Elemente de etica profesionala in comunicarea financiar-bancara

1 Etica si deontologie

Incelebra sa carte  Problemele fundamentale ale filosofiei  Bertrand Rusell vorbeste despre trei lucruri fundamentale care incadreaza gandirea   umana : logica, matematica si etica. In incheierea cartii insa marele matematician si filosof revine, afirmand ca nu mai este atat de sigur in privinta eticii.

Etica este reprezentata de principiile morale ale oamenilor care traiesc intr-o comunitate, in intentia lor de a identifica si a urma acele norme dupa care ar trebui sa isi traiasca in mod corect si cinstit viata. Bazata initial pe patru virtuti ireductibile, antichitatea aprecia etica dupa : intelepciune, vitejie, cumpatare si dreptate . Etimologia cuvantului etica este grecescul etos, care inseamna obisnuinta. Acest lucru, in opinia lui Aristotel insemna ca nici una din obisnuintele etice nu este data de natura, ci se formeaza in actiunea umana pe baza virtutilor care au o dubla semnificatie : intelectuala ( dobandita prin experienta si prin invatatura) si etica.

Deontologia se ocupa cu studiul si evidenta regulilor si indatoririlor specifice unei profesii in legatura cu practicarea autorizata si corecta a acesteia . Mai precis, deontologia are rolul de a explica importanta ansamblului de reguli de conduita specifice, de atitudini si comportamente sub jurisdictia normelor legislative in vigoare, dar fara a se supune acestora, in folosul unui bine individual dar si al deservirii interesului public.

In vorbirea curenta insa etica si deontologia sunt abordate pe baza considerentului unei puteri semantice echivalente. In realitate insa aceasta apreciere nu este corecta. Elementul esential care deosebeste etica de deontologie este comunitatea care sta la baza celei de-a doua. In cazul diferentei de fata este vorba de comunitatea profesionala la care face referire deontologia, dar putea fi vorba de oricare alta. Prin urmare etica are la baza virtuti ale actiunii umane, in timp ce deontologia, pe baza eticii, se specializeaza pe atitudinile si comportamentele unei colectivitati profesionale.

2 Abordarea deontologica a economiei concurentiale

Primul cod deontologic din istoria umanitatii este juramantul lui Hipocrate. Poate au fost altele, dar de aici se pastreaza izvoare care atesta veridictatea acestui fapt. De ce primul cod deontologic a aparut in domeniul medical nu ar trebui sa mire pe nimeni. Ca si astazi, medicina trata si pe acele timpuri situatiile care fac diferenta intre viata si moarte. Era asadar imperativ ca un domeniu atat de important si de sensibil totodata sa aiba un cod de respectat in activitatea sa practica. Pe masura conturarii si cresterii importantei, fiecare profesie si-a definitivat un cod deontologic.

Rolul principiilor deontologiei profesionale

• Apara comunitatea profesionala de efectele adverse produse in urma abaterilor de la regulile si indatoririle specifice ;
• Apara partile care intra in contact cu o comunitate profesionala care nu respecta regulamentele si indatoririle;
• Conserva buna reputatie a comunitatii profesionale;
• Ofera credibilitate si siguranta comunitatii profesionale, virtute esentiala pentru mediul de afaceri;
• Asigura un climat favorabil dezvoltarii unui domeniu fara interventia statului pe piata libera.

Aceast ultim rol din enumerarea anterioara rezulta dintr-o trasatura fundamentala a deontologiei : aceasta nu se substituie justitiei, dar poate furniza elemente specifice legate de practicarea corecta a unei profesii .

Exista prin urmare o serie de deosebiri intre normele legislative si regulile de conduita care stau la baza deontologiei profesionale :

Legile au aplicabilitate universala, in timp ce deontologia acopera strict atitudinile si comportamentele specifice ale unei profesii ;

Legile au un caracter imperativ, in timp ce regulile deontologice sunt prescriptive, orientative si indicative ;

Legile au ca principal obiectiv dreptatea rezultata din principiile de drept, in timp ce deontologia supravegheaza corectitudinea actiunilor comunitatii profesionale.

3 Deontologia comunicarii financiar-bancare

Codul Asociatiei Internationale a Comunicatorilor Profesionisti se bazeaza pe interrelationarea a trei principii distincte ale comunicarii profesionale aplicabile in intreaga lume.

Aceste principii pleaca de la premisa ca societatea este guvernata de un profund respect al drepturilor omului si a puterii normelor legale; aceasta etica, criteriul care determina ce e bine si ce e rau, trebuie sa fie acceptat de catre membrii organizatiei; in sfarsit, pentru a intelege problemele legate de gusturi, se face apel la sensibilitatea normelor culturale.

Prin urmare, principiile de baza ale deontologiei comunicarii profesionale sunt:

Comunicarea profesionala este legala;

Comunicarea profesionala este etica;

Comunicarea profesionala este o problema de bun gust.

In conformitate cu aceste principii, membrii Asociatiei Internationale a Comunicatorilor Profesionisti vor depune toate diligentele pentru ca exercitarea de facto a profesiei lor sa fie secondata de consecintele favorabile la nivel social rezultate in urma respectarii codului. Actiunile comunicatorilor vor fi obligate asadar sa tina cont de urmatoarele aspecte:

Comunicarea nu trebuie sa se limiteze doar la respectarea legii, ci trebuie sa ia in considerare si aspectele etice si sensibile ale valorilor culturale si spirituale

Comunicarea trebuie sa respecte adevarul, acuratetea si cinstea sa fie cele mai importante trasaturi, pentru ca astfel sa fie favorizat respectul mutual al intelegerii mesajelor transmise

Aderarea la articolele codului deontologic al comunicarii profesionale sa aiba o autoritate asupra constiintei oamenilor din spatele profesiei de comunicator

In sfarsit, ultimul aspect al ipotezei acestui cod deontologic ar fi aceea ca toti comunicatorii decisi sa il respecte, admit importanta pe care o au cercetarea si educatia pentru imbunatatirea aptitudinilor si competentelor in comunicare.

ARTICOLE

Comunicatorii profesionisti mentin ridicat nivelul credibilitatii si al demnitatii profesiei lor practicand comunicarea intr-o maniera onesta, candida si punctuala, gestionand fluxul liber de informatii esentiale in concordanta cu interesul public.

Comunicatorii profesionisti distribuie informatie clara si corecteaza cu promptitudine orice comunicare eronata de care sunt responsabili.

Comunicatorii profesionisti inteleg si sustin principiile exprimarii, libertatii de asociere, de acces la o piata libera a ideilor; se manifesta in concordanta cu acestea.

Comunicatorii profesionisti sunt sensibili la valorile culturale si apartenente religioase si angajeaza o comunicare sincera si echilibrata care sa poata incuraja intelegerea reciproca.

Comunicatorii profesionisti renunta la activitatea lor ori de cate ori acesti o considera lipsita de etica.

Comunicatorii profesionisti se supun legii precum si politicilor publice care guverneaza activitatea lor si sunt sensibili la spiritul legilor si, ori de cate ori o lege este incalcata, indiferent din ce motiv, vor actiona promt pentru a corecta situatia.

Comunicatorii profesionisti isi asuma raspunderea pentru exprimarea ideilor preluate si se obliga sa identifice sursele si obiectivele acestora pentru toate informatiile preluate si oferite publicului.

Comunicatorii profesionisti protejeaza confidentialitatea informatiilor si, in acelasi timp, fac nota concordanta cu toate obligatiile legale pentru indepartarea informatiilor ce ar putea afecta bunastarea altora.

Comunicatorii profesionisti nu folosesc informatia confidentiala castigata ca rezultat al activitatilor profesionale in scopul beneficiilor personale si nu reprezinta situatii caracterizate de conflict de interese fara consimtamant scris de la cei implicati.

Comunicatorii profesionisti nu accepta cadouri sau plati pentru serviciile profesionale de la altcineva in afara de clientul sau angajatorul lor.

Comunicatorii profesionisti nu garanteaza rezultatele care sunt deasupra puterii practicarii meseriei lor.

Comunicatorii profesionisti nu sunt onesti numai in contact cu altii, ci, cel mai important, cu ei insisi ca indivizi; un comunicator profesionist cauta adevarul si vorbeste despre adevar, in primul rand, propriei persoane.

Comunicatorul profesionist se poate inscrie pe o plaja larga de posibilitati in optiunea alegerii practicarii comunicarii. El poate fi purtator de cuvant, ofiter de presa - uneori , cam ciudat, ce e drept, fiind numit chiar "ofiter de informatii" - referent PR, sau specialist in relatii cu publicul, jurnalist, editor, redactor - sau alte specializari legate de profesia de jurnalist, in general - analist politic sau economic. Ne indepartam usor de nucleul comunicarii profesionale cu ultimele specializari, dar este atat de greu sa delimitam comunicarea de cotidianul nostru in care ne ducem existenta. Direct sau indirect, comunicator profesionist este ambasadorul, sau omul politic in general, realizatorul de emisiuni, profesorul, artistul. Aceasta enumerare din care cu siguranta am omis multe alte profesii sprijinite pe comunicare, nu este nimic altceva decat o noua dovada ca la baza deontologiei unei profesii, deontologia comunicarii in profesia respectiva este esentiala.

Firmele de consultanta, bancile, fondurile de investitii si alte institutii si companii din domeniul financiar-bancar au un rol deosebit de important pe piata libera. Datorita iterpretarii fatidice a incertitudinii care caracterizeaza intreaga existenta umana, pe piata vor exista intotdeauna mult mai putini agenti economici, in speta investitori, dispusi sa isi asume riscuri in jocul dur, dar eficient, al concurentei. Cele mai multe efecte in urma pastrarii banilor "la saltea" sunt nefaste pentru economie. Deblocarea brusca a acestor sume va genera prabusirea monedei nationale sau supra-valorizarea sa in raport cu valuta, si certitudinea pentru care economiile sunt acum scoase la iveala se va transforma in colaps caracterizat de cea mai mare incertitudine. Prin urmare exista multi investitori potentiali, dar numai foarte putini decid sa faca pasul ecisiv. Pe drept cuvant, acest comportament nu poate fi de acuzat, pentru ca cei mai multi nu prea stiu ce sa faca cu banii. Nu au acel "know-how" sau "savoir-faire". Adesea societatea se mira ca oameni semianalfabeti controleaza mega afaceri, ca insi dubiosi si agramati sunt curtati si invitati pe posturile tv sa explice cheia succesului propriu. Nu este mai nimic senzational in aceasta problema. Aceste persoane nu au facut decat sa isi insuseasca foarte bine mecanismul producerii banilor. Sub o forma sau alta, uneori ilegala, agentul economic respectiv s-a "consultat" cu cineva. Aceasta ar putea fi una dintre cauzele pentru care nu se vorbeste de "primul milion", ci numai de celelalte. Aceste randuri nu ascund ironie si nici rea vointa. Chiar si cele mai respectabile profesii de succes au in spate oameni care recunosc ca, intr-adevar s-au pregatit, dar mai mult "au furat meserie, decat au invatat-o". Practic, este normal: nu multi ar fi dispusi sa imparta cu altii secretele succesului pentru a-si submina propria pozitie pe o piata.

Asta nu inseamna insa nici pe departe ca cei care nu au nici un fel de relatii, rude, "indrumatori", nu pot invata sa se descurce alegand frontal calea cea dreapta, plecand de la zero intr-o economie de piata in care, in modul cel mai firesc cu putinta, "pestele mai mare inghite pestele mai mic". Ei bine, pentru aceasta categorie de agenti economici exista firmele de consultanta. De la suportul juridic si consilierea aferenta consultanta merge pana la furnizarea, contra cost, fireste, a informatiilor pentru "afaceri la cheie". Diversitatea moral-psihica a indivizilor insa este ampla, cu mult mai mult decat ar reprezenta o lista, un nomenclator al afacerilor ce ar putea fi vandute pe o piata. Drept urmare, nu gasirea unei afaceri potrivite ar fi principala problema. Vor da faliment sau vor castiga, ii priveste. In schimb trebuie sa respecte cat mai bine normele juridice aflate in vigoare, pentru ca acestea aduc atingere intregii societati. Necunoasterea legii nu atrage exonerarea de raspundere; aici intervine firma de consultanta.

STUDIU DE CAZ INTERMEDIAR : Codul deontologic al unei firme de consultanta - Innoventis S.R.L.

Relatia cu clientii este esentiala, astfel incat codul deontologic este vital pentru ambele parti: client si consultant.

Prin tot ceea ce facem urmarim ameliorarea situatiei clientului.

Compania Inoventis SRL isi va angaja toate competentele si resursele disponibile pentru a oferi clientului servicii de cea mai inalta calitate, cel putin la nivelul standardelor profesionale in domeniu.

Cand experienta sau competentele noastre sunt depasite de problemele cu care ne confruntam, apelam la ajutorul unor experti (organizatii sau persoane individuale) cu care colaboram pentru buna indeplinire a actului de consultanta.

Activitatile de consultanta se desfasoara doar pe baza unui contract care cuprinde aspectele convenite de comun acord cu clientul: obiectivele specifice, modul de masurare a acestora si valoarea pe care o furnizeaza serviciul nostru.

Vom trata toate informatiile referitoare la client drept confidentiale, pentru o perioada nelimitata. Nu vom vinde sau oferi aceste informatii tertilor.

Inoventis nu va folosi, direct sau indirect, ideile de afaceri originale ale clientului pentru uzul propriu sau in folosul tertilor. Acest lucru este valabil atat in timpul derularii contractului, cat si dupa finalizarea acestuia.

Inoventis SRL nu va face investitii financiare in afacerile clientului in perioada de derulare a procesului de consultanta si nici nu-i va oferi acestuia imprumuturi. De asemenea, nu vom intra in alte relatii de afaceri cu clientul, in afara celor prevazute in contract.

Inoventis nu se va angaja in nici un fel de actiuni care sa reprezinte un conflict de interese cu afacerile clientului, pe intreaga perioada de derulare a procesului de consultanta.

Va vom informa asupra schimbarilor relevante care intervin la Inoventis SRL pe parcursul derularii proiectelor. Ne referim la modificari de proprietate, domeniu de activitate, date de contact sau altele care s-ar putea rasfrange asupra colaborarii noastre.

Ne tratam clientii in mod egal, fara a face deosebire de origine etnica sau rasiala, credinta sau sex.

STUDIU DE CAZ : Codul deontologic BRD-SG

In calitate de bancher responsabil, BRD - Groupe Socit Gnrale a asezat in centrul politicii de guvernanta corporatista principiile de etica si deontologie. Banca si-a creat un ansamblu de norme care vizeaza reglementarea activitatii si comportamentului bancar, operatiunile de piata si combaterea spalarii banilor, coruptia si finantarea terorismului, in conformitate cu normele Grupului Socit Gnrale si cu reglementarile din domeniu.

Cultura deontologica tine cont de principiile urmatoare:

• Cunoasterea clientului ;
• Capacitatea de a justifica in orice moment o pozitie luata, pe baza normelor interne;
• Prevenirea si evitarea conflictelor de interese;
• Capacitatea de a aprecia legitimitatea economica a unei operatiuni.

Banca si-a creat o doctrina deontologica si un regulament de functionare interna care se imbunatatesc in fiecare an si care vizeaza asigurarea unui comportament ireprosabil al angajatilor atat in relatiile lor unii cu altii cat si in relatia cu partenerii, actionarii, clientii si institutiile publice; precizeaza obligatiile personalului: secretul profesional, confidentialitatea datelor, respectarea integritatii pietelor, prioritatea interesului clientului, interdictia utilizarii informatiilor privilegiate in scopuri personale,etc.

O structura bazata pe instrumente de supraveghere adcvate este responsabila de urmarirea respectarii acestor obligatii si a reglementarilor interne si fiscale. Referitor la combaterea spalarii banilor, coruptiei si finantarii terorismului, Banca a adoptat directive stricte in aceasta privinta si colaboreaza cu banca centrala si cu autoritatile publice competente, supunandu-le rapoarte regulate privind operatiunile suspecte. BRD a organizat mai multe sesiuni de

formare in 2005, pentru sensibilizarea a 3.760 salariati pe aceste teme.

Parte importanta a deontologiei, programul "cunoasterea clientului" interzice Bancii sa intre in contact cu entitatile a caror activitate este la limita legalitatii sau contrara principiilor care guverneaza activitatea bancara.

CUVINTE CHEIE:

v     Comunicator profesionist

v     Comunitate profesionala

v     Cod deontologic

v     Deontologie

v     Etica

v     Virtute

INTREBARI DE CONTROL:

Exista vreo diferenta intre etica si deontologie? Argumentati raspunsul.

Care au fost cele mai importante virtuti ale antichitatii?

Care este virtutea fundamentala in afaceri?

Care sunt deosebirile dintre codurile deontologice si normele in vigoare?

BIBLIOGRAFIE

Attalah Paul, Theories de la communication, Presses de l'Universite du Quebec, 1989

Baden R., Managing construction conflict, Bath Press, Avon , 1988

Barus-Michel Jacqueline, Giust-Desprairies Florence, Ridel Luc, Crize, Ed. Polirom, Iasi, 1998

Belu Magdo Mona-Lisa, Conflictele colective si individuale de munca, All Beck, bucuresti, 2001

Boulding E. Kenneth, Conflict and defense-A general theory, Harper & Row Publishers, New York, Evanston, London, 1963

Bulai Alfred, Comunicare si structura: generarea socialului prin comunicare, Universitatea Bucuresti, 1996

Cazacu Tatiana, Comunicarea in procesul muncii, Ed. Stiintifica si Tehnica, Bucuresti, 1964

Candea Dan, Candea M. Rodica, Comunicarea manageriala aplicata, Ed. Expert, Bucuresti, 1998

Charron Daniell, La Communication, Presses de l'Universite du Quebec, 1989

Coman Cristina, Relatiile publice-principii si strategii, Ed. Polirom, Iasi, 2001

Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, Comunicarea in intreprindere, Institutul National de Informare si documentare, Bucuresti, 1975

Cornelius Helena, Faire Soshana, Stiinta rezolvarii conflictelor, Ed. Stiintifica si Tehnica, Bucuresti, 1991

Deuers Thomas, Comuniquer autrement, Les editions d'organisation, Paris, 1985

Frujina Ion, Tesileanu Angela, Comunicare, negociere si rezolvare de conflicte, Ed. Modan, Bucuresti, 2002

Grant Wendy, Rezolvarea conflictelor, Ed. Teora, Bucuresti, 1998

Haywood Roger, All about public relations: how to build business success on goog communications, McGraw-Hill, new York,1991

Hristache Diana, Comunicare in afaceri, Ed. ASE, Bucuresti, 2000

Luchian Daniel Gheorghe, Managementul in perioade de criza, Ed. Economica, Bucuresti, 1997

Mrejeru Theodor coordonator, Confclictele de munca: aspecte teoretice si practice, Ed. Continent XXI, Bucuresti, 2001

Neculau Adrian, Stoica-Constantin Ana, Psihologia rezolvarii conflictului, Ed. Polirom, Iasi, 1998

Oprea Luminita, Responsabilitate sociala corporatista, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2005

Pethig Rudiger, Conflicts and cooperation in managing environmental resources, Springer, Berlin, 1992

Prutianu Stefan, Manual de comunicare si negociere in afaceri, ed. Polirom, Iasi, 2000

Raiffa Howard, The Art & science of negotiation-How to resolve conflicts and get the best aut of bargaining, Harvard University Press, 1982

Rangarajan L. N., The limitation of conflict. A theory of bargaining and negotiation, St. Martin Press, New York, 1985

Rentrop & Straton, Rezolvarea conflictelor si negocierea, Kogan Page Limited, Bucuresti, 1999

Wesley Addison, Communications for cooperating systems, Cyper, new York, 1992

Westphalen Marie-Helene, Guide operationel pour la communication d'entreprise, Dunod, Paris, 1994

*Coletia Global Finance

Colectia The Economist 2006

Colectia Time 2006