Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



ORGANIZAREA SISTEMULUI BANCAR

Reglementarea sistemului bancar

Ca urmare a cresterii riscurilor in cadrul sectorului bancar, s-a impus necesitate creatii unui cadru de reglementare bancara, monitorizat la nivel international, care sa asigure organizarea reglementativa a sistemelor bancare nationale. In acest context, au fost stabilite normel prudentiale, care reglementeaza structurile bilantiere bancare. Aceste norme functionale ale bancilor au ca scop principal protejarea deponentilor si asigurarea lichiditatii, fara a fi influentate de politicile monetare si de credit. Principalele aspecte urmarite de normele prudentiale bancare sunt: coefcientul de lichiditate, norma de solvabilitate (norma Cooke), acoperirea cresterii creditelor cu resurse stabile, coeficientul fondurilor proprii si coeficientul resurselor permanente.



Pentru a limita si elimina posibile dereglari ale sistemuui bancar sau ale mecanismelor bancare, societatile bancare isi asuma si trebuie sa respecte anumite norme, si anume: a) norme autoimpuse, elaborate de fiecare banca, cu conditia sa se incadreze in legislatia bancara; b)norme impuse de autoritatea monetara de stat, care sunt obligatorii pentru toate bancile din sistem. Reglementarile elaborate de Banca Nationala sunt armonizate cu legislatia si standardele internationale, fiind in concordanta cu principiile stabilite pe plan international (Comitetul de la Basel), cat si cu reglementarile Uniunii Europene privind activitatile institutiile financiare si de credit. Reglementarile bancare se refera la trei aspecte ale activitatii bancare, respectiv autorizarea unei institutii bancare, functionarea acesteiasi supraveghere activitatii.

1)Autorizarea

Bancile, persoane juridice sau sucursale ale unor persoane juridice, sunt constituite in urma obtinerii autorizatiei din partea Statului, prin intermediul autoritatii bancare nationale. Acordarea autorizatiei se obtine prin respectarea unor conditii referitoare la capitalul social, management, actionariat, fezabilitate si audit. Conform reglemntarilor B.N.R., in Romania capitalul social al unei banci trebuie varsat integral sub forma baneasca, in momentul subscrierii, fiind stabilit un nivel minim al capitalului social (echivalentul a 5 milioane euro). In vederea derularii activitatii in conditii de siguranta, bancile sunt obligate sa repartizezee 20 % din profitul brut pentru constituirea unui fond de rezerva, pana la nivelul capitalului social, dupa care alocarea se face din profitul net. De asemenea, bancile repartizeaa din profitul brut sumele destinate constituirii rezervei generale pentru riscul de credit, in limita a 2 % din soldul creditelor acordate. Autorizarea constituirii banci presupune existenta unui statut si a regulamentului de functionare, care stabilesc structura organizatorica, atributiile fiecarui compartiment si relatiile dintre acestea, atributiile sucursalelor si sistemul de control intern.

2)Functionarea bancilor este reglementata de Banca Nationala, conform principiilor rentabilitatii, lichiditatii si solvabilitatii. Normele de reglementare a functionarii bancilor sunt structurate pe norme referitoare la solvabilitatea bancii, la riscul de credit, la lichiditate, la valuta si norme privind falimentul bancar. Normele referitoare la solvabilitate reglementeaza situatia fondurilor proprii, care trebuie sa reprezinte cel putin 8 % din totalul activelor bilatiere si extrabilantiere, ponderate cu un coeficient in functie de gradul de risc. Normele referitoare la riscul de credit stabilesc reguli referitoare la limitarea creditarii unui singur debitor, limitarea imprumuturilormari acordate si la clasificarea creditelor in functie de performantele financiare ase clientului si de serviciul datoriei acestuia. Normele referitoare la lichiditate se refera la normarea rezervelor minime obligatorii ale bancii la Banca Nationala, un rol semnificativ avandu-l indicii de lichiditate, calculati in functie de elementele bilantiere pe termen lung (fonduri proprii, resurse permanente). Normele referitoare la valuta impun asigurarea unui sistem de evidenta adecvat asigurarii pozitiilor valutare si un control permanent al operatiunilor valutare. Reglementarile privind falimentul bancar contin norme de gestionare corecta a fondurilor si un sistem adecvat de asigurare a depozitelor. De asemenea, in cazul producerii falimentelor sunt specificate metodele de solutionare a acestora, in sensul promovarii continuitatii activitatii bancare.

3)Supravegherea bancara semnifica activitatea prin care se asigura controlul si urmarirea functionarii bancilor, in conditii de securitate si conform reglementarilor bancare, in vederea mentinerii unui sistem bancar viabil si stabil. In acest sens, pe baza reglementarilor si normelor bancare, se aplica o supraveghere prudentiala, in conditiile autonomiei bancilor de a-si urma propria politica si strategie bancara. Supravegherea bancara prudentiala se realizeaza la nivelul societatilor bancare, prin inspectiile si examinarile la banci, sau la nivelul autoritatii de supraveghere, prin rapoarte primite de la banci.

Organizarea sistemului financiar-bancar

Organizarea sistemului financviar-bancar se bazeaza pe o structura institutionala centrata pe cinci componente: Banca Centrala, banci, alte institutii de credit, Trezoreria si piata financiara. Ca parte componenta a sistemului financiar, organzarea sistemului bancar se realizeaza pe baza unor principii definitorii, si anume: a)constructia duala a sistemului bancar, in sensul delimitarii institutiilor de reglementare si coordonare (Banca Centrala) de entitatile bancare operative; b)asigurarea autonomiei entitatilor bancare intr-un cadru reglementat la nivel national si international; c)constituirea unui cadru organizatoric unitar; d)promovarea diferentierii si specializarii institutiilor bancare; e)realizarea unei configuratii functionale a sistemului bancar, cu un rol central al organismelor de credit. Organismele de credit, in calitate de intermediari financiari, pot fi grupate pe cinci categorii: 1)Bancile, cu vocatie universala; 2)Bancile de economisire si creditare in domeniul locativ; 3)Banci de credit ipotecar; 4)Institutii emitente de moneda electronica; 5)organizatiile cooperatiste de credit.

In principiu, toate aceste organisme de credit sunt afiliate la o organizatie profesionala, prin intermediul careia se exercita supravegherea si controlul din partea autoritatii publice. Organizarea unei banci, ca firma comerciala, poate fi abordata dintr-o tripla perspectiva: a)perspectiva ierarhica, prin care banca este structurata pe nivele ierarhice, organizarea vizand atat conducerea bancii, cat si activitatile operationale, executive; b)perspectiva functionala, prin care banca este organizata conform functiunilor bancii, atributele conducerii fiind atasate diferentiat fiecarei functiuni. c)perspectiva configurationala, prin care banca este organizata pe centre operationale (centrala, sucursale, filiale, oficii, agentii), in cadrul fiecarui centru realizandu-se selectiv functiunile bancii si atributele conducerii. Organizarea ierarhica este centrata pe activitatea de conducere caracterizata prin decizie, coordonare si control. Elementele organizatorice ale organigramei ierarhice sunt urmatoarele: Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie, Comitetul de directie sau de conducere, Presedintele si vicepresedintele. La nivelul conducerii bancii sunt constituite organisme specializate, care asigura realizarea integrarii unor activitati, orientate pe obiective specificate (Comitetul de risc, Comitetul de credit, Comisia de cenzori, Controlul intern). Presedintele raspunde de desfasurarea in bune conditii a intregii activitati a bancii, vicepresedintii indeplinind atributii referitoare la coordonarea unor departamente functionale sau centre operationale (sucursale, filiale, oficii, agentii).

Organizarea functionala este centrata pe activitatile specifice bancii, generatoare de produse si servicii, in acest sens constituindu-se compartimente (birouri, servicii, directii, divizii, compartimente). In functie de dimensiunea bancii si specializarea acesteia, activitatile si operatiunile pot fi realizate in cadrul unor directii sau divizii, fie, in cazul bancilor mari, detaliate pe departamente, servicii sau birouri, Principalele compartimente functionale din cadrul unei banci sunt: de coordonare, de trezorerie, de casierie, de control, de operatiuni comerciale, de creditare, de contabilitate, de informatica, de relatii externe, de organizare, de resurse umane, de dezvoltare si juridic.

Organizarea configurationala este concretizata in reteaua teritoriala a bancii, evidentiindu-se o structura in retea a bancii. Structura retelei de unitati a bancii in profil teritorial (national si international) este: centrala, sucursala, filiala (subordonata centralei sau sucursalei), agentia si oficiul (subordonate filialei si sucursalei). Centrele operationale sunt unitati cu servicii operative, cu competente si responsabilitati relativ limitate, neavand personalitate juridica. In cadrul organigramei configurationale, competentele decizionale sunt distributive, vizand fie un anumit volum de activitate, fie o anumita dimensiune a responsabilitatii. In perspectiva configurationala, centrala are aproape exclusiv atributii de coordonare. Sucursala are rolul de coordonator al celorlalte unitati operationale si de operator in sfera creditarii, decontarii, sucursala dispunand, de regula, de o larga autonomie operativa si de gestiune, activitatea bancara fiind adecvata dimensiunii teritoriale. Filialele sunt unitati teritoriale operative ale bancii, cu o relativa autonomie de gestiune. Agentiile si oficiile sunt puncte de lucru ale sucursalelor sau filialelor, direct subordonate acestora, constituindu-se in scopul apropierii de clienti.

Una dintre activitatile esentiale ale bancii, care reclama o organizare adecvata, este activitatea de creditare. In functie de dimensiunea bancii, de reteaua acesteia, ofiterii de credite realizeaza diferentiat setul de operatiuni implicate in acordarea creditului. De asemenea, in perspectiva configurationala, sunt constituite organisme sau compartimente distincte, implicate in diferitele etape ale procesului de creditare, respectiv: serviciul de credite, comitetul de credit, departamentul de credite si comitetul de risc.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1527
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved