PREZENTAREA GENERALA A FRANTEI

Geografie

Franta continentala

Desi marea parte a teritoriului francez (Franta metropolitana) se afla in vestul Europei, Franta este constituita si din teritorii aflate in America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul si sudul Oceanului Indian, nordul si sudul Oceanului Pacific, si Antarctica, aici insa suveranitatea este exercitata in cadrul Tratatului Antarcticii.

Franta metropolitana se intinde de la Marea Mediterana la Canalul Manecii si Marea Nordului si de la Muntii Alpi si Raul Rin pana la Oceanul Atlantic. Datorita formei geometrice a teritoriului Frantei continentale, tara este denumita colocvial ca Hexagonul (franceza: L'Hexagone). Se invecineaza cu: Belgia (620 km), Luxemburg (73 km), Germania (450 km), Elvetia (572 km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 km) si Spania (650 km). Franta are frontiere cu Brazilia (700 km), Surinam (520 km)^[5] si o frontiera nematerializata cu Antilele Olandeze (10,2 km) in Insula Sfantul Martin.

Franta poseda o larga varietate de relief, de la campiile din nordul si vestul tarii pana la lanturile muntoase din sud (Muntii Pirinei) si sud-est (Muntii Alpi), acestia din urma avand cel mai inalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4810 m). Mai exista regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Muntii Vosgi, precum si largi bazine ale unor rauri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne si Sena.

Suprafata totala a Frantei metropolitane este de 551.659 km² Franta fiind clasata astfel ca al 47-lea stat dupa suprafata. Suprafata totala, ce cuprinde toate regiunile, colectivitatile si teritoriile de peste mari, este de 674.843 km², ceea ce reprezinta 0,45% din suprafata totala a uscatului de pe Pamant. Zona Economica Exclusiva a Frantei o claseaza pe aceasta pe locul al doilea, dupa Statele Unite si inaintea Australiei cu o suprafata totala de 11.035.000 km², ceea ce reprezinta 8% din totalul Zonelor Economice Exclusive^[6].

Diviziuni administrative

Cele 22 de regiuni si 96 de departamente ale Frantei metropolitane.

Franta este divizata din punct de vedere adminisatrativ in 26 de regiuni: 22 se gasesc in cadrul Frantei metropolitane (21 situate in partea continentala plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mari. Aceste 26 de regiuni se subdivid in 100 de departamente .Departamentele se subdivid in arondismente alcatuite din cantoane si comune. Trei comune, Paris, Lyon si Marsilia sunt subdivizate la randul lor in arondismente municipale.

Economie

Economia Frantei este o combinatie de multe intreprinderi private (peste 2,5 milioane companii inregistrate) si de importante (dar in scadere) interventii ale guvernului care pastreaza o influenta puternica asupra anumitor sectoare economice fiind principalul actionar la numeroase societati considerate drept strategice (cale ferata, electricitate, contructii de aeronave, etc.). Totusi guvernul a inceput sa isi relaxeze controlul asupra anumitor sectoare si a inceput sa vanda o parte din actiunile sale la anumite companii cum ar fi France Tlcom, Air France, precum si numeroase societati din domeniul asigurarilor, finantelor si din industria apararii.

Franta este membra din G8, grupul celor mai industrializate natiuni, fiind considerata in 2005 ca cea de a sasea economie mondiala dupa Statele Unite, Japonia, Germania, China si Regatul Unit. Franta este una dintre cele 11 tari din Uniunea Europeana care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta inlocuind complet Francul Francez la inceputul anului 2002.

Conform Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, in anul 2004 Franta a fost cel de al 5-lea exportator mondial si cel de al patrulea importator mondial de bunuri fabricate. In 2003 Franta a fost cel de al doilea recipient de investitii straine direct dintre tarile OCDE cu 47 miliarde dolari inaintea Statelor Unite, Japoiniei, Regatului Unit sau Germaniei, iar companiile franceze au investit in acelasi an 57,3 miliarde dolari, Franta fiind astfel al doilea cel mai important investitor direct dintre tarile OECD, dupa Statele Unite. In 2005 raportul OCDE asupra tarilor G7 clasa Franta pe primul loc in ceea ce priveste productivitatea (masurata ca PIB per ora lucrata). ^[7] In 2004, PIB-ul per ora lucrata in Franta era de 47,7 dolari, mai mult decat in Statele Unite(46,3$), Germania (42,1$), Regatul Unit (39,6$) sau Japonia (32,5$).^[8]

La Dfense, Paris este principalul centru al economiei franceze.

In ciuda acestor cifre, PIB-ul per locuitor in Franta este semnificativ mai mic decat cele din alte state din OECD, fiind comparabil cu cel al tarilor dezvoltate din UE, situat la aporximativ 30% din cel al Statelor Unite. Motivul este faptul ca procentajul populatiei franceze in activitate este mai mic decat cel din alte tari, astfel incat PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic, in ciuda productivitatii ridicate. Dintre tarile OECD Franta are unul dintre cele mai mici procente de populatie lucratoare cu vartsta intre 15 si 64 de ani, de doar 68.8% in 2004, fata de 80% in Japonia, 78,9% in Regatul Unit, 77,2% in SUA si 71% in Germania.^[9] Acest fenomen se datoreaza somajului relativ important: 9% din populatia activa, posibilitatea facila de a prelungii studiile si ajutoarele din partea guvernului, din ce in ce mai rare in ultima vreme, pentru ca angajatii din anumite domenii sa poata iesi la pensie mai repede.

Cu peste 75 milioane de turisti straini in anul 2003, Franta este clasata ca prima destinatie turistica din lume. La aceasta se adauga procentul important de francezi ce isi petrec vacantele in diferite regiuni ale tarii. Atractivitatea turistica se explica prin marea varietate de puncte de interes si prin numarul lor foarte mare la care se adauga diversitatea peisajelor, bogatia patrimoniului si climatul temperat precum si facilitatilor de acces si a infrastructurii turistice si de transport foarte bine dezvoltate. Parisul si imprejurimile sunt destinatia cea mai importante urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur si statiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinatii. In anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB si a angajat aproximativ 700.000 persoane in activitati direct legate de acesta.

Franta are o importanta industrie aerospatiala reprezentata de concernul european Airbus si este isngura putere europeana (in afara de Rusia) care are propria sa baza de lansare de rachete spatiale (Centre Spatial Guyanais). Franta este de asemenea cea mai independenta tara din punct de vedere engergetic dintre tarile Europei de Vest datorita investitiilor importante in domeniul energie nucleare, lucru care face din Franta unul dintre cei mai mici producatori de gaze cu efect de sera dintre cele mai industrializate natiuni din lume. Peste 80% din nevoile de energie electrica ale tarii sunt prodse de centrale nuclearo-electrice (86,9% in 2005).

Procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilor moderne si importantele subventii europene (aproximativ 14 miliarde dolari) au facut din Franta principalul producator si exportator agricol din Europa si al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare dupa Statele Unite. Cu toate acestea, datorita inaltului nivel de tehnologizare, sectorul primar al industriei nu ocupa decat 4% din populatia activa. Principalele produse de export sunt graul, pasaret, produse lactate, carne de vita si porc precum si renumitele vinuri frantuzesti.

Transportul

Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltata cu un numar mare de kilometrii de cale ferata, autostrazi si drumuri nationale si peste 400 de aeroporturi.

Franta este renumita pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. Exista conexiuni cu toti vecinii sai, (cu exceptia Andorei care nu poseda sistem de cale ferata), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Manecii.

Piata auto este dominata de producatorii interni cum ar fi Renault (27% din piata auto in 2003), Peugeot (20,1%) si Citron (13.5%).^[11] De asemenea, cu 70% din masinile nou vandute in 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea preferata, inaintea benzinei sau a GPL-ului.^[12]

Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiind Aeroportul International Charles de Gaulle in apropierea Parisului. Air France este compania nationala, in curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de a treia companie mondiala de transport aeronautic. Pana in Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existand in continuare peste 14.000 km de canale si cursuri de apa navigabile, din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Exista numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux si Marsilia fiind printre cele mai importante.

Demografie

Evolutia demografica intre 1961 si 2003. Populatia in mii de locuitori.

Franta avea o populatie de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006, din care 61.166.822 erau in Franta metropolitana^[13], ceea ce corespunde la aproximativ 1% din populatia mondiala. Din 1801 s-a organizat, la intervale regulate cate un recensamant national general, din 2004 acesta devenind permanent.

Cresterea demografica inregistrata de Franta este una dintre cele mai dinamice din Europa si este datorata unui nivel al natalitatii superior mediei europene si unui sold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). In ceea ce priveste fecunditatea, aceasta se claseaza printre primele in Europa, cu 2,01 copii per femeie in anul 2006; doar Albania, Muntenegru si Islanda avand indici de fecunditate mai mari. In plus, datorita cresterii sperantei de viata, se inregistreaza o crestere a proportiei de persoane in varsta, fenomen cunoscut sub numele de pappy boom si este datorat ajungerii la varsta a treia a generatiei baby boom din anii 1950.

Limba franceza este singura limba oficiala din 1992, astfel ca Franta este singura tara din Vestul Europei (cu exceptia microstatelor) care are o singura limba recunoscuta oficial. Cu toate acestea, in Franta se voresc 77 limbi regionale ^[14] care nu au nici un statut oficial, dar in ultima vreme au inceput sa fie predate in unele scoli. Alte limbi straine, cum ar fi limba portugheza, limba italiana, limba araba si altele, sunt vorbite de diferitele colectivitati de imigranti.

III. RELATIILE EXTERNE ALE FRANTEI

Franta este membru fondator al Natiunilor Unite si este unul dintre cei cinci membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU cu drept de veto asupra deciziile acestora. Franta participa de asemenea in majoritatea agentiilor ONU si este una dintre marile puteri in ceea ce priveste relatiile internationale, avand o importanta majora in Africa si in Orientul Mijlociu.

Relatiile externe

Europa

Franta este una dintre marile puteri din Europa de Vest datorita dimensiunii, pozitiei, economiei, armatei si a politicilor pe care aceasta le duce in domeniul energetic si in afacerile europene. Este unul dintre principalii sustinatori ai unei Uniuni Europene puternice pe plan global, din punct de vedere economic si politic.

In cadrul Uniunii Europene se considera ca relatia acesteia cu Germania este unul dintre principalele motoare ale functionarii acesteia. Cooperarea dintre acestea in perioada de dupa cel de al doilea razboi mondial a inlocuit cu succes situatia tensionata dintre acestea existenta din Secolul XIX pana la acel moment. Aceasta se materializeaza printr-o puternica integrare intre economiile celor doua tari, prin participarea la numeroase programe de securitate comuna si prin numeroase activitati culturale comune printre care functionarea postului de televiziune cultural arte si editarea recenta a unui manual de istorie comun.

Relatiile Frantei cu Spania sunt foarte importante de asemenea in contextul existentei terorismului basc pe teritoriul celor doua tari. De asemenea aceste doua tari duc o politica europeana similara.

Relatiile Frantei cu Regatul Unit sunt mai tensionate datorita unei perioade mai lungi de animozitate intre cele doua tari.

Orientul mijlociu

Inca de la sfarsitul perioadei Imperiului Otoman in a doua jumatate a secolului XIX Franta a aratat un interes deosebit pentru regiune. Constructia Canalului Sez de catre francezi a dus insa la o rivalitate cu Regatul Unit asupra controlului zonei. In timpul celor doua razboaie mondiale in regiune au avut loc numeroase conflicte, in perioada interbelica Franta reusind sa obtina controlul asupra Siriei si Libanului, acestea devenind colonii franceze. Dupa 1945 coloniile au devenit state independente, dar tentativa de ocupare a canalului Suez din 1956-1957, apropierea dintre Franta si Israel precum si Razboiul din Algeria au redus prestigiul Frantei in regiune.

Africa

Franta joaca un rol important in Africa, in special in fostele ei colonii, prin intermediul a numeroase programe de ajutor, activitati comerciale, intelegeri militare si activitati culturale. In fostele colonii unde Franta a pastrat o prezenta importanta aceasta contribuie la stabilitatea politica, militara si sociala tarilor repsective. Organizatia Internationala a Francofoniei a fost creeata initial pentru a incuraja aceste schimburi si la initiativa a numeroase tari africane.

Asia

Franta are numeroase relatii comerciale si politice cu tarile din Asia, in special cu Republica Populara Chineza, Japonia si tarile din Asia de Sud-Est. In China, Franta incearca sa isi mareasca prezenta comerciala unde a devenit un competitor important al companiilor americane, in special in domeniul aerospatial, al tehnologiei de varf si al bunurilor de lux. In Asia de Sud-Est, Franta a fost arhitectul Acordurilor de la Paris ce au incheiat conflictul din Cambodgia.

Recent, relatiile dintre Franta si Japonia sunt foarte apropiate, existand numeroase schimburi comerciale si culturale intre cele doua tari. Cele doua tari lucreaza impreuna in cadrul proiectelor de dezvoltare a energiei nucleare iar ideile culturale si culinare sunt foarte mult impartasite. Astfel, filmele animate japoneze sunt foarte populare in Franta iar numeroase personaje istorice franceze au servit drept model pentru diverse programe de divertisment japoneze. Totodata Franta este una din principalele destinatii ale turistilor japonezi, iar presedintele francez, Jacques Chirac este considerat un japanofil, vizitand Japonia de peste 40 de ori, probabil mai mult decat orice alt lider mondial.

America de Nord

Franta a avut intotdeauna relatii foarte apropiate cu tarile din America de Nord. Relatiile cu Canada sunt in general foarte apropiate, dingurele diferenduri fiind legate de statutul provinciei Quebec si de pretentiile zonei economice exclusive din jurul insulelor Saint Pierre si Miquelon aflate in largul coastelor Labradorului.

Statele Unite au relatii mai apropiate cu celelalte mari puteri europeene: Regatul Unit si Germania, in timp ce Franta este principalul sustinator al unei Uniuni Europene puternice care sa contrabalanseze influenta americana. In ciuda acestor animozitati relatiile dintre cele doua tari au ramas foarte apropiate si au inceput sa se normalizeze, exemplu fiind lucrul in comun pentru rezolvarea conflictului israelo-libanez din 2006.

Oceania

Franta are o prezenta importantain Oceania datorita numeroaselor Colectivitati franceze de peste mari: Noua Caledonie, Polinezia Franceza si Wallis si Futuna. Din 1960 pana in 1995 Franta a desfasurat numeroase teste nucleara in regiune, ceea ce a adus aprobul marilor tari din zona: Australia si Noua Zeelanda. Incercarea de scufundare a vaporului Greenpeace Rainbow Warrior, in timp ce acesta era stationat in Auckland, de catre serviciile secrete franceze in 1985 a tensionat relatiile cu aceste taridar acestea s-au normalizat intre timp.

IV. PROFILUL PIETEI TURISTICE FRANTA

1. PIATA TURISTICA LOCALA

A. SOSIRI TURISTI

Anul 2003 a reprezentat un an defavorabil pentru industria turistica mondiala. Piata turistica franceza nu a putut evita consecintele evenimentelor internationale : razboiul din Irak, epidemia de pneumopatie, atentatele teroriste, totul pe un fond de conjunctura economica deprimanta.

De altfel, statisticile Organizatiei Mondiale a Turismului confirma aceste constatatari : turismul mondial in cursul anului 2003 a inregistrat cea mai puternica scadere din istoria sa, si anume de 1,2% fata de 2002, inregistrand 694 milioane de turisti.

In 2003, au sejurnat in Franta 75 de milioane de turisti straini, ceea ce reprezinta o diminuare cu 2,6% fata de 2002. Scaderea numarului de sosiri este mai putin accentuata decat volumul innoptarilor (-3,6%), iar durata medie a unui sejur a scazut de asemenea, dar foarte putin.

Totusi, cu peste 75 milioane de turisti straini in anul 2003, Franta este clasata ca prima destinatie turistica din lume. La aceasta se adauga procentul important de francezi ce isi petrec vacantele in diferite regiuni ale tarii. Atractivitatea turistica se explica prin marea varietate de puncte de interes si prin numarul lor foarte mare la care se adauga diversitatea peisajelor, bogatia patrimoniului si climatul temperat precum si facilitatilor de acces si a infrastructurii turistice si de transport foarte bine dezvoltate. Parisul si imprejurimile sunt destinatia cea mai importante urmate de Castelele de pe Valea Loarei, Mont Saint-Michel, Coasta de Azur si statiunile montane din Alpi, pentru a enumera doar cele mai prestigioase destinatii. In anul 2003 turismul a reprezentat 6,6% din PIB si a angajat aproximativ 700.000 persoane in activitati direct legate de acesta.

CLASAMENTUL SOSIRILOR TURISTILOR STRAINI in Franta, in 2003, este urmatorul:

Marea Britanie, Irlanda: 14,8 milioane
2. Germania: 14 milioane
3. Tarile de Jos : 12,5 milioane
4. Belgia/Luxemburg : 8,6 milioane
5. Italia/ Grecia : 8,6 milioane
6. Spania/ Portugalia : 3,4 milioane
7. SUA : 2,4 milioane
8. Japonia : 0,6%
9. Restul lumii : 10,6%

In anul 2005 s-au inregistrat 76 milioane de sosiri ale turistilor internationali in Franta. Incasarile au fost de 42,3 miliarde $, Franta clasandu-se pe locul 3 in lume dupa SUA si Spania.

B. PLECARI TURISTI FRANCEZI
B.1. IN FRANTA

Anul 2003 confirma replierea francezilor in Franta, tendinta inregistrata inca din anul 2001.

Astfel, conform cifrelor publicate de catre Observatorul National de Turism, 89,7% din sejururile francezilor in 2003 s-au derulat in Franta, fata de 88% in 2002.

O usoara crestere care a adus beneficii touroperatorilor, pentru ca 6,9% din francezii care si-au petrecut vacanta in Franta au folosit serviciile unei agentii de turism sau touroperator fata de 2,2% in 2002.

B.2. IN STRAINATATE

Conform unei anchete a Institutului European IPK International, francezii au realizat in 2003, 24 milioane sejururi in strainatate, ceea ce reprezinta o scadere de 2% fata de 2002, din care 16 milioane au fost sejururi vacanta (scadere de 10% fata de 2002), 5,6 milioane alte tipuri de calatorii (+ 10% fata de 2002) si 2,3 milioane calatorii de afaceri (-5% fata de 2002).

Aceste statistici se coroboreaza cu cele ale Asociatiei Touroperatorilor (CETO), care regrupeaza 50 touroperatori reprezentand mai mult de 80% din piata franceza a turismului organizat. Astfel, CETO confirma o scadere medie de 7% a activitatii touroperatorilor francezi (7.357.275 clienti ), afisand o scadere de 5% (6.170.501 clienti) in comercializarea sejururilor si 16,4% in vanzarea biletelor de avion. (1.186.774 pasageri).

Vanzarea forfait-urilor reprezinta in final 83% din activitatea globala a agentiilor de turism. Franta, in ciuda unei scaderi a numarului de clienti de 4,3%, este pe prima pozitie a clasamentului destinatiilor alese de francezi cu 3.228.168 clienti, sau jumatate din vanzarile totale de forfait-uri.

Principalele destinatii (evolutia fata de 2002):

1. Spania : 7.732.190 (-5,10%)
2. Italia : 3.100.000 (+0,90%)
3. Marea Britanie : 3.075.000 (-0,10%)
4. Belgia: 940.628 (+3,50%)
5. Maroc: 916.147 (+4,40%)
6. Germania: 899.646 (+5,70%)
7. Portugalia: 866.921 (0,02%)
8. Tunisia: 833.989 (-5,80%)
9. Grecia: 735.568
10. SUA: 688.887 (-6,20%)

23. Ungaria: 256.000 (+9,70%)
  24. Croatia: 220.636 (+65,20%)
  29. Republica Ceha: 193.215 (+4,30%)
  43. Romania: 101.080 (+10,1%)

In concluzie, preferintele francezilor se indreapta catre  Mediterana  (Spania, Italia, Tunisia, Maroc), urmata apoi de celelalte tari europene., in timp ce in afara Europei sunt alese SUA si Asia-Pacific.

C. Balanta de plati, postul  Voyages  (venituri si cheltuieli)

Incasari, postul  Voyages  din balanta de plati

Scaderea frecventarii turistice se repercuteaza in mod natural asupra incasarilor aferente postului  voyages  al balantei de plati, care corespunde cheltuielilor efecuate de turistii si excursionistii straini in Franta.

Incasarile provenite de la principalii turistii straini in Franta, in milioane euro, sunt urmatoarele :

Concluzii:

• Incasarile aferente postului  Voyages  din balanta de plati se ridica la 32,3 miliarde euro in 2003 si sunt inferioare cu 5,4% celor din 2002.
• Scaderea cea mai pronuntata este la nivelul SUA. Timp de 30 de ani, SUA a fost statul care a adus cel mai mult ca venituri turistice Frantei. In 2003, pentru al doilea an consecutiv, incasarile britanice depasesc pe cele americane.

2. Cheltuielile si soldul balantei de plati

Cheltuielile francezilor in strainatate au crescut foarte putin fata de 2002 (+0,6%). Cheltuielile strainilor in Franta scazand, soldul postului  voyages  al balantei de plati s-a degradat de o maniera neta : el trece de la 13,6 miliarde euros in 2002 la 11,6 miliarde euro in 2003, sau o scadere de 14,5%.

Cifrele sunt urmatoarele :

• Incasari: 32,3 miliarde euro
• Plati: 20, 7 miliarde euro
• Sold 2003 : 11,6 miliarde euro

D. Estimari

Topul estimat al primelor zece tari de destinatie turistica la nivelul anului 2020

Tabel 5

Primele zece tari emitente de turisti, la nivelul anului 2020

Tabel 6

2. PRODUSELE TURISTICE SOLICITATE PE PIATA

• Motivatia principala a consumatorului francez in alegerea unui serviciu turistic este o motivatie hedonista, placerea de a cumpara fiind primordiala. Dupa aceea urmeaza primul impuls, francezii lasandu-se condusi de tentatie, pretul.
• Conform unei anchete al Observatorului CETELEM 3 clienti din 4 ar plati mai mult pentru a obtine o calitate mai buna si mai mult de 1din 2 pentru mai multe servicii si asistenta.
• Principalele asteptari ale turistului francez sunt urmatoarele:
• produse simple, care sa faciliteze viata cu preturi rezonabile;
• valorizarea serviciului;
• asistenta si personalizare importanta in alegerea produsului;
• produse autentice: turistul doreste sa fie actor, nu simplu spectator pasiv;
• atractia unei destinatii nu trebuie sa constea doar in frumusetea naturii, ci si in bogatia si calitatea schimburilor cu locuitorii tarii respective.

• Si in anul acesta, se estimeaza ca un francez din doi a utilizatat serviciile unei agentii de voiaj pentru organizarea calatoriei.
• In clasamentul diverselor conceptii despre consum turistic, francezii decid sa consume pentru ca:
• vor sa-si faca placere din cand in cand;
• vor sa-si asigure confortul de care au nevoie;
• vor sa participe la sprijinirea economiei;
• vor sa-si satisfaca aspiratiile personale;
• vor sa evite cheltuielile inutile.

• In 2003, francezii au preferat circuitele turistice - 32% sejururilor la mare si soare - 26% si vizitelor culturale -25%.
• In cazul plecarilor in afara Frantei, francezii utilizeaza masiv serviciile agentiilor de voiaj. in aproape 60% din cazuri este nevoie de interventia unui profesionist in turism, 38% din calatorii cuprinzand un forfait: calatorie - transport si sejur.
• Conform unui sondaj efectuat de revista de specialitate  L'Echo Touristique , pe un esantion de 300 agenti de voiaj, s-a constatat ca 83,3 % din agenti interogati distribuie intre 2 si 3 brosuri pe client, 10,3% o singura brosura si 6,4% intre 3 si 5 brosuri. In concluzie, francezii prefera consultarea unei brosuri decat Internet-ul.
• Descoperirea unor tari straine nu este privita numai ca o relaxare, face parte si din viata sociala si de loisirs, devenind la fel de importanta ca locul de munca.

PRINCIPALELE AGENTII DE VOIAJ

A. Activitatea agentiilor de voiaj in Franta

• In 2003, pentru al doilea an consecutiv, cifra de afaceri anuala globala a agentiilor de voiaj a scazut (-2%) : ticketing-ul a scazut cu 1,5%, in timp ce revanzarea sejururilor forfait a scaut de asemenea cu 3,7%. Aceasta slaba performanta este fara indoiala legata de conjunctura economica defavorabila si de contextul international instabil (razboiul din Irak si epidemia SRAS.
• Scaderea cea mai pronuntata a cifrei de afaceri s-a inregistrat in lunile aprilie si august. Odata cu sfarsitul verii, activitatea agentiilor s-a revigorat, mai ales pentru ticketing.
• In majoritatea sectoarelor legate turismului, indicele pretului de consum a crescut mult mai puternic decat cel aferent ansamblului economiei in 2003.
• In ciuda acestui fapt, conform unui studiu al saptamanalului  L'Echo Touristique , preturile calatoriilor organizate au cunoscut o crerestere moderata, aceasta datorita dezvoltarii vanzarilor de ultim minut si a numeroaselor preturi promotionale, mai ales in luna august.
• Inflatia a fost importanta mai ales in hotelarie si in transportul de pasageri.

B. PRINCIPALII TOUROPERATORI CARE PROGRAMEAZA ROMANIA

Structura societatilor de turism touroperatoare care programeaza Romania este urmatoarea:

• Hora Voyages : 7.000 persoane, pret mediu de forfait-750 euro;
• Quatre Saisons Loisirs : 4.500 persoane, forfait mediu - 625 euro;
• Itour : 500 persoane, forfait mediu - 550 euro;
• Echange -Roumanie : 500 persoane, forfait mediu - 550 euro
• EastPAk : 180 persoane, forfait mediu - 490 euro;
• CGTT Voyages : 180 persoane; forfait mediu - 480 euro;
• Slav'Tours : 80 persoane, forfait mediu - 420 euro;
• Club Aventure : 80 persoane, forfait mediu - 960 euro.

Mentiune: Exista doua chartere afretate de cei doi touroperatori francezi , care aduc numarul cel mai important de turisti francezi in Romania (aprox. 5.000 turisti in sezonul de vara) si anume:

• Hora Voyages, pe traseul Paris/Constanta/Paris, in perioada 14 mai - 24 septembrie , cu rotatii in fiecare vineri;
• Club Vacances Modernes, pe traseul Luxemburg/Constanta/Luxemburg, in perioada 7 mai -24 septembrie, cu rotatii duminica, la fiecare doua saptamani.

Durata medie sejur Romania

Conform informatiilor furnizate de touroperatorii francezi care programeaza Romania (3 specialisti si 15 generalisti) si de agentiile de turism romane partenere, durata medie pentru sejur in turism organizat este de aprox. 10 zile, iar cheltuiala medie/sejur in turism organizat/turist francez este de aprox. 400 euro prestatii turistice in Romania si 250 euro transport avion, deci un total de 650 euro/sejur/turist francez.

4. POZITIA OFERTEI ROMANESTI PE PIATA

1 . EVOLUTIA NUMARULUI DE TURISTI 1998-2003

Fata de 1998, in 2003 numarul de turisti francezi a crescut in proportie de aprox. 63 %. Evolutia numarului de turisti francezi, care ne-au vizitat tara din 1998 pana in 2003, a fost urmatoarea :

2. POZITIA OFERTEI ROMANESTI PE PIATA

Pe piata turistica franceza, Romania este in exclusivitate o destinatie de vara si este inca cunoscuta ca o destinatie nesigura, cu o situatie economica precara, deci cu un potential turistic similar.

Din aceste motive obiective, societatile romanesti care lucreaza sau doresc sa lucreze pe piata franceza, intimpina greutati, atat datorita tarifelor relativ ridicate in comparatie cu cele ale concurentei, cat si datorita calitatii serviciilor oferite.

Mai exact, in mecanismul cererii si ofertei de pe piata turistica din Franta, cererea de produse turistice romanesti este la un nivel redus, iar oferta este aleatorie (raport calitate/pret defectuos).

• Profilul turistului francez care ne viziteaza tara este urmatorul : varsta se situeaza intre 55 si 70 de ani, iar ca pozitie sociala, sunt persoane cu venituri medii apartinand clasei de mijloc a societatii franceze.

• Cea mai mare parte a clientelei din turismul organizat se indreapta spre sejururi litoral - 70% sau litoral + circuite turistice - 15%.

• Conform informatiilor furnizate de agentia TAROM Paris, structura clientelei pe zborurile de linie Tarom (zboruri regulate fara charter) este urmatoarea:
• 60% : clientela business
• 30%: turism pur
• 15%: clientela etnica (rude).

Bibliografie:

O. Snack, P.Baron, N.Neacsu - "Economia Turismului", Ed. Expert, Bucuresti, 2001

Surse internet: site-urile Wikipedia, Eurostat, WTO