| CATEGORII DOCUMENTE |
| Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
Originea, repartitia si gradul de concentrare a populatiei in spatiul european
Originea populatiei
Drumuri preistorice
Civilizatia marii
Civilizatia alpina
Se poate vorbi de existenta omului pe meleagurile europene inca din paleoliticul inferior (eolitic), cunoscuta fiind specia de hominid, un precursor al omului. Odata cu paleoliticul tarziu si mezoliticul se identifica preocupari ca vanatul, apoi recoltarea unor produse vegetale (economia agricola) si cresterea animalelor. Se impune omul de Neanderthal (noua epoca de piatra sau barbaria). In epoca bronzului s-a detasat civilizatia Marii Egee cu varietatea de culturi (prototracica, cunoscuta pe valea Maritei Tracia, protomacedonica in Macedonia si Thessalia, protoeladica Grecia centrala, Pelopones). Cultura bronzului este o infuzie orientala in lungul vailor Maritei si Dunarii, ca si pe coasta Mediteranei. Epoca fierului a vietii preistorice se exprima prin culturile Hallstatt (Austria) si La Tne (a doua epoca a fierului - Elvetia) remarcate prin figuri expresioniste, dezvoltarea agriculturii.
De acum sunt folosite drumurile preistorice (Coasta Mediteranei, Poarta Carcasonne spre Bretagne si Anglia, culoarul Rhne, Marea Adriatica Alpi Rhin, Vardar Sava Panonia etc.) in procesul de difuziune si penetratie a unor elemente de civilizatie spre inima Europei.
Patrunderea altor civilizatii in Europa, influentand-o in mare masura, s-a datorat si navigatiei. Insasi miscarea curentilor marini a impulsionat circulatia costiera.
In Europa se vorbeste de civilizatia marii ca fenomen propriu european extrapolat si la alte regiuni (ex. Bengalia), dupa cum se vorbeste in acelasi sens si de civilizatia alpina. Civilizatia marii poate fi remarcata prin rolul foarte important jucat de republicile Venetia, Genova, Pisa. De la tarm, prin caile de penetratie amintite, valuri de componente ale civilizatiei patrund continuu in Europa, adaugandu-se fondului existent. Se remarca in mod deosebit rolul insulei Creta, loc de intalnire a civilizatiilor bizantina, venetiana, turca, araba etc.
Rolul jucat de Marea Mediterana (Mare Nostrum), care a constituit un liant permanent intre lumea latina, greaca, musulmana, lumea iberica veche etc. a fost de exceptie. Valentele acestor lumi s-au transferat unele asupra altora, incat cel putin in latura spirituala a uneia se regasesc elemente apartinand celeilalte.
Civilizatia alpina, cu elementele sale de fond pastoritul si prelucrarea lemnului a dezvoltat spiritul de comunitate, de asociere, de interferente. Insasi aparitia asezarilor in inima Pirineilor, ultima supra-vietuitoare fiind Andorra, demonstreaza acest fapt. Pirineii, dar mai ales Alpii, desi au constituit o lume fragmentata de dialecte, religii, traditii, etnii, formatiuni statale, au sintetizat ceea ce numim lumea alpina.
Europa a cunoscut etape (momente) importante in evolutia numerica (1650 circa 100 milioane locuitori; 1800 187 mil. loc.; 1900 400 mil. loc.; 1930 355 mil. loc., datorita migratiei puternice spre alte tari si continente; 1981 488 mil. loc.).
Exista un interval (1800 - 1950) cand Europa a fost parasita
de circa 45 - 50 mil. locuitori, urmata de cateva perioade de reintoarcere a europenilor cu ocazia decolonizarii.
In 1992, Europa detinea circa 17% din populatia globului, pentru ca in 1996 procentul sa scada la 12,5%.
Fata de un spor natural redus, in jurul valorii de 1 0/00, exista mari diferentieri intre tari si regiuni.
Densitatea medie a populatiei este de 69,4 loc/km2, ceea ce inseamna o valoare ridicata raportata la media mondiala.
Pe mari compartimente europene, repartitia populatiei este aproximativ urmatoarea: Europa Nordica circa 23 mil. loc.; Europa Vestica circa 146 mil. loc.; Europa Centrala 186 mil. loc.; Europa Sudica 158 mil. loc.; Europa Estica 241 mil. loc. (datorita aportului Rusiei partea europeana, cu aproape jumatate din valoare 112 mil. loc.).
Pe tari apar mari deosebiri in sensul ca valorile densitatii trec de 14000 loc./km2 in Monaco, 2273 loc./km2 in Vatican, 1089 loc./km2 in Malta, 350 loc./km2 in Olanda si coboara la 2,4 loc./km2 in Islanda. Valori mari ale densitatii sunt inregistrate si de regiuni care concentreaza importante activitati industriale, comerciale si de transport, cum sunt: deltele (cazul deltei estuarice Rhein-Maas), Pad; bazinele carbonifere Lancashire, Lorena, Ruhr; complexele portuare Liverpool, Anvers, Genua.
Daca unele regiuni constituie arii de mare atractie din altele prin migratii definitive, temporare, sezoniere (pentru muncile agricole), se disloca un numar de locuitori cu tendinta de ridicare a valorilor absolute ale populatiei altor regiuni. Exista, de asemenea, arii de atractie unipolare (Mnchen, Paris), multipolare (Silezia Superioara, Ruhr).
Din cele 75 de state europene, 35 au astazi o densitate a populatiei peste media europeana, dar si tari, cum sunt majoritatea din Europa Nordica, cu valori reduse ale densitatii populatiei.
Arii de concentrare
Exista nuclee de polarizare (Viena), axe urban-industriale (Rhne-Sane, Rhein-Maas, Londra-Liverpool), zone de concentrare a populatiei (Axa Rhenana).
Exista regiuni de concentrare si nuclee de polarizare (ex. Randstad-Holland valori care ajung in unele areale la 1500 loc./km2; Viena, Moscova, Barcelona, Atena), axe urban - industriale, de mare concentrare a populatiei, astfel: Macroaxa Rhenana (circa 5000 loc./km2 in conurbatia Rhein-Ruhr), Axa Volgai, Axa Rhnului, cu o concentrare mare in delta si pe riviera Nice-Cannes; aliniamentul Liverpool-Birmingham-Londra, Axa Dunarii (Linz-Viena), Axele Subalpina si Subjurasiana (Elvetia), regiuni de contact fizico-geografic etc., areale litorale indeosebi in Europa de Vest si Sud (Londra, Anvers, Rotterdam, Istanbul, Genua, Venetia, Hamburg).
Test de autoevaluare 1. Subcapitolul Repartitie si arii de concentrare,
miscare naturala si miscare migratorie avertizeaza asupra dispunerii in
teritoriu a populatiei, factorii influenti in acest caz, dar si mobilitatea
populatiei intre teritorii si formele sub care se desfasoara. a.
Apreciati prezenta si rolul marilor concentrari urbane in peisajul unor
regiuni, tari, etc. b.
Care au fost si sunt motivatiile deplasarilor interne si externe ale
populatiei? c.
Ce impact are asupra populatiei restructurarea resurselor, ca si
prelucrarea lor in unele regiuni industriale vechi?
Miscarea naturala si miscarea migratorie
Miscarea naturala presupune
natalitate
mortalitate
spor natural
Miscarea migratorie presupune
migratiune interna
migratiune internationala
monopolara
multipolara
sezoniera
Din punct de vedere al miscarii naturale, Europa inregistreaza valori mult reduse ale natalitatii si valori medii ale mortalitatii. Rezulta in acest fel un spor natural cu valori negative in multe din tarile europene. Sunt tari cu un spor natural peste 15-20 (Estonia, Bulgaria s.a.), dar si tari cu un spor natural negativ (Ucraina - 6,1, Bulgaria 5,3 s.a.). Oricum, Europa Nordica si Vestica au un spor natural pozitiv, iar cea estica negativ.
De-a lungul timpului, o serie de factori, printre care mai importanti sunt cei socio-economici (conflictele mondiale sau chiar regionale, revolutiile tehnico-stiintifice, schimbari socio-politice etc.), au influentat intr-un sens sau altul evolutia sporului natural.
Cu precadere, procesul a inceput in Europa de Vest si mai tarziu in restul continentului. La acestea din urma, in faza de posttranzitie spre economia de piata, natalitatea, cu repercusiuni negative in valoarea sporului natural, a scazut foarte mult. In acelasi timp, mortalitatea cunoaste si ea cresteri (Rusia 14, Belarus 13), cauzele fiind multiple.
Procesul de industrializare, mai izolat la inceput si generalizat dupa aceea, cele doua confruntari mondiale, inclusiv schimbarile geopolitice aparute ulterior, dinamica societatii in fiecare din tarile europene au generat deplasari importante, uneori tensionate, ale populatiei dintr-un continent in altul, dintr-o tara sau regiune in alta. Ele s-au desfasurat la nivelul tarii (migratiune interna definitiva si temporara etc., migratiune sezoniera pentru activitati in domeniul agricol sau migratie internationala - ex. pentru munca). Aceasta din urma a cunoscut cele mai diverse forme in diferite epoci, astazi procesul avand dimensiuni si directii mai restranse, dar si forme nu rareori restrictive.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2010
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
