia posesorul pierde dreptul de a intra in posesia sumei. Bancile vor urmari ca cecurile emise si platibile in tara sa se incadreze in urmatoarele termene de prezentare la plata, la banca platitorului (trasa):
8 zile daca cecul este platibil chiar in localitatea in care a fost emis;
15 zile daca cecul este platibil chiar in localitate. Termenul de prezentare la plata curge din ziua urmatoare datei emiterii cecului si cuprinde toate zilele calendaristice, inclusiv sarbatori legale.
Toate persoanele care in orice calitate sunt obligate la plata (tragator, giranti) sunt responsabile solidar de plata in termen a cecului, desi obligatiile au fost asumate in momente diferite.
Data emiterii unui cec trebuie sa fie unica, posibila si certa.
Unitatile BRD - S.A. pot confirma pe cec la solicitarea tragatorului, existenta disponibilului necesar efectuarii platii, daca aceasta confirmare i-a fost ceruta de viitorul beneficiar al cecului. In aceasta situatie cecul devine "cec certificat" de banca platitoare.
Persoana care a emis cecul (tragatorul) nu mai poate retrage din contul sau aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare la plata. Pentru "cecurile certificate" banca va pastra la grupa operativa o fotocopie a cecului eliberat, pentru verificare, in momentul prezentarii la plata.
Cecul se certifica prin expresia "certificat" insotita de numele si prenumele referentului de ghiseu precum si de semnatura si stampila unitatii bancare platitoare.
Certificarea cecului obliga banca trasa, ca in cazul unui refuz din partea tragatorului, sa despagubeasca pe viitorul beneficiar al cecului.
In situatia in care tragatorul trage un cec pe numele sau, banca va elibera suma acestuia, care are si calitatea de beneficiar al cecului.
Cecul este platibil numai "la vedere".
Pentru a se evita riscul falsificarii cecurilor, unitatile bancare nu vor accepta la decontare decat cecuri la care suma de plata indicata in litere, corespunde cu cea in cifre, cu un scris clar si fara alterari ale textului.
Unitatile bancii pot primi la decontare un cec intocmit si semnat de o alta persoana decat tragatorul, daca prezinta o imputernicire autentificata, prin care se obliga la plata sumei in numele tragatorului initial.
In acest caz persoana imputernicita are obligatia prezentarii "specimenului de semnatura", bancii platitoare, imputernicire semnata de persoane autorizate.
Bancile pot primi la decontare cecuri transmisibile prin "gir" (la ordin).
Cecul poate fi girat cel mult de doua ori. Girul trebuie sa fie "neconditionat" si "in plin" fapt care pentru banca inseamna ordinul de a plati unei anumite persoane indicata de girant suma mentionata pe fata cecului.
Girul dat de o persoana "neconditionat si in plin" trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu urmatoarele elemente:
numele, prenumele, adresa sau denumirea girantului;
numele, prenumele si adresa giratarului sau denumirea, adresa contul si banca in cazul persoanelor juridice;
semnatura girantului si data girarii (in cazul persoanelor juridice se aplica si stampila)
Daca girantul nu s-a ingrijit de asigurarea fondurilor pentru a evita neplata unui cec, cand acesta este prezentat la plata , raspunde fata de giratar, banca nefiind responsabila de acest fapt.
Unitatile bancii obligate ca la verificarea unui cec sa urmareasca succesiunea girurilor si sa legitimeze persoana care prezinta cecul pentru incasare care trebuie sa corespunda cu ultimul giratar inscris pe cec.
Posesorul unui cec primit prin gir nu poate pretinde plata in numerar daca cecul contine in rubrica "stipulat" mentiunea "platibil in cont" sau "numai prin virament".
In acest caz banca va efectua operatiunea numai scriptic prin creditarea contului beneficiarului.
Daca in rubrica "stipulat" tragatorul a mentionat "netransmisibil" plata se va efectua beneficiarului inscris pe cec, el fiind primul dar si ultimul posesor al cecului.
Beneficiarul cecului in care este mentionata clauza "netransmisibil" poate gira cecul numai unitatii sale bancare pentru stingerea unor obligatii de plata fata de aceasta. In acest caz, beneficiarul cecului va mentiona pe verso cecului "girat pentru incasare".
Modalitatea de circulatie a unui cec este stabilita de tragator din momentul emiterii acestuia, prin completarea rubricilor prevazute de formular.
Unitatile bancii pot primi spre decontare cecuri garantate printr-un "aval".
Avalul il poate da o terta persoana numita avalist, care are capacitatea juridica necesara prevazuta de lege si care este in fapt garantul unei obligatii asumate de una dintre persoanele obligate prin cec, numita avalizat.
Avalistul va inscrie pe cec cuvintele "pentru aval" sau "pentru garantie" si va purta obligatoriu semnatura autorizata si stampila avalistului inscrisa numai pe fata cecului.
Unitatile bancii vor accepta cecuri cu mentiunea "aval" numai pentru intreaga suma in scopul evitarii operatiunii de "refuz partial de plata" cauzata de lipsa disponibilului in cont.
In cazul lipsei disponibilului in contul platitorului (tragatorului), banca trebuie sa accepte efectuarea platii din contul avalistului care
s-a obligat autonom si solitar fata de platitorul cecului.
Daca avalistul are cont la banca platitorului, operatiunea trebuie sa se efectueze in aceiasi zi, daca nu, documentul se transmite bancii prin sistemul intrabancar sau interbancar.
Un cec pierdut sau furat poate fi revocat (anulat) numai in interiorul termenului de prezentare la plata.
In relatiile de decontare pe baza de cecuri, platitorul unui cec nu i se acorda perioada de gratie nici prin lege, nici pe cale judecatoreasca.
Arhivarea cecurilor se va face zilnic de catre aparatul operativ care a efectuat decontarea cecului in ordinea cronologica a conturilor sintetice si se va pastra o perioada de 5 ani.
Formularul de "cec" prezentat in anexa face parte integranta din prezentul proiect de norme si este obligatoriu din punct de vedere al formei si continutului.
Cecul barat este folosit pentru decontarile atat din sistemul intrabancar cat si din sistemul interbancar.
b) "Cecul simplu" este folosit pentru ridicarile de numerar din contul platitorului (tragatorului). Cecul va fi completat cu toate datele prevazute de formular pe fata si verso cecului.
Beneficiarul unui cec care solicita numerar, va inscrie pe cec: data (ziua, luna anul), primit suma de lei (cifre si litere), semnatura (data in prezenta salariatului bancii), seria, numarul si data eliberarii buletinului de identitate.
Dupa verificarea realitatii datelor, de catre referentul de ghiseu, cecul va fi semnat si stampilat, apoi il va inscrie in jurnalul de casa, dupa verificarea existentei disponibilului in cont. Casierul la primirea cecului va proceda la identificarea platitorului si va efectua plata cu respectarea prevederilor din Normele metodologice nr. 18/1994 cu modificarile ulterioare.
In procesul decontarii unui cec unitatile bancare se pot confrunta cu unele proceduri de executare silita in cazul in care cecul nu a fost decontat la termen, proceduri de care banca trebuie sa tina seama: cecul este un titlu atat pentru tragator cat si pentru banca pentru suma inscrisa pe el, impreuna cu eventuala dobanda de intarziere calculata de la data prezentarii la banca pentru plata pana la data achitarii, precum si pentru cheltuielile de judecata. In acest caz, judecatoria dispune aplicarea formulei executarii direct pe fila de cec, neonorata la plata.
1.3. Dispozitia de incasare
Se utilizeaza in prezent, pentru incasarea unor drepturi cuvenite bugetului de stat sau bugetului asigurarilor sociale insotite de acte emise de organele teritoriale ale Ministerului Finantelor sau Ministerului si Protectiei sociale si constituie pentru banca titluri executorii in cazul in care unii agenti economici nu isi achita la scadenta anumite obligatii legale.
"Dispozitia de incasare" se poate utiliza si de unii creditori sau furnizori care se afla in posesia unor hotarari judecatoresti sau executorii definitive, pentru recuperarea contravalorii unor marfuri livrate, servicii prestate sau lucrari executate care nu au fost platite de beneficiar sau de catre banca sa. Pentru livrarile de marfuri, executari de lucrari, prestari servicii a caror plata urmeaza sa se efectueze pe baza de acreditive prin acceptarea platii pe baza documentelor introduse de furnizor, se va utiliza ca instrument de decontare "dispozitie de incasare".
1.4. Acreditivul
Este o forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii marfurilor dintr-o suma rezervata in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului la unitatea bancara la care acesta isi are contul.
Acreditivul poate fi domiciliat atat la banca furnizorului cat si la banca platitorului.
Deschiderea acreditivului se face la cererea platitorului din contul sau de disponibilitati sau din credite bancare.
Cererea de deschidere a acreditivului se formuleaza pe un "ordin de plata" care se prezinta bancii platitorului si care trebuie sa contina urmatoarele date:
suma acreditivului;
denumirea furnizorului si banca sa;
domiciliul acreditivului;
numarul si obiectul contractului in baza caruia se deschide acreditivul;
termenul de valabilitate al acreditivului. Acesta se stabileste in functie de termenele de livrare contractuale si nu va putea fi mai mare de 45 de zile. Cu aprobarea bancii, termenul de 45 de zile v putea fi prelungit cu inca 30 de zile;
documentele pe care furnizorul este obligat sa le prezinte la banca sa pentru decontare din acreditiv;
Ordinul de plata (cererea pentru deschiderea acreditivului) se prezinta la banca platitorului in 4 exemplare.
La primirea ordinului de plata, grupa operativa verifica legalitatea intocmirii documentului si debiteaza contul platitorului in baza exemplarului 1 al ordinului de plata pe care il claseaza la dosarul cu documentele zilei.
Exemplarele 2 si 3 ale ordinului de plata se remit ca anexe la scrisoarea DRS adresata bancii furnizorului sau se predau grupei operative la care se afla contul furnizorului daca acesta este deservit de aceeasi unitate bancara.
Exemplarul 4 prevazut cu stampila si semnatura de primire in banca, se restituie platitorului.
La banca furnizorului, pe baza scrisorii DRS si a exemplarelor 2 si 3 ale ordinului de plata (cererii de deschidere a acreditivului) se crediteaza contul 4610 "Acreditive deschise". Exemplarul 2 serveste pentru deschiderea unui cont analitic pentru fiecare acreditiv in cadrul contului sintetic "Acreditive deschise" si ramane in evidenta grupei operative pentru controlul respectarii de catre furnizor a conditiilor stabilite de platitor. Exemplul 3 se elibereaza furnizorului, pentru a lua cunostinta de conditiile in care a fost deschis acreditivul.
Daca acreditivul este domiciliat la banca furnizorului, controlul efectuarii platilor se face de banca furnizorului.
Furnizorul este obligat ca, dupa livrarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor, sa prezinte bancii (in cadrul termenului stabilit pentru depunerea documentelor spre incasare) o "dispozitie de incasare de factura".
In vederea efectuarii platilor din acreditivele deschise, grupa operativa care tine contul furnizorului este obligata sa verifice daca furnizorul a respectat toate conditiile acreditivului si sa restituie toate documentelor care nu respecta conditiile stabilite initial sau care depasesc soldul disponibil.
Cele 3 exemplare ale "Dispozitiei de incasare cu factura" au urmatoarele destinatie:
exemplarul 1 serveste la debitarea contului "Acreditive deschise" dupa care se claseaza la dosarul cu documentele zilei (act de debit);
exemplarul 2 serveste pentru creditarea contului furnizorului si se elibereaza acestuia ca anexa la extrasul de cont (act de credit);
exemplarul 3 impreuna cu facturile pe care s-a aplicat stampila si semnatura referentului de ghiseu se remit platitorului (sau bancii acestuia, dupa caz in functie de conditiile stabilite initial intre cele doua banci cand acreditivul este domiciliat la banca furnizorului).
Daca acreditivul este domiciliat la banca platitorului, controlul platilor se face de banca platitorului. In acest caz documentele de plata se supun acceptarii platitorului.
Beneficiarul marfii are dreptul ca in cadrul termenului stabilit pentru acceptare sa refuze plata integral sau partial daca nu s-au respectat clauzele contractuale.
Refuzul de plata se comunica bancii pe verso exemplarul 3 al dispozitiei de incasare impreuna cu o copie a refuzului care consta in: suma refuzata, numarul si data facturii, furnizorul si explicatii privind motivul refuzului.
Grupa operativa va verifica daca refuzul a fost depus in cadrul termenului de acceptare si daca cuprinde suficiente elemente pentru clarificare.
Rezolvarea eventualelor neintelegeri dintre parti ca urmare a refuzurilor da plata este de competenta organelor judecatoresti.
Acreditivul se incheie la folosirea integrala a sumei, la expirarea valabilitatii sau cererea platitorului, cu acordul prealabil al furnizorului.
Soldurile ramase neutilizate din suma acreditivelor la expirarea termenului de valabilitate, se vireaza de catre banca furnizorului, pe baza de nota de contabilitate in contul platitorului sau al bancii acestuia, dupa caz, cel tarziu in ziua urmatoare expirarii termenului de valabilitate.
1.5. Scrisoarea de garantie
Scrisoarea de garantie este domeniul prin care banca platitorului confirma cererea acestuia, ca pentru anumite cazuri bine precizate, va asigura pe o anumita perioada si in limita unei sume determinate, efectuarea platilor prevazute in scrisoare, din credite bancare sau disponibilitati proprii.
Scrisoarea de garantie se elibereaza pe baza unei cereri prezentata de agentul economic, bancii sale, care cuprinde:
valoarea scrisorii respectiv cuantumul platilor pentru care banca trebuie sa garanteze;
denumirea beneficiarului, banca si contul acestuia;
obiectul scrisorii de garantie;
termenul de valabilitate al scrisorii de garantie;
documentele pe care beneficiarul scrisorii trebuie sa le prezinte la banca pentru decontare;
In cazul cand clientul solicita eliberarea unei scrisori de garantie din credite acesta va trebui sa aiba un credit aprobat de banca.
Cererile de credite in baza carora urmeaza sa se elibereze scrisoarea garantie, se vor analiza si aproba de unitatile bancii in conformitate cu prevederile din "Manualul de creditare" al Bancii Agricole - S.A.
Dupa aprobarea cererii pentru eliberarea scrisorii de garantie, serviciul de creditare intocmeste scrisoarea de garantie conform modelelor din scrisoarea nr. 95/25 august 1995 in functie de scopul propus, in 3 exemplare, din care un exemplar se elibereaza unitatile platitoare pentru a fi remis furnizorului, un exemplar se pastreaza la dosarul serviciului de creditare, iar un exemplar se preda grupei operative pentru evidentierea platilor efectuate in limita sumei din scrisoarea de garantie impreuna cu "nota de contabilitate". Serviciul operativ va debita contul de credite si va credita contul 4655"Serviciul de garantie eliberate din credite bancare".
In situatia in care platitorul, la primirea marfurilor sau la executarea lucrarii nu emite un cec, furnizorul este obligat ca dupa livrarea marfurilor, sa transmita bancii platitoare "dispozitie de incasare" cu factura, inauntrul termenului maxim prevazut in scrisoarea de garantie, pe care va inscrie la rubrica "mentiuni speciale", "scrisoare de garantie nr..din.".
Pe verso fiecarei dispozitii de incasare cu factura se va indica suma totala a scrisorii de garantie suma utilizata si soldul ramas.
Dispozitiile de incasare se supun acceptarii exprese a platitorului (in cazul in care contractul dintre parteneri nu prevede alte conditii) care va verifica daca furnizorul a respectat conditiile din scrisoarea de garantie, iar daca sunt respectate, accepta plata.
Daca in urma controlului efectuat de banca platitoare rezulta ca nu au fost respectate conditiile prevazute in scrisoarea de garantie eliberata din credite, documentele se restituie bancii furnizorului cu scrisoare in care se vor arata motivele restituirii si neadmiterii la plata, din credite.
Scrisoarea de garantie iti inceteaza valabilitatea la folosirea integrala, la expirarea termenului de valabilitate, sau la cererea platitorului cu acordul prealabil al furnizorului.
Termenul de valabilitate al scrisorii de garantie difera in functie de tipul scrisorii de garantie, potrivit scrisorii circulare nr. 95/25 august 1995.
Documentele primite dupa expirarea termenului de valabilitate al scrisorii de garantie se vor deconta potrivit ordinii legale de efectuare a platilor.
Eliberarea scrisorii de garantie din disponibilitati proprii se face in baza ordinului de plata emis de agentul economic prin care se debiteaza contul de disponibilitati si se crediteaza contul 46.56"Scrisori de garantie eliberate din disponibilitati".
In baza ordinului de plata serviciul contabilitate intocmeste scrisoare de garantie in 2 exemplare. Originalul se preda agentului economic, sub semnatura de primire pe exemplarul 2 care ramane la serviciul contabilitate, pentru urmarire.
Unitatile bancii vor urmari evidentierea scrisorilor de garantie eliberate, intr-un registru special, in care se va mentiona: numarul de ordine al scrisorii, suma garantata, unitatea platitoare careia i s-eliberat scrisoarea, unitatea beneficiara, contul si banca acestuia, termen de valabilitate.
Competentele de aprobare a scrisorilor de garantie eliberate din credite sunt cele prevazute in "Manualul de creditare" al Bancii Agricole - S.A.
Deosebit de tipurile de scrisori de garantie reglementate prin scrisoarea nr. 95/1995, la solicitarea scrisa a agentilor economici unitatile bancii pot elibera "Scrisori de garantie" pentru activitatea de leasing, conform scrisorii circulare nr. 850/2.06.1995.
Termenul de valabilitate al scrisorii este in functie de durata contractului de leasing.
La eliberarea scrisorii de garantie nu se rezerva sume in cont, aceasta operatiune efectuandu-se numai cu 45 zile inainte de expirarea valabilitatii scrisorii de garantie.
Scrisorile de garantie pentru activitatea de leasing se inregistreaza in contul in afara bilantului 041 - "Angajamente acordate de banca".
Pe fisa de cont a agentului economic pentru care s-a emis scrisoarea se va inscrie:
denumirea agentului economic;
numarul de cont;
numarul contractului de leasing;
valoarea scrisorii de garantie;
termen de valabilitate;
data cand urmeaza rezervarea sumei in cont;
Unitatile bancare care elibereaza scrisori de garantie din credite bancare, vor solicita clientilor sai pentru o mai mare siguranta a rambursarii creditului, un bilet la ordin sau o cambie care sa aiba scadenta platii identica cu ultima scadenta a creditului aprobat.
La eliberarea scrisorilor de garantie indiferent de sursa din care au fost emise sau de destinatia acestora, banca emitenta va percepe un comision, reglementat de normele interne ale bancii.
2. Centrul informatic al Bancii Agricole
Organizeaza si coordoneaza activitatea de informatica din cadrul Bancii Agricole in scopul satisfacerii cerintelor activitatii de baza si propune conducerii bancii strategia de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung a activitatii informatice. Deasemenea propune si pune in practica strategia de dezvoltare a informaticii in Banca Agricola, aprobata de conducerea bancii. Mai mult, coordoneaza activitatea de informatica pentru implementarea noului sistem informatic BASIS, in toate unitatile bancii, intocmeste planul de activitate, anual si trimestrial, al activitatii de informatica si urmareste realizarea obiectivelor respective, coordoneaza activitatile de integrare treptata a sistemului existent in noul sistem informatic, elaboreaza si obtine aprobarile pentru normele interne de lucru ale Centrului Informatic, asigura, fie cu Directia logistica, fie prin comisie proprie, receptionarea echipamentelor din cadrul programului de informatica al bancii. De asemenea urmareste, prin specialistii sai, derularea contractelor de livrare si instalare a echipamentelor active si pasive, de corelare structurala, in unitatile teritoriale ale Bancii Agricole.
Atributiile Centrului Informatic, in legatura cu sistemele de aplicatii, sunt:
de a instala si de a configura platformele tehnice, tip hardware si sisteme de operare conform documentatiei de instalare si parametrilor sistemelor de operare, necesari pentru a sustine sistemele de aplicatii;
de a primi si instala soft-ul sistemelor de aplicatii standard MIDAS, LEO, CITY DEALER, pe baza documentatiei de instalare trimise de furnizori;
de a primi si distribui corespunzator documentatia standard de sistem si manualele de utilizare catre directiile de utilizatori;
de a primi si instala orice modificari si dezvoltari agreate, ce urmeaza a fi efectuate in sistemele de aplicatii standard, precum si veniturile superioare - dezvoltate de furnizor, insotite de documentatia tehnica completa;
de a configura mediile tehnice de operare (de test, si de productie) necesare pentru a sustine sistemele de aplicatii;
de a implementa noile sisteme in mediul de lucru al bancii (mediul de productie), pentru folosirea "live" de catre directiile de utilizatori;
de a opera si sustine sistemele de aplicatie livrate, cu asistenta furnizorului acestora, pe baza contractelor de intretinere, in vigoare;
3. Carduri
Printre sistemele mondiale majore care asigura cu succes globalizarea platilor prin carduri, se pot aminti: VISA INTERNATIONAL, EUROPAY INTERNATIONAL, AMERICAN EXPRESS, MASTERCARD INTERNATIONAL, DINNERS (BELGIA), JCB etc. Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat, sub forma unor organizatii non-profit generarea unui comportament de plati "uniform" excluzand orice bariera nationala, moneda tranzactionata sau comportament financiar particular.
Indiferent de interesele regionale ale oligarhiilor financiare actuale, , fara a denatura rolul sau importanta euromonedelor, a monedelor transnationale sau global acceptabile, marci precum VISA, MASTERCARD, EUROCARD, AMERICAN EXPRESS, DINNERS CLUB realizeaza internationalizarea neconventionala a platilor precum si uniformitatea comportamentala in domeniul fluxurilor de numerar sub forma unei monede unice - banul de plastic.
3.1. VISA INTERNATIONAL
VISA INTERNATIONAL este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor sai, infiintata si subventionata prin intermediul taxelor si costurilor de participare.
Societatea VISA INTERNATIONAL este alcatuita din organisme financiare cum ar fi : banci comerciale, case de economii etc.
In momentul de fata, VISA domina piata internationala a cardurilor. In tabelul de mai jos se afla o statistica care poate da o imagine despre dimensiunile acestei companii:
|
Nr. total de carduri VISA |
555 milioane | |
|
Cheltuieli anuale efectuate de detinatorii de carduri VISA |
1070 milioane USD | |
|
Nr. total de tranzactii VISA |
13, 4 miliarde | |
|
Nr. total de unitati bancare disponibile pentru detinatorii de carduri VISA | ||
|
Nr. total de membri | ||
|
ATM-uri care pot fi folosite de detinatorii de carduri VISA/PLUS |
- Sursa: VISA INTERNATIONAL - Cifrele se refera la sfarsitul lunii iunie 1997
3.1.1. Cardurile de tip "Clasic" (VISA Classic card)
3.1.1.1. Cardul de debit "VISA Classic"
Cu un debit-card VISA Classic clientii pot avea un acces convenabil, controlabil si global la fondul lor. Acest card poate fi autorizat prin intermediul unui EFTPOS sau ATM. Acolo unde se folosesc sisteme manuale, sumele tranzactionate trebuie sa fie autorizate vocal atunci cand valoarea tranzactiilor depaseste plafonul limita stabilit de VISA pentru tipurile specifice de comercianti.
Faptul ca se solicita autorizarea tranzactiilor atunci cand se depaseste o anumita limita asigura un nivel de gestiune a riscului mai ridicat decat in cazul credit-cardului. De aceea, selectarea si evaluarea bonitatii clientilor sunt importante.
Serviciile suplimentare oferite de emitent contra-cost, specifice acestui tip de card, sunt:
- inlocuirea cardurilor in situatii exceptionale (furt, pierdere etc.)
- eliberarea de numerar cu maxima operativitate.
3.1.1.1. Cardul de credit "VISA Classic"
Un credit-card, cu o linie de credit alocata anterior, poate fi o alternativa viabila. Clientii pot cheltui, in limita plafonului aprobat, folosind cardul. In acelasi timp, emitentii pot extinde creditul intr-un mod practic si profitabil.
Metodele flexibile de autorizare ajuta emitentul sa mentina controlul asupra limitelor aprobate anterior. In sisteme on-line cardul poate fi folosit la EFTPOS-uri (Puncte electronice de vanzare la comercianti). In sisteme off-line, autorizarea telefonica prin voce ajuta la minimalizarea folosirii gresite a cardului si a fraudelor. In oricare din aceste situatii, detinatorii de carduri de bucura la maxim de oportunitatile de a face cumparaturi si de a obtine numerar la un mare numar de banci, comercianti si ATM-uri. (Dispozitive automate de eliberare numerar).
3.1.2. Cardul de tip "VISA Business"
Este un produs destinat a fi utilizat de persoane ce calatoresc si intretin in mod regulat afaceri si au un potential financiar ridicat (firme, personal angajat al societatilor comerciale, patroni, familii bine situate). Utilizarea acestui tip de card este asemanatoare cu cea a "classic cardului" - pentru achitarea calatoriilor de afaceri, a cazarii, inchirierii de autoturisme, a vacantelor etc.
3.1.3. Cardul de tip "Gold Card/ Premier"
Emitentii doresc sa foloseasca un program de gold card pentru a intari relatiile cu clientii importanti. Cardul VISA Gold domina piata in acest moment. Acesta ofera clientilor cu venituri mari acces la fondurile proprii si la facilitatile de creditare prin intermediul celei mai extinse retele de ATM-uri si comercianti din lume. Specific pentru acest tip de card este multitudinea de servicii oferite de emitent contra-cost.
3.1.4. Cardul de tip "Electron Card"
Acest tip de card este un produs tip "electron" si este in special desemnat clientilor ce prezinta un grad ridicat de risc in utilizare (studenti, elevi etc.).
El se utilizeaza numai prin intermediul dispozitivelor automate de eliberare de numerar (ATM-uri sau POS). Ori de cate ori un electron-card este folosit, trebuie obtinuta autorizarea adica emitentul decide daca tranzactia se face sau nu.
3.1.5. Cardul de tip "VISA Cash"
Cardul de tip VISA a lansat un puternic program de cercetare pentru prototipurile de smart-carduri, terminale si echipamente aferente (lucreaza cu 27 de companii majore in domeniul tehnologiei chip pentru a dezvolta aceste prototipuri).
De-a lungul timpului, cresterea capacitatilor de memorare si calcul a chip-urilor va permite bancilor membre sa ofere clientilor lor carduri proiectate sa indeplineasca cererile individuale ale acestora si vor ingloba noi informatii aditionale, incluzand extrasul de cont sau alte informatii financiare personale.
Exista trei tipuri de astfel de conturi:
De unica folosinta: cardurile sunt cumparate la o valoare prestabilita si dupa ce valoarea este consumata sunt aruncate sau pastrate ca suvenir.
Reincarcabile: cardurile se cumpara cu sold zero si se incarca cu valoare electronica. Atunci cand valoarea este consumata, cardul de poate reincarca cu ajutorul dispozitivelor speciale sau a unor ATM-uri upgradate.
Multifunctionale: un credit sau debit-card care contine aplicatia VISA Cash. Acesta este primul pas catre oferta de servicii complete prin smart-card.
3.1.6. Afinity card
Acest tip de card este in produs rezultat in urma unui acord intre VISA si alte organizatii sau grupuri (intreprinderi) care nu pot fi membre VISA, cum ar fi autocluburi, societati profilate pe inchirieri auto, organizatii profesionale sau caritate.
3.1.7. VISA Travellers Cheques
Cecurile de calatorie sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe perioada vacantelor si a calatoriilor de afaceri, iar reteaua creata de VISA este in prezent cea mai dezvoltata retea de astfel de cecuri din intreaga lume, acestea emitandu-se in 14 valute.
3.2. EUROPAY INTERNATIONAL
Europay International este o organizatie non-profit, proprietate a membrilor ei, infiintata si subventionata prin intermediul taxelor si a costurilor de participare.
Europay International cuprinde societatea MasterCard International, cu sediul in SUA si Eurocard International, cu sediul in Belgia, cele doua societati acordandu-si reciproc dreptul de emitere si acceptare a cartilor de plata MasterCard si Eurocard pe teritoriul national al membrului.
3.2.1. Eurocard/Mastercard - classic card
Este un card tip debit-card sau credit-card care de adreseaza tuturor categoriilor de utilizatori prezentand un anumit grad de siguranta. El poate fi folosit in intreaga lume atat pentru tranzactii comerciale cat si pentru obtinerea de numerar, prin intermediul echipamentelor electronice (ATM, POS) sau cu preluarea manuala a datelor operationale.
3.2.2. Cirrus
Este un card tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de risc, putand fi folosita in intreaga lume pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM).
3.2.3. Eurocard - ATM
Este un card tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de risc, putand fi folosit numai in Europa pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM).
3.2.4. Eurocheque
Este un cec de calatorie acceptat numai in Europa, adresat persoanelor care calatoresc frecvent si nu detin conturi in banca.
3.2.5. Ede
Este un card tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de risc, putand fi folosita numai in Europa pentru tranzactii comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS).
3.2.6. Maestro
Este un card tip debit-card care se adreseaza categoriilor de utilizatori cu grad inalt de risc, putand fi folosit in intreaga lume pentru tranzactii comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS).
3.2.7. Europay CLIP
Produsul CLIP combina avantajele numerarului cu usurinta in folosire, securitatea absoluta si capacitatea unica de folosire oriunde in lume. Detinatorul cardului foloseste una din metodele de incarcare cu moneda sau valute la alegere, dupa care este liber sa foloseasca cardul fie in tara sa, fie in strainatate.
3.3. AMERICAN EXPRESS
American Express este un titlu global de plati prin carduri promovat de banca americana American Express. Preluand modelul creat de organizatiile non-profit Eurocard sau MasterCard, banca American Express a impus pe piata americana sistemul de carti sub egida American Express.
3.3.1. Cardul "Business Card" American Express
Acest tip de card este orientat, in general, catre acea categorie care calatoresc foarte mult in interes de serviciu si intretin in mod regulat relatii de afaceri si catre clientii cu un potential financiar personal foarte ridicat.
3.3.2. Cardul "Gold Card" American Express
Acest produs a fost creat pentru categoria de clienti cu un potential financiar foarte mare. Se impun anumite conditii speciale la eliberarea produsului.
3.3.3. Cardul "Classic Card" American Express
Acest produs se poate elibera oricarei categorii de client persoana fizica. Este un produs cu o larga utilizare internationala si este destinat satisfacerii necesitatilor de consum ale clientilor obisnuiti ai bancii.
3.4. Activitati bancare cu carduri in Romania
Anul 1992 poate fi considerat anul debutului programelor de carduri in Romania.
Tranzactii cu carduri, respectiv acceptarea la decontare a cardurilor emise de sistemul bancar international, au fost derulate in Romania inca din 1972, dar acest serviciu, gestionat de organizatia nationala de turism, reprezenta un privilegiu numai pentru persoanele fizice nerezidente.
Din anul 1992, banci comerciale romanesti cum ar fi: Banca Agricola, Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banca comerciala Ion Tiriac, iar ulterior din 1995 si Banc Post, au pus bazele programelor de carduri in Romania, angajandu-se atat in emiterea cardurilor, cat si in crearea conditiilor pentru acceptarea acestor instrumente de plata ca mijloc de decontare in mediul economic romanesc.
Pentru procesarea tranzactiilor cu carduri potrivit cerintelor mondiale in materie, bancile comerciale amintite au constituit in Bucuresti o societate comerciala denumita Romcard, specializata in prelucrarea automata a operatiilor derulate prin carduri in Romania. In acest fel, comerciantilor romani acceptatori le-a fost creata posibilitatea obtinerii autorizatiilor in maxim 30 secunde si facilitatea decontarii valutare in doua zile lucratoare.
Carduri precum "Banca Agricola VISA Business", "BCR VISA International" sau "VISA BCIT" au oferit persoanelor juridice romane posibilitatea efectuarii de cheltuieli in valuta in orice colt al lumii, fara a mai fi necesara prezenta efectiva a numerarului. Meritele majore in constituirea componentelor bancare de plati prin carduri in Romania au revenit produselor nationale puse in circulatie de BCR, Banca Agricola, Banc Post. Carduri precum "Banca Agricola VISA Classic", "BCR Europay Maestro", "BCR VISA Classic", "BCR Eurocard-MasterCard", "Banca Ion Tiriac Eurocard-MasterCard". "Banc Post VISA Classic Prospera", au generat o adevarata moda in utilizarea instrumentelor de "plastic" ca mijloc de plata, inlocuind treptat, cu consecventa, numerarul din sfera platilor "en detail".
Banca Agricola, un mare operator de carduri in Romania, a abordat insa, intr-un alt mod, programul sau de card national. Dispunand de o larga retea teritoriala si avand un numar impresionant de clienti, atat din domeniul ofertei de consum individual (puncte de desfacere etc.) cat si al potentialilor utilizatori (persoane fizice cu carduri bancare), aceasta banca lanseaza simultan atat produse tip ATM (cash) cat si carduri de consum direct, ingemanand functiile lor intr-un sigur card. Astfel, pentru necesitatea de acoperire a cheltuielilor de deplasare a angajatilor firmelor romanesti, dar si pentru satisfacerea tuturor cerintelor de consum individual sau de grup pe parcursul vacantelor, concediilor, dar si pentru oferirea posibilitatilor de retragere de numerar in orice moment, Banca Agricola emite un card tip Classic care va fi folosit atat in ATM-uri cat si in mediul "zip-zap /imprinter" la comercianti.
3.5. Carduri emise de Banca Agricola
1. Banca Agricola Eurocard/MasterCard - este un debit-card in lei, valabil doar pe teritoriul Romaniei.
3. Banca Agricola Eurocard/MasterCard - este un debit-card international, in dolari americani (USD).
2. Banca Agricola VISA Business Card - este un debit-card in lei.
4. Banca Agricola VISA Classic - este un debit-card in lei, valabil doar pe teritoriul Romaniei.
4. Credite
4.1. Linia de credite
Prin linia de credite se intelege modalitatea de creditare in sistem revolving, pentru activitatea globala de exploatare a agentilor economici, in cadrul careia se pot efectua acordari si rambursari succesive pe toate durata de valabilitate a liniei, cu conditia ca soldul debitor zilnic al contului de credite 20.215"Linie globala de exploatare", sa nu depaseasca nivelul maxim al liniei de credite aprobate.
Liniile de credit se deschid pentru creditarea activitatii curente de ansamblu a agentului economic, desfasurata in domeniile: aprovizionare, productie, prestari servicii, desfacere, etc.
1. Pot beneficia de linii de credite agentii economici, la care incasarile si platile au caracter de frecventa si care indeplinesc criteriile prevazute in capitolele A si B de la Sectiunea IV a Manualului de creditare precum si urmatoarele conditii:
1.1. La finele anului precedent si la data solicitarii deschiderii, majorarii sau prelungirii liniei de credite sa se incadreze in categoria de bonitate STANDARD si sa aiba un serviciu al datoriei "BUN".
1.2. Au realizat in anul precedent sau prelimina sa realizeze in anul curent o cifra de afaceri de peste 500 mil. lei.
1.3. Au un capital propriu de cel putin 50 milioane lei.
1.4. Nu au conturi deschise la alte banci fara acordul scris al Bancii Agricole, iar incasarile din activitatea agentilor economici respectivi sa se deruleze prin banca, inclusiv cele provenite din export, daca acestea reprezinta contravaloarea produselor sau serviciilor exportate, creditate de Banca Agricola.
1.5. Nu au datorii restante fata de banc, bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale.
1.6. Desfasoara activitati economice de cel putin un an iar activitatile desfasurate sunt eficiente.
2. Pentru agentii economici care indeplinesc criteriile de la pct. 1, linia de credite se deschide pe o perioada de maximum 6 luni, cu posibilitatea de prelungire, succesiva, pe o perioada de maximum 6 luni, in conditiile prevazute la pct. 10.2.
3. In vederea deschiderii liniilor de credite, solicitantii care indeplinesc conditiile prevazute la pct. 1, vor depune la banca documentele prevazute la Sectiunile VII, pct. 2 si VIII pct. 1.1 ale Manualului de creditare, precum si:
a) Calculul trezoreriei nete, intocmit pe formularul din anexa nr. 1;
b) Situatia incasarilor in numerar din trimestrul precedent pe formularul din anexa nr. 2;
c) Planul afacerii care va cuprinde informatii detaliate la fiecare punct din macheta anexa nr. 3;
4. Pe baza documentatiei prezentate, organele bancii vor analiza situatia de ansamblu a societatii urmarind indeplinirea riguroasa a tuturor conditiilor de creditare si existenta certa a posibilitatilor de rambursare.
4.1. La deschiderea liniei de credite, analiza se va efectua in mod obligatoriu la sediul unitatii, organele bancii avand astfel posibilitatea sa solicite justificarea anumitor date sintetice cu documente de evidenta primara, conturi analitice, etc.
O atentie deosebita se va acorda verificarii platilor efectuate direct din incasari si in situatia in care sunt de valori importante, se vor analiza cauzele, cu conducerea societatii, careia i se va pune in vedere ca linia de credite se va inchide imediat ce banca va constata ca nu respecta reglementarile legale privind operatiunile cu numerar.
4.2. Pe baza calcului trezoreriei nete (anexa nr. 1) se va determina pe baza planului afacerii, contractelor si comenzilor privind aprovizionarea si desfacerea produselor (serviciilor), precum si a altor factori care pot influenta fluctuatia acestuia (extinderea sau inchiderea unor capacitati, preturi, etc.).
5. Concluziile rezultate din analiza vor fi inscrise in referatul de analiza (anexa nr. 19 la sectiunea VIII - adaptata corespunzator), care va fi prezentat Biroului de risc, urmand ca dupa obtinerea avizului acestuia sa fie supus aprobarii potrivit prevederilor de la Sectiunea IX a Manualului de creditare.
5.1. Dupa aprobare, banca va incheia cu imprumutatul contractul de credite pe formularul - anexa nr. 4, potrivit metodologiei prevazute la Sectiunea XII, pct. 2.
5.2. In vederea efectuarii de plati din liniile de credite, serviciile (birourilor) de creditare vor comunica serviciilor de contabilitate nivelul maxim aprobat al liniilor de credite deschise, pe formularul prezentat in anexa nr. 5.
6. Utilizarea liniei de credite
6.1. Potrivit Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile de catre societatile bancare, aprobate prin Ordinul nr. 1418/344/1997 al Ministerului Finantelor si Bancii Nationale a Romaniei, publicat in Monitorul Oficial nr. 212 bis din 27 august 1997 "operatiunile curente de incasari si plati" ale agentilor economici se efectueaza prin CONTURILE CURENTE deschise la banca cu simbolul 2511.
Platile curente se efectueaza din contul curent al agentului economic, numai in limita soldului creditor al acestuia.
6.2. Creditele aprobate prin linia de credite se acorda in completarea fondurilor proprii ale imprumutatului prin contul 20.215 "Linie globala de exploatare", pe masura necesitatii efectuarii platilor neacoperite din disponibilitatilor existente in contul curent, potrivit prevederilor de la pct. 7.1. si 7.2.
7. Pe baza comunicarii primite de la serviciul (biroul) de credite (anexa nr. 5), Serviciul de contabilitate inregistreaza angajamentul de acordare a creditului (suma maxima aprobata a liniei de credite) in debitul contului in afara bilantului 903 "Angajamente in favoarea clientelei", prin creditul contului 999 "Contrapartida".
7.1. Pe masura epuizarii disponibilitatilor din contul curent, serviciul de contabilitate totalizeaza valoarea documentelor ramase de plata si vireaza, cu nota contabila, vizata de compartimentul de credite, suma acestora din credite debitand contul 20.215 prin creditul contului curent al titularului liniei de credite, din care se vor efectua platile respective.
Concomitent cu suma virata din contul de imprumut in contul curent se diminueaza angajamentele evidentiate in afara bilantului (debit cont 999= credit cont 903).
7.2. Virarea sumelor din creditul aprobat in contul curent al imprumutatului, potrivit prevederilor de la pct. 7.1. se poate efectua in toata perioada de valabilitate a liniei de credite, cu conditia ca soldul debitor al contului 20.215 "Linie globala de exploatare", sa nu depaseasca nivelul maxim aprobat al liniei de credite.
7.3. Calcularea si evidentierea dobanzilor datorate, aferente creditelor utilizate se fac potrivit reglementarilor din "Normele metodologice de utilizare a conturilor de catre societatile bancare" si a celor emise de Directia de contabilitate.
8. Rambursarea creditelor acordate pe baza liniei deschise se efectueaza din disponibilitatile proprii acumulate in contul curent (in zilele in care soldul acestuia este creditor).
In acest scop, la sfarsitul fiecarei zile operative in care, dupa efectuarea tuturor platilor scadente, soldul contului curent este creditor, serviciul de contabilitate vireaza cu nota contabila, vizata de compartimentul de creditare, soldul acestuia in contul de credite, debitand contul curent prin creditul contului 20.215.Dreptul bancii de a efectua aceste operatiuni in contul curent al imprumutatului a fost prevazut intr-o clauza distincta in contractul de credite.
Concomitent, cu suma rambursata se reconstituie angajamentele evidentiate in afara bilantului (debit cont 903= credit cont 999), soldul contului 903 reprezentand creditul disponibil din linia de credite aprobata.
8.1. Este interzis ca soldul zilnic al contului curent al agentului economic sa fie creditor in zilele in care soldul contului liniei de credite este debitor.
8.2. In situatia in care, in ziua (zilele) urmatoare, obligatiile de plata ale titularilor liniilor de credite nu pot fi achitate in totalitate din disponibilitatile proprii acumulate in contul curent, acesta va fi alimentat din creditele disponibile, cu suma necesara, potrivit prevederilor de la pct. 7.1. cu respectarea stricta a pct. 7.2.
9. Garantarea creditelor pe baza liniilor de credite deschise agentilor economici se va face potrivit prevederilor de la Sectiunea X din Manualul de creditare, cu urmatoarele precizari:
9.1. Valoarea minima a garantiilor acceptate de banca va fi cel putin egala cu nivelul maxim aprobat al liniei de credite, plus dobanzile antecalculate pe perioada pentru care s-a aprobat deschiderea sau prelungirea liniei de credite.
9.2. Pentru garantarea creditelor acordate pe baza liniei de credite, agentii economici, vor prezente bancii urmatoarele garantii:
garantii reale, constand in bunuri imobile pentru care exista o piata sigura de valorificare, care sa reprezinte cel putin 40% din nivelul maxim al liniei de credite;
cesionarea in favoarea bancii a tuturor drepturilor banesti pe care le are de incasat de la terti. In acest sens, in contractul de credite se va inscrie o clauza distincta;
alte garantii prevazute la Sectiunea X din Manual.
10. Analiza utilizarii liniei de credite se efectueaza lunar, precum si cu ocazia solicitarii majorarii sau prelungirii liniei de credite.
10.1. Analiza lunara se efectueaza, in perioada 25-30 a fiecarei luni, pe baza balantei de plati de verificare intocmita pentru luna expirata, calculul trezoreriei nete (anexa nr. 1) si a situatiei privind rambursarile realizate in contul liniei de credite, pe perioada de la deschiderea sau prelungirea liniei, pana la data analizei.
Calculul trezoreriei nete se intocmeste de imprumutat si se prezinta bancii impreuna cu balanta de verificare si situatia patrimoniului (dupa modelul de raportare semestriala).
In cadrul analizei, economistul (referentul) bancii, va urmari modul in care au fost respectate conditiile avute in vedere la deschiderea sau prelungirea liniei, nivelul indicatorilor de bonitate, mentinerea caracterului permanent al incasarilor si platilor, volumul rambursarilor din contul liniei de credite sa se incadreze in limitele prevazute la pct. 10.1.1. litera b.
Concluziile rezultate din analiza vor fi inscrise in "Raportul lunar de analiza a liniei de credite" care va cuprinde, in mod obligatoriu, cel putin urmatoarele informatii:
evolutia indicatorilor financiari si a categoriei de bonitate la finele lunii, comparativ cu cea existenta la deschiderea sau prelungirea liniei de credite;
volumul incasarilor si platilor efectuate prin contul curent comparativ cu cel prognozat prin fluxul de numerar pentru perioada analizata;
proportia incasarilor prin contul curent in cifra de afaceri;
volumul rambursarilor din perioada analizata, evidentiat in contul 20.215
In functie de constatari, se vor propune masurile corespunzatoare privind:
10.1.1. Mentinerea liniei de credite la nivelul maxim aprobat, in situatia in care:
a) indicatorii financiari corespund categoriei de bonitate STANDARD, iar agentul economic are un serviciu al datoriei "BUN";
b) volumul rambursarilor, de la data deschiderii sau prelungirii liniei de credite, pana la data analizei, reprezinta urmatoarele procente din soldul maxim realizat al liniei de credite:
pana la 60 zile, cel putin 15%;
pana la 90 zile, cel putin 35%;
pana la 120 zile, cel putin 50%;
pana la 150 zile, cel putin 75%;
pana la 180 zile, cel putin 100%;
In cazul in care rambursarile nu se incadreaza in limitele prevazute mai sus, nivelul maxim aprobat al liniei de credite se reduce cu rambursarile nerealizate.
10.1.2. Reducerea nivelului maxim aprobat al liniei de credite cu minusurile de garantie inregistrat la finele lunii precedente, determinat conform anexei nr. 1;
In situatia in care se inregistreaza, atat nerealizarea rambursarilor in limitele prevazute la pct. 10.1.1. lit. b, cat si minus de garantie, nivelul maxim aprobat al liniei de credite se reduce cu valoarea cea mai mare;
10.1.3. Inchiderea liniei de credite daca indicatorii financiari nu se incadreaza in categoria de bonitate STANDARD, in conditiile prevazute la pct. 10.2.3.
10.1.4. Majorarea nivelului maxim aprobat al liniei de credite, la cererea imprumutatului, in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la pct. 10.1.1. iar din calculul trezoreriei nete (col. 2) rezulta deficit, in limita caruia poate fi efectuata majorarea, cu respectarea competentelor de aprobare in vigoare.
Pentru majorarea nivelului maxim aprobat al liniei de credite se intocmeste act aditional la contractul de credit.
10.2. Cu 15 zile inainte de expirarea termenului de valabilitate al liniei de credite imprumutatii vor prezenta bancii cereri, pe formularele prevazute in Manualul de creditare, pentru prelungirea liniilor de credite pe o perioada de maximum 6 luni sau vor solicita, in scris, inchiderea liniilor respective.
In cererile de prelungire, imprumutatii vor solicita mentinerea, majorarea sau diminuarea nivelului maxim aprobat al liniei de credite aprobata anterior.
10.2.1. Cererea de prelungire va fi insotita de ultima balanta de verificare intocmita la termenul stabilit de Ministerul Finantelor, situatia patrimoniului (dupa modelul de raportare semestriala) existent la finele lunii pentru care s-a intocmit balanta de verificare, calculul trezoreriei nete si de documentele prevazute la pct. 3.
10.2.2. Analiza indeplinirii conditiilor pentru prelungirea linie de credite se efectueaza pe baza documentelor prezentate de imprumutat, inclusiv a situatiei privind rambursarile realizate in contul liniei de credite, pe perioada de la deschiderea sau prelungirea acesteia, pana la data la care se face analiza.
In functie de constatari se va proceda dupa cum urmeaza:
a) daca toate conditiile sunt indeplinite iar rambursarile sunt cel putin de valoare egala cu soldul maxim realizat, linia de credite se prelungeste la acelasi nivel sau la un nivel majorat in limita deficitului trezoreriei nete;
b) daca toate conditiile sunt indeplinite iar rambursarile sunt mai mici decat soldul maxim realizat, linia de credite se prelungeste de la un nivel egal cu rambursarile efective, in limita deficitului trezoreriei nete;
c) daca toate conditiile sunt indeplinite, iar din calculul trezoreriei nete rezulta minus de garantie, linia de credite se prelungeste la o valoare reprezentand nivelul maxim aprobat la data analizei, diminuat cu valoarea cea mai mare. In situatia in care se constata atat nerealizarea rambursarilor in limita prevazuta la lit. a, cat si minus de garantie, prelungirea liniei se face la o valoare reprezentand nivelul maxim aprobat la dat analizei, diminuat cu valoarea cea mai mare. Pentru prelungirea si majorarea liniei de credite se intocmeste act aditional la contractul de credite.
d) daca indicatorii financiari nu se incadreaza in categoria de bonitate STANDARD sau daca rambursarile realizate sunt mai mici de 50% din soldul maxim realizat se va proceda la inchiderea liniei de credite.
10.2.3. In cazul inchiderii liniei de credite, in situatiile prevazute la pct. 10.1.3. si 10.2.2. lit. d sau la cererea imprumutatului se va proceda astfel:
a) in situatia in care imprumutatul se incadreaza in categoriile de bonitate SUBSTANDARD, INDOIELNIC si PIERDERE, creditele existente in sold vor fi trecute, in functie de analiza ce se va efectua, in conturi simple de imprumut si esalonate la rambursare pe o perioada de maximum 60 zile.
b) in situatia in care imprumutatul se incadreaza in categoriile de bonitate STANDARD (dar nu indeplineste celelalte conditii pentru prelungirea liniei de credite) sau IN OBSERVATIE si daca creditele existente pot fi individualizate pe obiecte creditabile, acestea vor fi transferate in conturi simple de imprumut si esalonate la rambursare pe o perioada de maximum 6 luni.
Esalonarea la rambursare a creditelor existente in sold, in situatiile prevazute la lit. a si b de mai sus se va face pe baza unui grafic de rambursare intocmit de catre banca si pe care imprumutatul are obligatia potrivit clauzei prevazute in contract sa-l accepte si execute, neconditionat asa dupa cum acesta a fost intocmit si comunicat, in scris, de catre banca.
Creditele trecute in conturi simple de imprumut potrivit art. 10.2.3. lit. a si b nerambursate la scadentele stabilite de catre banca, potrivit graficului de rambursare comunicat imprumutatului se inregistreaza la restanta.
11. Controlul utilizarii si garantiei creditelor acordate in cadrul liniei de credite se va face lunar, conform anexei nr. 1 col. 3 precum si potrivit prevederilor de la sectiunea XVIII a Manualului de creditare, cu precizarea ca la Cap. VI "Credite pe termen scurt" din anexa nr. 3 la aceasta sectiune, creditele vor fi defalcate astfel:
VI Credite pe termen scurt - total din care:
a) credite in baza liniei de credite (ct. 512);
b) credite prin alte conturi de imprumut (ct. 5191+5192+5193+5194+5195+5196+5198) din care: restante (ct. 5192)
Necesarul plafoanelor de credite si sursele corespunzatoare liniilor de credite se vor stabili si aproba, potrivit politicii de creditare a bancii.
4.2. Creditarea persoanelor fizice
In scopul diversificarii produselor bancare oferite populatiei, unitatile bancii pot acorda persoanelor fizice, in lei, credite de consum pe termen scurt pentru procurarea de bunuri de folosinta indelungata si credite pe termen mediu pentru cumparari de autoturisme.
I Credite de consum cu termene de rambursare pana la 24 luni, in valoare totala de pana la 25 milioane lei, pentru procurarea urmatoarelor bunuri gospodaresti de folosinta indelungata (noi):
mobila si covoare
obiecte electro-casnice (masini de spalat, frigidere, congelatoare, masini de gatit, aparate de aer conditionat, etc.);
aparate audio-video (aparate de radio - cu exceptia celor pentru autoturisme - radio-casetofoane, combine muzicale, televizoare etc.)
Conditii pentru acordarea creditelor:
Pot beneficia de credite de consum personale fizice care indeplinesc urmatoarele conditii:
au domiciliul stabil in localitatea in are functioneaza unitatea Bancii Agricole la care s-a solicitat creditului sau in localitati limitrofe acesteia:
fac dovada cu adeverinte de la locul permanent de munca sau eliberate de primarii (administratii financiare), ca realizeaza venituri permanente (sau asupra averii, in cazul gospodariilor taranesti);
prezinta un numar de un girant platitor (angajament)
sa intruneasca punctajul minim si celelalte criterii prevazute in "Scoring";
solicitantul si sotia (sotul) sa nu aiba credite angajate la alte banci, CEC sau direct la unitatile comerciale care desfac produse cu plata in rate. Aceasta situatie va fi confirmata in scris pe cererea de credite prin declaratia pe proprie raspundere a solicitantului.
cumpara marfurile de la societati comerciale care au conturi deschise la unitatile bancii la care se solicita creditul.
depun la banca, intr-un cont de disponibilitatile fara dobanda ca avans, cel putin 10% din valoarea bunurilor ce vor fi cumparate, prevazute in documentele emise in documentele emise de vanzator (oferta, factura proforma, etc.)
In cazul in care, din analiza efectuate de economistul (referentul) bancii, si din documentele prevazute de solicitant, rezulta ca suma ratei si a dobanzii ce urmeaza sa fie achitate lunar, conform graficului de rambursare, reprezinta mai putin 20% din veniturile lunare ale acestuia, avansul nu este obligatoriu.
II Credite pe termen mediu pentru cumparari de autoturisme (pana la 3 ani), in suma maxima de pana la 100 milioane de lei.
Conditii pentru acordarea creditelor
Pot beneficia de credite pe termen mediu pentru cumpararea de autoturisme persoane fizice care indeplinesc urmatoarele conditii:
au domiciliul stabil in localitatea in care functioneaza unitatea Bancii Agricole la care s-a solicitat creditul sau in localitati limitrofe acesteia;
fac dovada, cu adeverinte de la locul permanent de munca sau eliberate de primarii (administratii financiare), ca realizeaza venituri permanente (sau asupra averii, in cazul gospodariilor taranesti);
prezinta un numar de doi giranti platitori (angajament);
sa intruneasca punctajul minim si celelalte criterii prevazute in "Scoring";
solicitantul si sotia (sotul) sa nu aiba credite angajate la alte banci, CEC sau direct la unitatile comerciale care desfac produse cu plata in rate. Aceasta situatie va fi confirmata in scris pe cererea de credite prin declaratia pe proprie raspundere a solicitantului.
sa depuna la banca intr-un cont de disponibilitati fara dobanda, un avans reprezentand minim 20% din valoarea autoturismului, prevazuta in oferta (factura proforma) emisa de distribuitorul autorizat (dealer)
5. Managementul riscului
Norme privind organizarea si functionarea comitetelor de risc de creditare din administratia centrala si din sucursalele coordonatoare
Analiza si evaluarea riscului de creditare este organizata si se desfasoara in Administratia Centrala si in sucursalele bancii ca o activitate distincta, avand ca obiectiv principal minimalizarea riscului bancii in plasarea in credite a fondurilor apartinand actionarilor si deponentilor bancii si a celor atrase de pe piata interbancara.
Analiza si evaluarea riscului de creditare se efectueaza in functie de competentele de aprobare a creditelor, respectiv la centrala de catre Serviciul de analiza si evaluare a riscului de creditare din cadrul Directiei risc de creditare, credite neperformante si relatii cu sucursalele, iar la sucursalele coordonatoare de catre serviciile (birourile) de risc, organizate la nivelul acestora pe baza metodologiei de analiza si evaluare a riscului de creditare.
5.1. Organizarea Comitetelor de risc de creditare din Administratia Centrala si din sucursalele coordonatoare
A. Comitetul de risc din Administratia Centrala se constituie la nivelul Directiei risc de creditare, credite, credite neperformante si relatii cu sucursalele si este compus din:
directorul directiei;
directorul adjunct;
seful Serviciului de analiza si evaluare a riscului de creditare;
seful Serviciului de recuperare a creditelor neperformante;
seful Serviciului de clarificare a creditelor, constituirea si clasificarea provizioanelor;
seful Serviciului de asigurari;
seful Serviciului de relatii cu sucursalele;
Comitetul de risc, organizat la nivelul Directiei risc de creditare, credite neperformante si relatii cu sucursalele este condus de directorul directiei, iar in lipsa acestuia de directorul adjunct.
Sedintele de lucru ale Comitetului de risc se vor organiza ori de cate ori apare necesitatea analizarii din punct de vedere al expunerii bancii la riscul de creditarea cererilor de credite sau eliberarii scrisorilor de garantie, deciziile finale fiind luate cu majoritate absoluta (jumatate+1)
B. La nivelul sucursalelor coordonatoare sunt constituite servicii (birouri) de risc care sunt organizate potrivit Regulamentului de organizare si functionare a Bancii Agricole S.A., avand urmatoarele sarcini:
Analiza si evaluarea riscului de creditare asupra solicitarilor de credite adresate atat sucursalelor coordonatoare cat si unitatilor din subordinea acestora.
Gestionarea riscului de creditare incepand din momentul acordarii si pana la achitarea in intregime a datoriilor catre banca de imprumutati.
Clasificarea creditelor si determinarea provizioanelor specifice de risc, conform Normelor nr. 3/1994 ale Bancii Nationale a Romaniei si cele elaborate in acest sens de Banca Agricola S.A.
Gestionarea creditelor neperformante la agentii economici care au cont la Banca Agricola, pe baza normelor de lucru elaborate in acest sens.
Monitorizarea activitatii de asigurari care se desfasoara in banca conform conventiilor incheiate cu ASIROM si AGRAS.
In exercitarea atributiilor sale, serviciul (biroul) de risc din sucursala este condus de catre seful serviciului (biroului).
Comitetul de risc din sucursala coordonatoare cuprinde seful de serviciu (birou) si salariatii din subordinea acestuia, sedintele de lucru fiind organizate ori de cate ori apare necesitatea analizarii unei cereri de credite sau eliberarii unei scrisori de garantie, deciziile fiind luate cu majoritate absoluta.
II Functionarea Comitetelor de risc de creditare din Administratia centrala si din sucursalele coordonatoare
A. Administratia centrala
1. Comitetul de risc, constituit la nivelul Administratiei centrale isi va desfasura activitatea pe baza analizelor de evaluare a riscului efectuate in centrala de catre Serviciul de analiza si evaluarea riscului de creditare din cadrul Directiei risc de creditare, credite neperformante si relatii cu sucursalele.
2. La administratia centrala, documentatiile de credit (in lei si valuta), precum si cele pentru eliberarea scrisorilor de garantie din disponibilitatile proprii de agent economic, fara rezervarea in conturi separate de disponibilitati, impreuna cu referatele de analiza insusite de sefii serviciilor de creditare se vor preda Directiei risc de creditare, credite neperformante si relatii cu sucursalele.
2.1. Documentatiile primite la Serviciul de analiza si evaluare a riscului de la serviciile de creditare, vor fi inregistrate in Registrul de evidenta, dupa care, conducerea Directiei risc de creditare, credite neperformante si relatii cu sucursalele le va repartiza catre seful Serviciului de risc, in vederea efectuarii analizei in cadrul serviciului respectiv.
2.2. Analiza documentatiilor primite se va efectua in maxim 3 zile lucratoare, urmarind in principal analiza si evaluarea riscului de creditare, punand in evidenta potentialele pericole ce pot apare in dezvoltarea normala a procesului de creditare. Analiza si evaluarea riscului de creditare se vor efectua potrivit normelor proprii.
2.3. Concluziile analizei efectuate potrivit prevederilor de la pct. 2.2. vor fi cuprinse in referatul de analiza si evaluare a riscului care, dupa insusirea de catre seful serviciului, va fi supus dezbaterii Comitetului de risc, care va formula recomandari care au ca principal scop limitarea riscului.
In cazul recomandarii "FAVORABILE" sub rezerva indeplinirii anumitor conditii, acestea vor fi mentionate expres in referatul de analiza si evaluare a riscului de creditare.
2.4. In cazul in care recomandarea este "NEFAVORABILA", motivele care au determinat aceasta hotarare vor fi mentionate detaliat in referatul de analiza si evaluare a riscului de creditare.
3. Deciziile Comitetului de risc din centrala, vor fi consemnate in scris in referatul de analiza si evaluare a riscului de creditare, sub formulele:
3.1. RECOMANDARE FAVORABILA
3.2. RECOMANDARE FAVORABILA sub rezerva indeplinirii urmatoarelor CONDITII (se vor mentiona conditiile)
3.3. RECOMANDARE NEFAVORABILA din urmatoarele MOTIVE (se vor arata motivele)
3.4. Dupa consemnarea deciziei se vor inscrie numele si prenumele membrilor prezenti ai Comitetului de risc, functiile si votul "pentru" sau "impotriva" ale acestora, dupa care urmeaza semnaturile.
4. Documentatiile de credite sau cele pentru eliberarea scrisorilor de garantie asupra carora s-a efectuat analiza si evaluarea riscului de creditare impreuna cu referatul pe care a fost consemnata decizia Comitetului de risc potrivit pct. 3.1.-3.3. se restituie departamentului sub semnatura depusa in col. 9 a registrului de evidenta (anexa nr. 1)
B. Comitetele de risc din sucursalele coordonatoare
5. Comitetele de risc la nivelul sucursalelor isi vor desfasura activitatea pe baza analizelor de evaluare efectuate de catre economistul (referentul serviciului de risc).
5.1. Documentatiile de credite (in lei sau valuta), precum si cele pentru eliberarea scrisorilor de garantie din disponibilitatile proprii ale agentilor economici, fara rezervarea sumelor de conturi separate de disponibilitati, impreuna cu referatele de analiza insusite de sefii serviciilor (birourilor) de creditare, se vor preda serviciului (biroului) de risc.
Prezentarea si restituirea documentatiilor de credite promovate de catre unitatile teritoriale ale sucursalei coordonatoare se vor face printr-un delegat, care sa poata oferi informatii despre documentatia prezentata.
5.2. Documentatiile primite la serviciul (biroul) de risc de la serviciul (biroul) de creditare vor fi inregistrate in Registrul de evidenta, dupa care vor fi repartizate de catre seful serviciului (biroului), salariatilor din subordine in vederea efectuarii analizei.
5.3. Analiza documentatiilor primite se va efectua in maxim 3 zile lucratoare, potrivit normelor proprii, urmarind in principal ca analiza si evaluarea riscului de creditare sa evidentieze potentialele pericole ce pot apare in dezvoltarea normala a procesului de creditare.
6. Concluziile rezultate din analiza, cuprinse in referatul de analiza si evaluare a riscului de creditare, vor fi supuse analizei Comitetului de risc, care va emite recomandari asupra cererilor de credite si/sau eliberarii scrisorilor de garantie bancara.
6.1. Comitetul de risc emite recomandari favorabile (cu/fara conditii) sau nefavorabile numai cu majoritatea absoluta a voturilor "pentru" ale membrilor prezenti (50%+1).
6.2. In cazul recomandarii favorabile cu indeplinirea anumitor conditii, acestea vor fi mentionate expres in referatul de analiza si evaluare a riscului de creditare.
6.3. In cazul in care recomandarea este nefavorabila, motivele care au determinat aceasta hotarare vor fi mentionate detaliat in referatul de analiza si evaluare a riscului de creditare.
7. Hotararile Comitetului de risc din sucursala coordonatoare, vor fi consemnate in scris in referatul de analiza si evaluare a riscului de creditare, sub formulele:
7.1. RECOMANDARE FAVORABILA
7.2. RECOMANDARE FAVORABILA sub rezerva indeplinirii urmatoarelor conditii (se vor mentiona conditiile)
7.3. RECOMANDARE NEFAVORABILA din urmatoarele motive (se vor arata aceste motive).
7.4. Dupa consemnarea deciziei se vor inscrie numele si prenumele membrilor prezenti ai comitetului de risc, functiile si votul "pentru" sau "impotriva" ale acestora, dupa care urmeaza semnaturile.
8. Documentatiile de credite sau pentru eliberarea scrisorilor de garantie asupra carora s-a efectuat analiza si evaluarea riscului de creditare, impreuna cu referatul pe care a fost consemnata decizia comitetului de risc potrivit pct. 7.1.-7.3., se restituie serviciului (biroului) de creditare, sub semnatura depusa in col. 9 a registrului de evidenta.
5.2. Dispozitii comune
9. Avand in vedere caracterul prudential al analizelor efectuate, concluziile Comitetului de risc reprezinta recomandari referitoare la limitarea expunerii bancii la riscul de creditare, acestea fiind prezentate odata cu documentatiile de creditare la nivelele ierarhice conform conceptiilor de aprobare a creditelor.
5.3. Metodologia de analiza si evaluare a riscului de creditare
In activitatea curenta a bancii, toate produsele si serviciile bancare, deci si creditul , contin elementele de risc, Riscul de credit este generat in principal de posibilitatea aparitiei pe parcursul derularii contractului de credit, a unor dificultati legate de activitatea la termen a obligatiilor legate de activitatea la termen a obligatiilor asumate de clientii bancii, care nu au putut fi sesizate la analiza, evaluarea si aprobarea creditelor.
Banca are organizata ca activitate distincta analiza si evaluarea riscului de creditare, folosind in acest sens diferite metode de analiza cu scopul de a lua masurile care se impun in vederea minimalizarii acestui risc.
Analiza si evaluarea riscului de creditare se efectueaza avandu-se in vedere urmatoarele categorii de riscuri:
Riscul financiar;
Riscul comercial;
Riscul de garantie;
Riscul managerial;
Riscul de senzitivitate;
I Analiza si evaluarea riscului de creditare la persoanele juridice
1.1. Riscul financiar (RF) reflecta dificultatile ce pot apare in activitatea financiara a firmei legate mai ales de posibilitatile de achitare la termen a obligatiilor catre banca.
In vederea asigurarii unei bune comparabilitati, datele de referinta la care se vor efectua analizele riscului financiar vor fi cele de la finele ultimului an si 30.VI anul curent. Pentru activitatile din agricultura, inclusiv pentru prestari de servicii de tip AGROMEC si constructii, analiza se va efectua la finele ultimului an, iar pentru activitatile de turism care are caracter sezonier analiza se va efectua la inchiderea perioadei de activitate respective.
Analiza concretizata in referatul serviciului de risc va fi efectuat la cea mai apropiata data fata de solicitarea creditului.
Analiza riscului firmei se efectueaza cu ajutorul metodei scorurilor (Z) bazata pe modelul J. Conan si M. Holder, care permite evaluarea riscului de faliment si are la baza urmatoarea formula de calcul: Z=0,24*X1+0,16*X2+0,16*X3-0,87*X4-0,10*X5
in care X1,X2,X3,X4,X5, sunt indicatori economico-financiari:
Avand in vedere particularitatile unor domenii de activitate, stocurile vor fi luate in calculul activelor circulante in urmatoarelor situatii:
la societatile comerciale care solicita credite pe stocuri in vederea prelucrarii si industrializarii acestora
in sectorul zootehnic
in sectorul vegetal
In toate aceste cazuri in care exista stocuri necorespunzatoare calitativ, fara desfacere asigurata, acestea vor fi scazute din activele circulante.
Pe baza scorurilor rezultate, interpretarea riscului de faliment se va efectua dupa cum urmeaza:
a. Z>0,16 - situatia financiara a firmei este buna, riscul de faliment este < de 10%
b. <Z<0,16 - situatia financiara a firmei este buna, riscul de faliment fiind cuprins intre 10% si 30%
c. <Z<0,10 - situatia financiara a firmei este in atentie, riscul de faliment fiind cuprins intre 30% si 60%
d. Z<=0,04 ritmul de faliment este > de 65%
1.2. Riscul comercial (RC) - reprezinta incertitudinea ce poate sa apara in incasarea clientilor si va fi evaluat in functie de specificul activitatii desfasurate de agentul economic, dupa una din cele 2 variante prezentate:
a) gradul de incasare al clientilor care se va calcula dupa formula:
Evaluarea riscului comercial se face astfel:
G.I.C.> - risc redus
<G.I.C.< - risc mediu
G.I.C.<= - risc maxim
b) perioada medie de incasare a clientilor
PMIC<=30 zile - risc redus
<PMIC<= 60 zile - risc mediu
PMIC> - risc ridicat
1.3. Riscul de garantie (RG) - este reprezentata de posibilitatea aparitiei unor dificultati legate de valorificarea bunurilor aduse in garantie in situatia in care imprumutatul nu ramburseaza creditul si nu plateste dobanzile aferente conform prevederilor contractului de credite.
Evaluarea riscului de garantie se face ]n functie de gradul de lichiditate, valabilitate si controlabilitate a garantiilor si va fi apreciat astfel:
a. siguranta maxima: garantii neconditionate si irevocabile emise de Ministerul Finantelor pe baza mandatului Guvernului Romaniei acordat prin acte normative, scrisori de garantie emise de banci, cambii acceptate de tras si avalizate de banci, gaj cu deposedare (obiecte de arta, bijuterii sau metale pretioase), depozite bancare in valuta sau lei, dupa caz, precum si garantii emise de Fondul Roman de Garantare a Creditelor si Fondul Roman de Garantare a Creditului Rural: titluri emise si garantate de stat, ipoteci asupra cladirilor cu destinatie de locuinta situate in centrul oraselor mari: resedinte de judet si in statiunile de odihna montane.
b. siguranta medie
Grupa I: ipoteci asupra: cladirilor cu destinatie de spatii industriale (fabrici, ateliere usor adaptabile), spatiilor comerciale (magazine si sedii), cladirilor cu destinatie de locuinta (pentru cele din mediul rural numai daca pot fi valorificate) si terenurilor din intravilan din orase mari si localitati turistice; cesiunea creantelor din exporturi cu plata prin acreditive irevocabile emise de banci agreate de Banca Agricola - S.A., cu conditia ca acreditivele sa fie domiciliate la aceasta, contractul de gaj si contractul de cautiune, ipoteci asupra fermelor agrozootehnice din mediul rural, utilaje si masini, bunuri cumparate din credite cu conditia existentei de posibilitati rapide si sigure de valorificare.
Grupa II: bunuri second-hand cumparate din credite cu conditia existentei posibilitatii rapide si sigure de valorificare, etc.
c. garantii nesigure: masini si utilaje mai vechi de 5 ani, gospodarii taranesti, alte garantii.
1.4. Riscul managerial (RM) - este determinat de calitatea echipei de conducere a firmei si va fi analizat pe baza cunoasterii directe a acestora de catre economistul (referentul) bancii.
Evaluarea riscului managerial se va face in functie de urmatoarele caracteristici ale echipei de conducere:
a. este (nu este) calificata si are (nu are) experienta indelungata in domeniul in care firma iti desfasoara activitatea.
b. evolutia in timp a indicatorilor economico-financiari, a demonstrat (nu a demonstrat) capacitatea necesara in conducerea eficienta a afacerii.
c. a avut (nu a avut) relatii corespunzatoare cu banca, a (nu a) efectuat operatiuni prin contul deschis; a (nu a) deschis conturi la alte banci; a (nu a) rambursat la termen imprumuturile; a (nu a) platit la termen imprumuturile; a (nu a) platit la termen dobanzile etc., iar cu parteneri de afaceri: sunt (nu sunt) parteneri permanenti, si-a (nu si-a) platit la timp furnizorii, si-a (nu si-a) incasat la timp debitorii, a avut (nu a avut) litigii cu partenerii, daca a fost implicata in evaziuni fiscale, etc.
1.5. Riscul de senzitivitate (RS) Pentru inventiile pe termen mediu si lung (la agenti economici si persoane fizice), in analiza si evaluarea riscului de creditare se face si o analiza de senzitivitate.
In analiza senzitivitatii se folosesc 2 indicatori:
RIRB =rata de rentabilitate financiara calculata pe baza fluxului de numerar pentru varianta de baza, indicator calculat si pana acum pentru toate proiectele de investitii.
RIRF =rata de rentabilitate financiara calculata pe baza aceluiasi flux de numerar, la care se aplica o crestere de 1% a costurilor de productie fata de venituri, ca urmare a actiunii cumulate a factorilor sus mentionati.
Conditiile care se cer indeplinite sunt ca: RIRF sa fie mai mare decat rata dobanzii aferenta creditului propus spre aprobare.
Riscul total (RT) de creditare se va determina pe baza punctajelor acordate pe clasa de risc, prevazute in anexa ????
a) RT=RF+RC+RG+RM (pentru credite pe termen scurt)
b) RT= RF+RC+RG+RM+RS (pentru creditele de investitii)
Clasele de risc:
- clasa I 100-80 puncte
- clasa II 79-55 puncte
- clasa III < 55 puncte
Semnificatia claselor de risc:
Clasa de risc I - Societatile comerciale din aceasta clasa au performante financiare foarte bune, fapt care permite achitarea la scadenta a obligatiilor fata de banca. Se prefigureaza mentiunea si in perspectiva a performantelor financiare, iar garantiile oferite de acesti clienti asigura siguranta maxima. Riscul de creditare este minim.
Clasa de risc II - Performantele financiare ale firmelor analizate sunt bune, dar nivelul prezent nu poate fi mentinut in perspectiva. Garantiile oferite de client confera o siguranta medie. Riscul de creditare este mediu, avizul favorabil fiind dat numai cu indeplinirea unor conditii suplimentare privind indicatorii financiari, garantiile etc.
Clasa de risc III - Performantele financiare sunt scazute sau indica pierdere, nu pot fi platite datoriile catre banca, iar garantiile prezentate nu asigura posibilitatile de transformare rapida in lichiditati. Ritmul de creditare este foarte mare.
5.4. Analiza si evaluarea riscului de creditare la persoanele fizice
2.1. Analiza riscului de creditare se efectueaza asemanator cu cea pentru agentii economici (cap. I) cu urmatoarele precizari:
2.1.1. Riscul financiar este legat de posibilitatea aparitiei unor dificultati ale solicitantului privind realizarea veniturilor care sa-i asigure acoperirea consumului propriu, inclusiv plata impozitelor si a taxelor locale, precum si a excedentului necesar rambursarii creditelor si platii dobanzilor bancare.
Evaluarea riscului financiar se determina in functie de gradul de rentabilitate al activitatilor, produselor, obiectivelor creditate astfel:
a. credite pentru productie
R>15% - risc redus
<=R<= - risc mediu
R< - risc mare
b. credite in valuta pentru activitatea de investitii, rata interna a rentabilitatii sa fie:
RIR> - risc redus
RIR=15% - risc mediu
RIR< - risc maxim
c. credite in lei pentru activitatile de investitii, rata interna a rentabilitatii sa fie:
RIR>rata dobanzii - risc redus
RIR=rata dobanzii - risc mediu
RIR<rata dobanzii - risc maxim
2.1.2. Riscul managerial este dat de calitatile profesionale si morale ale persoanelor fizice si va fi apreciat in functie de:
a) varsta, pregatire profesionala si experienta in domeniu;
b) modul in care este cunoscuta persoana respectiva in localitate (aprecierea vecinilor, rudelor etc.);
c) relatiile persoanelor fizice cu banca, cu organele locale (administratii financiare etc.) si cu ceilalti cetateni.
2.1.3. Riscul de garantie si riscul de senzitivitate vor fi analizate conform pct. 1.3. si pct. 1.5.
2.2. Riscul total de creditare se va determina pe baza punctajelor acordate pe clasele de risc prevazute in anexa nr. ?????
a) Pentru creditele pe termen scurt: RT=RF+RM+RG
b) Pentru creditele de investitii RT=RF+RM+RG+RS
Clasele de risc:
- clasa I: 70 - 100 puncte;
- clasa II: 70 - 79 puncte;
- clasa III: <70 puncte;
Pentru creditele de consum, analiza riscului de creditare se va efectua tinand cont de prevederile normelor privind creditarea persoanelor fizice.
EVALUAREA RISCULUI TOTAL DE CREDITARE
- agentii economici persoane juridice -
|
Categorii de risc |
Indicatori |
Punctaj |
|
|
T.S. |
T.L. |
||
|
1. Riscul financiar |
Z>0,16 | ||
|
0,10<Z<=0,16 | |||
|
0,04<Z<=0,10 | |||
|
Z<0,04 | |||
|
2. Riscul comercial |
Punctaj maxim | ||
|
- risc minim - risc mediu - risc mare | |||
|
3. Riscul de garantie |
Punctaj maxim |
20 puncte |
|
|
- garantii sigure - garantii cu siguranta medie gr. I gr. II - garantii nesigure | |||
|
4. Riscul managerial, din care: |
Max. 10 puncte |
||
|
- experienta si calificare |
- echipa calificata, cu experienta mare in domeniu - echipa eterogena si experienta redusa - echipa necalificata si fara experienta | ||
|
- relatii cu banca |
- relatii foarte bune cu banca si tertii - relatii bune cu banca si tertii - relatii necorespunzatoare cu banca si tertii | ||
|
5. Riscul de senzitivitate |
Max. 10 puncte |
||
|
r< | |||
|
r>=75% |
|||
5.5. Bonitatea
Bonitatea reprezinta performanta financiara a agentilor economici care atesta increderea pe care acesta o inspira bancii in momentul solicitarii unui credit de a restitui la scadenta, creditele contractate impreuna cu dobanzile aferente.
Bonitatea financiara se determina prin calcularea unor indicatori financiari pe baza datelor din formularele contabile, in functie de perioada in care se determina, astfel:
a. anual - bilantul contabil si contul de profit si pierdere;
b. semestrial - rezultate (01) si situatia patrimoniului (02);
c. lunar - balanta de verificare;
Formularele anuale si semestriale din care se extrag datele pentru determinarea bonitatii trebuie si fie vizate pentru depunere la Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
Indicatori financiari si formulele de calcul:
|
Nr. crt. |
Indicatori |
20 puncte |
15 puncte |
10 puncte |
5 puncte |
|
Lichiditatea generala |
>2 : 1 |
|
|||
|
Solvabilitatea patrimoniala |
> 30% | ||||
|
Rata profitului brut |
>5% | ||||
|
Rata rentabilitatii financiare |
>10% | ||||
|
Gradul de indatorare |
Incadrarea pe categorii de bonitate
In functie de punctajul obtinut, fiecare agent economic cu personalitate juridica va fi incadrat intr-unul din urmatoarele categorii de bonitate, astfel:
Categoria A 80-100 puncte STANDARD
Categoria B 60-79 puncte IN OBSERVATIE
Categoria C 40-59 puncte SUBSTANDARD
Categoria D 20-39 puncte INDOIELNIC
Categoria E < puncte PIERDERE
Corectii ale incadrarii pe categorii de bonitate
Incadrarea agentilor economici pe grupe de bonitate in functie de indicatorii financiari, poate fi corectata in functie de unii factori subiectivi, astfel:
Infuzie de capital (emisiune de actiuni, asocieri etc.) in perioada imediat urmatoare (pana la 90 de zile). - Bonificatie 15 puncte;
Preluarea unor riscuri de catre stat sau alte organe abilitate. - Bonificatie 15 puncte;
Existenta unui program de restructurare economica si de conducere cu posibilitati certe de aplicare; - Bonificatie 15 puncte;
Retehnologizarea productiei in anul analizat, care va conduce la plusuri de productie si venituri, reduceri de costuri si implicit obtinere de profit suplimentar - Bonificatie 10 puncte
Vocatie la export a productiei si castigarea de noi piete de desfacere - Bonificatie 10 puncte
Fuziuni care vor permite imbunatatirea indicatorilor financiari (asigurarea de materii prime la preturi mai avantajoase, eliminarea unor verigi intermediare, conditii mai bune de prezentare si desfacere etc.) - Bonificatie 10 puncte
Calitatea echipei de conducere - Bonificatie max. 15 puncte
Interpretarea incadrarii pe categorii de bonitate
Categoria A: Performantele sunt foarte bune si permit achitarea la scadenta a dobanzii si a ratei. Totodata se prefigureaza mentinerea si in perspectiva a performantelor financiare la un nivel ridicat.
Categoria B: Performantele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot mentine acest nivel in perspectiva mai indelungata.
Categoria C: Performantele sunt satisfacatoare dar au o evidenta tendinta de inrautatire.
Categoria D: Performantele financiare sunt scazute si cu o evidenta ciclicitate la intervale scazute de timp.
Categoria E: Performantele financiare arata pierderi si exista perspective clare ca nu pot fi platite nici ratele scadente nici dobanzile.
6. Legea bancara (nr. 58/1998)
Legea bancara este constituita din 16 capitole astfel:
Capitolul I - "Dispozitii generale" - cuprinde 3 sectiuni dupa cum urmeaza:
a) Sectiunea I - "Domeniul de aplicare" - defineste spatiul juridic in are poate fi aplicata legea bancara: "Prezenta lege se aplica bancilor, persoanelor juridice romane, constituite ca societati comerciale, precum si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine."
b) Sectiunea a 2-a - "Definitii" - stabileste semnificatiile exacte acordate definitiilor, termeni si expresii definitorii pentru domeniul financiar-bancar.
c) Sectiunea a 3-a - "Interdictii" - stabileste principalele interdictii in desfasurarea unei activitati bancare de catre persoanele fizice sau juridice.
Capitolul II - "Activitati permise bancilor" - expune principalele activitati ce sunt permise prin autorizare de catre Banca Nationala a Romaniei.
Capitolul III - "Autorizarea bancilor" - prezinta principalele etape pe care o banca trebuie sa le parcurga pentru a obtine autorizarea de functionare acordata de BNR, precum si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca in acest sens.
Capitolul IV - "Retragerea autorizatiei" - prezinta conditiile cand BNR poate retrage unei banci autorizatia de functionare precum si procedura de retragere a autorizatiei.
Capitolul V - "Fuziunea si divizarea bancilor" - combina si completeaza dispozitiile legale existente privitoare la fuziunea si divizarea bancilor.
Capitolul VI - "Organizarea si conducerea bancilor" - prezinta cadrul organizatoric obligatoriu impus de BNR bancilor comerciale precum si structura calitativa a personalului din conducerea bancii.
Capitolul VII - "Conflictul de interese" - defineste actiunile de urmat in cazul ivirii unui conflict de interese intre banca si administratorul acesteia.
Capitolul VIII - "Secretul profesional" - consfinteste prin lege obligatia personalului de a pastra secretul profesional chiar si dupa incetarea activitatii la respectiva banca.
Capitolul IX - "Cerinte operationale" - cuprinde 7 sectiuni dupa cum urmeaza:
a) Sectiunea 1 - "Dispozitii generale" - contine referiri la politicile de credit si valutare a bancilor comerciale, norme prudentiale si conturi obligatorii la BNR.
b) Sectiunea 2 - "Cerinte de capital" - defineste normele de constituire a capitalului social, de majorare sau de diminuare a acestuia, precum si cerintele referitoare la rezerve.
c) Sectiunea 3 - "Cerinte prudentiale" - certifica principale norme de clasificare a riscului conferit de agentii economici clienti ai bancilor.
d) Sectiunea 4 - "Actionari semnificativi" - defineste limita de 5% din capitalul social ca limita inferioara pentru obtinerea atributului de "actionar semnificativ".
e) Sectiunea 5 - "Tranzactii interzise" - asa cum lasa de banuit, aceasta sectiune contine acele operatiuni pe acare nu le poate efectua o banca comerciala.
f) Sectiunea 6 - "Documente contractuale, registre si evidente" - impune bancilor comerciale pastrarea unei evidente detaliate cuprinzand: contractele de societate, registrul actionarilor, hotararile Adunarii Generale a Actionarilor, actele ce evidentiaza activitatea sa bancara etc.
g) Sectiunea 7 - "Conturi, situatia financiara si controlul acestora" - impune bancilor comerciale pastrarea unei evidente contabile stricte care sa releve activitatea acesteia. Mai mult bancile sunt obligate sa prezinte la BNR situatia lor financiara pe baza elementelor de bilant contabil.
Capitolul X - "Transferul de fonduri" - certifica supervizarea transferului rapid de fonduri si a platilor fara numerar de catre BNR care pe de alta parte va actiona astfel incat sa eficientizeze aceste operatiuni.
Capitolul XI - "Supravegherea prudentiala a bancilor" - BNR supravegheaza activitatea bancilor, pe baza rapoartelor de prudenta bancara sau prin inspectii.
Capitolul XII - "Masuri de remediere si sanctiuni" - in cazul in care apar disfunctionalitati in activitatea normala a bancii, BNR aplica o serie de masuri de remediere specificate in acest capitol si aplica sanctiuni celor ce se fac vinovati de aceste disfunctionalitati.
Capitolul XIII - "Masuri de instituire a supravegherii speciale si de administrare a bancilor" - cuprinde doua sectiuni astfel:
a) Sectiunea 1 - "Masuri de instituire a supravegherii speciale a bancilor" - astfel de masuri se aplica in cazul in care banca in caua a incalcat legea sau reglementarile prudentiale emise de BNR. Se constituie o comisie de 5-7 specialisti ai BNR din care unul va indeplini functia de presedinte iar altul pe cea de vicepresedinte.
b) Sectiunea a 2-a - "Masuri de administrare speciala a bancilor" - se instituie in cazul in care masurile de supraveghere nu dau rezultate in 120 de zile.
Capitolul XIV - "Cai de contestare" - prezinta caile de contestare legala a acestei legi bancare (la consiliul de administrare a BNR).
Capitolul XV - "Dispozitii tranzitorii" - face referire la cazurile de autorizare nesolutionate si/sau care nu corespund cu prevederile legii bancare.
Capitolul XVI - "Dispozitii finale" - se refera la:
organizarea de asociatii profesionale de catre bancile comerciale;
activitatea de finantare a intreprinderilor mici si mijlocii: restaurare, modernizare, privatizare, stimularea exporturilor etc.
termenul de intrare in vigoare al prezentei legi si norme referitoare la aceasta.
7. Organigrama
Capitolul I - Dispozitii generale
Banca Agricola S.A. isi desfasoara activitatea pe baza legislatiei in vigoare din Romania, Actul constitutiv si Contractul de societate.
Banca Agricola S.A. este persoana juridica romana, fiind organizata ca societate comerciala pe actiuni, actionand independent, in conditiile economiei de piata si are sediul Administratiei Centrale in Municipiul Bucuresti.
Banca Agricola S.A. are ca obiect de activitate efectuarea tuturor operatiunilor bancare specifice unei banci comerciale, dupa cum urmeaza:
a) acceptarea de depozite, in lei ti valuta, de la persoane fizice si juridice romane si straine;
b) contractarea de credite in lei si valuta;
c) emiterea si gestiunea instrumentelor de plata si de credit;
d) plati si decontari;
e) transferuri de fonduri;
f) emiterea de garantii si asumarea de angajamente;
g) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu instrumente monetare negociabile;
h) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu valuta;
i) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale pretioase si obiecte confectionate din acestea;
j) operatiuni de distribuire de valori mobiliare, in calitate de membru al unui grup de vanzare;
k) actionarea ca agent custode pentru valori mobiliare;
l) desfasurarea de activitati de depozitare pentru fonduri deschise de investitii si societati de investitii;
m) inchirierea de casete siguranta;
n) consultanta financiar-bancara;
o) operatiuni de mandat;
Banca Agricola S.A. prin aparatul sau din Administratia centrala, indruma si controleaza activitatea bancara a unitatilor sale teritoriale si urmareste ca activitatea acestora sa se desfasoare potrivit legii si normelor bancii.
In desfasurarea activitatii sale, Banca Agricola S.A. colaboreaza cu Ministerul Finantelor, BNR, celelalte societati bancare, cu organismele administratiei, precum si cu alte organisme financiare internationale.
Capitolul II - Conducerea Bancii Agricole S.A.
Conducerea si administrarea bancii este asigurata de:
A. Adunarea generala a actionarilor
Adunarea generala a actionarilor este organul suprem de conducere care reprezinta pe toti actionarii bancii.
Adunarea generala a actionarilor se convoaca cu minim 15 zile inaintea datei fixate pentru intrunirea acestora iar convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial - partea a IV-a - si intr-un ziar de larga raspandire, cu difuzare in intreaga tara.
Administratorii sunt obligati sa convoace de indata Adunarea generala, la cererea actionarilor, reprezentand a zecea parte din capitalul social, daca cererea cuprinde probleme ce intra in competenta de solutionare a Adunarii generale. Adunarea se va intruni in termen de maxim o luna de la inregistrarea cererii actionarilor la sediul social al bancii.
Actionarii pot fi reprezentati in adunarile generale prin alti actionari sau persoane fizice cu deplina capacitate de exercitiu, care nu au calitatea de actionari, pe baza de procura speciala.
Adunarea generala este ordinara si extraordinara:
a) Pentru validarea deliberarilor adunarii generale ordinare, este necesara prezenta actionarilor sau reprezentantilor lor, care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social iar hotararile sa fie luate cu votul actionarilor ce detin majoritatea absoluta din capitalul social, reprezentat la adunare. Daca adunarea generala nu poate delibera, din cauza neintrunirii conditiilor mentionate anterior, se va convoca o noua adunare care poate delibera asupra problemelor inscrise pe ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare ar fi partea de capital reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate simpla de voturi.
b) Pentru validarea deliberarilor adunarii generale extraordinare sunt necesare:
la prima convocare, prezenta actionarilor sau reprezentantilor lor, care sa reprezinte cel putin doua treimi din capitalul social iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari, care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social;
la convocarea urmatoare, este necesara jumatate din capitalul social iar hotararile sa fie luate cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.
B. Consiliul de administratie al Bancii Agricole S.A.
Administratorii bancii vor fi in numar de 11 - persoane fizice - care pot fi reprezentanti ai actionarilor sau specialisti din diverse domenii, alesi de A.G.A. Toti administratorii in functie constituie Consiliul de administratie.
Consiliul de administratie are puteri pe linia administrarii bancii si are urmatoarele atributii principale:
convoaca A.G.A. bancii ori de cate ori este necesar, in conformitate cu prevederile Actului constitutiv.
stabileste data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul Adunarii generale.
propune, spre aprobare, Adunarii generale modificarea Actului constitutiv.
elaboreaza bilantul, contul de profit si pierdere si raportul sau de activitate, pe care le supune aprobarii Adunarii generale.
intocmeste proiectele bugetului de venituri si cheltuieli si ale programului de dezvoltare, pe care le supune spre aprobare Adunarii generale;
face propuneri la Adunarea generala cu privire la repartizarea profiturilor bancii.
aproba structura organizatorica, numarul de personal al bancii si nivelul de salarizare pentru toti salariatii bancii.
aproba Regulamentul de ordine interioara si Contractul colectiv de munca.
aproba suportarea, pe seama rezervei generale pentru riscul de credit a eventualelor credite care nu mai pot fi recuperate, cat si a altor credite bancare.
aproba nivelul dobanzilor, comisioanelor si tarifelor bancare proprii.
stabileste competentele de acordare a creditelor.
aproba normele, instructiunile si cadrul de desfasurare a activitatii in banca.
aproba facilitati la acordarea creditelor si la plata comisioanelor pentru clientii si salariatii bancii.
aproba participarea bancii cu capital la societati comerciale conform legii, in limite sumelor prevazute prin bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.
aproba infiintarea de sucursale, reprezentante si agentii ale bancii, in tara si strainatate, precum si infiintarea de filiale, in conditiile legii.
numeste si evoca directorii executivi si contabilii sefi din Administratia centrala si unitatile teritoriale, fixand si remuneratia acestora.
stabileste si aproba premiile ce se acorda salariatilor pentru activitatea prestata.
aproba numirea unei firme de expertiza autorizate, independenta si reputata, care sa actioneze ca auditor extern al bancii.
rezolva orice problema ce intra in competenta sa, potrivit hotararii Adunarii generale si dispozitiilor legale in vigoare.
C. Comitetul de directie al bancii
Aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului de administrare al Bancii Agricole S.A. revine Comitetului de directie al bancii, format din 3-5 membri, alesi dintre administratori si numiti de Consiliul de administratie.
In componenta Comitetului de directie intra obligatoriu presedintele, prim-vicepresedintele si vicepresedintii bancii. Comitetul de directie se intruneste in sedinte saptamanale sau ori de cate ori este necesar. Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritate absoluta a voturilor membrilor sai, votul nu poate fi dat prin delegatie. Activitatea comitetului de directie este condusa de presedinte iar in lipsa lui, de prim-vicepresedintele sau, in situatia in care si acesta din urma lipseste, de unul din vicepresedinti, desemnat de presedinte.
Comitetul de directie raspunde fata de Consiliul de administratie al Bancii Agricole S.A. asupra modului de indeplinire a atributiilor ce ii revin.
D. Conducerea curenta
Conducerea curenta a bancii se asigura de presedinte care poate indeplini si functia de presedinte al Consiliului de administratie. Presedintele reprezinta banca in relatiile cu tertii.
a) Presedintele Bancii Agricole S.A. are urmatoarele atributii:
asigura conducerea curenta a bancii;
reprezinta banca in relatiile cu persoane fizice si juridice din tara si strainatate.
angajeaza patrimonial banca, impreuna cu directorul Directiei de contabilitate, ori de cate ori se incheie acte de angajare patrimoniala la nivelul Administratiei centrale;
propune membrilor Comitetului de directie al bancii numirea sau revocarea din functie a directorilor, directorilor adjuncti si contabililor sefi din unitatile teritoriale;
aproba incheierea, modificarea si desfacerea contractului de munca pentru salariatii din Administratia centrala bancii;
pentru operatiuni bine definite, stabileste regimul semnaturilor si imputernicirilor in cadrul bancii;
ia masuri pentru aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului de administratie si Comitetul de directie ale bancii;
b) Prim-vicepresedintele are urmatoarele atributii:
inlocuieste de drept presedintele bancii, pe perioada absentei acestuia din banca, preluand toate atributiile acestuia;
angajeaza banca in relatii cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatate, in limita delegarii primite din partea presedintelui bancii;
angajeaza patrimonial banca, in relatii cu persoanele fizice si juridice din tara si strainatate, in limita delegarii primite din partea presedintelui bancii;
angajeaza patrimonial banca, impreuna cu directorul Directiei de contabilitate, in lipsa presedintelui bancii si in limita delegarii date de acesta;
ia masuri pentru aducerea la indeplinire, in spiritul legii a hotararilor Consiliului de administratie si Comitetului de directie;
coordoneaza, indruma si controleaza activitatea pe sectoarele repartizate de presedintele bancii;
executa orice alte sarcini stabilite de Consiliul de administratie, Comitetul de directie, conforme cu legea, Actul constitutiv si Registrul de organizare si functionare al bancii.
c) Vicepresedintii bancii au urmatoarele atributii:
angajeaza banca in relatii cu persoane fizice si juridice din tara si strainatate, in limita delegarii primite din partea presedintelui bancii;
angajeaza patrimonial banca, impreuna cu directorul Directiei de contabilitate, in lipsa presedintelui bancii si a prim-vicepresedintelui si in limita delegarii date de acesta;
coordoneaza, indruma si controleaza activitatea pe sectoarele repartizate de presedintele bancii;
executa orice alte sarcini stabilite de Consiliul de administratie, Comitetul de directie, conforme cu legea, Actul constitutiv si Registrul de organizare si functionare al bancii.
Comitetul de administrare a activelor si pasivelor (ALCo)
Prin ordinul presedintelui Bancii Agricole S.A. s-a infiintat Comitetul de administrare a activelor si pasivelor (ALCo). Comitetul de administrare a activelor si pasivelor are urmatoarea componenta: Presedintele bancii, directorul Directiei trezorerie, directorul Directiei gestionare credite, directorul Directiei strategie, marketing si biroul de presa, directorul Directiei piete de capital si directorul Directiei managementului sucursalelor si operatiilor. Atributii:
directioneaza intreaga activitate de atragere a fondurilor si modul de plasare a acestora, in vederea maximizarii profitului, stabileste nivelul de depozite la vedere si la termen atrase de la clientela nebancara;
monitorizeaza structura activelor, pasivelor si a scadentelor;
elaboreaza strategia in domeniul nivelului dobanzilor active si pasive si monitorizeaza marja dobanzii;
urmareste revizuirea bugetelor pentru activitatea bancii;
stabileste nivelul comisioanelor percepute clientilor bancii;
Comitetul de administrare a activelor si pasivelor (ALCo) se intalneste saptamanal sau ori de cate ori apare necesitatea de a se lua decizii in legatura cu problemele mentionate mai sus.
Comitetul de risc de creditare
Pentru analiza si evaluarea documentatiilor de credit sau a celor pentru eliberarea sarcinilor de garantie, asupra carora s-au efectuat analiza si evaluarea riscului de creditare, la nivelul Administratiei centrale se constituie Comitetul de risc de creditare si Comitete de risc de creditare la nivelul sucursalelor (coordonatoare).
Analiza si evaluarea riscului de creditare, asupra documentatiilor de credite, se efectueaza potrivit metodologiei de analiza si evaluare a riscului de creditare, un accent deosebit punandu-se pe categoriile majore de riscuri , dupa cum urmeaza: riscul financiar, riscul comercial, riscul de garantie, riscul managerial si riscul de senzitivitate.
Comitetul de forfetare
Pentru corectarea unor neajunsuri constate in activitatea anterioara si pentru asigurarea unei activitati corespunzatoare in domeniul financiar operatiilor de comert exterior, prin ordinul Presedintelui Bancii Agricole S.A., s-a infiintat Comitetul de forfetare, compus din cate un salariat di cadrul urmatoarelor directii:
Directia trezorerie;
Directia gestionare credite;
Directia contabilitate;
Directia juridica;
Directia operatiuni valutare si relatii externe.
Capitolul III - Comisia de cenzori
Comisia de cenzori asigura supravegherea de ansamblu a gestiunii bancii. Comisia de cenzori este subordonata, in activitatea sa, numai A.G.A. Comisia de cenzori este formata din trei membri si tot atatia supleanti. Durata mandatului cenzorilor este de trei ani, dupa care pot fi realesi. Cenzorii sunt obligati sa-si exercite personal mandatul lor. Ei sunt obligati sa supravegheze gestiunea bancii, sa previna daca bilantul si contul de profit si pierdere sunt legal constituite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt corect tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului.
Despre toate acestea, precum si in legatura cu propunerile pe care le vor crede necesare asupra bilantului si repartizarii beneficiilor, cenzorii vor face catre Adunarea generala un raport amanuntit.
Capitolul IV - Structura organizatorica
Banca Agricola are urmatoarea structura organizatorica:
I Directia gestionare credite;
II Directia recuperare a creditelor neperformante si a creditelor in curs de realizare;
III Directia managementului sucursalelor si operatiunilor;
IV Directia juridica;
V Directia de operatiuni valutare si relatii externe;
VI Directia trezorerie;
VII Directia control;
VIII Directia strategie, marketing si biroul de presa;
IX Directia piete de capital;
X Directia produse, servicii bancare si relatii cu publicul;
XI Directia logistica;
XII Directia organizare, salarizare, resurse umane si secretariat;
XIII Directia contabilitate;
Banca Agricola S.A. isi desfasoara atributiile prin urmatoarele categorii de unitati subordonate: Centrul informatic, sucursale (coordonatoare), sucursale (tip I si II) si agentii. De asemenea, unele unitati au si reprezentante (puncte de lucru), care au ca atributii principale atragerea de surse banesti de la populatie si schimbul valutar.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 5649
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
