Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


Statistica

Teoria investitiilor parte integranta a dezvoltarii si cresterii economice

finante


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ANALIZA DIAGNOSTIC A SC ASTADASA
IMPOZITELE – SURSA IMPORTANTA A VENITURILOR BUGETARE
Conducerea societatilor bancare
Dispozitii generale - faliment
Proiect finante banci
IMPRUMUTURILE PUBLICE. DATORIA PUBLICA. DATORIA PUBLICA INTERNA SI EXTERNA
CREDITELE DE CONSUM
ACCIZE - Nivelul accizelor
EVOLUTIA CREDITELOR IPOTECARE IN ROMANIA IN ULTIMII 5 ANI - LUCRARE DE LICENTǍ
BANCA NATIONALA A ROMANIEI

TERMENI importanti pentru acest document

masura 121 sc surse de finantare a investitiei : Utilizarea amortizarii ca resursa de finantare : rentabilitatea capitaluiui bancar :

Teoria investitiilor parte integranta a dezvoltarii si cresterii economice

          1.Conceptul de investitie

          Investitiile ca si concept cunosc o divesitate de nuante si definiri.In dictionarul de economie politica, investitiile sunt numite drept plasare de fonduri in industrie,agricultura,comert si in alte ramuri, cu scopul asigurarii bazei materiale si a fortei de munca necesare desfasurarii si largirii activitatii in aceste domenii.

          Un alt concept este ca, investitiile au drept scop renuntarea la sumele lichide contra sperantei unei resurse ulterioare etalate in timp.

           Conform dictionarului limbii romane investitiile reprezinta plasare  de fonduri in industrie,agricultura, comert,in scopul obtinerii de profit.Cheltuielile cu investitiile reprezinta capitalul plasat.Deci prin investitii intelegem o cheltuiala prezenta, certa care ve duce la rezultate viitoare de cele mai multe ori incerte.

           Orice investitie cuprinde urmatoarele elemente:

-          un subiect, persoana fizica sau juridical care investeste;

-          un obiect, care cuprine obiecte sau mijloace in care se investeste;

-          un cost, reprezentand mijloace financiare  alocate investitiilor sau efortul facut de investitor;

-          efectul sau valoarea economica, rezultata in urma investitiei.

In concluzie  o investitie reprezinta o cheltuiala certa care va duce la obtinerea de efecte viitoare.Aceste efecte trebuie considerate in conditii de risc si incertitudine.

            In metodologia ONU in legatura cu investitiile se folosesc doi termeni:

  1. investitii brute care cuprind valorile mijloacelor fixe in functiune, cresterea valorii mijloacelor fixe circulante si soldul  miscarii capitalului strain;
  2. investitii nete  care cuprind investitiile brute – amortizarea.

Investitiile pot fi privite  in primul rand ca o cheltuiala,respectiv o resursa de tip avansat,in sensul ca este utilizata in present si va duce la obtinerea de efecte viitoare si in al doilea rand ca  un proces formand procesul investitional.

            Cheltuielile in investitii pot fi de doua categorii: 

1.      cheltuieli principale –cheltuieli legate direct de mijloacele fixe, cheltuieli de achizitie, cheltuieli de productie;

2.      cheltuieli derivate –cre nu sunt legate in mod direct de mijloacele fixe (ex.cheltuieli cu studii de teren)

Tot in categoria cheltuielilor de investitii  sunt cuprinse si unele cheltuieli care nu sunt de natura investitiilor dar care prin rolul lor servesc procesul investitional:

-          cheltuieli asimilate investitiilor: prospectiuni, cheltuieli de foraj etc.

-          cheltuieli pentru pregatirea si prognozarea investitiilor : licente, elaborarea de proiecte

-          lucrari necesre pentru imbunatatiri funciare

-          impadurirea unor terenuri, plantatii pomi-viticole si achizitii de animale

Etapele procesului de investitii:

            1.Cererea de investitie – se refera la aparitia unei nevoi, pentru a carei satisfacere este necesara constituirea de noi mijloace fixe sau dezvoltarea si largirea celor existente.Cererea de investitie este cea care declanseaza procesul investitional.

            2.Capacitatea economica de investitii – se refera la existenta resurselor materiale,financiare si valutare  care pot fi alocate in procesul investitional.

            3.Decizia de investitie – se ia in functie  de cererea de investitii  si de capacitatea economica de investitii.Principala caracteristica a deciziei de investitii este caracteristica de unicitate , deoarece sistemul care se creaza prin ducerea la indeplinire a deciziei nu mai poate fi corelata  decat printr-o alta decizie de investitie, in cu totul alte conditii de cantitate si calitate.

               Decizia de investitie cuprinde:

-          formularea si analiza problemei

-          documentarea si informarea

-          stabilirea criteriilor

-          stabilirea obiectivelor

-          determinarea rezultatului si identificarea variantelor

-          alegerea solutiilor optime

-          adoptarea strategiei de actiune

Decizia de investitie este o decizie strategica pe termen lung.

            4.Programarea investitiilor – se refera la elaborarea de programe, realizarea procesului investitional si corelarea acestor programe cu alte programe de activitate.

            5.Alocarea resurselor – este constituirea efectiva a resurselor de investitii si repartizarea acestora in timp si pe obiective.

            6.Realizarea efectiva a obiectivelor de investitii – se refera la aspectul fizic al procesului investitional.

            7.Darea in functiune a obiectivului  de investitii

            8.Atingerea parametrilor proiectati

            9.Functionarea in regim proiectat in decursul duratei economice de functionare a obiectivului.

           10.Scoaterea din functiune

           2.Tipologia investitiilor

          Investitiile privite ca si cheltuieli prezinta o anumita omogenitate  dar private ca si proces prezinta anumite particularitati si diferentieri ce impun o anumita clasificare a lor dupa anumite criterii.

          1.Dupa natura lucrarilor de investitii:

           a) lucrari de constructii montaj, lucrari de constructii,instalatii,lucrari de constructii speciale, lucrari de montaj a utilajelor :

            b) achizitii de utilaje – utilaje care necesita montaj si utilaje care nu necesita montaj

c)      lucrari de exploatari geologice, prospectiuni, foraj

d)      alte cheltuieli – obtinerea terenului, studii de teren, pregatirea fortei de

munca

           2.Dupa caracterul lucrarilor : 

                    a) constructii noi

                    b) reconstructii

                    c)  reutilari – inlocuiri de utilaje cu utilizare sau fara utilizare

                    d) dezvoltare si expansiuni

            3.Dupa sursa de finantare :

                     a) din surse proprii

                     b) din surse atrase sau imprumutate

             4.Dupa forma de proprietate :        

                     a) publice

                     b) private

             5.Dupa modul de realizare : 

                     a) investitii in antrepriza

                     b) investitii in regie

                     c) investitii mixte

             6. Dupa gradul de imobilizare a resurselor alocate :  

                     a) investitii terminate inainte de termen care vor fi puse in functiune in perioada de referinta

                     b) investitii neterminate,imcepute in perioada de referinta si continuate dupa terminarea acesteia

                     c) investitii in continuare ,incepute inaintea perioadei  de referinta si vor continua si dupa expirarea acesteia

              7.Dupa destinatie:   

                     a) investitii productive

                     b) investitii neproductive sau social-culturale

               8.Dupa importanta lucrarilor pentru obiectul proiectat :

                     a)investitii directe-cuprind lucrarile si dotarile care servesc la realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul

                     b) investitii colaterale-cuprind toate lucrarile si dotarile legate teritorial si functional de investitia  directa

                     c) investitii conexe- cuprind lucrarile ridicate in aval  sau in amonte de obiectivul investitiei (ex.construirea unei mori duce la construirea unui magazin de paine)

                  9.Dupa obiect :  

                     a)  investitii corporale- care includ activele corporale si activele circulante ;

                     b) investitii necorporale- destinate achizitiei de licente de fabricatie, marci,brevete

                     c) investitii financiare-cumparari de titluri,obligatii, participari la fonduri de investitii

                10) Dupa scopul investitiei :

                      a) investitii pentru mentinerea capacitatii

                      b) investitii pentru cresterea capacitatii

                      c) investitii pentru ameliorarea productivitatii

                      d) investitii pentru diversificarea productiei

                      e) investitii pentru incadrarea in legislatia in vigoare

                      f) investitii pentru ameliorarea climatului de munca

                11) Dupa marimea riscului :

                      a) investitii cu grad mic de risc 

                      b) investitii cu grad mare de risc

          3. Surse de finantare a investitiilor

  Realizarea  procesului investitional presupune doua componente strans legate intre ele:

             1. Componenta financiara – concretizata in constituirea si utilizarea fondurilor benesti necesare delurarii procesului investitional;

              2. Componenta  fizica-  care consta intr-un ansamblu de actiuni fizice si tehnologice care au ca finalitate realizarea fizica a obiectivului de investitii.

               Sursele de finantare in economia de piata difera foarte mult , astfel avem :

             Surse interne-autohtone, pentru finantarea investitiilor sunt reprezentate de fondurile proprii ale firmei investitionale,imprumuturile bancare pe termen lung si mijlociu, alocatiile de la buget. Fondurile proprii se regasesc in fondurile de dezvoltare si sunt alimentate din profitul net destinat pentru investitii, din amortizarea destinata acestui scop,din sumele  rezultate din vanzarea activelor fizice sau a altor materiale ce provin din dezafectarea activelor scoase din functiune, din profitul net rezultat din scaderea din profitul brut a impozitului pe profit si care este repartizat pentru investitii. Locul profitului in asigurarea fondului investitional  depinde de politica Guvernului, daca se acorda facilitati pentru profitul reinvestit.

1.      Amortizarea- are un dublu caracter :

             -   sursa baneasca sau ca parte disponibilizata a capitalului permanent

       -   ca un cost care determina profitul

Utilizarea amortizarii ca resursa de finantare a investitiilor trebuie sa tina seama de inlocuirea mijloacelor fixe a caror durata de functionare a expirat.Orice intreprindere nu utilizeaza amortizarea anuala  in vederea utilizarii ei doar in momentul scoaterii din functiune a mijlocului fix complet amortizat,  ci o utilizeaza ori de cate ori apar oportunitati pentru investitii.

2.      Creditele bancare- aceasta sursa de finantare trebuie foarte riguros fundamentata din doua puncte de vedere :

-          fiind o cheltuiala (dobanda) costul este mai mare

-          din punct de vedere al riscului finantarii (investitional)

Creditele bancare solicitate pentru investitii pot fi :

a)      credite bancare acordate pe baza unor garantii materiale, care cuprind capitalul sau patrimoniul firmei, in special active imobilizate ;

b)      credite ipotecare ,in care se garanteaza cu anumite valori(cladiri,terenuri);

c)      credite de tip cash-flow, care se acorda pe baza unui studiu de fezabilitate  prezentat de investitor.

         2. Alocatii de la buget-exista asemenea surse de finantare  in economia de piata numai in ramurile strategice si in ramurile necesare, dar unde initiativa privata nu are interes (protectia mediului,imbunatatiri funciare, agricultura etc) sau asigurarea bazei materiale in sectoarele neproductive (sanatate ,cultura,arta ). Se pot acorda de la buget  alocatii nerambursabile si pentru investitorii privati pentru a completa fondurile propri in vederea realizarii unor investitii  de interes national sau local (fonduri pentru somaj)

                  Surse externe  de finantare –pot sa imbrace mai multe forme :

a)      credite sau imprumuturi

b)      investitii directe de capital

                   Creditele externe pot fi credite guvernamentale sau cu garantii guvernamentale,credite bancare  si credite acordate de institutiile financiare internationale.

     Creditele guvernamentale au la baza conventii intre doua tari in care una este solicitanta de credit iar cealalta acorda creditul.Prin aceste conventii se stabileste plafonul de garantie si imprumuturile.In cazul acestor conventii tara creditoare impune ca achizitionarea de masini si utilaje sa fie facuta din tara sa.

     Creditele bancare sunt  asigurate de banci din diferite tari, pentru acest tip de credit existand o garantie materiala, un studiu de fezabilitate, care sa asigure banca creditoare ca isi va recupera creditul si dobanzile.

                   Institutiile financiare internationale sunt : Fondul Monetar International,Banca Romana pentru Reconstructie si Dezvoltare,Banca Mondiala,Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana pentru Investitii.

     FMI-are un spectru mai larg de imprumuturi nu numai in domeniul investitiilor.

     Banca Mondiala- ca banca specializata a ONU  a fost infiintata in anul 1945 cu sediul la Washington.Obiectivul bancii este de  acordara si garantare de credite pentru proiectele de reconstructie si dezvoltare pe termen lung (15-25 ani) care acopera total sau partial valoarea proiectelor de investitii, in obiectivele din ramurile prioritare  ale tarii respective. Fondurile bancii mondiale sunt din trei surse :

-          capital social subscris de statele membre  si care detin 13% din fonduri

-          capital imobilizat prin emisiunile de obligatiuni si care detin aproximativ 85% din fonduri

-          profitul obtinut din operatiuni efectuate de care banca

Variantele de proiecte de investitii pe care le finanteaza se fac dupa o evaluare economico-financiara dupa metode specifice bancii.Fiecare proiect este bine fundamentat si are de parcurs anumite etape obligatorii.Romania a aderat la Banca Mondiala in anul 1963 si a subscris 162,1 milioane de dolari care reprezentau 0,41% din  numarul de voturi in Consiliul de Administratie.In sistemul Bancii Mondiala se afla si Corporatia Financiara Internationala, care reprezinta cea mai importanta sursa de finantare pentru proiectele de investitii din sectorul particular din tarile in curs de dezvoltare.Aceasta corporatie suplineste activitatea Bancii Mondiale prin asigurarea de capital in afaceri particulare si acordarea de credite fara garantie guvernamentala.

       Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)- a fost infiintata  la 28 mai 1990 prin acordul de finantare de la Paris si are ca membre 40 de state, care sunt fondatoare a bancii si doua institutii ale CEE- Comisia Europeana si Banca Europeana pentru Investitii. Membri fondatori ai BERD sunt statele membre ale CEE (Piata Comuna), celelalte state europene , tarile est-europene precum si SUA,Japonia,Canada si Australia.Romania beneficiaza de  credite BERD acestea fiind de un real folos in perioada de tranzitie spre economia de piata. BERD are si misiunea de a  favoriza realizarea obiectivelor UE  prin acordarea de credite financiare pe termen lung pentru proiectele de investitii.

         Banca Europeana de Investitii  - actionari acesteia sunt statele membre ale UE iar ministrii de finante ale acestor tarii  formeaza Consiliul de guvernare a bancii. 

             

         4. Eficienta economica a investitiilor. Criteriu esential in luarea deciziei de investitie

        Conceptul de eficienti economica - acest concept reprezinta un concept fundamental si un obiectiv  principal atat in teorie cat si in practica economica, atat la nivel microecomic cat si la nivel macroeconomic.

         Din punct de vedere etimologic eficienta provine de la verbul limbii latine ‘’eficere’’ care inseamna a indeplini sau a rezulta. In sens larg ,eficienta poate fi privita ca o masura sau gradul  in care s-a realizat efectul propus. Aceasta presupune ideea de comparatie a efectelor  obtinute cu cele asteptate sau estimate fara a compara aceste efecte cu efortul facut pentru obtinerea lor. In dctionarul  limbii romane  eficienta este definita drept calitatea de a obtine efectul util asteptat iar in dictionarul de economie politica este definita ca o expresie a raportului dintre efectul util sau rezultatul obtinut si cheltuiala facuta pentru obtinerea lui. Notiunea de eficienta nu este altceva decat masurarea si comparabilitatea efectelor si a efortulai strans legate de folosirea resurselor. Trasatura esentiala este relatia de cauzabilitate resurse-efecte. Aceasta cauzalitate se exprima in mod concret pentru fiecare fenomen. proces sau activitate economica. Trebuie sa se faca distinctie intre doua   forme ale eficientei:

 1. eficienta activitatii

 2. eficienta economica a  activitatii

          Eficienta activitatii- reflecta relatia de cauzabilitate intre resursele economice si extra economice utizate  intr-o activitate si efectele economice si extraeconomice rezultate de pe urma activitatii acesteia.

          Eficienta economica a activitatii -restrange sfera elementelor la cele de natura economica, respectiv resurse economice si efecte economice. Deci putem vorbi si despre eficienta investitiilor si eficienta economica a investitiilor.

          Eficienta investitiilor - analizeaza investitiile din prisma efectelor multiple de orice natura pe care le genereaza procesul investitional. Sunt multe investitii care au ca efect imbunatatirea climatului de munca, respectarea legislatiei privind protectia mediului, etc. Efectele nu sunt de natura economica iar in cazul eficientei economice a investitiilor se evalueaza numai efectele economice pe care le genereaza si resursele economice pe care le implica.

          Tipuri de eficienta economica:

- eficienta formelor activitatii economice

- eficienta tipurilor de resurse.

          Eficienta  formelor activitatii economice cuprinde:

- eficienta economica a productiei

- eficienta economica a repartitiei

- eficienta economica a schimbului sau a circulatiei marfii

- eficienta economica a consumului.

          Eficienta tipurilor de resurse implicate intr-o activitate se delimiteaza in urmatoarele forme:

- eficienta economica a resurselor naturale

- eficienta economica a resurselor avansate

- eficieta economica a resurselor ocupate

- eficienta economica a resurselor consumate.

Resursele naturale sunt: materii prime, energie, combustibil, minerale vegetale, animale.

Resursele avansate sunt acele resurse cheltuite in prezent dar care vor produce efecte in viitor. Se includ in aceste categori cheltuielile de investitii, de cercetare stiintifica, cheltuielile cu introducererea progresului tehnic, cheltuieli cu pregatirea fortei de munca si altele.

Resursele consumate sunt cele care se regasesc in costurile de productie. Duca privim eficienta economica in functie de natura efectelor vom putea vorbi de urmatoarele forme:

- productivitatea unei  actiuni atunci cand efectele sunt de natura productiei

- rentabilitatea unei activitati atunci cand efectele sunt de natura profitului

- economicitatea unei activitati cand efectele sunt de natura economiilor.

           Conceptul de eficienta economica ca si concept teoretic inseamna calitatea unui sistem economic de a produce efecte economice utile iar masurarea eficientei economice se obtine prin compararea efectelor cu efortul.

                 Abordarea sistematica a conceptului de eficienta economica a investitiilor

In  viziune sistematica eficienta economica poate fi  privita sub doua aspecte:

a)      transmitenta

b)      ca o stare a sistemului

• Prin trasmitenta, se intelege raportul formal dintre iesiri si intrari in conditiile in care sistemul este privit ca o cutie neagra, adica cu structura si stare necunoscuta. In acest caz cunostintele  relative se stabilesc intre mediu si sistem atat la intrare cat si la iesire, dar nu cunosc structura interna a sistemului. care asigura transformarea intrarilor  in iesiri.

        

                T =

T = trasmitenta

Y  = marimea iesirii

X  = marimea intrarii

           Exprimarea eficientei economice ca transmitenta a sistemului conduce la o masurare sintetica, globala a eficientei si prezinta avantajul ca asigura comparabilitatea in timp si spatiu dar prezinta dezavantajul ca nu pune in evidenta factorii care determina un anumit nivel de eficienta sau cei care ar putea determina eficienta economica.

        Un al doilea mod de a defini eficienta economica are in vedere abordarea din interiorul sistemului. Prin stare a sistemului, intelegem totalitatea proprietatilor specifice  care permit transferul intrarilor in iesiri.In acest mod iesirea  nu este dependenta numai de intrare ci si de starea in care se gaseste sistemul la un moment dat.

         Definirea eficientei economice ca o componenta a starii sistemului este utila in abordarea analitica a sistemului pentru cunoasterea cailor sau a factorilor care conduc la un anumit nivel de eficienta.

         Definirea eficientei ca trasmitenta permite obtinerea de raspunsuri la intrebari de genul: care este nivelul de eficienta economica a unui sistem la un moment dat, cum a evoluat in timp eficienta economica a unui sistem, cum se prezinta eficienta economica a unui sistem in comparatie cu alt sistem.

          Definirea eficientei economice ca o stare a sistemului permite obtinerea de raspunsuri de genul: care sunt cauzele care determina un anumit nivel de eficienta economica, care sunt factorii care prezinta rezerve de crestere a eficientei economice, cu cat mai poate creste eficienta economica a unui sistem in anumite conditii. Eficienta economica privita ca stare a sistemului depinde de calitatea actiunilor elementelor, calitatea structurii sistemului, calitatea conducerii sistemului. Fiecare din aceste elemente trebuie cunatificate pentru a putea vedea influenta pe care o exercita asupra marimii eficintei economice.

            Evaluarea si analizarea proiectelor de investitii cu ajutorul indicatorilor de eficienta                             economica a investitiilor                   

            Evaluarea si analiza eficientei economice a unui proiect de investitii se realizeaza cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica a investitiilor. Acestia au rolul de a masura in modul cel mai exact posibil continutul real al eficientei economice sub multiplele ei forme sub care se manifesta. Fiecare indicator economic de cuantificare a eficientei economice a investitiilor poate sa se refere la un singur aspect al eficientei economice sau la mai multe aspecte.

           Iidicatorii economici de eficineta trebuie sa raspunda in esenta la doua cerinte de baza:

  1. o cerinta de natura gnoxiologica, in sensul ca orice indicator sa permita cunoasterea uneia sau

alteia din multiplele aspecte ce caracterizeaza eficienta economica;

   2. o cerinta de natura decizionala care se refera la faptul ca fiecare indicator sa poata constitui un criteriu de luare a deciziei de investitie.

          In practica economica,. atat la noi in tara cat si in metodologia organelor financiare internationale se utilizeaza o gama mai restransa sau mai larga de indicatori dar niciodata un singur indicator de eficienta economica a investitiilor.

           Indicatorii utilizati in evaluarea eficientei economice a unui obiectiv de investitii trebuie sa dimensioneze cat mai exact posibil efortul depus in procesul investitional si efectele obtinute de pe urma obiectivului respectiv, permitand investitorului sa ia cea mai buna decizie  in conditiile specifice  lui. Indicatorii au caracter: general, de baza si specifici.

           Indicatorii cu caracter general, au rolul de imagine globala asupra obiectivului de investitii sa o caracteristica generala. Astfel principalii indicatori cu caracter general sunt:

          1. capacitatea obiectivului de investitie care in cazul obiectivelor productive coincid cu capacitatea de productie iar in cazul celor neproductive de elementele specifice de folosire ale acestora. Capacitatea productiva exprima maximul capacitatii de productie, care poate fi obtinuta intr-o anumita perioada de timp in conditii normale de functionare, cu un anumit regim de utilizare a factorilor de productie si anumite conditii de organizare a productiei si a muncii

 - capacitatea de productie se poate exprima prin volumul fizic sau valoric sau  capacitatea maxima de materie pnima prelucrata intr-un anumit interval de timp:

- in cazul obiectivelor din sfera neproductiva capacitatea obiectivelor de investitie se exprima diferit (ex. spitalele - nr. de paturi, sala de spectacol - nr. de locuri);

- capacitatea economica de investire masoara efectul potential realizat prin intermediul procesului investitional

            2. numar de salariati ce vor fi ocupati la obiectivul de investitii exprima marimea resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investitii dupa punerea in functiune;

 - marimea acestui indicator este in functie de marimea capacitatii obiectivului de investitii si in functie de parametrii calitativi de investitie (productivitatea muncii), nivelul tehnic al mijloacelor fixe.

            3. costul productiei reprezinta un indicator ce cunatifica efonrul din perioada de functionare a obiectivului de investitii impreuna cu valoarea investitiilor formand efortul total necesar pentru edificarea si functionarea unui obiectiv  de investitii:

- raportat la volumul fizic al productiei se obtine costul unitar care este un indicator de eficienta economica sau daca se raporteaza la volumul productiei exprima valoarea,eventual inmultit cu 1.000 se obtin cheltuielile la 1.000 lei  productie, care este un indicator de eficienta economica.

           4. valoarea productiei sau venitul realizat constituie un indicator ce masoara efectul  obtinut ca urmare a unui anumit grad de utilizare a capacitatii de productie sau a obiectivului de investitii

        - aceasta valoare se stabileste  pe intreaga perioada de functionare a obiectivului de investitii pe baza unor estimari privind productia fizica, preturile sau piata;

          - in functie de valoarea productiei si a costurilor se determina alti indicatori de eficienta economica

          5. profitul este un indicator deosebit de important pentru viabilitatea unui obiectiv de investitii si pentru cuantificarea eficientei economice a acestuia:

          - masoara efectul natural obtinut in urma functionarii obiectivului de investitii,el obtinandu-se din scaderea veniturilor totale ale costurilor totale. si trebuie sa se incheie cu un surplus de venit.

           6. productivitatea muncii este un indicator de eficienta cu care este utilizat principalul factor de productie si anume forta de munca.

           7. consumurile specitice la principalele materii prime, materiale, energie, combustibil constituie un indicator de eficienta economica care masoara consumul la principalele resurse pentru a obtine o unitate  de produs finit.

•  Indicatorii de baza se refera la eficienta economica a investitiilor. ei cuantifica efortul si efectele generate de functiile obiectivului de investii:

             1. valoarea investitiilor sau volumul capacitatii investitionale- reprezinta principalul indicator de calcul a eficientei investionale, practic nici un indicator de calcul a eficientei investitiilor nu poate fi construit fara a lua in calcul valoarea investiilor. Este un indicator valoric care reflecta o anumita categorie de resurse utilizate in procesul investitional.

          - investitiile se materializeaza in mijloace fixe care pot fi active sau pasive

          -  in continutul indicatorului valoarea investitiei se includ ,investitiile directe, investitiile colaterale  si investitiile conexe.

          - investitia directa reprezinta valoarea obiectivuiui si a dotarilor in scopul in care se construieste obiectivul;

           - investitiile colaterale reprezinta valoarea lucrarilor legate de functia  de investitie directa(cai  de acces, aductiuni de apa);

            - investitia conexa apare ca rezultat  propagat in amonte sau in aval de investitia directa;

                                                       It = Id + Ic + Icol+ M + Cs

It = investitii totale

Id = investitie directa

Ic = investitie conexa

Icol = investitie colaterala

M= mijloace circulante

Cs = cheltuieli suplimentare pentru investitii

          2. durata de executie a obiectivulul de investitii- exprima perioada de timp necesara realizarii obiectivului de investitii, respectiv perioada in care se consuma resursele investitionale,

         - dat fiind faptul ca in aceasta perioada nu se obtin efecte utile se impune sa se scurteze pe cat posibil durata de executie pentru a diminua efectul negativ al imobilizarii fondurilor de investitii.

           3. durata de functionare a obiectivuiui de investitii- reprezinta ultima etapa din durata de viata a unui obiectiv de investitii dupa durata de proiectare si cea de investitii;

           - ea se deruleaza intre momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii si momentul scoaterii din functiune;

         - in aceasta perioada obtinem efecte globale (productie) si nete (profit) de pe urma functionarii obiectivului  de investitie;

         - durata de functionare ,se stabileste in functie de durata normala de functionare prevazuta in legea amortizarii capitalului imobilizat in active corporale si necorporale;

         - durata de functionare a unui obiectiv de investitii se exprima in ani si in decursul ei trebuie sa-si recupereze valoarea prin intermediul amortizarii inclusa in cheltuielile de exploatare;

- acest indicator constituie un indicator de calcul at eficientei economice a investitiilor

          4. investitia specifica — reprezinta un indicator de eficenta economica a investitiilor si exprima valoarea investitiilor ce revin pe o unitate de capacitate sau productie, el constituie de fapt investitia unitara;

 - indicatorul investiei specifice se calculeaza atat pentru constructii noi cat si pentru modernizari;

 - in cazul obiectivelor noi investitia specifica

                Is =                                             unde I = valoarea investitiei

                                                                               Q = capacitatea obiectivului de investitii

- cand se raporteaza valoarea investitiei la volumul valoric al productiei investitia specifica

               Is =                                              unde Qv = exprima productia exprimata valoric

              Qv = q x k x p                              unde q = capacitatea activelor investite

                                                                             k = coeficient

                                                                             p = pretul

- in cazul modernizarii :

              Is =                                                 unde qm = capacitatea de productie dupa modernizare

                                                                               q0   = capacitatea de productie inainte

- in cazul comparari mai multor variante investitia specifica se poate clacula cu urmatoarea relatie:

              Is =                      - indica care este efortul suplimentar de investitii in varianta i fata devarianta j, ce revine pe unitatea de spor de capacitate in capacitatea I fata de varianta j.

            5. durata de recuperare a investitiei - este cel mai important indicator de eficienta economica. El indica in cat timp investitia isi poate rccupera capitalul investit din efectul net obtinut din functionarea obiectivului. Efectul net este intotdeauna profitul Se poate calcula in mai multe moduri, respectiv:

- in  cazul obiectivelor  noi

                       D =                                           unde It = efortul total de investitii

                                                                                Ph = profitul anual

 -in cazul modernizarii

                       D =                                                unde Phn = profit anual obtinut dupa modernizare

                                                                                                           Pho = profit anual obtinut inainte de modernizare

            6. coeficientul de eficienta economica a investitiilor - reprezinta ca mod de calcul inversul duratei de recuperare a investitiilor iar ca si continut exprima profitul anual obtinut la 1 leu investit sau cat se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit in decurs de an.

                                                                        unde Ph = profit anual

E=                                                                      It = investitie anuala

- in cazul investitiilor modernizate sau retehnologizate

                       E =                                                unde Phn = profit dupa modernizare

                                                                                                  Pho = profit inainte de modemizare

- coeficientul de eficienta economica a investitiilor find inversul duratei de recuperare ca mod de calcul este necesara utilizarea simultana a celor doi indicatori in luarea deciziilor de investitii, deoarece unei durate de recuperare minime ii corespunde un coeficient maxim. De regula la nivel de obiectiv de investitii se utilizeaza in analiza eficientei economice a investitiilor indicatorul durata de recuperare a investitilor, iar la nivel de ramura sau economie nationala se utilizeaza indicatorul de eficienta a investitiilor.

- indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor constituie un indicator direct de tipul elect net supra efort. find optima acea varianta de investitii care se caracterizeaza pnntr-un coeficinet maxim:

- in conditiile in care indicatorul mai sus prezentat se calculeaza raportand profitul anual la valoarea investitiei denumirea ar trebui sa fie rata  de profitabilitate a investitiilor.

           7. cheltuieli echivalente pentru realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii se utilizeaza doua categorii de resurse: resurse sub forma de investii utilizate in perioada de executie a obiectivului si resurse sub forma de cost de cost de productie utilizate in perioada de functionare a obiectivului.

-          evaluarea eficientei economice a investiilor presupune luarea in calcul a tuturor resurselor utilizate respectiv investitii si cost de productie ,insumarea lor directa nu este posibila deoarece investitiile reprezinta resurse care se consuma o singura data iar costul produciei se repeta anual. In aceste conditii este necesara echivalarea acestor resurse ca natura fapt care se reflecta in indicatorul cheltuieli echivalente sau recalculate astfel

                  K = I + Ch • Df                                    unde K = cheltuieli echivalente

                                                                                       I = vololumul investitiilor

                                                                                      Df =  durata  de functionare a obiectivului

                                                                                      Ch = costul anual al productiei

- indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator de volum, si masurand efortul total necesar realizarii si functionarii unui obiectiv de investitii;

- fiind  un indicator de volum nu poate fi utilizat in comparatia dintre varianta de investitii care se caracterizeaza prin capacitatea de productie diferita si implicit si prin volumul diferit al investitiilor si costuri anuale de productie:

-  in scopul asigurari comparabilitatii si dintre vanante si al costituirii  unui indicator de eficienta economica a investitiilor, se calculeaza indicatorul cheltuielilor echivalente unitare sau specifice

                  K =                                             unde q = capacitatea anuala de productie

- indicatorul exprima efortul total ce revine pe unitate de capacitate find indicator invers de tipul  de efort supra efect global.

             8. randamentul economic al investitiitor  - este cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor  si priveste procesul investitional in intregul sau din momentul inceperii   investitiilor  pana in momentul scoaterii din functiune:

to = momentul inceperii

o = punerea in functiune

p = atingerea parametrilor proiectati

D = momentul expirarii duratei de recuperare a investitiei

De = expirarea duratei economice de functionare a obiectivului de investitii

Q = curba productiei

C = curba costurilor

I = curba investitiilor

S1 = valoarea investitilor

S2 = profitul obtinut in decursul perioadei de recuperare

S3 = profitul net  obtinut dupa expirarea duratei de recuperare pana Ia sfarsitul perioadei

          

                           Re =                                           unde Pn = profituri nete

                                                                                               It = investitii totale

- indicatorul exprima profiturile nete obtinute la 1 leu investit si este un indicator de tipul efect net/efort.

                9. viteza de recuperare a iuvestitiilor - este un indicator de eficienta economica a  investitiilor care rezulta din raportul dintre durata de functionare  si durata de recuperare

                    Vr =                                              unde Df = durata de functionare a investitiilor

                                                                                           D = durata de recuperare a investitiei

-  indicatorul exprima de cate ori se cuprinde durata de recuperare in durata de functionare sau de cate ori  s-ar putea recupera investitia in decursul functionarii. Se stie ca inversul duratei procesului de recuparare a   investitiilor este  1/D  ce reprezinta coeficientul de eficienta  economica a investitiilor.

            1/D                   Vr  = Df x E                               unde E = coeficient de eficienta economica

E, exprima profitul anual  obtinut la 1 leu investit

             Vr=            Df x Pn= profituri totale

              Vr=                  Pt= profituri totale la 1 leu investit

- pe parcursul intervalului de timp scurs intre durata de recuperare si pana la sfarsitul duratei de functionare  raportul profituri / investitii reprezinta randamentul economic al investitiei iar pe parcursul duratei de functionare raportul profituri / investitii constituie tocmai viteza de recuperare a investitiilor.

 Indicatorii specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate reflecta aspectele particulare ale eficientei economice a investiilor rezultate din conditiile specifice in care isi desfasoara activitatea. Acesti indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice alaturi de indicatorii cu caracter general si cei de baza.

• Factorul timp si eficienta economica a investitiilor. Analiza dinamica a eficientei economice a investitiilor.Bazele teoretice ale analizei dinamice a eficientei economice a investitiilor                                  Procesul investitional are o caracteristica foarte importanta deoarece are un caracter dinamic cu o structura specifica de repartizare in timp, cu particularitati care nu se repeta de la o investire la altele si are o repartizare diferita in timp a efortului si a efectelor.

Efortul se compune din:

       a) efortul de investitii, caracterizat printr-un volum mare de fonduri consumate intr-o perioada relativ scurta de timp si se recupereaza prin intermediul ainortizarii intr-o perioada lunga de timp, egala cu durata de functionare

       b) efortul de productie depus si recuperat in decursul duratei de functionare.

                                                                                              Df=T-T0

                                                                                               d = T0 - 0

   0 = momentul inceperii investitiei

T0 = momentul punerii in functiune

T = momentul scoaterii din functiune

It = valoarea investitiilor in anul t

Ct = costul de productie in anul t

  d = durata de executie

- exista uneori posibilitatea ca momentul terminarii investitiei sa nu coincida cu momentul punerii in functiune, investitia intra cu o parte din capacitate in functiune.

           T= momentul terminarii investitiei

            D= T-0                         Df=T-T0

         Efectele economice sunt esalonate intr-un interval de timp relativ lung care umeaza dupa perioada de executie si sunt reprezentate de valoarea productiei destinata vanzarii

          Efectul brut Qt este destinat sa recupereze efortul si sa produca efectul net, care este dat de relatia Qt - (Ct + at). unde Qt = efectul brut C’t

          Ideea  esentiala care sta la baza dependetei dintre eficienta economica si curba dinamicii, element de efort sau efect este recuperarea fondurilor avansate, reintroducerea lor in circuitul economic cu posibilitatea de fructificare obtinand efecte pozitive. Cu cat  sunt mai repede reinvestite fondurile cu  atat viteza lor de crestere este mai mare.

          Timpul ca o componenta unanim recunoscuta a calculului de efcienta economica a investitiilor actioneaza pe intreaga perioada de functionare a obiectivului de investitii dar in mod diferit. Datorita actiunii sale diferenta in cele doua perioade de executie si de functionare, rezulta si metode diferite de cunatificare a influentei sale. In perioada de executie timpul actioneaza sub forma de imobilizari  a resurselor de investiti, fondurile  de investitii fiind  sustrase din circuitul productiv fara ca acestea sa produca efecte economice efective.Nu se poate spune ca  se produc pierderi, dar daca fondurile care se investesc ar fi  utilizate intr-un proces de productie ar genera in mod firesc un profit. Procesul de ocupare a resurselor investitionale au o anumita perioada de timp, fara ca acestea sa produca efecte economice efective utile, poarta denumirea de imobilizare.

           Orice obiectiv de investitii poate fi realizat in mai multe variante constructive, care presupun un volum diferit de imobilizari la acelasi volum de investitii si la aceeasi durata de executie.

            Volumul total al imobilizarilor se obtine insumand produsul dintre investitiile  alocate in fiecare an (luna) al procesul si  numarul  de ani cat ramane imobilizat ;

Mt = I1 xd + I2 x (d - 1) + I3 x (d-2) +…… Id

•           Mt=    x (d-h+ 1)           

- in care Mt = imobibizari totale

                It = investitia alocata in luna h sau anul h

               d = durata de executie in ani sau luni

                h = anul

- in cazul in care inregistrarile la  sfarsitul anului sau lunii, momentul imobilizarii avem :

‘

     Mt =

- acest indicator este un indicator de volum total al investitiilor, multiplicat cu factorul timp necesar realizarii unui anumit obiectiv de investitii.

Daca comparatia dintre diferite variante cu capacitate diferita si volumul diferit al investitiilor se obtin indicatorii imobilizarilor specifice;

Mt=  ;   Mt=                   q= productia                                                                    

           Timpul, constituie o resursa econonica deoarece economisirea lui la un anumit nivel al productivitatii muncii determina un spor de efecte in timp iar irosirea  lui determina o pierdere de efecte.

            Timpul constituie o resursa economica deoarece desi este definit este ireversibil. Timpul reprezinta totodata un factor de influenta asupra proceselor si fenomenelor economice prin efectele pe care le antreneaza scurgerea sa sau alte fenomene amplificate de timp iar procesul care implica o multiplicare a eficientei economice sau o devalorizare a lor este progresul tehnico- stiintific.

             Practica economica din tarile cu economie de piata a impus o tehnica de evaluare sau cuantificare a influentei factorulut timp bazata pe principiul dobanzilor compuse. Investitorul in luarea deciziei de investitii compara cheltuielile pe care umeaza sa le efectueze si profiturile pe care sconteaza ca le va obtine  cu profiturile obtinute in economie, respectiv cu cele estimate prin rata dobanzii.

                5.Tehnica actualizarii; continut, procedee de actualizare, moment de referinta in       efectuarea actualizarii

                Operatiunea prin intermediul careia o anumita valoare indiferent de continut,  respectiv ca este un venit sa o cheltuiala dintr-un an de desfasurare a unei activitati se recalculeaza in unitatile monetare ale unui moment de referinta 0,poarta denumirea de actualizare.

                 Baza actualizarii o constituie rata anuala de fructificare a unei unitati monetare, ratata pe care o vom simboliza cu ‘’a” si care poarta denumirea de  rata de actualizare.Intr-o economie de tip capitalist  rata de actualizare exprima o eficienta marginala a capitalului investit fiind apreciata ca o limita minima a eficientei investitiilor efectuate in intreaga economie pentru a asigura echilibrul economic.

                 Marimea ratei de actualizare depinde de urmatorii factori: - rata dobanzii

                                                                                                               - cererea si oferta de capital

                                                                                                               - rata profitului

                                                                                                                - rata inflatiei (deflatie).

                 Se poate afirma ca rata de actualizare are o limita inferioara data de nivelul ratei dobanzii si o limita superioara data de nivelul profitului fara insa ca aceasta sa fie considerate bariere rigide de netrecut. De regula. in conditii normale daca un anumit investitor doreste sa realizeze o anumita investitie si nu dispune de capital necesar el il  poate obtine sub forma de credit de la o banca pentru care plateste o anumita   dobanda care costituie pretul capitaluiui.

               Investitia  realizata trebuie sa-i aduca un profit cu o rata mai mare decat cea a dobanzii pentru a putea inapoia creditul si dobanda  asigura un venit net pozitiv.

               In cazul in care un intreprinzator dispune de o anumita suma de bani si doreste sa-i fructifice poate alege fie intre ai depune la o banca pentru care primeste dobanda, fie ai investi si realiza un profit, a carei rata sa fie superioara ratei dobanzii pentru a justifica efortul suplimentar si riscul investitional fata de o simpla depunere la banca.

                In ceea ce priveste reglementarile din tara noastra acestea prevad doua modalitati de stabilire a ratei de actualizare:

              - pentru acele obiective care sunt finantate din imprumuturi. Aceasta rata sa fie identica cu rata dobanzii la care s-a obtinut imprumutul

              - pentru obiectivele care se realizeaza din fonduri proprii rata sa fie identica cu rata medie de rentabilitate din subramura careia ii apartine obiectivul,

               Marimea ratei de actualizare. ca orice proces economic, trebuie sa acopere cheltuieli si sa asigure un  profit. Specialistii estimeaza ca in conditii  normale marimea ratei de actualizare ar trebui sa fie  de 15 % cu diferentieri pe ramuri si subramuri, iar in cazul in care se apreciaza ca in perioada urmatoare vor interveni anumite modificari  in sensul unei inflatii interne sau internationale . Sporirea ratei dobanzii la capitalul imprumutat sau a unui risc accentuat, rezultatele finale trebuie corelate de acei factori.

              In functie de modul in care valorile sunt etalate pe axa timpului si in sensul in care accstea sunt duse sau aduse intr-o anumita directie in functie de momentul de referinta ales pentru actualizare  se pot surprinde   doua sensuri sau directii in care se face actulizarea, rezultand doua procedee de actualizare.

Primul sens surpinde directia inspre viitor

S1=Sx(1+a)

Sn=Sx(1+a)n

              Considerand o suma disponiblila S la un moment t0 dupa 1 an devine S1 iar dupa n ani suma devine Sn.

             Expresia (1 =a)n se numeste factor de acumulare sau factor dc compunere iar procedura  de actualizare asfel utilizata poarta denumirea de actualizare prin compunere .Acest procedeu se utilizeaza ori de cate ori momentul de refeninta ales pentru actualizare succede in timp altor momente sau etape in care s-au derulat fluxuri de valoare.

            Al doilea sens suprinde directia dinspre viitor, respectiv din viitor spre prezent sau din prezent spre trecut astfel :

   

           In acest caz se cunoaste valorea unei sume S disponibile sau platibile peste n ani si dorim sa aflam care este valoarea prezenta. Rationarnentul este urmatorul: daca o unitate monetara disponibila in prezent va reprezenta peste n ani in conditia unei rate de actualizare “a”, (1+a)n atunci unitatea monetara disponibila peste n ani va reprezenta in prezent acea suma x care multiplicata cu factorL (1+a)n ne va da unitatea x (1+a)n = 1 . De aici rezulta ca valoarea prezenta a unitatii disponibile peste n ani va fi data de relatia x =1/(1+a)n                  , expresia        poarta

denumirea de factor de discontare iar procedeul de actualizare astfel utilizat poarta denumirea de actualizare prin discontare. Acest procedeu se utilizeaza atunci cand momentul de referinta ales pentru. actualizare precede in timp altor momente sau etape in care se deruleaza fluxul de valori.           

         Revenind la procedeul de actualizare prin compunere si considerand ca avem n valori disponibile S0 S1 S S ndorim sa aflam care este valoarea sumei totale actualizate.

           Inainte de a face demonstratia trebuie sa precizam ca orice valoare indiferent de natura sa (venit sau chetuiala) se considera inregistrarea la sfarsitul anului in care ea s-a derulat. In aceste condtii suma totala actualizata va fi:

STA = S0 (1+ a)0+ S1(1 + a)1 + S2 (1+ a)2+ + Sn-1 (1+a)n-1

Daca  S0 = Sn-1( 1 + a)n-1  atunci este egal Sk ,

  

STA=Sk

S reprezinta suma unei progresii geometrice cu relatia  1+a,

S =1+)1+a)+(1+a)2+….+(1+a)n-1

S x (1+a)= (1+a)+(1a+a)2+….+(1+a)n-1

S x (1+a) -S = (l+a)n-1

S =                   STA=Sk

Expresia  poarta denumirea de factor de compunere pentru o  unitate pe un an, ea exprima cresterea unor depuneri anuale egale cu unitatea  pe n ani. O asemenea expresie se gaseste in tabele de actualizare si este deosebit de utila in efectuarea calculelor atunci cand dorim sa aflam valoarea totala actualizata a unei valori disponibile  constante pe un numar de n ani.

           In cazul in care vom avea aceleasi valori si vom utiliza actualizarea prin discontare reprezentarea grafica prin discontare        STA va fi data de expresia

STA=S1 2 +…….+Sn

Daca S1= S2 =Sn=Sk

STA=Sk

Exprima suma unei progresii geometrice cu relatia

S(1+a)=

S(1+a)-S=1-

STA=Sk

Expresia   poarta  denumirea de factor de disocotare multipla  sau valoarea prezenta a factorilor de anuitate si exprima cat reprezinta in prezent o plata sau o incasare anuala egala cu unitatea de timp de n ani viitori. Regasita in tabelul de actualizare aceasta expresie serveste la determinarea sumei totale actualizate a unei valori cosntante pe un numar de  n ani viitori.

 Momentele de referinta la care se poate efectua actualizarea sunt urmatorii:

- momentul luarii deciziei Mld

- momentul inceperii constructiei Mic

- momentul punerii in functiune Mpf

- momentul scoaterii din functiune Msf

          Intre cele patru momente se intind anumite etape sau durate si anume ,intre Mld si Mic exista durata de proiectare (c),  intre Mic si Mpf exista durata de executie (d). intre Mpf si Msf avem  durata de functionare ( Df).

Suprafata hasurata reprezinta fluxurile de valori care au loc in diferite etape sau durate astfel in decursul duratei de proiectare se consuma un anumit consum din investitie (Ih)

Ih = costul proiectelor + executia

In decursul duratei de functionare se aloca resurse sub forma de costuri anuale (Ch) si tot in aceasta perioada se obtin efecte nete sub forma de Ph.

Momentele de referinta alese pentru actualizare determina marimi diferite ale valorilor actualizate, in functie de procedeul utilizat pentru actualizare, dar indicatorii de eficienta economica ai investitiilor rezultati din compararea, daca marimile actualizate au aceeasi marime indiferent de momentul de referinta ales.Ceea ce este important este faptul ca toate valorile sunt recalculate in unitatile aceluiasi moment de referinta, adica sunt facute comparabile.

6. Randamentul economic al investitiilor si durata de recuperare a investitiilor in forma dinamica, actualizati la diferite momente de referinta

• In forma statica randamentul economic al investitiilor,  se calculeaza cu ajutorul relatiei  unde,  Pn = profit net si It = investitie totala

Re=

- indicatorul exprima profiturile nete la 1 leu investit dupa ce s-a recuperat leul investit.

• In forma dinamica indicatorul are aceea relatie de calcul ca si cel static, numai ca in locul marimilor statice se introduc marimile actualizate.

Rea=                                              unde PTA = profit total actualizat

                                                                     ITA= investitia totala actualizata

In forma statica durata de recuperare are relatia

D=                                                                    IT= investitia totala

                                                           unde   Ph = profitul din anul h

            In forma dinamica nu se mai poate utiliza aceea relatie de calcul chiar daca se inlociuesc marimile statice cu cele dinamice, aceasta se explica prin faptul ca profitul anual variaza in fiecare an, fapt ce-l face imprevizibil si de fapt imposibil de raportat la investitia totala actualizata.

            Pentru calculul duratei de recuperare in forma dinamica se pleaca de la continutul indicatorului, durata de recuperare, el exprimand perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit, respectiv acea perioada in care investia efectuata este egalata de profit. In acest mod punem conditia ca investitia totala actualizata sa fie egalata de profitul actualizat obtinut intr-o anumit perioada de timp, perioada care reprezinta durata de recuperare in forma dinamica.

ITA = PAD’                              unde ITA = investitia totala actualizata

                                                           PAD’ = profit actualizat obtinut intr-o perioada de timp D’

              Determinarea concreta a perioadei de recuperare in forma dinamica D’ se face in mod diferit in functie de faptul ca profiturile anuale sunt sau nu sunt considerate constante pe parcursul duratei de functionare. Se poate stabili o anumita relatie de calcul a duratei de recuperare in forma dinamica.

   Randamentul economic al investitiilor si durata de recuperare in forma dinamica actualizata la inceperea constructiei

    Desi  al doilea moment in ordine cronologica, dupa luarea deciziei, am considerat ca nu este atat de important si semnificativ momentul luarii deciziei dat fiind faptul ca durata de proietare este de regula destul de scurta si cheltuielile de investii nu sunt in volum asa de mare.

In ceea ce priveste investitia totala actualizata utilizam fluxurile de investitii care tin cont de momentul de timp

ITA =                                                        unde           ITA= investitia totala actualizata

                                   

                                                                                     Ih = investitia reailizata in anul h din cursul duratei de exccutie d

                                                                                        = factor de actualizare pentru anul h

PTA=   si        PTA=

unde PTA = profituri totale actualizate la momentul inceperii constructiei

             Ph = profitul obtinut in anul h din cadrul duratei de functionare Df

                = factor de actualizare pentru anul h

REA=                                 fluxuri  de valori in functie de timp

REA=     

-fluxuri de valori exprimate in functie de durate si in care randamentul economic actual reprezinta randamentul economic actual la momentul inceperii constructiei.

PTA=Pk                     Pk-profit annual considerat constant

REA=                raportat la profitul actualizat

• Randamentul economic al investitiilor si durata de recuperare in forma dinamica ctualizata la momentul punerii in functiune

        Momentul de referinta  in acest caz succede momentul constructiei, fapt ce face ca  investitia sa se deruleze inainte de acest moment, iar profiturile  dupa momentul de referinta pentru determinarea marimii investitiilor totale actualizate vom utiliza procedeul de actualizare prin compunere in care

ITA=

-Ih = investitile realizate in anul h in cadrul duratei de functionare d

 (1+a)h= factorul de actualizare in momentul inceperii constructiei

p = momentul inceperii constructiei

- relatia de mai sus are in vedere fluxurile de investitii exprimate in momente de timp: tinand cont de legatura dintre momentele de timp si durate, respectiv p se afla fata de momentul de referinta 0 departare de timp egala cu durata de executie ( p = d) iar momentul scoaterii din functiune v seafla fata de momentul de referinta la o departare de timp egala cu durata de functionare (v = Df )

- vom putea scrie expresia ITA la momentul punerii in functiune cu ajutorul fluxurilor de investitii exprimata sub forma de durata

                                   ITA =

- in ceea ce priveste determinarea profiturilor totale actualizate dat fiind faptul ca acestea se deruleaza dupa momentul de referinta se va utiliza procedeul de actualizare prin discontare

PTA =                             in care PTA = reprezinta profiturile totale actualizate la momentul punerii un functiune

                                                                Ph = profitul din anul h in cadrul duratei de functionare

                                                                   = factor de actualizare daca profiturile sunt exprimate in functie de durate

atunci

PTA=

- in ipoteza in care profiturile anuale sunt constante numarul de ani este dat de durata de functionare (Df) atunci

PTA=

Rea =         Rea =

-          pentru calculul duratei de recuperare in forma dinamica (D) va trebui sa se determine profitul actualizat obtinut in decursul duratci de recuperare actualizata

PAT’=PK-                   D’=

• randamentul economic al investitiilor si durata de recuperare in forma dinamica actualizate la momentul scoaterii din functiune

Momentul scoaterii din functiune este ultimul moment, succedand duratei de executie si duratei de functionare.

ITA=           unde ITA = investitiile totale actualizate la scoaterea din functiune

                                                     S = momentul scoaterii din functiune

                                                      p = momentul inceperii

ITA =           unde Df= durata de functionare

d = durata de executie

PTA =

REA=         REA=    REA=         

- pentru a calcula durata de recuperare in forma dinamica va trebui sa determinam profiturile actualizate PAD’

PAD’=

D’ =

                   

Analiza economica si financiara a proiectelor de investitii

            Transpunerea in practica a unui proiect de investitii produce efect atat la nivelul obiectvului de investitii cat si la nivelul economiei nationale. De aceea in analiza eficientei unui proiect de investitii utilizarea tehnicii actualizate trebuie facuta distinctie intre cele doua puncte de vedere. Pe de o parte pentru orice proiect este necesara cunoasterea beneficiului total, a productivitatii si rentabilitatii la nivelul economiei nationale, corespunzator tuturor resurselor angajate in proiect indiferent de natura acestora (resurse proprii, credite sau alocatii de la stat) si indiferent de cine beneficiaza de efectul obtinut, aceasta constituie o analiza economica a proiectului de investitii. Pe de alta parte este necesara realizarea unei analize la nivel de obiectiv de investitie in conditii specifice ale fiecaruia si in conjunctura pietei aceasta formand ceea ce numim noi analiza financiara a proiectului de investitii.

Trebuie mentionat ca intre cele doua tipuri de analiza nu exista deosebiri esentiale in ceea ce priveste tehnicile, calculul, respectiv natura acestora si modul lor de considerare.

• Analiza economica  a proiectelor de investitii se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte  1.utilizarea preturilor de referinta sau a preturilor “umbra” care reprezinta acele preturi  debarasate de orice element de politica fiscala, vamala, preturi care ar putea fi utilizate in economie in conditii de echilibru perfect si de concurenta perfecta. Se recomanda utilizarea preturilor de pe piata mondiala avandu-se in vedere un curs valutar cat mai real al leului.

2. La stabilirea marimii veniturilor si a cheltuielilor nu se iau in considerare subventiile, taxele, impozitele si in general orice transfer de valoare.

3. Luarea in considerare a unor costuri si beneficii secundare plecand de la faptul ca in anumite cazuri relaizarea proiectului poate duce la costuri si efecte in afara acestuia cu alte cuvinte in cadrul analizei economice se va lua in considerare beneficiul societatii corespunzator tuturor resurselor angajate  in realizarea proiectului indiferent de cine contribuie la constituirea acestuia firma, banca, statul si indiferent cine beneficiaza de rezultatele obtinute de pe urma investitiilor       Din aceste considerente creditele nu sunt considerate cheltuieli ci ele fac parte din beneficiul total al proiectului urmand ca ulterior sa ia formele unor plati de transfer intre intreprinzator si banca, insititutiile financiar bancare sau bugetul statului. Fac exceptie imprumuturile externe, ratele de credit si dobanzile aferente acestora care constituie o cheltuiala si pentru economia nationala.

Indicatorii utilizati in analiza economica urmaresc sa cunatifice eficineta economica a unui proiect tinand cont de costuri si efectele pe care le presupune proiectul de investitii la nivel de economie nationala.

Raportul  venit /cost = raportul dintre valoarea actualizata a veniturilor si valoarea actualizata a costurilor

RVC=                       VAV>VAC

- se refera la durata de viata a proiectului si indica eficienta economica ceea ce presupune ca durata actualizata a veniturilor sa fie mai mare decat valoarea actualizata a costurilor

- calculul acestui indicator ridica o problema deosebita si anume a ratei de actualizare utilizata in determinarea celor doua marimi dinamice. Se recomanda utilizarea unei rate de actualizare cuprinsa intre 8 si 15%, rata ce reflecta optiunea de crestere economica in conditii normale. In cazul in care raportul venituri cost este subunitar la rata de actualizare considerata corespunzator inseamna ca proiectul este ineficient si ca atare nu se justitica investirea capitalului intr-o asemenea investitie.

            Un al doilea mod de analiza a eficientei unui proiect consta in scaderea cheltuielilor anuale ( investitii sau de productie) din veniturile anuale pentru obtinerea asa numitei imagini a beneficiului net sau ceea ce numim fluxul de numerar, respectiv efectul brut realizat.                                                                                     

- cu cat aceasta rata interna de rentabilite este mai mare cu atat proiectul este mai puternic, mai  viabil si cu atat eficienta economica este mai ridicata.

1. Cursul de revenire net actualizat ,testul BRUNO este un indicator care ne arata dimensionarea cornpetitivitatii muncii nationale pe plan international. Are urmatoare elemente:

-venitul obtinut in valuta din exportul de produse

-cheltuieli in valuta  ncesare pentru realizarea si functionarea obiectivului de investitii importuri pentru investitii sau productie, cheltuieli de moneda nationala pentru realizarea obiectivului de investitii si functionarea lui si rata de actualizare

CRNA=

Investitia anuala in moneda nationala

 Ch = cheltuieli anuale de productie in moneda nationala

 V’h = venitul anual in valuta

 C’h = cheltuielile anuale de explotare in valuta

 I’h = investitia in anul h in valuta

            Analiza financiara a proiectelor de investiti se face la nivel de obiectiv sau de investitor,indiferent care este natura acestuia. Se iau in considerare urmatoarele aspecte:

1. utilizarea preturilor practicate in economia tarii pe piata interna, atat pentru produsele din tara cat si pentru cele din import:

2. in stabilirea marimii cheltuielilor si a veniturilor se iau  in calcul subventiile, taxele, impozitele,etc.

3. in calculul indicatorilor de eficienta financiara se tine cont de costul resurselor pe toata durata de viata a proiectului (realizare + functionare investitiei) precum si de destinatia veniturilor care se realizeaza.

             In cadrul analizei economice se regasesc indicatorii de analiza financiara numai ca au specific faptul ca marimile de calcul sunt de alta natura, specific analizei financiare imprumuturile din perioada de executie sunt considerate cheltuieli. In afara de indicatorii analizei economice mai sunt si indicatori specifci analizei financiare. Acestia au la baza informatii oferite de o serie de documente ce insotesc proiectul de investitii. Aceste documentatii de analiza financiara sunt:

-situatia veniturilor si a cheltuielilor

- situatia beneficii - pierderi

- situatia surselor - utilizarea fondurilor (situatia privnd fluxul de numerar proiectat)

              Aspecte:

a) lichiditatea patrimoniala care arata capacitatea investitiilor de a-si acoperi obligatia de plata pe termen scurt si poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatorilor:                                           

• rata curenta = active curenta / pasive curente            , iar valoarea optima a indicatorului este 1,5 la 1

-active curente – stocuri, materii prime, materiale, plasamente care constau in actiuni la alte firme

- pasive curente — furnizori si creditori, imprumuturi pe termen scurt primite de la alte firme credite bancare pe termen scurt  avansuri primite de la clienti, etc

• rata rapida =  active curente- stocuri / pasive curente iar valoarea optima a indicatorului este 1 la 1

b) solvabilitatea care exprima capacitatea investitoru!ui de a-si achita datoriile totale prin valorificarea tuturor activelor sale

c)rentabilitatea exprima capacitatea investitorului de a-si acoperi cheltuielile din venituri si de a obtine profit, se masoara cu rata rentabilitatii generale

rata rentabilitatii generale =profit net/cheltuieli totale x 100

       Dupa analiza de ansamblu urmeaza o analiza propriu zisa a proiectului de investitii cu ajutorul datelor continute in documentatii:

- situatia veniturilor si cheltuielilor, stabilesc rezultatul activitati de productie, profiturile ramase dupa acoperirea din incasari a cheltuielilor din exploatare a amortizarii, a dobanzilor, a impozitelor, proiectlui este capabil sa acopere cheltuieliie si sa realizeze venituri in prezent si viitor, ca indicator este rata de acoperire a dobanzii,

- utilizarea surselor si utilizarea fondurilor prezente, prezinta proietia financiara pe intreaga durata de viataa a proiectuiui si a principalelor surse financire si destinatia acestora, ca indicator este rata

 acoperire a datoriilor sau gradul de acoperire a serviciilor datorie;

- bilantul proiectat se intocmeste conform principiului cunoscut a echilibrului dintre totae mijloacele evidentiate in activ si totalul surselor inregistrate in pasiv, raportand activele curente la pasivele curente obtinem rata curenta care constituie un indicator de caracterizare a lichiditatii patrimoniale.

d) pragul de rentabilitate reprezinta volumul minim de productie  ce trebuie obtinut incat sa fie acoperite integral cheltuielile din venituri. La acest nivel al productiei profitul este egal cu zero, iar cheltuielile sunt egale cu veniturile.

         Pr=                                                                  unde pvu = pret de vanzare unitar

e) parghia financiara este proportia optima dintre fondurile proprii si cele imprumutate in realizarea unui proiect.

Pf=

 Rr =rata rentabilitatii

RD = rata dobanzii

FP = fonduri proprii

- parghia financiara permite aprecierea CTML optima  a marimii creditelor pe termen mijlociu si lung necesar realizarii unui obiectiv de investitii.

     Analiza eficientei realizarii unui proiect de investitii , dar mai ales analiza financiara nu poate fi consderata incheiata daca ea nu se refera la analiza sensibilitatii ratei interne de rentabilitate sau ceea ce reprezinta testul de sensibilitate. Aceasta analiza urmareste sa estimeze care va fi nivelul ratei interne de rentabilitate (economica sau financiara) ca urmare a influentei asupra veniturilor sau costurilor a unor factori de risc (senzitivitate) cum ar fi :

a) cresterea  pretului la materii prime , materiale, energie, combustibil ;

h) nerealizarea productiei prevazute sau scaderea preturilor de vanzare;

c) evolutia cursurilor valutare ;

d) prelungirea duratei de realizare a proiectului, respectiv amanarea realizarii venitului.

        Analiza sensibilitatii ratei interne de rentabilitate reprezinta nn mijloc simplu si direct de aborda problema riscului si a incertitudinii in cadrul procesului investitional.

        Determinarea capacitatii optime de productie si amplasamentulul optim a obiectivului de    investitii

           Capacitatea unui obiectiv de investitii este indicatorul cu caracter general nelipsit nici unui obiectiv de investitii. De marimea capacitaii de productie depind si ceilati indicatori cu caracter general : numarul de persoane, costul anual, volumul productiei, precum si indicatorii de baza dintre care valoarea investitiei este hotaratoare.Daca am aproxima dimensiunea unui obiectiv de investitii plecand de a marimea nevoii de bunuri si servicii in dimensiunea de productie acest mod nu tine seama de :

- nevoia de bunuri si servicii poate fi satisfacuta in mai multe variante de capacitate, ca marime,dar numai una este optima

- dimensiunea capacitatii obiectivului de investitii este determinata atat de nevoia interna cat si de disponibilitatile pentru export

- in determinarea variantei optime se tine seama si de posibilitatile viitoare de dezvoltare a obiectivului de investitii

-trebuie sa tinem seama de structura economiei nationale a ramurii in care se incadreaza obiectivul. posibilitatea de specializare si cooperare intre unitati.

               Marimea  unei unitati economice in general poate avea mai multe forme de manifestare :

-numarul de personal, valoarea mijloacelor fixe, capacitatea de productie, marimea productiei,cifra de afaceri.

                In actuala configuratie a economiei romanesti se cauta sa se infiinteze cat mai multe intreprinderi mici si mijlocii in detrimentul colosilor mari.

               Marimea optima a unei economii costituie acea dimensiune care corespunde cel mai bine unei anumite cerinte: obtinerea unor efecte economice maxime la un anumit volum al resurselor consumate, minimizarea consumului, efecte economice maxime la o unitate de efort consumat.

              Optimul unei unitati economice trebuie stabilit in raport cu un anumit criteriu ales de investitor, drept criteriu in dimensionarea optima a unei unitati economice pot fi: maximizarea efectelor, minimizarea costurilor, maximizarea eficientei economice.

               Metode de determinare a capacitatii optime de productie a obiectivelor de investitii

             Aflarea marimii optime ca valoare de proiect se poate face fie utilizand metoda statica, fie metoda modelarii economice matematice.

             Metoda statica  este utilizata in determinarea marimii optime a unui obiectiv de investitii se bazeaza pe studiu corelatiei dintre costuri sau efecte si dimensionarea intreprinderii, studiu conditionat de existenta unor informatii destul de precise in acest sens.Criteriul cel mai utilizat in optimizare este minimizarea costurilor totale ocazionate si realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii.

           Acceptand drept criteriu de optimizare minimizarea costurilor se impune aflarea unor functii matematice care sa exprime evolutia acestor doua categorii de cost. Functia care estimeaza cel mai bine evolutia costurilor de investitii este egala cu:

Yi =axb                  in care  cheltuieli de investitii necesare pentru realizarea unei capacitati                                                                              de investiti

                                             Ab parametrii functiei

             Costurile cu exploatarea, care pot sa creasca proportional cu costul productiei sau pot sa fie  proportii diferite sau chiar neschimbate si se poate face o delimitare in costuri fixe si costuri variabile.

Ye = k + Cd              in care care Yc = costuri totale d produc;ie necesare unei capacitati de dimensiunea x

k = costuri fixe

             Din punct de vedere matematic ambele fiunctii au ca optim x = 0, fiind crescatoare ceea ce din punct de vedere economic este un non sens. Pe investitor il intereseaza realizarea unei capacitati de productie cu cheltuieli de investitii si de exploatare minime pe unitatea de produs, respectiv cu cheltuieli specifice minime.

             Analiza celor doua categorii de cheltuieli specifice in cazuri reale demonstreaza ca atat cheltuielile specitice pentru investitii ( yi ) cat si cele de explotare ( ye) la un volum mic al capacitatii de productie au o valoarea ridicata scazand pe  masura cresterii marimii capacitatii de productie pana la un punct minim (diferit al investitiilor specifice de cel al cheltuielilor unitare) dupa care cresc din nou

Yt = a o+a + a in care y = costuri specifice totale (de investitii de exploatare)

x = capacitatea de productie a a a parametrii functiei care I = valoarea investitiei

yt=

Ch = costul anual de functionare

Q = rnarimea capacitatii de productie

Df = durata de functionare a obiectivului

q = rmarimea capacitatii de productie

              Graficul evolutiei costurilor specifice totale precum si cele unitare si a investitiilor unitare se prezinta ca:

            Metoda modelarii utilizata in determinarea marimii optime a capacitatii de productie a unui obiectiv de investitie

           Aceasta metoda conduce la o rezolvare mai riguroasa prin faptul ca ea presupune o analiza mai larga a acesteia extinzandu-se si la aspectele amplasarii acestor obiective , a delimitarii ramururilor de productie, a specializarii si cooperarii intre acestea. Stiind ca in mod logic se porneste de la stabilirea necesarului de bunuri si servicii pentru o perioada viitoare se impune o analiza a capacita existente si cat ramane a se acoperi prin extinderea capacitatii in functiune si prin constructia de noi capacitati.

           1. In cazul extinderii capacitatii existente s-a constatat ca atat pentru investitiile specifice cat si pentru costul unitar se   pot face fie pe baza unor metode statistico-matematice, fie pe baza unor calcule comparative niste estimari destul de exacte de valori reale.

Curba costului unitar

In ceea ce priveste continutul economic al functiei se refera la cheltuieli de investitii, de productie si transport astfel ca functia sa aiba urmatoarea forma:

          minim

  z = investitia specifica medie corepsunzatoare pentru cazul cand se produce cantitatea xi

 c = costul mediu de productie corespunzator pentru cazul cand se produce cantitatea xi

 d = valoarea inversa a coeficintilor corespunzatori pentru cazul cand se produce cantitatea xi

  t = costul unitar de transport pentru produsele finite

  xi = cantitatea ce urmeaza sa se produca pe agregatul de capacitate xi

 Ti = cost unitar de transport pentru produse finite

Modelul matematic al problemei de determinare a capacitatii optime a obiectivului la care urmeaza sa se faca extinderea trebuie sa contina si un sistem de restrictii adecvat care sa delimiteze din cadrul poligonului solutiile posibile, acea solutie care sa rarspunda cerintelor de optim.

             Trebuie sa avem in vedere insa ca variabilele xi pe care le determina oricare din valorile de pe axa numerelor reale pozitive ori in conceptia modelarii xi trebuie sa fie cuprinse intre anumite limite stabilite dinainte fapt ce face necesara introducerea in sistemul de restirctii a unei conditii care sa impuna variabilelor xi sa varieze intre o limita minima si una maxima.

Li≤xi≤Ls                      , incare Li = limita inferioara si Ls = limita superioara

          2. In cazul constructiei de noi capacitati apar probleme legate de dimensionarea obiectivului de investitii. Se urmareste minimizarea costurilor totale de investitii, de productie si de transport, Variabila principala dintr-un model de determinare a capacitatii optime este Xijkpr si ea desemneaza nivelul la care urmeaza sa se situeze o productie realizata cu capacitatea sau utilajul de marime i in cadrul intreprinderii p din materia prima asigurata de furnizorul j avand ca destinatie beneficiarul k in sortimentul r.

ijkpr   ≥M      in care M — limita superioara a productiei din sortimentul r care  nu poate fi depasita

       Indicatorii si metodele de alegere a amplasamentului optim a obiectivului de investitii

            Fundamentarea amplasamentului unui obiectiv de investitii trebuie sa aiba la baza o analiza riguroasa a tuturor factorilor si criteriilor care pot interveni in luarea deciziei de amplasare. Exista  doua mari grupe de criterii care stau la baza alegerii amplasamentului de investitii:

            1. criteriul economic — apropierea de sursa de materii prime, surse energetice, centre de desfacere si utilitati

            2. criteriul social — sunt mai putin importante pentru investitori dar asigura o stabilitate macroeconomica la nivel de tara

1. distanta medie de transport

- materii prime

dn=

                                                dn = distanta medic de transport a materiilor prime

                                                dm = distanta medic de transport a materiilor prime de Ia

turnzotul i

                                               Qmn = cantitatea de materii prime transportate de Ia turnizorul i

                                               S = numarul furnizorilor de mate prima

- produse finite

dp  =                                         dp = distanta medic de transport a produselor finite

                                              dpj = distanta medic de transport a produsleor finite de la furnizor

                                              Qpj = cantitatea de produse finite transportate La heneticiarul I

                                               V = numarul centrelor beneficiare

2. coeficientul de greutate

-se calculeaza ca raport intre cantitatea totala de materii prime transportate si cantitatea de produse finite

Kg=                                         K = coeficient de greutate

                                               Qmi ,Qpj = au aceea semnificatie ca mai sus

Daca Kg este mai mare decat 1 inseamna ca obiectivul de investitii se va amplasa in apropiere de sursele de aprovizionare cu materii prime, daca coeficientul Kg este mai mic dec 1 obiectivul de investitii se va amplasa in apropierea centrelor de desfacere a materiilor finite.

3. coeficientul  costului de transport

Kc=

                                                 Kc =coeficientui costului de transport

                                                 tmi = tariful de transport al materiei prime

                                                 tpj   = tariful de transport al produselor finite

Daca avem la numarator cheltuieli de transport a materiilor prime iar la numitor cheltuieli de transport a materiilor finite coeficinetul Kc este mai mare decat 1, atunci obiectivul de investiti este mai aproape de materiile prime iar daca este mai mic decat 1 este mai aproape de desfacerea produselor finite. Acest indicator nu tine seama de marimea investitiilor si nici a costului de productie.

4. cheltuieli totale echivalente ca natura si timp

- este cel mai complex indicator pentru ca el ia in considerare toate categoriile de cheltuieli diferentiate   pe variante de amplasament

Kt=

                                            Kh = cheituieli totale echivalente in natur i timp

                                            ih = investitii in anui i

                                            C ‘ph = cheltuieli de productie exclusiv amortizarea

                                             Cth = cheltu eli de transport in anul h

              Alegerea variantei optime de amplasament a obiectivului de investitii cu ajutorul acestor indicatori este posibila numai prin folosirea metodelor de optimizare multicriteriala deoarece fiecare varinata prezinta o caracteristica sau mai multe care sunt cele mai bune fiind imposibila utilizarea unor metode empirice.O sinteza a teoriei deciziilor multicriteriale conduce la o grupare a acestora in patru directii de cercetare:

a) scoala ronaneasca  de teoria deciziei care are ca realizare metoda dominantei si metode K

b) scoala franceza

c) scoala americana de teoria utilitatii

d) programarea matematico- multicriteriala.

           Determinarea necesarului de investitii pentru asigurarea cresterii economice                 Determinarea necesarului de investitii cu ajutorul indicelui de eficienta economica

            Pentru a determina necesarul de investitii pentru o perioada urmatoare este necesara parcurgerea unei suite de etape in care punctul de plecare il constituie o analiza referitoare la identificarea, evaluarea si ierarhizarea nevoii de bunuri si servicii ce trebuie obtinute pentru acoperirea acestor nevoi. Intr-o prima aproximare se poate stabili volumul necesar de investitii plecand de la legatura de cauzalitate dintre investitii si volumul productiei, legatura formalizata de indicatorii de eficienta economica a investitiilor, denumita investitia specifica

                    Is =                      in care I= volumul investitiilor

                                                           Q= Volumul productiei

             Deoarece investitia specifica este foarte diferita de la un obiectiv la altul, de la o ramura la alta este indicat a se utiliza o investitie specifica  medie sau mai exact sa se ia in considerare structura productiei  ( s ).

             In aceste conditii putem spune ca volumul  necesar de investitii este in functie de structura productiei (s). marimea investitiei specifice (Is) si volumul productiei (Q). Un astfel de mod de determinare a volumului necesar de investitii contine un grad mare de aproximare, indicandu-ne cel mult un ordin de marime. Aceasta deoarece productia nu este rezultatul direct al investitiei realizate ci al mijloacelor puse in functiune cu ajutorul investitiei. Ca atare trebuie stabilita mai intai valoarea mijloacelor fixe ce trebuie puse in functiune  pentru a realiza un anumit volum al productiei. Aceasta se infaptuieste plecand de la legatura de cauzalitate dintre mijloacele fixe si volumul productiei, legatura data de indicatorul eficienta fondurilor.

  e=                   Q=volumul productiei;F= valoarea mijloacelor fixe

           Cunoscand marimea lui e precum si volumul productiei se poate stabili marimea mijloacelor fixe de care este nevoie intr-o perioada viitoare astfel:

F =  f()               in care F necesarul de mijloace fixe,  necesarul de fonduri

La  valoarea mijloacelor fixe determinate cu aceasta relatie trebuie adaugate si valorile mijloacelor fixe care trebuie puse in functiune pentru a le inlocui pe cele ce trebuie scoase din functiune, ca urmare a expirarii duratei normale de functionare (∆F) F = F + ∆F . in care F necesarul total de mijloace fixe, ∆F necesarul de mijloace fixe pentru inlocuirea celor scoase din functiune ca urmare a expirarii duratei normale de functionare.

          Alt indicator este investitia la 1 leu mijloace fixe If = in care IF necesarul de investitii pentru   1 leu mijloace fixe, I valoarea investitiilor, F valoarea mijloacelor fixe. In aceste conditi necesarul de investitii este in functie de If. F . S , I = f (If, F , S).

                  Determinarea necesarului de invesititii cu ajutorul functiilor de productie

          Legatura care exista intre rezultat si factorii care determina aceste rezultate este o preocupare a stiintei economice si are in vedere dependenta dintre volumul productiei (rezultate) ale activitatii economice (PIB, profit) care constituie variabile dependente si forta de munca (volumul mijloacelor fixe) care constituie variabile independente sau factoriale. Matematic ele se exprima printr-o functie I = I (x1, x2…. xi ) in care I  variabila rezultativa dependenta, x1,x2..variabile independente ( factoriale ).

           Modelarea dependentei dintre rezultate si factorii care le determina este data de functia de productie. Cea mai cunoscuta functie utilizata, inca din 1928 in SUA si care poarta numele celor care au utilizat-o prima data este Cobb si Douglas si are urmatoarea forma:

          Q = q x m                     

            in care, Q este productia, m  munca (numarul de persoane ocupate),  k capitalul in functiune, a coeficienti de elasticitate, q factorul de proportionalitate. Cobb-Douglas exprima substituirea factorilor primari - munca si capital exprimat cantitativ, aspectul calitativ exprimat prin eficienta este neglijat de aceasta functie, fapt ce face ca functia sa nu poata fi utilizata in calculul de previziuni pe termen lung.

           Modalitatea practica pentru considerarea directa a factorilor calitativi se poate asigura usor plecand de la relatia de calcul a productivitatii muncii:

 

     W=                          in care Q= volumul productiei M, numarul de persoane ocupate

            Plecand de la aceste considerente Ion Romanu propune o noua functie de productie care depinde de numarul de persoane ocupate, volumul mijloacelor fixe, productivitatea neta a muncii si productivitatea neta a mijloacelor fixe.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 271
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved