MODALITATI DE FINANTARE A BUGETELOR LOCALE

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA

SPECIALIZAREA: FINANTE SI BANCI

MODALITATI DE FINANTARE A BUGETELOR LOCALE

UNIVERSITATEA SPIRU HAERT

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANTA

SPECIALIZAREA:FINANTE SI BANCI

Introducere

Reforma administratiei publice se afla printre una dintre temele prioritare ale guvernarii,un accent important fiind pus pe componeta financiara a acesteia.

Date fiind conditiile de austeritate in care functioneaza autoritatile in acest moment de criza in Romania, echilibrarea si finantarea bugetelor locale este un subiect care face obiectul a numeroase dezbateri.

Exista un clivaj intre comunitatile care realizeaza venituri proprii suficiente si cele care nu se descurca nici pentru cheltuielile necesare de intretinerea localitatii.

Din acasta cauza exista o procedura diferita de discutare si adoptare a bugetelor locale separate de cea a bugetului de stat.

Actorii administratiei publice locale isi manifesta ingrijorarea pentru capacitatea de autosustinere financiara prin experienta neplacuta pe care au avut-o in 2001 cand li s-au repartizat activitati noi(in sfera asistentei sociale invatamantului consultatiei agricole,sanatatii,etc) fara a li se asigura fonduri suficiente la momentul respectiv.

Aceasta cauza face obiectul de pregatire a desprinderii administratiei locale sa depinda din ce in ce mai putin de cea centrala,trecand prin anumite etape de autosustinere financiara folosind diverse strategii.

Tema finantarii bugetelor locale este mult mai complxa avand anumite particularitati si nevoi diferite de la o zona geografica la alta,de la o regiune de dezvoltare la alta.

Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane, delimitate teriorial din punct de vedere politic si administrative care au autoritati publice diferite de cele ale statului.

Acesta este o conditie a autonomiei financiare ,deoarece autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomia administrative,care isi asigura suportul finaciar ai functionarii.

In Romania organizarea teritoriala a finantelor este asezata pe impartirea tarii in unitati administrativ teritoriale ,fiind structurata pe niveluri ierahice in limitele fiecarei unitati administrative:judete, municipii, orase ,commune, sate.

De aceea in fiecare tara raportul dintre finantele publice centrale si cele locale este diferit si din punct de vedere juridic,organele financiare teritoriale sunt institutii ale administratiei publice, cu administratie si gestiune proprie de institutie.

O buna functionare a organizatiei finantelor locale pe baza autonomiei lor financiare este necesara deorece:

comunitatile locale cunosc cel mai bine posibilitatile proprii privind resursele banesti de provenienta publica si in special nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite;

permite degravarea finantelor centrale de o seama de cheltuieli;

reduce numarul si amploarea fluxurilor banesti intre cele doua niveluri stucturale ale finantelor publice;

permite o urmarire mai buna a modului cum sunt folosite fondurile financiare publice constituite;

finantele locale satifac mai bine cerintele ale unitati publice in teritoriu,cum ar fi:construirea de drumuri,poduri,iluminatul public,gospodarirea comunala etc.

Capitolul 1

1.1 Descriere si legislatie

Bugetul local este un plan financiar ce incorporeaza o estimare a cheltuielilor necesare pentru o perioada data si mijloacele propuse pentru finantarea acestor cheltuieli,dar sunt prevazute si veniturile .

Pe baza acestor date privind veniturile si cheltuielile se stabilesc la nivel administratiei locale un plan financiar, avand ca baza Legea Finantelor nr.10/1991 in articolul1. prevede urmatoarea definitie a bugetului:activitatea privind finantele publice include eloborarea si exercitarea bugetului administratiei centrale de stat, bugetele locale, bugetetele asigurarilor sociale de stat,stabilirea si perceperea impozitelor,taxelor si a altor venituri ale statului, utilizarea mijloacelor financiare ale organelor puterii legislative, judecatoresti si executive.

De asemenea aceasta lege prevede si controlul asupra modului de folosire a mijloacelor materiale si banesti apartinand regiilor autonome, institutiilor publice si asupra capitalului social al statului in societatile comerciale.

Cadrul legal care reglementeaza functionarea administratiei locale pe tema bugetelor locale incude si urmatoarele legi:

Constitutia Romaniei (1991);

Legea administratiei publice locale (2001);

Legea finantelor publice (1996);

Legea finantelor publice locale (1998);

Legea privind contenciosul administrative (1998);

Legea privind taxele si impozitele locale (1999);

Legea anuala a bugetului de stat.

Alaturi de acestea se regasesc ordonante si hotarari ale guvernului,ordine ale ministerelor si prefecturilor,hotarari ale consiliilor judetene,dispozitii ale primarului.

Toate organelle de administratie locala sunt indrumate si controlate de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de stat a carei structura cuprinde:

• Directia de trezorerie, cu seviciile:contabilitatea trezoreriei,metodologie,verificare si control bugetar;
• Directia impozite si taxe cu seviciile:constatare si impunere persoane fizice,constatare si impunere persoane juridice, urmarire persoane juridice, urmarirea si incasarea impozitelor,taxelor si altor venituri, biroul pentru evidenta si volorificarea bunurilor, seviciul TVA;
• Directia controlului financiar de stat, cu seviciile: controlul financiar la regii si societatile comerciale,control financiar la institutii publice si agenti economici privati, controlul financiar la societati comerciale de turism si prestari servicii;
• Garda financiara sturcturata pe trei divizii.

Bugetul local reprezinta actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor locale, pe o perioada de un an.

Fiind instrumente de planificare si conducere a activitatii financiare a unitatilor administrative-teritoriale care au personalitate juridical si se elaboreaza in conditii de autonomie, stimuland initiativa locala in realizarea veniturilor si satifacera cerintelor sociale locale.

In cazul in care veniturile propii ale unitatilor administrative-teritoriale stabilite in conformitate cu legea,sunt devansate de cheltuieli bugetele locale pot beneficia de tranferuri de fonduri banesti de la bugetul de stat.

O modalitate mai moderna de finantare o constituie finantare pe baza de programe ,iar aceasta finantare se apreciaza a fi considerabila dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.

Capitolul 2

2.1. Organizarea administratiei locale

Comunitatile locale cunoscandu-ii posibilitatile propii de procurare a resurselor financiare cat si nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru furnizarea de servicii publice pe plan,consolidarea autonomiei locale a devenit o preocupare majora crescandu-si interesul pentru aplicarea pricipiului descentralizarii serviciilor publice prin legiferarea transmiterii unor componente sporite organelor puterii si administratiei locale.

Organizarea administrativa este influentata de actiunea urmatorilor factorii:

factorii structurali:stat unitar sau federal;

factorii functionali:administratie centralizata sau descentralizata;

organizarea politica:momahie, republica,democrata.

Cadrul structural de manifestare se realizeaza pe baza a doua procese esentiale:

de constituire;

de instituire.

Procesul de constituire vizeaza modul de creare a autoritatilor locale,in principiu pot exista doua categorii de organe:

deliberative -reprezentanti alesi direct de catre cetateni;

executive -alesi fie direct de cetateni,fie indirect de organele deliberative.

Organul deliberativ este consiliul local,iar organul executive este primarul, intre cele doua organe se stabilesc diverse relatii intermediate adesea de o multitudine de comisii,colegii,birouri avand functii de elaborare,prelucrare informare.

Realizarea acestor functii precum si exprimarea actului de decizie al celor doua organe reclama exitenta nor servicii de documentare,formare,perfectionare,secretariat,evidenta financiar-contabila informatica din a caror interactiune deriva imbunatatirea calitati activitati administratiei publice locale.

Procesul de instituire vizeaza distribuirea (sarcini,autoritate ierarhica responsabilitati) la nivelul administratiei publice locale.

Pentru asigurarea ehilibrului necesar la distribuirea atributiilor intre administratia centrala si cea locala indeosebi a autoritati ierarhice,trebuie avute in vedere cinci criterii esentiale:

• oportunitatea: calitatea actului administrative,capacitatea de solutionare a sarcinilor,operativitatea si adecvarea executiei;
• eficacitatea:asigurarea corelatiei dintre obiectivele si mijloacele disponibile,utilizarea personalului,costurile si beneficiile,gradul de austeritate, evitarea suprapunerii in luarea deciziei;
• subsidiaritatea: intarirea autonomiei si autoritati locale precum si descentralizarea serviciilor publice;
• democratia:participarea cetatenilor la luarea deciziilor si corelarea autoritatii acordate cu sarcinile asumate;
• omogenizarea(apropierea):conditilor de viata se refera la repartizarea corecta si standardizarea serviciilor publice pe intregul teritoriu al tarii, precum si la uniformizarea practicilor administrative.

2.2.Structura sistemului bugetar local

Structura bugetelor locale este oconsecinta amodului de organizare administrative-teritoriala a tarii. Fiecare municipiu, judet, oras,comuna,sat intocmeste annual un buget propriu in conditii de autonomie.

Sistemul bugetar local cuprinde:

Bugetele ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;

Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale;

Bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

Bugetul imprumuturilor externe si interne pentru care rambursarea, plata dobanzilor,comisioanelor,spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din:

imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate autoritatilor administrative publice locale si/sau agentilor economici si seviciilor publice din subordinea acestora;

imprumuturi contractate de autoritatile administrative publice locale si garantate de stat;

imprumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale.

Bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Structura bugetelor locale evidentiaza:

• gradul de autonomie a administratiei locale fata de puterea centrala si legaturile existente intre diferitele administratiei teritoriale;
• fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor administratiilor locale;

modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor

.

2.3Activitatea bugetara locala

Activitatea bugetara la nivel local cunoaste patru etape:

1. Elaborarea proiectului de buget local-cuprinde activitatea de determinare a veniturilor si cheltuielilor la nivelul unitatilor administrative-teritoriale cu personalitate juridica, incepe in anul premergator celui pentru care se intocmeste, continua cu executarea in cursul anului respective si se definitiveaza prin contul de incheiere a exercitiului bugetar in anul urmator.

2. Aprobarea-presupune dezbaterea si votarea bugetelor locale de catre autoritatile administratiei publice locale cu functiune deliberativa si care au in competenta lor aceasta atributie.

3. Executia bugetara-consta in realizarea veniturilor la termenul si in cuantumul prevazut in bugetul local si efectuarea cheltuielilor conform destinatiei prevazute in bugetul local.Aceasta etapa este cea mai importanta, deoarece presupune transpunerea unor previziuni in plan concret asigurandu-se astfel finantarea si functionarea institutiilor publice de la nivel local.

4. Incheierea exercitilui bugetar- presupune o dare de seama completa asupra modului de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor pentru anul bugetar expirat.Aceasta activitate bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici

Procedura bugetara privitoare la bugetele locale se desfasoara pe coordonatele principiilor enuntate de Legea administratiei publice locale nr.215/2001 care reia principiile consecrate din precedenta lege privind administratia publica locala(Legea 69/1991).Principiile cu cea mai mare relevanta in domeniul bugetelor locale sunt:

• principiul autonomiei locale-dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si gestiona in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta activitatile politice.Acest drept se exercita de catre consiliile locale si de catre consiliile judetene,privind organizarea,functionarea,competentile,atributile precum si gestionarea resurselor care potrivit legii apartin comunei,orsului ,judetului sau municipiului..;
• principiul descentralizarii serviciilor publice-conform acestui principiu are loc un transfer limitat de puterii de decizie de la autoritatile publice locale.;
• principiul consultari cetatenilor-consultarea cetatenilor in activitatea de proiectare si adoptare a bugetelor locale;
• principiul universalitati bugetare-potrivit acestui principiu veniturile si cheltuielile publice trebuie sa figureze in bugetul local cu sumele lor totale, brute,nici un venit nici o cheltuiala neputindu-se realize in afara cadrului bugetar;
• principiul echilibrului bugetar-presupune ca veniturile sa acopere integral cheltuielile prevazute in bugetul local;
• principiul realitati bugetare-toate veniturile si cheltuielile bugetare sa fie inscrise intr-un singur document si anume bugetul local;
• principiul anualitatii bugatare-aprobarea bugetului;
• principiul publicitati bugetare-inaite de a fi supus aprobarii consililui local proiectul bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei cu 15 zile inainte de a fi dezbatut aceasta facandu-se in sedinta publica in conditile Legii administrative publice locale.

2.4.Atributiile administratiei locale

Pentru o buna modalitate de finantare a bugetelor locale organele(persoanele) abilitate administratiei indeplinesc urmatoarele atributii:

Fig:1

Atributii ale organelor administratiei.

Fig:2

Clasificarea institutiilor

2.5.Proiectarea si adoptarea bugetelor locale

Exista doua nivele in constructia bugetelor locale, unul dintre ele se refera la veniturile si cheltuielile realizate pe plan local, iar celalalt la ceea ce se primeste de la nivel central.

Consiliul judetean

Directia generala a finantelor publice

PARLAMENT-votarea legii bugetului de stat in termen de 30 zile

GUVERN-comunica limita maxima sumelor si fondurilor pana la 1 iulie

Aproba repartizarea bugetului pe trimestre in 20 zile de la intrarea in vigoare a Legii Bugetului de Stat

Aproba bugetul

Examineaza propunerile de sume defalcate si fonduri cu destinatie speciala cuprinse in buget

Ministerul de Finante

Bugetul de venituri si cheltuieli se repartizeaza pe trimestre in functie de termenele legale de incasare, necesitatile de efectuare a cheltuielilor

Fig.3.

Schema proiectarii si adoptarii bugetelor locale

În stabilirea, aprobarea si distribuirea acestora sunt implicate atat autoritatile administratiei publice locale cat si cele ale administratiei centrale competentile lor in materie fiind stabilite prin lege.

Procedura bugetara privitoare la aceste venituri se intinde pe parcursul a mai multe luni, debutind prin elaborarea proiectelor de bugete locale la nivelul unitatilor administrative-teritoriale de catre primarii comunelor,oraselor,municipiilor,sectoarelor Municipiului Bucuresti, primarul general al Municipiului Bucuresti si presedintii consiliilor judetene

Pana la data de 15 mai a fiecarui an,ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligatia de a prezenta proiectul de buget pentru unitatea administrativ-teritoriala din subordine, in cazul in care se solicita majorari ale transferurilor,cotelor si sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru anul urmator, fata de anul in curs

Consiliile judete au obligatia de a comunica Ministerului Finantelor Publice propunerile in acest sen cu precizarea cauzelor si fundamentarilor care le determina, pana la data de 1mai. Proiectele bugetelor sunt insotite de note de fundamentare menite in principal sa justifice pretentile financiare ale autoritati

In perioada 15 mai-1iunie,directile generale ale finantelor publice si de la nivel judetean centralizeaza proiectele de la bugete locale primate care cuprind propunerile de cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si propunerile de transferuri cu destinatie speciala si depun la Ministerul Finantelor Publice situatia acestora pentru corelarea cu proiectul bugetului de stat.

Ministerul Finantelor Publice examineaza propunerile avand ii situatia generala a veniturilor si cheltuielilor previzionare pentru bugetul de stat, stabileste cu acordul guvernului,limitele acestor sume precumsi criterile derepartizare aacestora pe unitati administrative-teritoriale.

Pana la data de1 iulie Ministerul Finantelor Publice are obligatia sa comunice directiilor generale ale finantelor publice si ale controlului se stat limitele maxime pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului.

Judetele primesc o nota de fundamentare a deciziei luate de minister,directiile generale ale finantelor publice informeaza ordonatorii de credite ai bugetelor locale asupra limitelor admise.

Pana la data de20 iulie, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale elaboreaza si depun ladirectiile generale ale finantelor publice si controlului de stat noile propuneri pentru proiectele de bugete locale, proiectele bugetului local sunt centralizate si sunt transmise la Ministerul Finantelor Publice pana la data de1 august afiecarui an.

Ministerul Finantelor Publice pe baza proiectelor de buget ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publ;ice centrale cu bugetele proprii a proiectelor bugetelor locale intocmeste proiectul bugetului de stat si proiectele fondurilor speciale pe care le depune la guvern pana pe 25 septembrie insotite de proiectele legilor bugetare, guvernul le depune pana pe 20 noiembrie la parlament spre a fi aprobte.

Parlamentul aproba bugetele iar din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat o cota de 25% se aloca bugetului propriu al judetelor, diferenta totala aprobata revin pentru fiecare judet,comuna oras sat.

Aceste sume fiind repartizate in functie de necesitatile fiecarei administratiei locale care au fost specificate in respectivele proiecte,in tremen de 30 zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat care este publicat in Monitorul oficial al Romaniei ordonatorii de credite ai bugetelor locale.

Veniturile si cheltuieilile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestru in functie de termenele legale de incasare a veniturilor de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor si se aproba pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferuri de la acest buget de catre Ministerul Finantelor Publice in termen de 20 zile de la intrarea in vigoare legii bugetului de stat.

O modalitate de finantare o constituie si alocarea de fonduri speciale avand urmatorele intrebuintari:

Fig.4.

Shema fondurilor speciale.

2.6..Veniturile bugetelor locale

PotrivitLegii nr.215/2001(Legea administratiei publce locale) finantele oraselor se administreaza in conditiile prevazute de lege conform principiului autonomiei locale

Autoritatile administratiei publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proportional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune in mod liber.

Investitiile publice realizte de autoritatile locale pot fi finantate in proportii variabile, prin intermediul urmatoarelor trei surse de finantare

• rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al incasarilor fata de cheltuieli care apare in contul curent aceasta varianta nu este recunoscuta de legislatia romana, autoritatile locale neavand dreptul de dispunere asupra soldului pozitiv net
• subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte conform criteriilor definite.
• imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit

In majoritatea tarilor, autoritatile locale sunt libere sa-si aleaga propriile surse de creditare.

Exista doua motive principale pentru care cea mai mare parte a tarilor aplica o reglementare stricta a imprumuturilor acordate autoritatilor locale:

• pentru a limita cresterea cheltuielilor publice

• pentru a evita supraindatorarea autoritatilor locale

Totusi, in mod formal, autoritatile locale au posibilitatea, daca ele o doresc, sa imprumute de la orice institutie.

De asemenea, au dreptul de a emite in mod direct titluri de imprumut, ele recurg rareori la aceste metode datorita competentelor extrem de sofisticate in domeniul finantelor pe care le implica un asemenea exercitiu.

Nivelul si structura veniturilor si cheltuielilor institutiei conform bugetelor anilor 2002 si 2003 sunt prezentate in tabelul urmator:

Indicatori			Indicele de variatie	Variatia procentuala
VENITURI
I. Venituri proprii
1. Venituri curente
A. Venituri fiscale
B. Venituri nefiscale
II. Venituri din capital
III. Venituri cu destinatie speciala
IV. Prelevari din bugetul de stat
VI. Subventii
CHELTUIELI
Cheltuieli curente
Cheltuieli de personal
Cheltuieli materiale si servicii
Subventii
Transferuri
Cheltuieli de capital
Cheltuieli pentru servicii publice generale
Cheltuieli social-culturale
Invatamant
Sanatate
Cultura, religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret
Asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii
Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape
Actiuni economice

Bugetele locale se constituie in principal din venituri realizate pe plan local , venituri primate de la nivel central si imprumuturile.

Gradul de automomie locala a unei comunitati depinde in mare masura de ponderea veniturilor realizate pe plan local in rapoet cu alte surse de venituri ale bugetelor locale.

In Romania ponderea veniturilor proprii in cadrul veniturilor la bugetele locale a crescut in ultimii ani, ca urmare a modificarilor survenite in domeniul legislatiei care au permis descentralizarea mai multor surse de venituri.

Categoriile de venituri si cheltuieli ale bugetelor locale sunt aprobate anual si sunt anexate separat la legea bugetului de stat,astfel:

• Veniturile bugetelor locale cuprind urmatoarele categorii: venituri propri colectate de la fiecare autoritate a administratiei publice locale; prelevari de la bugetul de stat pentru finantarea unor activitati si obiective, cum sunt invatamatul, centrele de consultanta agricola, subventiile acordate pentru incalzire etc.;
• Impozitele si taxele care formeaza veniturile proprii si sunt prevazute de codul fiscal. cuantumul acestor incasari depinde de starea economica a locuitorilor din localitatea respectiva, intrucat incasarile se compun din impozitele pe proprietate (cladiri,terenuri, mijloace de transport etc.);
• Principala sursa de venit a bugetelor locale o reprezinta alocarile de la bugetul de stat, sub forma sumelor si cotelor defalcate din impozitul pe venit si tva,destinatia acestor sume este foarte precisa.

BUGETUL LOCAL

Fig.5.

Schema veniturilor bugetare locale

Ponderea acestor venituri in totalul veniturilor nu poate depasi 85 %. in practica,mai mult de jumatate din veniturile bugetelor locale se constituie din sume primite de la bugetul de stat, o atentie deosebita trebuie acordata efectelor neadoptarii la termenul stabilit de lege, a bugetelor locale.

Conform Legii finantelor publice, in cazul in care consiliile locale, judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, nu aproba acestebugete in termen de 45 de zile de la publicarea inMonitorul Oficial a Legii bugetului destat, atunci directiile Generale ale finantelor Publice sisteaza sume din unele venituri ale

bugetului de stat si cu transferurile consolidabile, pina la aprobarea lor de catre consiliilerespective.

In asemenea conditii, din bugetele locale se pot efectua plati numai in limita celorlalte venituri incasate.

Din sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute a fi alocate finantarii urmatoarelor domenii: sistemului de protectie a copilului, drepturilor de acordare a produselor lactate si de panificatie conform ordonantei de urgenta nr. 96/2002,cheltuieli aferente invatamatului special, institutiilor de cultura descentralizate,contributii pentru personalul neclerical angajat, serviciilor publice comunitare de evidenta

persoanelor, ajutoare de stat conform Legii nr. 84/1992, cheltuielilor de personal,burselor si obiectelor de inventar al institutiilor de invatamant preuniversitar, ajutor pentru incalzire, cheltuieli pentru crese etc

Unitatile administrativ-teritoriale au posibilitatea sa instituie impozite si taxe, pentru a beneficia de resurse pentru acoperirea cheltuielilor.

În categoria impozitelor si taxelor locale se include, in principal:

• impozitul pe cladiri;
• impozitul pe teren;
• taxa asupra mijloacelor de transport;
• taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor;
• taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, reclama, afisaj;
• taxe pentru folosirea drumurilor publice si cailor ferate;
• impozitul pe spectacole;
• taxa pentru sederea in statiuni turistice;
• alte taxe locale.

În calitate de platitori ai acestor taxe apar:

• persoanele fizice;
• persoanele juridice;
• unitatile economice ale unor persoane juridice, partidelor politice etc;
• asociatiile agricole;
• asociatiile familiale;
• sucursale ale reprezentantelor straine autorizate sa functioneze in Romania.

Cotele de impozitare sunt diferite pentru persoanele fizice fata de ceilalti proprietari, astfel:

pentru persoanele fizice, cotele de impozitare sunt:

-0,1%, indifferent daca imobilul este situate in mediul urban sau rural;

in cazul contribuabililor, persoane juridice, impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale astfel:

-cazul general - intre 0,25% si 1,5%;

-cazul particular - intre 5% si 10% pentru cladarile asupra carora nu s-a facut o reevaluare in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal se calculeaza impozitul, daca nu sunt amortizate integral.

2.7.Chetuielile bugetelor locale

In structura cheltuielilor cuprinse in bugetele locale sunt vizate cheltuieli cu aspect tehnic(diferitel domenii-de capital,materiale,servicii),cheltuieli globale(cheltuieli pentru autoritati publice,invatamant,cheltuieli curente de intretinere si cheltuieli pentru investitii. . Clasificarea chetuirlilor:

Autoritatile executive (Serviciile publice generale);

Invatamant, sanatate, cultura si religie, asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii (Actiuni social-culturale);

Servicii, dezvoltare publica si locuinte;

Transporturi, agricultura, alte actiuni economice (Actiuni economice);

Alte actiuni;

Fondul pentru garantarea imprumuturilor externe, plata dobanzilor si a comisioanelor aferente;

Plati de dobanzi si comisioane (Datoria publica si altele);

Rambursari de imprumuturi (Rambursari de imprumuturi si pentru echilibrare bugetara);

Fonduri de rezerva;

10. Cheltuieli cu destinatie speciala (Finantate din fonduri speciale).

  Executia partii de cheltuieli a bugetelor locale se bazeaza, la fel ca si executia partii de cheltuieli a bugetului statului, pe procedeul "creditelor bugetare' intrebuintate cu aprobarea unor ordonatori de credite.
    Ordonatorii principali de credite pentru bugetele locale sunt presedintii consiliilor judetene si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.
    Ordonatorii secundari sau tertiari de credite bugetare sunt conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si Consiliu General al Municipiului Bucuresti.
    Procesul de repartizare se deruleaza astfel:

repartizarea efectuata de catre ordonatorii principali intre bugetul propriu si bugetele ordonatorilor subordonati;

repartizarea efectuata de catre ordonatorii secundari ai creditelor bugetare aprobate pe unitatile subordonate si a celor cuprinse in bugetul propriu;

ordonatorii tertiari utilizeaza creditele ce le-au fost repartizate.

    Competentele privind finantarea cheltuielilor revin ordonatorilor principali de credite bugetare. Finantarea cheltuielilor se realizeaza prin deschideri de credite bugetare in limitele cheltuielilor aprobate, conform destinatiei si in raport de gradul de folosire a sumelor puse anterior la dispozitie.
    Efectuarea cheltuielilor din bugetele locale si ale institutiilor publice finantate din aceste bugete este supusa conditiilor specifice procedurii de angajare, constatare a lichiditatii, ordonantare si plata a tuturor cheltuielilor din bugetul statului.
    Transferurile de la bugetul de stat catre bugetele locale se efectueaza, in limitele prevazute, de catre Ministerul Finantelor, prin Directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali, in functie de necesitatile executiei bugetare.
    In situatiile in care in executia bugetelor locale apar goluri temporare de casa, acestea pot fi acoperite, pana la incasarea veniturilor bugetare, pe seama resurselor aflate in conturile de trezorerie ale statului.
    Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile asupra executiei bugetare pe care le transmit Ministerului Finantelor, prin Directiile generale ale finantelor publice.

    Pentru stabilirea rezultatelor finale ale executiei bugetelor locale, ordonatorii principali de credite intocmesc conturile anuale de executie a bugetelor locale pe care le transmit spre aprobare consiliilor judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale. In cadrul contului anual al executiei bugetului local se inscriu:

1. la venituri:

prevederile aprobate initial;

prevederile bugetare definitive;

incasarile realizate.

2. la cheltuieli:

creditele aprobate initial;

creditele definitive;

platile efectuate.

Pe baza acestor date se stabileste rezultatul executiei.

Fig 6.

Clasificarea cheltuielilor si continut

Capitolul 3

Concluzi si propuneri

In pofida programelor care s-au facut in ultimi ani,in Romania inca se mai poate vorbi de o automonie locala reala.

Bugetele locale depind foarte mult de resursele pe care le primesc de la nivel central in unele cazuri depasesc 50% in realizarea veniturilor proprii,de accea echilibrarea bugetelor este o necessitate.

Insuficienta fondurilor este o cauza dar si un motiv pentru elaborarea unor politici publice locale corespunzatoare,de aceea autoritatile locale cu cele nationale si inclusive pe baza sprijinului acestora ar trebui sa aiba in vedere o proiectie bugetara multianuala.

Chiar daca statul asigura importante resurse in cea mai mare proportie acestea au destinatie speciala,nu permite comunitatilor locale sa aiba o libertate in gestionarea fondurilor de aceea marimea cotei din impozitul oe venit reprezinta o solutie,de aceea responsablitatea pentru asigurarea veniturilor locale nu trebuie sa apartina in mare masura autoritatilor centrale.

Autoritatile locale ar trebui sa fie preocupate in primul rand de gasirea unor solutii se suplimentare a veniturilor pe plan local iar dupa aceea obtinerea de fonduri de la nivel central.

Toateacetea vor da rezultate bune cu un management local efficient si o buna comunicare dintre actorii administratiei-teritoriale cucomunitatile locale.

Pentru imbunatatirea modului de repartizare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale si pentru diminuarea suspiciunilor legate de subiectivismul repartizarii propunem urmatoarele:

sa se acorde fonduri pentru echilibrare localitatilor in primul rand pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si apoi pentru cheltuielile de dezvoltare.

Astfel, fondurile ar ajunge la comunitatile care au cea mai mare nevoie de ele:

in ceea ce priveste repartizarea sumelor pentru echilibrare, respectiv a sumelor din cota defalcata din impozitul pe venit, fiecare judet ar trebui sa-si stabileasca singur prioritatile, problemele, criteriile de repartizare, si sa-si construiasca proprii indicatori de repartitie datorita faptului ca problemele sunt diferite. Daca infrastructura este problema care cu care se confrunta un judet, atunci indicatorii principali ar trebui sa se refere la infrastructura.

rezultatele extrase din aplicarea formulei de distributie ar trebui coroborate cu ceea ce rezulta in urma unui proces complex de negociere de subsidiaritate.

Bibliografie

CONF.UNIV.DR.Ristea Luminita-Finante publice 2 Sinteza, Constanta 2009;

Ion Corbu-Gestiunea Institutiilor Publice-Ed.Fundatia Romania de Maine, Bucuresti 2007;

Mariana-Cristina Cioponea-Finante publice si Teorie Fiscala, Editia aII-a, Ed.Fundatia Romania

de Maine, Bucuresti 2007;

Monitorul Oficial al Romaniei;

Site-ul official-www.bugete.ro.