Selectarea proiectelor de investitii realizate de institutiile publice

Selectarea proiectelor de investitii realizate de institutiile publice

1. Necesitatea investitiilor

Construirea si modernizarea infrastructurii, construirea unui spital, a unei biblioteci, a unei case de cultura, construirea unei statii de pompare a apei, precum si a altor obiective de interes pentru comunitate implica un efort investitional din partea statului, reprezentat de administratia centrala sau locala, precum si de institutiile publice prin care acestea isi desfasoara activitatea.

Participarea statului la realizarea acestor obiective este data de faptul ca un agent economic privat este interesat de obtinerea de castiguri, daca se poate intr-un termen cat mai scurt, pentru a-si putea amortiza investitia. Obiectivele de investitii amintite mai sus nu produc intotdeauna rentabilitatea asteptata de un investitor privat sau se poate ajunge la situatia ca agentul economic sa nu recupereze capitalul investit.

Un alt motiv pentru care statul realizeaza aceste investitii este dat si de faptul ca rentabilitatea urmarita de stat nu este doar o rentabilitate economica, ci si una sociala. Castigul realizat ca urmare a unei investitii publice nu trebuie urmarit numai sub forma fluxurilor financiare pozitive generate, ci si sub forma avantajelor sociale sau de alta natura de care beneficiaza contribuabilii.

Pentru ca o institutie publica sa realizeze o investitie trebuie ca aceasta sa fie caracterizata prin rezonabilitate (existenta logicii in realizarea proiectului de investitii) si fezabilitate. Aceste judecati trebuie facute cu referire la consecintele politice, juridice, economice, financiare, sociale, comerciale, tehnice, de mediu si institutionale.

Doar simpla enumerare a consecintelor care trebuie urmarite ne arata ca un proiect de investitii realizat de o institutie publica are obiective diferite si un mod diferit de evaluare fata de un proiect de investitii realizat de o persoana sau o entitate privata.

Un proiect de investitii poate fi ales sau respins din considerente politice (corespunde/nu corespunde liniilor generale ale politicii duse de autoritati, este sau nu impus de un grup de presiune etc) chiar daca el indeplineste/nu indeplineste conditiile de fezabilitate economice, sociale, financiare etc.

De asemenea, pentru realizarea unui proiect de investitii trebuie sa fie indeplinite conditiile legale referitoare la legitimitatea realizarii lui, la legitimitatea procurarii surselor de finantare.

Din punct de vedere economic, un proiect de investitii realizat de o institutie publica, pentru a fi fezabil trebuie sa acopere cheltuielile presupuse de realizarea lui si mentinerea sa in functiune prin avantajele pe care le realizeaza. Trebuie mentionat ca nu se urmareste acoperirea cheltuielilor efectuate prin veniturile (sau mai bine spus avantajele) realizate de stat sau de terti. Se desprinde concluzia ca analiza economica a fezabilitatii unui proiect se concentreaza asupra efectului economic realizat de societate in ansamblul ei, nu numai a entitatii implementatoare.

Un proiect de investitii trebuie privit de institutia publica si din punct de vedere financiar, deoarece de multe ori cheltuielile cad in sarcina institutiei publice, iar veniturile sunt realizate de o alta entitate sau de alte entitati. Acest fapt implica o sustinere financiara din partea institutiei publice, deci este nevoie de fonduri disponibile pentru investitie.

Criteriul beneficiului social este, de asemenea, un criteriu de luat in seama la realizarea unei investitii. Daca se doreste construirea unui spital, a unei biblioteci, a unei scoli, criteriul principal va fi cel social, aceste activitati neurmarind neaparat realizarea unei fezabilitati economice.

Factorul comercial in stabilirea fezabilitatii unui proiect de investitii este dat de activitatile comerciale pe care le presupune derularea investitiei: achizitia de bunuri si servicii, contractarea de lucrari, angajarea personalului, operatiuni bancare etc.

Factorul tehnic in stabilirea fezabilitatii unui proiect de investitii nu poate fi neglijat, orice obiectiv de investitii trebuind sa indeplineasca anumite cerinte de ordin tehnic. Proiectarea tehnica a unei investitii este importanta , deoarece ea poate duce la o crestere a costurilor peste varianta optima (daca este supraevaluat tehnic) sau poate duce la niste costuri ulterioare cu intretinerea, functionarea si reparatiile ridicate (daca este subevaluat tehnic).

Factorul institutional se refera la aria de competenta a institutiei publice. Pentru ca o institutie publica sa realizeze o investitie fezabila din punct de vedere institutional trebuie ca ea sa isi desfasoare activitatea in domeniul respectiv sau sa aiba angajat personal cu specializarea necesara. Daca se doreste construirea unei sectii de stomatologie este necesar ca institutia publica beneficiara a acestei investitii sa dispuna de personal specializat in acest domeniu (sau sa angajeze personal), in caz contrar, investitia nejustificandu-si existenta.

Un alt factor de care trebuie sa se tina seama in realizarea unui proiect de investitii este mediul. Investitia trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru incadrarea in anumite norme de poluare, conditii de aspect fizic etc.

Vom considera un exemplu de investitie: un consiliu local doreste repararea unui pod care leaga doua localitati din jurisdictie si care a fost rupt de o revarsare de ape. Vom urmari modul de influentare a realizarii proiectului in functie de diferiti factori.

Influenta factorului politic

Politica dusa de stat la momentul respectiv este axata pe domeniu imbunatatirii conditiilor de viata ale populatiei care locuieste in zone rurale. De asemenea, exista un puternic loby pentru construirea acestui pod.

Influenta factorului juridic

Consiliul local a obtinut toate avizele pentru construirea podului. De asemenea, sunt indeplinite conditiile legale pentru procurarea resurselor, pentru achizitia materialelor necesare, pentru incheierea contractului cu prestatorul de servicii.

Influenta factorului economic

Pentru fundamentarea proiectului de fezabilitate se vor folosi preturile constante, deoarece analiza economica nu se preocupa de valoarea banilor, ci de valoarea reala a bunurilor si serviciilor care se pot procura cu banii.

Influenta factorului financiar

Analiza financiara urmareste determinarea fezabilitatii proiectului de investitii din punctul de vedere al finantarii. Pentru a realiza o analiza pertinenta din punct de vedere financiar este necesar sa se urmareasca si influenta inflatiei asupra proiectului de investitii. De asemenea, trebuie urmarite sursele de finantare si costul alocarii lor (cost pentru procurarea unor surse de finantare din imprumuturi sau pierderea de venituri ca urmare a alocarii unor surse de finantare in acest proiect in locul fructificarii lor).

Influenta factorului social

In cazul in care prin construirea podului se obtine reducerea timpului de parcurs pentru a ajunge la un spital sau la o scoala, precum si economisirea de timp de catre diferite persoane, acest proiect poate fi acceptat din punct de vedere social. Problema care se pune in cazul factorului social este daca acesta primeaza, cine va suporta costurile, deoarece dupa cum se observa din analiza financiara poate sa apara o majorare a impozitelor suportata de toti contribuabilii, nu numai de cei care beneficiaza de pod din punct de vedere social.

Pentru realizarea unui proiect de investitii de catre o institutie publica se pleaca de la cerintele prezentate anterior si se aproba investitia sau se respinge. Dar, practica economica ne arata ca exista situatii in care sunt propuse spre realizare mai multe proiecte de investitii dintre care doar o parte pot fi realizate (deoarece resursele pentru realizarea lor sunt limitate).

2. Metode de evaluare a eficientei unui proiect de investitii

Pentru alegerea investitiei optime se poate apela la o serie de metode de evaluare:

analiza costuri-avantaje, cunoscuta pe larg in literatura sub denumirea de analiza cost beneficiu;

metode multicriteriale (metode bazate pe calcularea valorii asteptate a rezultatelor, criteriul maximax, maximin, minimax).

Analiza cost-beneficiu are la baza evaluarea proiectelor de investitii pe baza raportului care exista intre costurile efectuate pentru realizarea investitiei si beneficiile estimate a se realiza.

Instrumentele folosite in aplicarea analizei cost-beneficiu sunt:

valoarea prezenta: reprezinta valoarea avantajelor estimate a se obtine actualizata in momentul realizarii proiectului.

VP = S

unde: VP este valoarea prezenta a proiectului de investitii;

i este durata de viata a proiectului de investitii;

Bi este valoarea beneficiului net din anul i (considerat sub forma de cash-flow);

r este rata de actualizare a beneficiilor;

Se aleg proiectele care au o valoare prezenta mai mare decat cheltuielile ocazionate de investitie.

valoarea prezenta neta: reprezinta valoarea beneficiilor realizate pe intreaga durata de viata a proiectului, tinand cont de investitia initiala, de veniturile si cheltuielile care apar pe parcursul vietii proiectului, precum si de actualizarea la momentul realizarii proiectului.

VPN = - I₀ + S

unde: VPN este valoarea prezenta neta a proiectului de investitii;

I₀ este investitia initiala;

i este durata de viata a proiectului de investitii;

Bi este valoarea beneficiului net din anul i (considerat sub forma de cash-flow);

Ci este valoarea costurilor din anul i;

r este rata de actualizare a beneficiilor;

Se aleg proiectele care au valoarea prezenta neta pozitiva.

rata interna de rentabilitate: reprezinta rentabilitatea la care valoarea prezenta neta a investitiei este 0.

Calculul ratei interne de rentabilitate se realizeaza prin interpolare. Se pleaca de la o rata interna de reantabilitate pentru care VPN este negativa (RIRmax) si de la o rata interna de rentabilitate pentru care VPN este pozitiva (RIRmin).

RIR = RIRmin + (RIRmax - RIRmin) x

unde: VPNmin este valoarea prezenta neta calculata la rata de rentabilitate minima (VPN este pozitiva);

VPNmax este valoarea prezenta neta calculata la rata de rentabilitate maxima (VPN este negativa);

Se aleg proiectele cu RIR maxim.

4) indicele de profitabilitate: reprezinta raportul dintre beneficiile nete actualizate si investitia initiala.

IP = S /I₀

Se aleg proiectele care au indicele de profitabilitate maxim si mai mare de 1.

5)randamentul investitiei

= IP -1

Se alege proiectul cu randamentul maxim.

unde:IP- indicele de profitabilitate

- randament

6) termenul de recuperare: reprezinta perioda de timp in care este amortizata investitia.

TR =

Bmediu anual reprezinta beneficiul mediu anual previzionat a se realiza ca urmare a investitiei.

Beneficiul mediu anual poate fi determinat in doua moduri, in functie de modalitatea de calcul.

Beneficiul mediu anual = S

sau

Beneficiul mediu anual actualizat = S / n

Se urmareste realizarea proiectelor care au un termen de recuperare cat mai mic si situat sub durata de viata a investitiei.

Desigur, aplicarea acestor instrumente in selectarea proiectelor de investitii poate duce la aparitia unor situatii in care pentru aceleasi proiecte intrate in concurs, pozitionarea sa fie diferita in functie de criteriul ales. Se va urmari in primul rand obtinerea unei valori nete prezente pozitive, iar in functie de situatia concreta se poate da intaietate unuia sau altuia dintre celelalte criterii.

Pentru selectarea proiectelor de investitii se pot practica si alte metode. Aceste metode au la baza alegerea proiectelor de investitii pe baza valorii asteptate a rezultatelor, precum si tinand cont de riscul care apare in realizarea acestor rezultate.

O prima metoda de analiza este calcularea valorii asteptate a unui proiect de investitii. Acest calcul pleaca de la diferite valori asteptate a rezultatelor si de la probabilitatile lor de realizare.

E(B) = S piBi, unde:

E(B) este valoarea asteptata a rezultatelor;

Pi este probabilitatea de aparitie a rezultatul Bi

N este numarul de variante de rezultate asteptate;

Ca exemplu, vom prezenta o investitie care are ca estimari de beneficii pentru primul an de la realizare urmatoarea situatie:

Pentru acest proiect E(B) = 200 x 10% + 400 x 30% + 600 x 40% + 800 x 20% = 540 um.

Alte criterii luate in calcul la selectarea proiectelor de investitii sunt:

criteriul maximin

criteriul maximax

criteriul minimax

Criteriul maximin este un criteriu de luat in calcul in cazul aversiunii fata de risc. Acesta consta in alegerea variantei care prezinta riscul minim de realizare a pierderii pentru fiecare proiect de investitii. Se va alege decizia care minimizeaza riscul pierderii.

Criteriul maximax este un criteriu care poate fi luat in calcul de catre iubitorii de risc. Consta in alegerea proiectului care prezinta cel mai mare beneficiu probabil de realizat din cadrul beneficiilor maxime ale proiectelor de investitii. Se va alege solutia care maximizeaza castigul indiferent de risc.

Criteriul minimax urmareste alegerea proiectului care prezinta cea mai mica valoarea a pierderilor posibile. Pentru a putea aplica acest proiect, se va determina suma regretelor fiecarui proiect. Se va alege proiectul care are suma regretelor minima.

Vom lua pentru exemplificare urmatoarea situatie:

Se da urmatorul tabel al castigurilor si respectiv pierderilor in cadrul variantelor proiectate:

Vom determina proiectul ales in cazul folosirii criteriului:

a)      maximax

b)      maximin

c)      regretul minimal al lui Savage (minimax)

a)      in cazul folosirii criteriului maximax se va alege solutia care maximizeaza castigul indiferent de risc (se va retine maximul pe fiecare linie si se va alege maximul pe coloana.)

Se va alege maximul pe coloana, respectiv decizia 2.

b)      conform acestui criteriu vom alege decizia care minimizeaza riscul pierderii (se va retine minimul pe linie si se va alege maximul pe coloana.)

Se va alege maximul pe coloana, respectiv decizia

c) criteriul minimax

Se va alege minimul regretului maxim, adica minimul dintre 13, 9, 12 si 2 Deci decizia adoptata este decizia 2.

Dupa cum se observa din prezentarea modalitatilor de selectare a proiectelor de investitii, se pot folosi mai multe criterii de evaluare a proiectelor, criterii care pot conduce la rezultate diferite sau chiar contradictorii. De aici, se desprinde concluzia ca, apeland la criterii stiintifice de selectare a proiectelor de investitii, totusi factorul subiectiv are un rol important in alegerea proiectului care va fi realizat. Un rol important in folosirea cu eficienta a fondurilor bugetare ii revine, in acest fel, conducatorului institutiei, priceperii si pregatirii acestuia.

Un alt factor care ingreuneaza alegerea proiectelor de investitii in domeniul public, spre deosebire de sectorul privat, este greutatea sau imposibilitatea de a cuantifica beneficiile sociale ale proiectelor.

Deoarece valoarea proiectelor de investitii este extrem de importanta, luarea unei decizii gresite duce la alocarea unor fonduri uriase fara a se obtine o rentabilitate scontata. De asemenea, optarea pentru un proiect de investitii duce, de cel mai multe ori, la renuntarea la alte proiecte de investitii datorita constrangerilor financiare.