Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

EFECTELE UMAN-GEOGRAFICE ALE PARTICULARITATILOR BIOLOGICE ALE FIINTEI UMANE

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



EFECTELE UMAN-GEOGRAFICE ALE PARTICULARITATILOR BIOLOGICE ALE FIINTEI UMANE



1. Obiectivele unitatii de invatare nr. 9

Dupa studierea acestui capitol veti fi capabil sa intelegeti urmatoarele aspecte :

ca, dupa cum am vazut in unitatea de invatare precedenta, desi subspecia umana actuala este rezultatul unei evolutii destul de indelungate, pe linia dezvoltarii capacitatii sale intelectuale, a constientizarii si organizarii, totusi omul nu se poate desprinde cu totul de celelalte fiinte vii, el pastrandu-si, ca si celelalte mamifere, o serie de constante biologice fundamentale;

ca aceste constante nu se pot modifica in mod subiectiv;

ca aceste constante ii obliga pe locuitorii planetei la o serie de adaptari ingenioase, atunci cand isi schimba mediul de viata;

ca aceste constante biologice reprezinta unul din factorii fundamentali ai formarii actualei distributii a populatiei umane in cadrul ecumenei.

2. Rolul somato-fiziologic al conditiilor climatice si efectele acestora asupra consistentei ecumenei


Umanizarea zonelor de mare altitudine este extrem de dificila, din cauza insuficientei oxigenului.


2. 1. Oamenii sunt adaptati, in primul rand, la o anumita presiune atmosferica, mai mult sau mai putin apropiata de presiunea normala, de la nivelul marii. Odata cu cresterea altitudinii, presiunea atmosferica se reduce si, implicit, scade presiunea oxigenului atmosferic, ceea ce produce dificultati in oxigenarea sangelui, care se manifesta prin reducerea capacitatii de efort fizic si intelectual iar la altitudini mai mari - prin aparitia asa-numitului "rau de munte".



Cele mai inalte asezari permanente sunt in zona intertropicala

Locuitorii care traiesc de mult in zona inalta

s-au adaptat somatic si fiziologic

Sunt si multe alte cauze ale densitatilor umane mici din zona inalta.

Omul - o fiinta foarte sensibila la frig si

caldura

Cum a luptat omul cu frigul

Locuinte simple dar bune

termoizolatoare


Scaderea presiunii atmosferice odata cu cresterea altitudinii duce la aparitia unui plafon superior al habitatului permanent, deasupra caruia omul nu mai poate depune o munca sistematica decat in conditii artificiale. Nivelul altitudinal la care se afla acest plafon este mai inalt in zona intertropicala, unde inaintarea omului in altitudine este favorizata de valorile mai ridicate ale temperaturii, si este mai coborat in zonele reci si temperate, unde si temperaturile scazute intervin ca element limitativ al umanizarii. In consecinta, cele mai inalte asezari umane permanente s-au putut constitui in zona andina a Americii de Sud cu un record de 5 600 m) si in Podisul inalt al Tibetului. In Muntii Alpi, din zona temperata, in schimb, cea mai inalta asezare umana permanenta nu trece de altitudinea de 2 478 m iar in zona polara plafonul superior al habitatului permanent coboara pana aproape de nivelul marii.

Populatiile care traiesc in zonele inalte ale Globului prezinta, insa, si unele adaptari somato-fiziologice la o presiune atmosferica scazuta : cresterea numarului de globule rosii din sange, care asigura o oxigenare corespunzatoare a acestuia, si cresterea proportionala a capacitatii toracice din volumul total al corpului.

Presiunea atmosferica scazuta joaca rolul unui factor limitativ important in procesul de umanizare al zonelor inalte, mai ales ca se conjuga si cu alti factori defavorabili - conditii naturale improprii culturii plantelor, datorita solurilor sarace si temperaturilor scazute, versanti puternic inclinati si instabili, frecvent afectati de torenti de pietre si avalanse, suprafete intinse acoperite de zapezi permanente si ghetari, toate creand dificultati in trasarea cailor de comunicatie si organizarea asezarilor, in ultima instanta explicand densitatile umane mici din cele mai multe din lanturile montane ale Globului.

2. 2. Temperatura aerului, umiditatea si vantul Organismul uman este deosebit de sensibil la oscilatiile de temperatura, adaptandu-se cu mare greutate la temperaturile scazute, ca si la cele ridicate, deoarece intervalul termic in cadrul caruia omul resimte o senzatie de confort fizic este cuprins doar intre + 160 C si + 230 C.

La temperaturi mai mici de + 160 C omul trebuie sa-si asigure fie o locuinta termoizolanta, eventual incalzita artificial, fie protectia corpului cu ajutorul unei imbracaminti termoizolante, care reduce pierderile de caldura, fie un aport suplimentar de energie calorica, prin cresterea consumului alimentar si activarea metabolismului.

Izolarea termica, asigurarea unui microclimat artificial de interior (ca si protectia impotriva precipitatiilor si a vantului) depind intr-o masura apreciabila de tipul de locuinta. Unele grupuri umane au imaginat, inca din timpuri indepartate, locuinte aparent primitive, chiar mobile si demontabile, dar care asigura o foarte buna


protectie termica, asa cum sunt iurta mongolilor, confectionata din pereti demontabili, din pasla, sau igluul din blocuri de zapada, al eskimosilor. Foarte bune termoizolante sunt si locuintele trogloditice sapate in peretii de roca (de exemplu, locuintele din Podisul de Loess, din China), ca si cele din lemn, dominante in zona padurii boreale de rasinoase, spre deosebire de locuintele din piatra, caramida sau lut, mai raspandite in zonele mai calde si mai sarace in paduri.


In Extremul Nord - predominarea imbracamintii de blana

Eskimosii - un popor adaptat fiziologic la frig

Retineti !!

Acolo unde apa este cel mai necesara,

acolo ea este si cea mai rara.


Dificultatea adaptarii omului la oscilatiile termice a impus utilizarea imbracamintii, mai intai in zonele de climatul rece, aceasta retinand un strat cat mai gros de aer, ca protectie impotriva pierderii de energie calorica a corpului - imbracamintea confectionata din blanuri de animale, cu firele de blana spre interior, asa cum este aceea a multor locuitori din nordul Eurasiei si al Americii de Nord.

La locuitorii din zona subpolara nordica, care traiesc din timpuri indepartate in conditii de clima rece (de exemplu, la eskimosi) s- au conturat, insa, si adaptari fiziologice la conditiile de frig : o capacitate sporita de metabolizare a rezervelor de grasime acumulate sub piele in perioadele cu un disponibil mare de hrana animala si un randament energetic al metabolismului mai bun; de altfel, si regimul alimentar al eskimosilor se caracterizeaza printr-o pondere ridicata a alimentelor bogate in lipide.

Dimpotriva, la temperaturi de peste + 230 C energia calorica produsa de corpul uman devine excesiva si se resimte nevoia unei dispersii mai active a caldurii corpului in atmosfera ambianta sau chiar a unei reduceri a productiei de caldura interna.

Reactia la temperaturi ridicate consta, in primul rand, in activarea transpiratiei, care permite cresterea evaporatiei de pe suprafata pielii, proces care consuma energie calorica, creand o senzatie de racorire, dar care implica un consum suplimentar de apa. Necesarul sporit si resursele foarte modeste de apa din regiunile tropicale si subtropicale aride explica, intr-o mare masura, densitatea umana foarte scazuta sau chiar absenta totala a populatiei, mai ales ca aceste neajunsuri se conjuga si cu alti factori limitativi pentru umanizare - lipsa de apa pentru cultura plantelor si cresterea animalelor, slaba pretabilitate a solurilor pentru culturi, dificultatea amenajarii si intretinerii unor cai de comunicatie etc. Pe de alta parte, locuitorii din zona calda a Globului, traind in conditii de temperatura ridicata din timpuri foarte indepartate prezinta adaptari somato-fiziologice specifice, care favorizeaza transpiratia - un numar mai mare de glande sudoripare in piele, o vascularizare mai bogata a acesteia etc.



Culoarea alba a imbracamintii

si a caselor dau o nota caracteristica zonei tropicale aride

Retineti si notati!!

De ce in Africa europenii au putut coloniza doar Maghrebul si

Africa de Sud ?

Vantul duce la cresterea evaporatiei.

Populatiile melanoderme sunt adaptate la o insolatie puternica


Si imbracamintea poate constitui o protectie impotriva caldurii excesive, ca si a insolatiei - imbracamintea confectionata din tesaturi usoare si permeabile, de preferinta din fire de bumbac, de culoare alba, care reflecta o proportie cat mai mare din radiatia solara directa si care permite evaporatia.

Culoarea deschisa, de preferinta alba, a majoritatii locuintelor din zona tropicala arida contribuie, de asemenea, la mentinerea unei temperaturi suportabile in interior.

Umiditatea atmosferei isi spune cuvantul asupra conductibilitatii termice a acesteia, o atmosfera mai umeda avand o conductibilitate termica mai mare; din aceasta cauza, o atmosfera rece dar uscata este mai usor de suportat decat o atmosfera rece si umeda, in primul caz conductibilitatea termica mai mica a aerului limitand pierderea de caldura de pe suprafata corpului.

Dintr-un alt unghi de vedere, umiditatea scazuta a atmosferei faciliteaza evaporatia de pe suprafata pielii si apara astfel corpul impotriva efectelor hipertermiei ; drept consecinta, climatele calde dar uscate sunt mai suportabile decat cele calde si umede, unde racorirea periferica a corpului uman este mai dificila - asa se explica adaptarea mai usoara a europenilor la climatele subtropicale semiaride (de exemplu, in Maghreb sau in Africa de Sud).

Efectele negative ale temperaturii se asociaza adesea cu acelea ale vantului, care, produce o crestere sensibila a evaporatiei la nivelul pielii si, deci, a cerintei de apa a organismului. Deshidratarea puternica a pielii, sub efectul vantului, face ca pielea locuitorilor din regiuni cu vanturi puternice, permanente si uscate, sa capete un aspect caracteristic, pergamentos, si sa se rideze inainte de vreme.

2. 3. Insolatia

Functionarea normala a organismului uman este dependenta si de o anumita cantitate, rezonabila, de lumina solara, insa insolatia excesiva poate fi daunatoare, in special ca urmare a efectului componentei ultraviolete a radiatiei solare. Organismul uman este protejat impotriva insolatiei excesive prin pigmentatia pielii, asigurata de un pigment de culoare inchisa, melanina. Rasele umane care s-au format in zone cu o insolatie intensa au pielea mai pigmentata si cu cat insolatia este mai redusa, cu atat pielea este de culoare mai deschisa, fapt care poate fi observat chiar si la pigmeii din padurea ecuatoriala, care au o piele ceva mai putin pigmentata decat negrii din zona subecuatoriala sau din zona tropicala arida, datorita umbrei oferite de padure si a nebulozitatii mai ridicate.



Negrii africani transportati cu forta in America de Nord au avut mult de suferit de pe urma rahitismului

Greutati de adaptare la lipsa de lumina

din iarna polara

Rolul climei nu trebuie nici exagerat dar nici minimalizat.

Cele mai multe zone cu un climat excesiv au ramas slab populate.

Climatele cele mai agreabile

Exista si zone cu un climat greu de suportat, insa bine populate, ca urmare a conditiilor exceptionale

de practicare a agriculturii


Pigmentatia pielii, fixata genetic, este foarte rezistenta in timp, chiar in cazul schimbarii radicale a mediului de viata, si, din aceasta cauza, populatiile melanoderme transplantate in zona temperata, unde insolatia este mai redusa, sunt destul de expuse rahitismului, deoarece cantitatea de ultraviolete care traverseaza, in noile conditii, ecranul melaninic devine insuficienta pentru a asigura productia normala de vitamina D in organism, vitamina indispensabila pentru buna functionare a metabolismului calciului, fosforului si magneziului.

Exista dificultati de adaptare si la un regim al luminii solare diferit de acela din zona de origine. Astfel, in zonele polare cei originari de la latitudini mai mici suporta cu mare greutate noaptea polara , ca si ziua polara, ambele tot atat de lungi, de cateva luni, un astfel de ritm al luminii provocand tulburari de ritm fiziologic.

2. 4. In concluzie, fara sa constituie niste bariere de netrecut, conditiile climatice creeaza diferente sensibile in directionarea adaptarii naturale sau constiente a grupurilor umane, adaptari necesare supravietuirii, in urma procesului de extindere a ecumenei.

Climatele excesive, asa cum sunt climatul polar, climatul subpolar, climatul ecuatorial si climatele aride, precum si climatul muntilor inalti, produc mari dificultati adaptarii fiziologice a organismului uman si dezvoltarii unei economii capabile sa asigure niste surse de subzistenta normale. Toate acestea au contribuit la mentinerea nivelului popularii la un minimum (de exemplu, in Groenlanda) sau chiar la absenta unei populatii stabile (pe intinse suprafete din interiorul Saharei s. a.).

Climatul temperat si climatul subtropical, de nuanta mediteraneana sau musonica, creeaza, in general, conditii naturale mai favorabile confortului fiziologic al organismului uman, precum si conditii mai bune de dezvoltare a agriculturii, mai ales daca tinem seama de faptul ca insasi subspecia noastra a aparut in climatul subtropical al Africii de Sud ; in mod obisnuit, regiunile care beneficiaza de astfel de climate suporta o populatie densa si cuprind nuclee ale unor vechi civilizatii., asa cum este acela al Europei mediteraneene.

Exista, insa, si regiuni destul de intinse cu un climat foarte greu suportabil dar care intretin o populatie foarte numeroasa si densa, asa cum este zona climatului tropical musonic din Asia de Sud si de Sud-Est : avem de a face aici cu o situatie de primat indiscutabil al unor conditii foarte favorabile pentru dezvoltarea de timpuriu a unei agriculturi deosebit de productive, insotit de constituirea unui sistem agricol eficient, care pot lasa pe un plan secundar disconfortul fiziologic.





Adaptabilitatea mai mare a tipurilor rasiale intermediare

Adaptabilitatea mai mare a metisilor


Diferentele de clima, ca urmare a unor adaptari de lunga durata ale organismului uman la aceste conditii, au contribuit intr-un mod esential la conturarea raselor umane, in cea mai recenta faza de evolutie a omului. Totusi, in pofida anumitor dificultati, rasele, subrasele si tipurile rasiale actuale au si o anumita suplete in adaptarea la noi conditii climatice, fapt demonstrat de migratiile umane care au avut loc in perioadele moderna si contemporana. Aceasta capacitate de adaptare este, insa, mai mare la grupurile umane mai putin specializate, cu trasaturi intermediare - dintre europoizi s-a adaptat cel mai bine la viata in mediul intertropical europoizii sudici, care au colonizat masiv America Latina, in vreme ce europoizii nordici au preferat colonizarea regiunilor cu un climat asemanator celui din Europa, - in America de Nord, sudul Australiei, Africa de Sud s. a.

Adaptarea este mult facilitata de metisarea noilor veniti cu populatia locala, tipurile rasiale mixte mostenind trasaturi de la rasele originare - un bun exemplu este acela al metisilor formati intre colonistii spanioli, pe de o parte, si amerindieni, pe de alta, acestia populand masiv unele tinuturi din America Latina (Mexicul, America Centrala, statele andine etc.).


Test de autoevaluare

1) De ce plafonul superior al habitatului permanent este mai inalt in zona intertropicala, in timp ce dincolo de cercurile polare acesta coboara aproape de nivelul marii ?

 
2) Care sunt locuintele cele mai bune termoizolatoare si in ce zone geografice se folosesc ?

3) De ce insolatia la sol este ceva mai redusa in zona ecuatoriala decat in zonele tropicale aride ?

Raspunsuri la aceste intrebari veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare.


3. Alimentatia umana si problemele geografice ale acesteia


Omul modifica planeta pentru a-si asigura alimentatia.

Retineti !

Alimentatia umana trebuie sa contina, in mod obligatoriu, trei componente.

Trebuie respectate niste norme cantitative in regimul alimentar.

Carentele alimentare au o distributie geografica specifica.


Conditia esentiala a subzistentei si dezvoltarii omenirii consta in asigurarea unei baze alimentare corespunzatoare, alimentatie pe care omul si-a obtinut-o in moduri foarte diferite pe parcursul existentei sale. Necesitatea asigurarii alimentatiei explica cele mai importante modificari pe care le-a adus omul in mediul sau de viata - defrisarea padurii si destelenirea stepelor, pentru extinderea terenurilor cultivate sau utilizate ca pasune si faneata, introducerea unor turme imense de animale domestice in regiuni in care acestea nu traisera initial, decimarea faunei spontane pe cea mai mare parte a suprafetei uscatului si pe o arie intinsa a Oceanului Planetar etc.

Fiecare grup uman are un anumit regim alimentar, notiune prin care se intelege totalitatea alimentelor si a preparatelor alimentare prin care grupul respectiv isi asigura existenta in decursul unui an. Dupa ce alimentele sunt consumate, ele sufera in organismul uman o transformare, printr-o serie de reactii biochimice, transformare care poarta numele de metabolism.

Pentru asigurarea bunei desfasurari a metabolismului si a unei functionari optime a intregului organism uman, regimul alimentar al omului trebuie sa cuprinda, intr-un mod echilibrat, urmatoarele trei componente :

- alimente energetice, care prin metabolizare asigura productia de energie calorica si mecanica : hidratii de carbon (glucidele), lipidele si, partial, aminoacizii (proteinele);

- alimente necesare cresterii si intretinerii tesuturilor : aminoacizii si o serie de elemente minerale, cum sunt calciul, magneziul si sodiul ;

- alimente cu rol de catalizator al proceselor metabolice : vitaminele si unele elemente minerale cu o concentratie mica (fierul, iodul s.a.).

Regimul alimentar trebuie sa asigure zilnic o anumita cantitate, normala, din toate aceste trei categorii de alimente, si anume :

- alimente energetice capabile sa elibereze prin metabolism, in medie, o cantitate de energie de 2 800 Kcal;

- proteine, intr-o cantitate de 74 g;

- elemente minerale : 800 mg calciu, 800 mg fosfor s.a.m.d.;

- vitamine : 60 mg vitamina C, 0,8 - 1 mg vitamina A etc.

Insuficienta sau, in situatii exceptionale - chiar lipsa anumitor elemente componente ale regimului alimentar, duce la o serie de tulburari ale dezvoltarii organismului uman, cu consecinte nefaste asupra sanatatii si capacitatii de munca fizica si intelectuala. Frecvent aceste carente au o anumita repartitie geografica :


- Insuficienta proteinelor duce la aparitia bolii kwashiorkor (manifestata, mai ales, prin edeme ale tesuturilor), foarte larg raspandita in statele afro-asiatice;


- Insuficienta vitaminei B1


provoaca boala beriberi,


Retineti !!


frecventa in regiunile cu un regim alimentar care se bazeaza pe

consumul de orez decorticat, deoarece tiamina este concentrata in coaja bobului de orez;

- Insuficienta sau lipsa vitaminei C (acid ascorbic), situatie frecventa la navigatorii din trecut sau la primii exploratori ai regiunilor polare, ca urmare a absentei in alimentatie a fructelor si legumelor proaspete, produce scorbutul;

- Insuficienta vitaminei D (ca urmare a unui consum redus de lapte), alaturi de carenta in alimentatie a calciului, magneziului si fosforului, duc la boli ale sistemului osos, cu o mare incidenta in zona ecuatoriala, unde solul si plantele contin cantitati prea mici de fosfor si calciu iar zootehnia este foarte slab dezvoltata;

- Insuficienta fierului, foarte important pentru asigurarea transportului oxigenului, de catre hemoglobina, provoaca anemii; in unele regiuni din zona intertropicala (bazinul lui Orinoco) exista obisnuinta de a consuma argile bogate in compusi ai fierului, pentru a preveni anemia;

- Insuficienta iodului (care, dintre alimente, are concentratii semnificative in peste si alte organisme marine) provoaca gusa si cretinismul (boli raspandite mai ales in regiunile cu un substrat cristalin, cum sunt unele zone de pe continentul african - pragul Azande, Camerun, estul Etiopiei s.a.);


In functie de conditiile geografice se pot produce si consumuri excesive

O multitudine de factori determina specificul regimurilor alimentare


Si consumul in exces a anumitor substante, in functie de particularitatile cadrului natural, poate fi daunator - de exemplu, consumul unei ape excesiv mineralizate (si pierderile mari de apa din organism, ca urmare a temperaturilor ridicate) favorizeaza aparitia litiazei renale, asa cum s-a constatat in unele regiuni aride ale Globului, mai ales in Egipt si in Asia de Sud-Vest. Surplusul de molibden din sol si apa explica frecventa mare a gutei (de ex., in Armenia).

Regimurile alimentare sunt deosebit de variate, de la un grup uman la altul, in functie de structura agriculturii practicate (in mare masura dependenta de conditiile pedo-climatice), de genul de viata, de veniturile materiale, de anumite particularitati etno- rasiale, de unele prescriptii rituale (de exemplu, la unele popoare din Africa Subsahariana, femeilor nu le este permis sa consume oua iar barbatilor - fructe) si de ponderea detinuta de munca fizica si de munca intelectuala in ansamblul activitatilor depuse. Pe de alta parte, unele grupuri umane, asa cum sunt negroizii, au capacitatea de a transforma in energie mecanica o proportie mai mare din alimentele energetice consumate, in loc de a le transforma in energie calorica, in vreme ce eskimosii au o capacitate mai ridicata de a metaboliza lipidele, in comparatie cu celelalte grupuri umane.



Un regim alimentar precar dar variat

Un regim alimentar caracteristic pentru tinuturile putin favorabile pentru cultura plantelor

Regimul alimentar al oamenilor din desert si semidesert

Regimul alimentar al cultivatorilor din padurea intertropicala

Un regim alimentar cerealier, la limita inferioara a subzistentei


Se pot deosebi, in acest sens, urmatoarele regimuri alimentare :

- Regimul alimentar aleatoriu al grupurilor umane primitive care inca nu cunosc agricultura, traind din cules, vanat si pescuit. Este caracteristic pentru unii pigmei din padurea ecuatoriala congoleza, majoritatea amerindienilor din padurea ecuatoriala amazoniana, unii australieni din nordul Australiei, papuasii din regiunea centrala a Noii Guinee s. a. Alimentatia este slab asigurata, osciland in functie de conditiile meteorologice, dar este extrem de variata si adaptata la anotimp - se consuma cea mai mare varietate de alimente vegetale (fructe, tuberculi, radacini, frunze, tulpini etc.), animale din fauna spontana, peste, oua ale pasarilor si reptilelor etc.

- Regimul alimentar specializat carnivor al grupurilor umane de vanatori si pescari este caracteristic pentru amerindienii din nordul Americii de Nord, care traiesc mai mult pe seama vanatului de reni caribu, pentru boschimanii din sud-vestul Africii, pentru eskimosii din extremitatea nordica a Canadei si din Groenlanda, pentru unii amerindieni de pe litoralul vestic al Canadei, care traiesc, in special, din pescuitul somonilor, s.a. Regimul acesta este destul de bine asigurat, din punctul de vedere al lipidelor si al proteinelor, ca si necesarul de vitamine, acestea provenind din consumul de carne si de grasimi de peste.

- Regimul alimentar al crescatorilor nomazi si seminomazi de animale. Este caracteristic pentru arabii beduini din Africa de Nord si Asia de Sud-Vest, pentru tuaregi, si, partial - pentru unele popoare din Asia Centrala (mongoli, kazahi, tibetani). Si acestia isi asigura necesarul de lipide si proteine din consumul de produse animaliere, dar, pe langa acestea, creste importanta consumului de lapte si de produse lactate. Nomazii mai obtin, prin schimb, si alimente de la sedentarii din oaze - cereale, fructe (curmale) s.a.

- Regimul alimentar preponderent vegetarian, bazat pe tuberculii si radacinile unor plante cultivate este intalnit in zona intertropicala umeda a Africii, Americii de Sud si Oceaniei, unde se practica, mai ales, agricultura itineranta, cu mijloace agrotehnice primitive, si cu o zootehnie slab dezvoltata. Hidratii de carbon se obtin de la manioc, igname, batat si taro, ca si din cultura unor arbori fructiferi (bananier, cocotier) si chiar a unor cereale (orez). Lipidele sunt asigurate in special de uleiurile vegetale (de la palmierul de ulei si cocotier) iar vitaminele - din fructe s.a. Proteinele, reduse ca disponibil, provin adesea din pescuit (frecvent - din apele continentale) si vanat.

- Regimul alimentar preponderent vegetarian, bazat pe mei si sorg. Este specific pentru zone intinse din Africa subecuatoriala (in special Sahelul) si din sudul Asiei (partea centrala a peninsulei Deccan, tinuturile mai inalte si mai izolate ale Chinei de Sud-Est) Pe langa mei si sorg, care asigura esentialul consumului de hidrati de carbon, dar cu productii la hectar foarte mici, se consuma si alte cereale (grau, orz) iar in Etiopia o



Regimul alimentar al locuitorilor de odinioara ai celor doua Americi, cu un numar extrem de mic de animale domestice

Regimul alimentar al unei zone calde si umede, unde principala planta de

cultura se iriga prin inundare

Un regim alimentar preponderent vegetarian dar cu o participare relativ inalta a zootehniei


cereala specifica - teful. Lipidele se obtin de la plantele oleaginoase (arahide s.a.) dar zootehnia este, si aici, slab productiva, explicand o carenta proteinica aproape generala; o anumita cantitate de proteine provine si de la leguminoasele- boabe. In Etiopia a fost initiata cultura cafelei.

- Regimul alimentar preponderent vegetarian, bazat pe porumb. A reprezentat regimul alimentar caracteristic al celei mai mari parti din populatia amerindiana din America Centrala si din vestul Americii de Sud, dar a fost preluat, dupa colonizarea europeana, si de multi metisi si chiar de unii urmasi ai colonistilor europeni. Pe langa porumb, alimentul de baza, hidratii de carbon sunt obtinuti si de la plante cu tuberculi (cartof, batat) sau de la quinoa, planta caracteristica pentru zona andina. Uleiurile vegetale se obtin mai ales din seminte de bumbac si din arahide. Alimentatia proteinica de origine animaliera era, inaintea colonizarii europene, foarte redusa si era compensata, in buna masura, de consumul de leguminoase- boabe. Alimentatia vitaminica, pe seama unei game largi de culturi legumicole (tomate, ardei etc.) si a consumului de fructe (banane s.a). este corespunzatoare. Bautura traditionala este cacaoa.

- Regimul alimentar preponderent vegetarian, bazat pe orez. Este un regim alimentar practicat de un numar foarte mare de locuitori , in primul rand din Asia Musonica. Pe langa orez, care asigura cea mai mare parte din hidratii de carbon, se cultiva subsidiar si alte cereale (grau, porumb, sorg, mei), plante cu tuberculi si radacini etc. Zaharurile provin de la trestia de zahar, lipidele sunt, preponderent de origine vegetala (de la soia, sesam, in, ricin, bumbac, rapita) dar rolul componentei animaliere in alimentatie este mai mare decat in regimurile alimentare vegetariene precedente (pe seama cresterii porcinelor, a pasarilor de apa, a pescuitului si pisciculturii etc). O anumita cantitate de proteine provine si din cultura leguminoaselor-boabe. Alimentatia vitaminica este sustinuta de cultura unei game largi de arbori fructiferi (citrice, bananier) si de legumicultura (varza s.a.). Preparatele alimentare sunt foarte puternic condimentate, de aici fiind originare principalele plante producatoare de mirodenii. Bautura traditionala este ceaiul.



- Regimul alimentar preponderent vegetarian bazat pe grau. Odinioara mult mai raspandit, a ramas caracteristic astazi pentru Africa de Nord, cea mai mare parte a Orientului Apropiat, Pakistan, jumatatea nord-vestica a Indiei, China de Nord-Est si, insular, pentru zonele mai izolate din Peninsula Balcanica, sudul Italiei si al Peninsulei Iberice. Pe langa grau, se consuma si alte cereale traditionale (orz, secara, ovaz, mei, sorg) sau introduse mai recent (orez, porumb), tuberculi (cartof), uleiuri vegetale (din masline, ulterior si din arahide, soia etc.), fructe proaspete, legume (ceapa s.a.), leguminoase-boabe (fasole), zaharuri (din sfecla dar si din trestie de zahar), miere de albine etc. Zootehnia se bazeaza pe cresterea bovinelor si a ovinelor, atat pentru



Un regim alimentar determinat de veniturile relativ ridicate ale majoritatii populatiei

Nu peste tot situatia alimentara este chiar atat de imbucuratoare

Aproape o treime din populatia globului inca mai este subnutrita.

Lipsa de proteine continua sa afecteze multi locuitori ai Lumii a Treia.


lapte cat si pentru carne (in statele islamice porcinele fiind ca si inexistente). Bautura traditionala este vinul dar consumul acestuia a fost limitat de extinderea islamului, care a favorizat patrunderea ceaiului si a cafelei.

- Regimul alimentar complex al populatiei din statele dezvoltate. Acesta este regimul cel mai evoluat, in care o parte apreciabila din alimente nu este produsa in agricultura proprie ci este obtinuta, prin schimburi comerciale, de la distante mari, in functie de puterea de cumparare, ridicata, a populatiei. Este caracteristic pentru cele mai multe din statele Europei, statele anglofone din America de Nord, Australia, Noua Zeelanda, statele din sudul Americii de Sud (Argentina, Chile, Uruguay), Israel, pentru populatia de origine europeana din Africa de Sud, pentru Japonia si statele petroliere cu venituri mari. O influenta puternica asupra acestui regim alimentar o are propaganda medicala, care a dus la reducerea consumului de hidrati de carbon si lipide, compensata prin orientarea alimentatiei spre alimente vitaminice, produse lactate, peste, oua s.a. Aceasta a dus la cresterea excedentelor de grau (din agricultura Statelor Unite, Canadei, Frantei sau Marii Britanii), ca si la transformarea Japoniei intr-o exportatoare de orez si intr-o importatoare de peste.

Din pacate, pe ansamblu, situatia alimentara a populatiei Globului este departe de a fi la fel de buna ca in tarile dezvoltate si continua sa se caracterizeze prin foarte mari inegalitati sub aspectul subnutritiei (al insuficientei consumului de hrana care revine unui locuitor) si al malnutritiei (al unei structuri deficiente a alimentatiei).

Astfel, sub aspectul consumului energetic, doar circa 68 % din populatia mondiala are asigurat cuantumul normal, restul, de peste 2 mld. de persoane (in primul rand din Asia de Sud si Africa Subsahariana) traind sub limita unei alimentatii normale. Din totalul deceselor anuale de pe Glob, de circa 54 milioane, 20 milioane sunt o consecinta directa sau indirecta a subnutritiei.

Dintre formele de malnutritie, cea mai grava este malnutritia proteinica, foarte raspandita, din nou, in Asia de Sud (in Pakistan consumul proteinic mediu este doar de 47 g/locuitor/zi) si in Africa Centrala (unde nu se consuma mai mult de 40 g/loc./zi).

Cu toate acestea, situatia alimentara mondiala este in curs de imbunatatire, prin masurile luate de o serie intreaga de state in curs de dezvoltare, cu sprijinul unor organizatii mondiale (F. A. O. s.a.) - extinderea irigatiilor, introducerea unor varietati mai productive de plante de cultura si a unor rase superioare de animale domestice, extinderea folosirii ingrasamintelor chimice, combaterea daunatorilor etc. Proportia populatiei subnutrite din totalul populatiei Globului a scazut de la 66 % in 1930 la 32 %



Progrese substantiale dar deocamdata foarte inegale


astazi, desi populatia Globului a crescut puternic in perioada postbelica. In perioada 1990 - 2001 productia alimentara mondiala a crescut cu 24,8 % si, desi populatia a crescut in acelasi timp cu 16,7 %, totusi cuantumul de produse alimentare care revine unui locuitor a inregistrat o crestere de 6,9 %. Sporuri remarcabile ale productiei alimentare care revine unui locuitor se inregistreaza in ultimii ani in Asia Musonica, regiunea cea mai populata a lumii (R. P. Chineza, India, Vietnam, Filipine, Indonezia etc.), urmata de Africa de Nord si Orientul Apropiat (Egipt, Libia, Tunisia, Turcia), ca si de America Latina (Brazilia, Argentina, Columbia etc.).


Test de autoevaluare

4) Care sunt carentele alimentare cele mai caracteristice din zona intertropicala ?

5) De ce populatiile nomade si seminomade din Africa de Nord, Orientul Apropiat si Asia Centrala au un regim alimentar traditional bazat pe produse animaliere ?

6) De ce in statele dezvoltate se ajunge la un excedent cerealier tot mai important dar creste importul de carne, de peste, de furaje s.a. ?

Raspunsuri la aceste intrebari veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare.


4. Importanta cunoasterii patologiei umane pentru explicarea specificului regional si a densitatii ecumenei

4. 1. Complexele patogene. Fiinta umana se caracterizeaza


Omul este centrul unor numeroase complexe patogene.

Cele mai simple complexe patogene nici nu au nevoie de vreun vector.

Viata unor agenti patogeni se leaga de un anumit mediu organic

Multe boli transmisible sunt vehiculate de vectori

Suportul unor agenti

patogeni sau al unor vectori consta dintr-un mediu natural caracteristic.


printr-o deosebita sensibilitate la agresiunea unei serii intregi de microorganisme si paraziti, care provoaca numeroase boli transmisibile. In acelasi timp, microorganismele patogene si parazitii, precum si vectorii care transmit agentii patogeni, au anumite cerinte ecologice, traiesc intr-un mediu specific si au un gen de viata caracteristic, ceea ce concura la aparitia unei distributii geografice specifice a acestora si la conturarea complexelor patogene - asociatii de fiinte, cu grade diferite de organizare, avand in centrul ei omul, fiinte care sunt legate prin relatii de parazitism si a caror activitate se rasfrange asupra omului prin imbolnaviri.

Unele complexe patogene sunt foarte simple, reprezentate doar prin organismul uman si agentul patogen respectiv (virus, bacterie, protozoar, ciuperca, vierme etc.), ciclul vital al agentului patogen fie petrecandu-se integral sau in cea mai mare parte in organismul uman, fie transmiterea agentului patogen petrecandu-se prin contact direct sau prin intermediul aerului sau al apei.

Alte complexe patogene sunt mai complicate, adaugandu-se si un alt mediu organic, in care se dezvolta, alternativ sau in diferite stadii ale vietii sale, agentul patogen in cauza, mediu care poate fi reprezentat de un alt mamifer, un peste, o molusca etc De exemplu, viermele Schistosoma haematobium, care provoaca o grava parazitoza intestinala sau vezicala, isi desfasoara o parte din ciclul sau vital in organismul unor melci mici, de apa dulce, iar o alta parte - in organismul uman, unde ajunge prin consumul melcilor respectivi.

Si mai complicate sunt complexele patogene in care intervine, cu un rol activ, vectorul (agentul de transmisie) al agentilor patogeni. De exemplu, diferitele specii de Plasmodium, protozoarul care provoaca malaria, sunt transmise de la o persoana la alta de catre tantarii din genul Anopheles, in organismul carora isi si desfasoara o parte din ciclul lor biologic. Vectorii traiesc si pe seama altor mamifere, nu numai a omului, mamiferele respective jucand rolul unor rezervoare de agenti patogeni.

In complexele patogene intra si asociatiile vegetale si animale care servesc drept suport membrilor principali si, de aceea, dezvoltarea si chiar extinderea complexelor patogene depind, in mod sistematic, de conditiile mediului natural, putandu-se vorbi, in acest sens de o adevarata geografie a complexelor patogene, capabila sa explice anumite particularitati ale densitatii populatiei, cu deosebire in zona intertropicala umeda a Globului.



Unii hiperparaziti tin sub control raspandirea exagerata a unor agenti patogeni sau vectori

Dezvoltarea regionala a unor complexe patogene depinde de conditiile de dezvoltare a agentilor patogeni

Dezvoltarea regionala a altor complexe patogene este determinata de conditiile favorabile pentru viata vectorilor

Numeroase boli transmisibile au fost raspandite involuntar.

Profesiunea expune uneori la actiunea unor agenti patogeni favorizati de mediu


De asemenea, complexele patogene includ uneori si alte specii care hiperparaziteaza agentii patogeni sau vectorii, limitand dezvoltarea exagerata a acestora.

Complexele patogene au o anumita dinamica, fie ca urmare a cresterii numarului de membri, fie prin extinderea sau restrangerea ariei pe care se manifesta.

Specificul regional al complexelor patogene este determinat, in primul rand, de cerintele ecologice ale agentilor patogeni insisi. Astfel, diversele specii de Plasmodium au cerinte termice diferite, pentru a se putea dezvolta, in diferite faze, in organismul tantarilor Anopheles, unele avand un optimum termic de dezvoltare mai coborat, la circa 250 C, si producand o malarie benigna, specifica zonelor mai indepartate de Ecuator iar altele avand un optimum termic de dezvoltare la circa 30o C - speciile ecuatoriale, care provoaca o malarie mai grava; la latitudini mari malaria nici nu se mai poate produce, chiar daca traiesc tantari din genul Anopheles.

In al doilea rand, extinderea spatiala a complexelor patogene depinde de cerintele ecologice ale vectorilor (un anumit minimum termic, prezenta apei, necesara dezvoltarii in stadiul de larva etc.) ca si de adaptarea ciclului lor vital la oscilatiile sezoniere ale conditiilor climatice. De exemplu, o capusa (Ixodes persulcatus), care transmite virusul encefalitei siberiene, traieste numai pe seama unor animale cu blana din taiga, afectand in special pe muncitorii forestieri, dar dispare in ariile lipsite de padure .

Intensificarea vietii de relatii in perioadele moderna si contemporana a dus la transportul involuntar al unor agenti patogeni sau al unor vectori la distante mari fata de regiunile de origine, largindu-se mult aria unor complexe patogene. Transportul unor agenti patogeni in regiuni noi, unde acestia nu au existat in trecut si unde populatia locala nu era imunizata, a provocat initial adevarate catastrofe, ducand la o mortalitate exceptionala in randul autohtonilor, ca o consecinta a colonizarii europene : de exemplu, variola si sifilisul, transmise pe o scara larga de catre europeni locuitorilor din fostele teritorii coloniale.

Complexele patogene imbraca adesea un anumit aspect profesional, in functie de genul de munca practicat de anumite categorii de activi si de mediul specific de munca. Acesta a fost cazul, printre altele, al asa numite ancylostomiaze a minerilor, provocata de un vierme, Ancylostoma duodenalis, boala parazitara care, la latitudini temperate se poate produce doar in mediul subteran, suficient de cald si umed pentru ca viermele respectiv sa se poata reproduce (o adevarata epidemie s-a declansat in bazinul carbonifer Ruhr, la inceputul secolului al XX-lea).



Standardul de viata coborat este favorabil raspandirii anumitor complexe patogene.

Tabuurile religioase sunt in fond niste masuri de igiena traditionala.

Genetic s-au fixat si modalitati de protectie care astazi au trasaturi de specific rasial.

Marile greutati intampinate de viata umana in zona intertropicala umeda


Standardul de viata si obisnuintele traditionale joaca, si ele, un rol in formarea si raspandirea unor complexe patogene. Astfel, lipsa incaltamintei, si caracterul primitiv al locuintelor, lipsite de o podea propriu-zisa, in care traiesc mari mase umane din tarile slab dezvoltate, favorizeaza patrunderea directa in organism a ancylostomelor din sol, situatie foarte raspandita in intreaga Africa.

Dimpotriva, unele constrangeri de ordin confesional reprezinta, in fond, niste masuri preventive ale igienei traditionale; de exemplu, interdictia de a folosi in alimentatie carnea de porc, respectata de majoritatea musulmanilor, ii protejeaza pe acestia de infestarea cu o serie de viermi, de neajunsurile provocate de consumul excesiv de lipide si de pericolul de a ingurgita alimente usor alterabile, in conditiile unui climat cald.

Se poate vorbi si de unele particularitati rasiale, cu rol protector, care sunt efectul unei adaptari de lunga durata la viata intr-un mediu patogen. De exemplu, dupa unii autori, la negroizi apare o adaptare specifica la frecventa ridicata a malariei - sicklemia, manifestata prin prezenta unor globule rosii anormale, in forma de secera, care nu sunt atacate de Plasmodium.

4. 2. Repartitia zonala a principalelor complexe patogene Dintre toate zonele climatice, zona intertropicala umeda comporta numarul cel mai mare de complexe patogene, cu maladii infectioase sau parazitare de o deosebita virulenta, datorita conditiilor optime de dezvoltare a celui mai mare numar de agenti patogeni si de vectori ai acestora. Dintre cele mai raspandite si periculoase maladii din zona, le mentionam pe urmatoarele :

- Schistosomiazele, - se apreciaza la 200 mil. de persoane numarul celor afectati, cu o frecventa maxima in Asia Musonica si, apoi, in Africa si in America de Sud;

- Formele grave de malarie - anual se inregistreaza circa



160 mil. de cazuri noi de malarie si peste 1,1 mil. de decese, cu cea mai mare frecventa in Africa Subsahariana, in Asia Musonica, Melanezia si zona ecuatoriala a Americii de Sud;

- Onchocercoza, boala produsa de niste viermi, onchocercii, transmisi omului de muste din genul Simulium, care au proprietatea de a se reproduce in apele bine oxigenate ale acelor rauri si fluvii din Africa ecuatoriala cu cataracte si cascade; onchocercii ataca aparatul vizual si ca urmare a frecventei maxime a acestei parazitoze in sectoarele cu cataracte si cascade, aceste zone sunt evitate sau se depopuleaza;

- Lepra, produsa de o bacterie, boala care, desi si-a redus cu mult incidenta (astazi mai sunt circa 10 milioane de bolnavi), are inca frecvente semnificative in unele state din Africa (Burkina Fasso, Cte d'Ivoire, Guineea etc.), pe litoralul sud-estic al Peninsulei Deccan, in Noua Guinee s.a.;


- Boala somnului, produsa de un protozoar, Trypanosoma Brucei, si transmisa omului si animalelor domestice de musca tsetse, desi a fost puternic combatuta, inca se mai mentine in Africa ecuatoriala si subecuatoriala (Camerun, sudul Nigeriei, R. D. Congo, Uganda s.a.);

- Boala lui Chagas, produsa de o alta trypanosoma, Trypanosoma Cruzi, care ataca muschiul cardiac, specifica Americii de Sud;

- Febra galbena, produsa de un virus transmis omului de o serie de tantari, in special de aceia din genul Aedes, raspandita in Africa si in America de Sud, dar lipsind in Asia, unde nu traiesc speciile de maimuta, care reprezinta rezervorul de virus.


Retineti !

Climatul arid reduce frecventa complexelor patogene

Zona unde astazi sunt cele mai agreabile conditii de viata, din punctul de vedere al complexelor patogene


Toate acestea contribuie la mentinerea unei morbiditati si a unei mortalitati ridicate, ca si la o slaba dezvoltare a zootehniei, explicand, alaturi de considerentele de ordin climatic, slaba populare a Amazoniei, in America de Sud, precum si a unor tinuturi intinse din Africa Ecuatoriala. Unele complexe patogene au reprezentat insa si bariere naturale in calea colonizarii si a penetratiei unor noi grupuri umane, caracteristica in acest sens fiind oprirea penetratiei arabe si a islamului in Africa Centrala, din momentul in care calaretii arabi au ajuns in zona bantuita de boala somnului, aceasta interzicand cresterea cabalinelor.

Zonele tropicala si subtropicala aride sunt mai putin afectate de complexe patogene, datorita umiditatii scazute, defavorabile pentru multi agenti patogeni si vectori. Totusi, se intalnesc si aici maladii specifice, asa cum este ciuma, provocata de un microorganism, transmis omului de la rozatoare, abundente aici, prin intermediul puricilor, leishmanioze, provocate de protozoare din genul Leishmania, si acestea transmise de la rozatoare si alte mamifere, febra recurenta, produsa de o spirocheta, cu focare endemice in Somalia, Egipt, Afganistan si Asia Centrala, tularemia, produsa de o bacterie, transmisa omului de la iepurii prin intermediul unor insecte sau conjunctivita granuloasa, foarte raspandita in Africa de Nord si vestul Asiei.

Si in aceasta zona continua complexul patogen al malariei insa, cu o frecventa mai redusa,- in valea Nilului, oazele din Sahara, campia Mesopotamiei si sud-vestul Iranului.

Zonele subtropicale de nuanta mediteraneana sunt cele mai putin afectate de complexe patogene. Ce-i drept, in trecut a fost destul de raspandita malaria (de altfel, purtand o denumire de origine italiana), cu precadere in unele campii tinere, slab drenate, cu conditii bune pentru reproducerea tantarului Anopheles, de exemplu in mlastinile Pontine, de pe litoralul Marii Tireniene din Italia, dar aceste mlastinile au fost astazi drenate si malaria a fost eradicata.



Altadata, in zona temperata, tuberculoza facea adevarate ravagii, dar astazi a ajuns o exceptie.

Din pacate, progresul nu este general - unii vectori si agenti patogeni se adapteaza la mijloacele de combatere ale omului.


In zonele temperate majoritatea statelor au ajuns la un nivel inalt de dezvoltare economica si de organizare a aparatului sanitar, dintre bolilor transmisibile cele mai multe fiind ca si eradicate. In trecut, au cunoscut, totusi, o frecventa mare bolile aparatului respiratoriu, favorizate de frigul si umezeala din sezonul de iarna dar astazi, in paralel cu cresterea sperantei medii de viata la nastere, locul bolilor transmisibile a fost luat de maladiile varstei a treia.

4. 3. Dupa cum am vazut, lupta omului impotriva complexelor patogene a inregistrat progrese meritorii in perioadele moderna si contemporana, ca urmare a descoperirii vaccinurilor, a numeroase medicamente de sinteza si a antibioticelor, ca si prin folosirea unor pesticide impotriva unor vectori ai agentilor patogeni, asanarea biotopurilor care reprezinta suportul ecologic al unor vectori si ridicarea standardului de viata al populatiei. Totusi o serie de agenti patogeni si vectori castiga o anumita rezistenta la mijloacele de lupta ale omului : asistam, astfel, la o anumita recrudescenta a malariei, deoarece femelele de Anopheles devin rezistente la insecticide iar Plasmodium - la medicamente. Se raspandesc, din nefericire, si unele boli transmisibile noi, deocamdata incurabile, asa cum este S. I. D. A., care a ajuns sa produca anual circa 2 300 000 de decese, mai ales in statele din Africa australa

.

Test de autoevaluare

7) De ce complexele patogene au o repartitie geografica specifica ?


 
8) De ce unele complexe patogene sunt mai raspandite in statele in curs de dezvoltare ?

9) De ce in zona intertropicala umeda se intalnesc arii intinse foarte slab umanizate sau chiar nepopulate, in pofida existentei unei vegetatii luxuriante ?

Raspunsuri la aceste intrebari veti gai la sfarsitul acestei unitati de invatare.


5. Raspunsurile si comentarii la intrebarile din testele de autoevaluare

 
1.In regiunile montane din zona intertropicala (de exemplu, in partea centrala a Muntilor Anzi) valorile ridicate ale temperaturii reduc partial disconfortul provocat de presiunea scazuta a oxigenului atmosferic si favorizeaza inaintarea umanizarii permanente pana la altitudinea de 5 600 m. In schimb, la latitudini mari temperaturile, si asa scazute, sunt si mai mult reduse ca urmare a altitudinii si agraveaza disconfortul produs de insuficienta oxigenului, coborand plafonul superior al habitatului permanent pana la nivelul marii.

2. Locuintele care asigura cea mai buna termoizolatie sunt acelea construite din materiale care contin o proportie cat mai mare de aer. Acestea au o distributie geografica dependenta de materialul disponibil, de conditiile climatice, de zona de vegetatie, de ocupatiile traditionale ale grupului uman in cauza etc. Astfel, in zona padurilor boreale de rasinoase predomina locuintele din lemn de conifere, datorita abundentei resurselor forestiere, porozitatii ridicate a acestui lemn (atunci cand este bine uscat) si temperaturilor scazute din timpul iernii. Crescatorii de animale din Mongolia isi construiesc iurtele din panouri de pasla demontabile, deoarece lemnul lipseste, animalele produc suficienta lana iar panourile de pasla sunt usoare si lesne de transportat. Eskimosii isi fac iarna igluuri din blocuri de zapada usor intarita, deoarece sunt nu numai excelente termoizolatoare dar se si construiesc foarte repede. In fine, locuintele trogloditice (de exemplu, cele din Podisul de Lss) asigura si ele o foarte buna izolare termica, mai ales daca substratul este uscat si relativ poros.

3. In zona ecuatoriala insolatia la sol este mai redusa decat in zona tropicala arida, pe de o parte datorita nebulozitatii ridicate (rezultat al unei evapotranspiratii foarte puternice) iar pe de alta - ca urmare a umbrei create de padurea ecuatoriala. Asa se explica de ce pigmeii, formati ca subrasa la adapostul padurii ecuatoriale, au o pigmentatie mai redusa decat negrii africani propriu-zisi, formati, ca subrasa, intr-o zona de climat tropical, lipsita de padure.

 
4. In alimentatia din zona intertropicala sunt foarte raspandite carenta energetica si carenta proteinica, ca urmare a randamentelor foarte scazute din cultura plantelor si din zootehnie, rezultat, in primul rand, al mentinerii unei agriculturi primitive si a unei agrotehnici inadecvate, dar si al degradarii avansate a mediului, al unei distributii inechitabile a proprietatii funciare, al cresterii explozive a populatiei, al insuficientei investitiilor din agricultura, al frecventei anilor secetosi s.a. Se adauga carenta in vitamina B1 (specifica Asiei Musonice, ca urmare a consumului masiv de orez decorticat), carenta in vitamina D (datorita insuficientei laptelui), carenta in calciu, magneziu, fosfor si fier (ca urmare a solurilor, in care o serie de compusi minerali solubili sunt usor transportati in profunzime) si carenta in iod (datorita largii dezvoltari a substratului format din roci cristaline).


5. In zonele de stepa arida si semidesert, unde traiesc nomazii si seminomazii, cultura plantelor nu se poate dezvolta decat pe suprafete foarte limitate, pe care se pot practica irigatiile. Singura forma de agricultura, este, in consecinta, cresterea pastorala a animalelor (in special a ovinelor si caprinelor, putin pretentioase), in cautarea permanenta a pajistilor temporare formate dupa scurtele ploi de vara (la sud de tropicul nordic) sau de iarna (la nord de acesta).

6. In aceste state, propaganda medicala a facut sa scada considerabil proportia hidratilor de carbon in alimentatie, in timp ce progresele geneticii si agrotehnicii au dus la productii de cereale din ce in ce mai mari, degajandu-se mari excedente de grau s.a., chiar din state care altadata importau (Marea Britanie s.a.). In schimb, se consuma din ce in ce mai multa carne si tot mai mult peste si produse lactate, aceasta impunand dezvoltarea zootehniei intensive (in mare parte, pe seama furajelor de import), ca si importul de produse animaliere (din Australia, Noua Zeelanda, Argentina etc.).

7. Complexele patogene au o repartitie geografica specifica, deoarece atat agentii patogeni cat si vectorii au anumite pretentii de temperatura si umiditate, care sunt intalnite in anumite zone climatice.

 
8. Unele complexe patogene sunt mai frecvent intalnite in statele Lumii a Treia, datorita standardului de viata mai modest, care implica neaerisirea locuintelor, absenta podelei, promiscuitatea si o slaba rezistenta la imbolnaviri a unor persoane subnutrite.

In zona intertropicala umeda se conjuga frecvent un mediu exceptional de favorabil pentru dezvoltarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora (o clima calda si umeda, ape stagnante, o vegetatie-suport abundenta, cataracte si cascade care oxigeneaza apa raurilor si fluviilor) cu soluri sarace in material organic si mineral, care nu suporta culturi agricole intensive decat pentru un scurt timp, cu conditii defavorabile pentru dezvoltarea zootehniei (prezenta bolii somnului s.a.) si cu disconfortul fiziologic, toate ducand la o mortalitate ridicata si la densitati scazute ale populatiei.


6. Lucrare de verificare nr. 9

INSTRUCTIUNI

Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoasterea capitolului "Problematica obiectului de studiu al geografiei". Raspunsurile la intrebari vor fi transmise prin posta tutorelui pentru comentarii, corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele:

- Titulatura acestui curs (Geografie generala);

- Numarul lucrarii de verificare;

 
- Numele si prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina);

- Adresa cursantului.

Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat si sa nu depaseasca o jumatate de pagina. Pentru usurinta corectarii lasati o margine de circa

5 cm, precum si o distanta similara intre raspunsuri.

Mentionati, totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, scoala unde activati si pozitia in cadrul corpului profesoral.

Care erau asteptarile Dvs. De la acest curs?

Problemele si intrebarile la care trebuie sa raspundeti sunt uratoarele :

1) Aratati ce adaptari somato-fiziologice la presiunea scazuta a oxigenului apar la oamenii care traiesc de multe generatii in zonele

de mare altitudine (1 punct).

2) Aratati ce adaptari somato-fiziologice la conditiile de clima extrem de rece si, dimpotriva, extrem de calda, apar la oamenii care traiesc de multe generatii in astfel de conditii climatice (2 puncte).

3) Ce carenta alimentara aparea frecvent la navigatorii de altadata si la exploratorii tinuturilor polare ? Ce boala este provocata de aceasta carenta (1 punct) ?

4) De ce regimul alimentar primitiv, desi precar, este atat de variat (1 punct)?

5) De ce amerindienii din nordul Americii de Nord si de pe litoralul vestic al Canadei, precum si eskimosii, au un regim alimentar preponderent carnivor (1 punct) ?

 
6) Aratati cum a contribuit intensificarea vietii de relatii din perioadele moderna si din contemporana la raspandirea anumitor complexe patogene (2 puncte).

7) La ce populatii constrangerile confesionale au o importanta mai mare

in mentinerea anumitor reguli de igiena alimentara (1 punct)?

In final, va rugam sa comentati continutul testelor de autoevaluare si sa subliniati ce credeti ca ar trebui sa cuprinda acestea pentru a creste eficienta cursului si a ameliora fixarea cunostintelor acumulate.


7. Bibliografie minimala

Baltaretu A., Fructele pamantului, Ed. Albatros, Bucuresti, 1987.

Balteanu Gh., Plantele de cultura - hrana si materie prima, Ed. Albatros, Bucuresti,

197

Erdeli G., Candea M, Braghina C, Costache S., Zamfir D., Dictionar de geografie umana, Editura Corint, Bucuresti, 199

Ionac N., Mic tratat de geografie medicala, Editura Universitatii Bucuresti, 2000. Raboca N., Agricultura mondiala - aspecte geografice, Casa de editura Sarmis, Cluj,

1994.

Sauskin I. G., Introducere in geografia economica, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1961. Teodoreanu E., Geografie medicala, Editura Academiei, Bucuresti, 2004.

Ungureanu A., Geografie umana generala, Edit. Universitatii "A. I. Cuza" Iasi , 2000.






Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2008
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved