Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

PROGRAM A DOCUMENTATIEI “REACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN, JUDETUL MURES”

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI SI A PRELUCRARII METALELOR
Regionarea geografica in Romania
Orase Europa
Originea, repartitia si gradul de concentrare a populatiei in spatiul european
ITALIA
Plimbare pe Valea Hartibaciului
CHINA - populatie, si economie
GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE: EVOLUTIA PROCESULUI DE INDUSTRIALIZARE
Paris: Istorie, Administratie, Locuri in Paris de vizitat
Marea Neagra (Pontus Euxinus)

TERMENI importanti pentru acest document

: elemente socio-economice ale judetului mures : : : reactualizarea planului de amenajare a teritoriului judetean judetul mures :

Tema-program a documentatiei

REACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN, JUDETUL MURES”

BENEFICIAR:        CONSILIUL JUDETEAN MURES

PROIECTANT:      UNIVERSITATEA „BABES-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA

                               FACULTATEA DE GEOGRAFIE

I. Introducere. Principii si obiective

In acceptiunea noastra lucrarea “REACTUALIZAREA PATJ, JUDETUL MURES” va constitui un document director, va reprezenta, intr-o forma sintetica, planurile de actiune si proiectele de dezvoltare ale judetului Mures, avand ca obiectiv major depistarea unor resurse interne (naturale, economice, sociale, culturale etc.) specifice si a posibilelor cai de valorificare a acestora in vederea dezvoltarii durabile a judetului Mures, in concordanta cu Planul National de Dezvoltare a Romaniei (PND) 2007-2013, Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR) 2007-2013, Planurile Operationale Sectoriale (POS) 2007-2013, Planul Operational Regional (POR) 2007-2013, Planul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2007-2013, Programul de Dezvoltare al judetului Mures 2007-2013 si Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru. Lucrarea propusa se situeaza in cadrul structurii ierarhice a documentatiei de amenajare a teritoriului la un nivel mediu. In consecinta, lucrarea va integra atat propunerile si obiectivele de dezvoltare propuse la nivelele ierarhice si spatiale superioare, si anume: sectiunile I, II, III, IV si V ale P.A.T.N., prevederile din P.A.T.J. Mures, cat si Strategiile locale de dezvoltare (la nivel administrativ si la nivel de servicii descentralizate) elaborate.

In conformitate cu legislatia in vigoare, PATJ Mures are rol coordonator, de armonizare a dezvoltarii unitatilor teritorial-administrative componente. Astfel, la acest nivel spatial dorim sa stabilim o serie de scopuri si directii generale de actiune, sa efectuam tipizarea multipla a spatiului geografic apartinator judetului Mures, sa stabilim asezarile centrale si axele de dezvoltare si sa definim valorile orientative pentru dotarea infrastructurala.

Demersul nostru se va baza pe cinci principii generale de amenajare a teritoriului, si anume:

§         Principiul dezvoltarii teritoriale. Notiunea de dezvoltare teritoriala depaseste sfera economicului, fiind sinonima cu cresterea complexa generatoare de ridicare a nivelului de dezvoltare socio-economic. Aceasta implica segmente ca nivelul venitului, nivelul scolii absolvite, durata medie a vietii, infrastructura etc. In general se urmareste ca fiecare zona si subzona sa-si valorifice potentialul de care dispune, evitandu-se pe cat posibil situatiile de risc natural si/sau social.

§         Principiul echilibrului teritorial. Acest principiu este aplicat cu scopul gasirii celor mai adecvate alternative de ridicare continua a plafonului, nivelului minim de dezvoltare, cu accent pe realizarea complementaritatii functionale dintre diferitele localitatii ale zonei studiate.

§         Principiul asigurarii unor conditii de viata mai bune, nu in sensul stergerii complete a diferentelor dintre zone (ceea ce este oricum o utopie), ci in sensul dat deja la punctul anterior, adica in sensul ridicarii nivelului general al calitatii vietii, prin elaborarea unor standarde minime, dar mai ridicate ca in prezent, fara diminuarea sanselor de dezvoltare ale localizarilor mai favorabile.

§         Principiul ecologic, adica pastrarea echilibrului ecologic, respectiv diminuarea efectelor negative ale activitatilor umane asupra mediului.

§         Principiul dezvoltarii durabile, conform caruia utilizarea resurselor oferite de mediu, dezvoltarea societatii, in general, trebuie organizate in asa fel incat sa nu se pericliteze sansele generatiilor viitoare. Exista doua curente de gandire referitoare la principiul dezvoltarii durabile. Primul este reprezentat de dezvoltarea durabila slaba sau tehnocratica, conform careia capitalul natural poate fi substituit cu cel artificial, creat de om. In consecinta, principiul poate fi aplicat prin optimizarea alocarii resurselor de mediu in procesul dezvoltarii economice. Cel de-al doilea curent este reprezentat de dezvoltarea durabila tare, care considera ca principiul dezvoltarii durabile are, alaturi de aspectul cantitativ, si un aspect calitativ, conform caruia dezvoltarea durabila trebuie sa vizeze si pastrarea unor structuri de mediu avantajoase. Prin aceasta se doreste pastrarea atat a caracteristicilor cantitative cat si a celor calitative ale mediului natural. Aplicarea acestui principiu in politicile de dezvoltare ar implica, teoretic, un proces continuu de evaluare a resurselor disponibile in relatie cu tehnologiile folosite pe parcursul valorificarii resurselor unui teritoriu. Cu alte cuvinte, principiul dezvoltarii durabile se bazeaza pe monitorizarea relatiilor de interconditionare dintre elementele de baza ale unui sistem spatial (resurse economice, infrastructura, asezari, activitati economice etc.). In realitate insa, principiul are un caracter difuz si putin concret, care rezulta din modelul triunghiular care sta la baza sa, reprezentat de componenta economica, cea sociala si cea ecologica. Dezvoltarea durabila reprezinta gasirea unei cai rezonabile de dezvoltare, care sa reflecte interesele si prioritatile inerente acestor componente. Suntem departe de consens in ceea ce priveste definirea prioritatilor, la care se adauga inexistenta unui cadru institutional adecvat aplicarii acestui principiu, cu toate ca unele state europene au integrat principiul in cadrul legislativ. In plus, Agenda 21 prevede concretizarea si aplicarea principiului la nivel regional si local. In Romania, exista conditiile initiale necesare functionarii acestor modele, reprezentate prin presiunea unor probleme economice, sociale si ecologice grave la nivelul majoritatii regiunilor tarii. Lipseste, in schimb, deocamdata, cadrul necesar dezvoltarii acestor modele, bazate pe implicarea actorilor locali si/sau regionali semnificativi din punctul de vedere al dezvoltarii, pe realizarea unor coalitii de castigatori (situatii „win-win”, cu avantaje pentru toti participantii), precum si pe orientarea spre proiecte concrete sub diferite forme: la inceput, prin prezentarea unor practici pozitive din alte regiuni („best practices”), urmate de realizarea unor proiecte mai mici. Astfel, insusi modelul consensual al dezvoltarii durabile poate forma un capital social apreciabil, stimulator de inovatii si de dezvoltare la nivel local sau regional.

Pe baza acestor principii se va realiza analiza situatiei existente, pe domeniile specifice realitatii teritoriale (cadru natural, potentialul demografic, potentialul economic si socio-cultural, infrastructura). Pe baza analizei caracteristicilor calitative si cantitative a structurilor spatiale si a evidentierii proceselor spatiale, se vor stabili (prin audit sau diagnoza), si se vor ierarhiza disfunctiile si problemele existente in unitatea spatiala de referinta, precum si sinteza acestora sub forma unei choreme regionale (zonificarea teritoriului judetului). Dupa analiza situatiei prezente, si stabilirea diagnozei teritoriale, demersul nostru se va incheia cu formularea de propuneri pentru rezolvarea disfunctiilor teritoriale sub forma unor strategii de dezvoltare.

Principale obiective ale documentatiei sunt:

§         stabilirea disfunctionalitatilor teritoriale din cadrul judetului Mures – diagnoza starii actuale de dezvoltare socio-economica;

§         definirea relatiilor spatiale dintre municipiul Targu Mures si teritoriul sau periurban, respectiv zona de influenta in vederea realizarii unor parteneriate care au ca scop o mai buna gestionare a dezvoltarii teritoriului: relatii de independenta sau de cooperare in domeniul economic, al infrastructurii, deplasarilor pentru munca, asigurarilor cu spatii verzi si de agrement, asigurarilor cu produse alimentare si al diferitelor segmente de asigurare cu servicii etc.;

§         propuneri de strategii si scenarii de dezvoltare de ansamblu, pentru zone/subzone ce prezinta caracteristici similare de dezvoltare, precum si pentru principalele directii cu obiective pe termen scurt, mediu si lung determinate pe baza de prognoze in vederea rezolvarii disfunctionalitatilor teritoriale;

§         integrarea informatiilor intr-un sistem GIS;

§         realizarea unui Ghid al administratiei publice locale.

Necesitatea documentatiei decurge din noua strategie de promovare a dezvoltarii locale, practicata cu succes in statele membre ale Uniunii Europene.

II. Structura documentatiei. Surse de date si informatii

PATJ Mures existent, elaborat in anul 1999 si avizat in 2004 are o structura complexa – rezultata din parcurgerea a opt faze de proiectare (F) - dupa cum urmeaza:

F1 Sinteza studiilor existente:

-         vol. 1 prezentare generala, sinteza lucrarilor existente,

-         vol. 2 copii dupa PATN, Dezvoltarea rurala in Romania-Carta verde, Strategia nationala pentru dezvoltare durabila, raportul national al dezvoltarii umane, Carta verde a dezvoltarii regionale.

F2 situatia existenta:

-         vol. 1 situatia existenta,

-         vol. 2 fisa localitatilor.

F3 studii de fundamentare:

-         vol. 1 cadrul natural,

-         vol. 2  potentialul economic,

-         vol. 3 turismul,

-         vol. 4 populatia si repartizarea ei in teritoriu,

-         vol. 5 infrastructura si echiparea tehnica a teritoriului si localitatilor.

F4 studii de fundamentare:

-         vol. 1 reabilitarea, protectia si conservarea mediului. Reteaua de localitati,

-         vol. 2 dotari publice. Baze de date economico-financiare.

F5 difunctionalitati si arii problema

F6 memoriu general:

-         vol. 2 introducere, cadru natural,

-         vol. 3 potentialul economic,

-         vol. 4 populatia si reteaua de localitati,

-         vol. 5 echipari de infrastructura,

-         vol. 6 reabilitarea, protectia si conservarea mediului.

F7 Propuneri de dezvoltare imediata si de perspectiva.

F8 politici si reglementari.

Din analiza acestor volume reiese ca PATJ Mures are o structura prea complicata, in care continutul unor studii de fundamentare se repeta si in cadrul volumelor destinate Memoriului General. De asemenea, am constatat absenta volumului 4 din Memoriul General (F6), care, in consecinta trebuie refacut in totalitate. De asemenea, am constatat absenta bazei de date in format electronic, fiind necesare reconstituirea acesteia, precum si dimensiunea si continutul extrem de restrans al ultimelor doua faze (F7 si F8), referitoare la strategiile, politicile de dezvoltare si reglementari.

In cele ce urmeaza, pe baza ofertei tehnice inaintate Consiliului Judetean, a celor constatate mai sus, a legislatiei in vigoare, precum si a experientei si cunostintelor de specialitate acumulate propunem o tematica detaliata bazata pe urmatoarea structura:

III. Piese scrise

            III. 1. Diagnostic si prioritati

       III.1.1. Cadrul natural

        relieful,

        caracteristicile climatului,

        potentialul natural al solului si subsolului,

        reteaua hidrografica,

        zonele de riscuri naturale,

        modelul geospatial al judetului Mures,

        zone si subzone naturale (caracteristici, fise de destinatie),

        disfunctionalitati naturale.

       III.1.2. Potentialul economic

        agricultura,

        industria,

        serviciile,

        patrimoniul construit,

        resursele umane,

        analiza firmelor si investitiile straine directe

        disfunctionalitati economice.

       III.1.3. Populatia

       – volumul si distributia spatiala a populatiei,

       – structura populatiei,

       – dinamica populatiei,

       – disfunctii demografice si zone care necesita masuri pentru evitarea unor fenomene demografice negative.

       – prognoza populatiei.

       III.1.4. Reteaua de localitati

        evolutia organizarii administrative a teritoriului,

        organizarea asezarilor in unitati administrativ-teritoriale,

        repartizarea localitatilor in teritoriu in raport cu marile trepte de relief si principalele cai de comunicatie,

        polii urbani de crestere din judetul Mures;

– dotarea cu servicii publice a asezarilor, echiparea tehnico-edilitara a localitatilor;

               – dotarea gospodariilor,

               – tipologia functionala a asezarilor,

               – ierarhizarea localitatilor,

        – propuneri privind dezvoltarea retelei de localitati prin promovarea unei structuri de asezari echilibrate.

       III.1.5. Infrastructura teritoriala

        reteaua de transport si comunicatie,

        gospodarirea complexa a apelor,

        echiparea tehnica a teritoriului.

       III.1.6. Reabilitarea, protectia si conservarea mediului

        biodiversitatea, starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,

        protectia naturii si a peisajului,

        calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol, deseuri),

        analiza SWOT sectoriala si evidentierea disfunctionalitatilor,

        Plan Local de Actiune de Mediu.

       III.1.7. Rolul microregiunilor in dezvoltarea judetului Mures

        definirea exacta a problematicii de cercetare, cea a rolului microregiunilor si a asociatiilor intercomunitare,

        propuneri de masuri si a modalitatii de implementare a acestuia.

            III.2. Strategia de dezvoltare socio-economica a judetului

        situatia existenta  (pe domenii de analiza: cadrul natural, populatia si reteaua de localitati, infrastructura, potential economic, reabilitarea integrata, protectia, conservarea si punerea in valoare a mediului natural si construit, rolul micro-regiunilor formate pana in prezent prin asocierea unitatilor administrative),

        analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari), pe domenii de analiza, pe baza profilului realizat,

        alegerea unui tip de strategie,

        stabilirea obiectivelor si prioritatilor sau construirea arborelui problemelor si pe baza acestuia constituirea arborelui obiectivelor,

        justificarea prioritatilor adoptate tinand cont de orientarile strategice comunitare, nationale si regionale privind amenajarea teritoriului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, cat si de impactul prevazut,

        elaborarea unui plan de actiune pentru realizarea obiectivelor si dispozitii.

            III.3.  Ghidul administratiei publice locale

        conceptele de baza ale dezvoltarii teritoriului,

        documentele si legislatia relevanta din Romania si UE,

        instrumentele dezvoltarii regionale.

IV. Piese desenate

Plansa 1/1 „Zonificarea teritoriului si functiile economice” – situatia existenta,

Plansa 1/2 „Zonificarea teritoriului si functiile economice” – probleme si prioritati,

Plansa 1/3 „Zonificarea teritoriului si functiile economice” – propuneri, cuprinde,

Plansa 2/1 „Populatia si reteaua de localitati” – situatia existenta, cu elementele,

Plansa 2/2 „Populatia si reteaua de localitati” – probleme si prioritati,

Plansa 2/3 „Populatia si reteaua de localitati” – propuneri,

Plansa 3/1 „Echiparea tehnica a teritoriului” – situatia existenta,

Plansa 3/2 „Echiparea tehnica a teritoriului” – probleme si prioritati,

Plansa 3/3 „Echiparea tehnica a teritoriului” – propuneri.

V. Baza de date teritoriala (Sistem Informational Geografic)

V.1 Se va prelua baza de date a beneficiarului (baza topo-cadastrala vectorizata si se va transpune in format compatibil ArcView)

V.2 Se va completa baza de date cu informatii necesare domeniilor de analiza (utilizand harti la scarile 1:200.000 sau 1:100.000, scheme, cartograme, grafice) dupa cum urmeaza:

a. cadrul natural/mediu

b. patrimoniul natural si construit

c. Reteaua de localitati

d. Structura socio-demografica

e. Gospodarirea apelor

f. Retele de cai de comunicatii

g. Retele de telecomunicatii

h. Retele energetice

i. Structura activitatilor economice

j. Zonificarea teritoriului

k. Contextul teritorial

Baza de documentare si bibliografica cuprinde:

1. Documente puse la dispozitie de Consiliul Judetean Mures:

-         Sintezele si studiile P.A.T.J. si P.A.T.Z. existente;

-         Strategia de dezvoltare regionala;

-         Strategiile de dezvoltare locala elaborate sau in curs de elaborare;

-         Studiile P.U.G. ale municipiilor, oraselor si comunelor.

2. Documente existente in baza de date a ofertantului:

-         Datele continute in studiile de “Cercetare fundamentala” si de “Cercetare aplicativa” elaborate in timp de colectivele de cercetare ale ofertantului;

-         Sinteze metodologice privind conceptul, structura, metoda de abordare si elaborare a studiilor de amenajare a teritoriului.

3. Documente puse la dispozitie de terti:

Asigurarea documentatiei primare (a bazei de date) necesara elaborarii proiectului conduce la necesitatea colaborarii, pe durata realizarii proiectului, cu urmatoarele institutii:

-         Directia Judeteana de Statistica;

-         Directia Agricola;

-         Agentia pentru Protectia Mediului;

-         Camera de Comert si Industrie;

-         Registrul Comertului;

-         Directiile publice descentralizate (DJDP, DNDP, ANCFR, etc.);

-         Companii de stat, mixte sau private;

-         Primariile unitatilor administrative din zona studiata.

III. Piese scrise

III.1. Diagnostic si prioritati

III.1.1. Cadrul natural

Prima parte a planului este destinata cadrului natural, care cuprinde analiza factorilor naturali care structureaza spatiul analizat. Acestia sunt:

        relieful: sustine  dezvoltarea si evolutia celorlalte componente prin trasaturile morfografice, morfometrice si morfologice: trepte morfogenetice, tipologia formelor de relief, morfodinamica contemporana, restrictivitate geomorfologica, risc geomorfologic indus de procesele geomorfologice contemporane, expozitia versantilor, ponderea suprafetelor plane ori cvasiplane in raport cu suprafetele inclinate;

        caracteristicile climatului si distributia teritoriala a principalelor elemente climatice;

        potentialul natural al solului si subsolului: tipurile de soluri si categoriile de roci care apar in regiunea studiata, importanta lor economica;

        reteaua hidrografica, evidentiindu-se scurgerea medie, maxima si minima pe bazin, debitele si regimul acestora, portiunile de pe cursurile de apa cu posibilitati de crestere a debitului si de producere a fenomenului de inundatii etc.;

        zonele de riscuri naturale (in conformitatea cu H.G. 382/2003), la un nivel de detaliu de 1:100 000. Prima parte, diagnoza, cuprinde identificarea si definirea zonelor de riscuri naturale si a tipologiei fenomenelor de risc natural (cutremure de pamant, inundatii si alunecari de teren). Partea a doua a acestui punct se va referi la reteaua de localitati, infrastructuri tehnice ale teritoriului si activitatile afectate de riscurile naturale. In fine, partea a treia se va referi la strategia de dezvoltare al acestui subdomeniu-tinta, unde se vor formula propuneri cu caracter director care vizeaza prevenirea, atenuarea eliminarea si/sau acceptarea riscurilor naturale, pe categorii de riscuri (cutremure de pamant, inundatii si alunecari de teren);

        modelul geospatial al judetului Mures, articulat prin componentele geosistemice naturale si antropice care interrelationeaza intr-un spatiu determinat paleogeografic si istoric. Prin urmare trebuie sa relevam trasaturile acestor componente fizico-geografice care sustin dezvoltarea socio-sistemica in spatiul muresan, sa proiectam cartografic la o scara unitara, dinamica plan-spatiala a acestor componente geosistemice;

        zone si subzone naturale (caracteristici, fise de destinatie), cu indicarea modului de utilizare a terenurilor, a numarului de localitati, a numarului de locuitori si a densitatii populatiei;

        disfunctionalitati naturale.

           

III.1.2. Potentialul economic

Potentialul economic constituie unul dintre domeniile-cheie ale PATJ, intrucat prin acesta sunt asigurate fondurile si instrumentele financiare necesare schimbarii, optimizarii structurilor teritoriale existente in prezent. Daca o regiune are o economie sanatoasa, care asigura rate ridicate ale cresterii, atunci sansele de rezolvare a problemelor din alte domenii cresc apreciabil. Acest capitol, prin continutul sau, trebuie sa evidentieze dezvoltarea functiunilor economice in relatie cu celelalte componente ale spatiului: resursele materiale, umane si echiparea tehnica, si trebuie tratat atat sectorial (agricultura, industrie si servicii), cat si spatial (la nivelul localitatilor), la sfarsitul lui realizandu-se o sinteza care cuprinde si indicatori sintetici ai dezvoltarii economice.

Inainte de analiza sectoriala a economiei, este necesara definirea pozitiei economice  a judetului Mures in cadrul spatiului economic national. Cel mai des folosit indicator este produsul intern brut, care permite atat aprecierea contributiei si locului judetului in context national, cat si analiza structurii economice sectoriale, prin determinarea contributiei fiecarui sector la formarea PIB judetean.

Analiza economica sectoriala. Aceasta se efectueaza prin gruparea activitatilor economice in trei sectoare economice: primar (agricultura, silvicultura, piscicultura), secundar (constructii si industrie) si tertiar (servicii) si analiza acestora prin intermediul unor indicatori diferentiati, atat cat permite statistica teritoriala, la nivel de localitate. O analiza mult mai detaliata este cea oferita de fiecare activitate economica in parte. In continuare voi reda principalele aspecte care se urmaresc, in general, la nivelul agriculturii, economiei forestiere, industriei si a turismului (restul serviciilor este analizat in cadrul domeniului infrastructura).

In sectiunea destinata agriculturii se analizeaza urmatoarele aspecte: locul si rolul agriculturii in economia spatiului; potentialul productiv al agriculturii; nivelul de productivitate al agriculturii; formele de proprietate (gospodarie familiala, asociatie agricola, societate comerciala privata si de stat); orientarea spre piata/subzistenta; suprafata agricola si structura ei pe principalele categorii de folosinta (arabil, pasuni, fanete, livezi, vii); profilul productiei agricole: vegetala, zootehnica, mixta cu diferite variante; forta de munca din agricultura: gradul de asigurare, nivelul de pregatire, tendinte de evolutie; asezarile rurale cu functiuni dominant agricole; zonele geografice si asezarile specializate in asigurarea marilor centre de consum si a capacitatilor industriale prelucratoare cu materii prime (de exemplu, fabricile de zahar, cele de prelucrare a laptelui etc. si zona lor de influenta din care isi asigura materiile prime).

Sectiunea industrie analizeaza: locul si rolul industriei in economia spatiului; resursele de substante minerale utile si valorificarea acestora; baza energetica; analiza productiei industriale si a structurii acesteia; posibilitatile de adaptare la cerintele economiei de piata; distributia spatiala a activitatilor industriale, evidentiindu-se principalele concentrari si asezari cu functiuni dominant industriale; posibilitatile de amenajare si echipare a unor zone industriale din asezarile situate in regiuni propuse pentru atragerea unor investitii industriale.

Sectiunea servicii ca cuprinde analiza comertului (interior si exterior), a transporturilor (rutier, feroviar si aerian) si a turismului. Acesta din urma va cuprinde analiza urmatoarelor aspecte: structura si distributia pe zone geografice si asezari a resurselor si obiectivelor turistice; repartitia teritoriala, structura, dinamica amenajarilor si dotarilor existente; gradul de valorificare a potentialului turistic: circulatia turistica si gradului de utilizare a capacitatilor de cazare; propuneri de amenajare privind utilizarea conditiilor pe care le ofera cadrul natural, inclusiv lacurile de acumulare existente, in vederea realizarii unor dotari de odihna, agrement si turism adecvate pentru deservirea populatiei din localitatile situate in apropiere si a turistilor in tranzit; dezvoltarea functiunilor turistice a oraselor si localitatilor rurale cu importante obiective turistice sau care pot deveni centre de plecare spre zone si obiective turistice valoroase; desemnarea arterelor rutiere de importanta turistica cu scopul de a beneficia de amenajari suplimentare in raport cu importanta lor; amenajarea unor noi statiuni turistice.

Un accent deosebit se va pune pe analiza starii patrimoniului construit protejat (monumente de arhitectura, monumente istorice, situri arheologice, peisaje culturale), precum si pe protectia si conservarea patrimoniului construit.

Resursele umane constituie o componenta importanta a analizei economice, caracteristicile acesteia fiind importante pentru atragerea unor activitati generatoare de crestere economica. Astfel, analiza pietei muncii si a resurselor umane trebuie sa evidentieze urmatoarele aspecte: structura ocupationala a populatiei dupa nivelul de educatie, nivelul de salarizare pe ramuri de activitate, flexibilitatea, productivitatea si alte caracteristici ale fortei de munca, rata activitatii, nivelul si caracteristicile somajului.

Analiza firmelor este foarte importanta, intrucat dinamica acestora este un indicator important al dezvoltarii economice. Aceasta se realizeaza prin clasificarea firmelor dupa marime (mici, cu mai putin de 50 de angajati, mijlocii, cu 50–249 de angajati, mari cu mai mult de 250 de angajati), specializare si locul ocupat in diviziunea regionala a muncii (firme furnizoare de materii prime, de produse, de diferite servicii, firme realizatoare de produse finale etc.). La aceasta se adauga analiza dinamicii firmelor (numar de firme noi create, diferenta dintre numarul firmelor nou create si numarul celor lichidate), a structurii intreprinderilor dupa forma de proprietate, precum si a investitiilor straine directe.

In domeniul dezvoltarii economice, planul de dezvoltare stabileste pe baza rezultatelor obtinute din analiza sectoriala si spatiala a economiei regiunii, prioritatile si obiectivele de urmarit si alege strategiile necesare atingerii acestora. Rolul important al crearii sau mentinerii unor locuri de munca in industrie (doar in conditii de rentabilitate), al dezvoltarii serviciilor si modernizarii agriculturii in dezvoltarea economica a teritoriului confera politicii de amenajare a judetelor si regiunilor unele obiective, cum ar fi, de exemplu: stimularea politicii financiare active in centrele si polii de crestere in favoarea unitatilor mici si mijlocii; cresterea ofertei de terenuri industriale echipate si disponibile, adaptarea permanenta a infrastructurilor; crearea unor parcuri industriale, cuplate, acolo unde exista premisele necesare, cu infiintarea parcurilor tehnologice.

III.1.3. Populatia

Analiza populatiei va implica abordarea urmatoarelor probleme:

– volumul si structura potentialului uman: numarul de locuitori; punctele si arealele de concentrare a populatiei (densitatea populatiei); categorii de marime a localitatilor dupa numarul de locuitori;

– structura populatiei pe medii (urban, rural), pe principalele grupe de varsta; structura populatiei active pe principalele ramuri de activitate (primar, secundar, tertiar); structura populatiei dupa nivelul scolii absolvite; structura confesionala si structura etnica a populatiei;

– dinamica populatiei pe categorii de localitati – municipii, orase, comune sau urban si rural; sporul natural si migrator al populatiei pe o perioada de 5–10 ani;

– evidentierea disfunctiilor demografice si a zonelor care necesita masuri pentru evitarea unor fenomene demografice negative;

– prognoza populatiei in perspectiva pe etape, estimata in doua sau mai multe variante. Evolutia populatiei va fi apreciata la trei nivele spatiale: pentru regiunea analizata, pe principalele categorii de localitati si pe fiecare oras, municipiu si comuna.

III.1.4. Reteaua de localitati

In cadrul asezarilor, se au in vedere urmatoarele elemente de analiza:

        istoricul politico-administrativ al judetului;

        organizarea asezarilor in unitati administrativ-teritoriale;

        repartizarea localitatilor in teritoriu in raport cu marile trepte de relief si principalele cai de comunicatie;

        densitatea medie a oraselor (numar orase/1000 kmp) si a localitatilor rurale (nr.sate/100 kmp);

        polii urbani de crestere din judetul Mures;

        dotarea cu servicii publice a asezarilor, echiparea tehnico-edilitara a localitatilor;

        dotarea gospodariilor;

        realizarea tipologiei asezarilor in raport cu repartizarea locurilor de munca in cele trei sectoare economice: localitati rurale agricole (peste 50 % locuri de munca in sectorul primar); localitati cu activitati mixte (10–50 % locuri de munca in sectorul primar); localitati industriale (peste 50 % locuri de munca in industrie) etc. De asemenea, se vor avea in vedere gradul de ocupare a populatiei;

        ierarhizarea localitatilor judetului, in raport cu rolul si functiile lor in reteaua generala;

        propuneri privind dezvoltarea retelei de localitati prin promovarea unei structuri de asezari echilibrate.

      

III.1.5. Infrastructura teritoriala

Infrastructura teritoriala constituie, in general, unul dintre cele mai deficitare domenii ale amenajarii teritoriului din Romania.

Unul dintre elementele de baza ale infrastructurii teritoriale este constituit de reteaua de transport si comunicatie, a carui nivel de dezvoltare determina gradul de accesibilitate si integrare al regiunilor in pietele internationale. Analiza acestei componente se refera la:

a.       Reteaua de cai de comunicatie si transport: cai rutiere, cai ferate. Transportul aerian;

b.      Transportul intermodal;

c.       Transportul de produse prin conducte (conducte de titei si produse petroliere, de gaze naturale);

d.      Productia si transportul energiei electrice si termice;

e.       Retele de telecomunicatii: sisteme de telefonie, cabluri de fibra optica, gradul de asigurare a localitatilor/populatiei cu posturi telefonice;

f.        Infrastructura de protectie impotriva dezastrelor.

Se va avea in vedere evidentierea disfunctionalitatilor, grupate dupa urmatoarele categorii:

a.       Trasee/sectoare critice de cai rutiere si feroviare: nemodernizate, in stare necorespunzatoare de viabilitate, capacitate redusa de preluare a fluxurilor mari, puncte critice (pasaje de nivel, traversari de localitati, poduri in stare necorespunzatoare);

b.      Zone/localitati lipsite de legaturi telefonice;

c.       Zone cu resurse de energie neconventionala  nevalorificate;

d.      Zone /localitati neracordate la sistemul energetic sau partial electrificate.

e.       trasee sau sectoare rutiere si feroviare suprasolicitate si/sau in stare necorespunzatoare de viabilitate;

f.        puncte critice ale retelei de transport:  lipsa arterelor ocolitoare si a podurilor, intersectii la nivel etc.;

g.       trasee intens solicitate deficitare in asigurarea transportului in comun interlocalitati;

h.       gari si aeroporturi nemodernizate;

Propunerile de dezvoltare se vor referi la urmatoarele elemente:

Retele de cai de comunicatii:

1.             dezvoltarea si modernizarea retelei existente;

2.             propuneri de conectare la reteaua majora nationala si implicit la retelele transeuropene;

3.             lucrari de modernizare in aeroporturi, gari;

4.             dezvoltarea transportului intermodal;

5.             dezvoltarea si modernizarea transportului public.

Retele de telecomunicatii:

6.             dezvoltarea si modernizarea retelei existente.

Retele energetice:

                         7.     dezvoltarea si modernizarea retelei existente.

Gospodarirea complexa a apelor constituie un alt aspect important al infrastructurii teritoriale si cuprinde evaluarea urmatoarelor puncte:

– principalele bazine hidrografice, resursele apelor de suprafata si subterane, folosinte, lucrari hidrotehnice sau hidroameliorative existente sau in curs de realizare;

– echiparea tehnico-edilitara a localitatilor cu instalatii de alimentare cu apa si canalizare;

– problemele principale privind modul in care lucrarile de gospodarire complexa a apelor asigura necesarul de apa pentru activitatile economice si localitati;

calitatea apelor;

– protectia surselor de alimentare cu apa;

– propuneri privind folosirea si protectia resurselor de apa, echiparea tehnico-edilitara a localitatilor, protectia localitatilor impotriva efectului distructiv al apelor.

III.1.6. Reabilitarea, protectia si conservarea mediului

In cadrul acestui domeniului tematic vom avea in vedere atat situatia existenta cat si elaborarea unui Plan Local de Actiune de Mediu

Analiza situatiei existente va cuprinde trei subcapitole

A. Biodiversitatea, starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Protectia naturii si a peisajului.

B. Calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol, deseuri)

C. Analiza SWOT sectoriala si evidentierea disfunctionalitatilor

A. Biodiversitatea, starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Protectia naturii si a peisajului.

- vor fi identificate atat habitatele naturale majore cat si starea lor actuala, respectiv regimul de protectie si propuneri de instituire sau schimbare a regimului de protectie.

A.1. Habitatele naturale

Se vor identifica habitatele naturale in functie de zonele unde se gasesc;

A.2. Starea ariilor naturale protejate

- se vor identifica in conformitate cu prevederile legale categoriile de arii protejate, cu toate caracteristicile acestora (istoric, componenta, administrare, valorificare)

- o atentie deosebita  se va acorda ariilor protejate care au Plan de management sau alte categorii de documentatii (PUZP), respective prin luarea in considerare a permisiunilor si restrictiilor impuse prin aceste documentatii (aceste planuri prevad luarea unor masuri stricte de protejare a tuturor habitatelor si speciilor din interiorul parcurilor)

- se va evalua starea ariilor protejate luate in custodie si progresele facute datorita acestui statut, conform Ordinului 494/2005.

- o atentie deosebita va fi acordata siturilor Retelei Natura 2000; acestea sunt impartite, conform celor doua directive ale Uniunii Europene, in doua categorii: situri de protectie avifaunistica (SPA) si situri de importanta comunitara (SCI).

A.3. Flora si fauna salbatica

Vor fi inventariate la nivelul judetului urmatoarele categorii: tipuri de habitate, specii de pasari (dintre care protejate conform legislatiei in vigoare), specii de mamifere, (cuprinse in Legea 462/2001 si in Directiva Habitate), specii de amfibieni si reptile (cuprinse in Legea 462/2001 si in Directiva Habitate), specii de pesti (in Legea 462/2001 si in Directiva Habitate), specii de nevertebrate (in Legea 462/2001 si in Directiva Habitate).

A.4. Probleme identificate

Vor fi identificate presiunile naturale exercitate asupra biodiversitatii si anume schimbarile climatice, regimul precipitatiilor si calamitatile naturale.

In ceea ce priveste presiunile antropice exercitate asupra biodiversitatii, exista in prezent doua tipuri de amenintari, fiecare prezentand caracteristici proprii. Pe de o parte, amenintarile directe sunt reprezentate de pierderile sau distrugerile de habitate ca urmare a unor activitati umane: restrangerea arealelor naturale in favoarea celor antropice, exploatarile forestiere si activitatile economice de tipul exploatarilor miniere, suprapasunatul in zonele montane,  constructiile ilegale in zonele protejate si activitatile de braconaj.

Pe de alta parte, amenintarile indirecte sunt constituite de arderea miristilor, comertul ilegal cu specii de plante rare si amenintate, dar mai ales turismul necontrolat prin camparea dezorganizata si prezenta deseurilor de toate tipurile in zonele naturale, rauri si lacuri.

A.5. Parti desenate si baze de date asociate

- va fi elaborata o harta care sa contina delimitarea si pozitionarea in coordonate geografice a ariilor protejate la nivelul judetului;

- asociat entitatilor grafice reprezentative (poligoane, linii, puncte) se va furniza o baza de date care sa contina elementele calitative si cantitative reprezentative pt. fiecare arie protejata (denumire, regim, categorie, elemente componente, suprafata, valorificare etc.)

B. Calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol, deseuri)

- se va efectua o analiza componentiala a calitatii factorilor de mediu utilizand metodologiile de evaluare si indicatorii consacrati;

- pe baza acestei abordari analitice se vor evidentia disfunctionalitatile ca baza pt. trasarea unei strategii structurata sub forma (LEAP) Local Environmental Action Plan

B.1. Factorul de mediu AER

B.1.1. Monitorizarea calitatii aerului

Pe teritoriul judetului Mures, calitatea aerului este monitorizata direct de catre agentii economici si de catre laboratorul Agentiei de Protectia Mediului (APM) Mures.

- va fi evidentiata reteaua de monitorizare (amplasarea punctelor de prelevare, regimul de recoltare, semnificatia spatiala a acestora)

B.1.2. Calitatea aerului in judet

Poluarea aerului in judetul Mures rezulta pe de o parte din traficul rutier sau sursele mobile, iar pe de alta parte din sursele stationare care sunt de fapt emisii din procesele de productie ale agentilor economici, concentrati in zonele urbane sau industriale.

- vor fi identificate principalele surse de poluare cu istoric, activitate, regim de functionare, impact;

- utilizand indicatorii standardizati de calitate a aerului se va analiza specificul calitatii atmosferei si a problematicii impactelor asociate surselor majore;

B.1.3. Zgomotul

- pe baza determinarilor sonometrice se va analiza poluarea fonica, in special in zonele urbane, de trafic intens si industriale;

B.1.5. Zone critice pe teritoriul judetului sub aspectul poluarii atmosferei (inclusivi Harta zonelor critice sub aspectul poluarii atmosferei)

- pe baza analizei fenomenelor associate calitatii aerului se vor identifica zonele critice sub aspectul poluarii atmosferei (acele zone in care sunt inregistrate frecvent depasiri ale standardelor de calitate)

B.2. Factorul de mediu APA

B.2.1. Sursele de apa din judet

In alcatuirea resurselor de apa ale judetului Mures intra pe de o parte apele subterane (freatice si de adancime), iar pe de alta parte apele de suprafata, adica reteaua de rauri si lacuri naturale si artificiale.

Apele subterane-freatice se definesc, in functie de conditiile geologice, pe doua zone: cea montana, unde stratul acvifer se afla de regula la adancime, si cea joasa unde stratul acvifer este bogat si prezinta calitati corespunzatoare unei utilizari diversificate.

Apele de suprafata Acestea din urma sunt utilizate pentru alimentarea cu apa

potabila si industriala, producerea de energie, piscicultura si irigatii.

B.2.2. Monitorizarea resurselor si a calitatii apelor

Supravegherea calitatii apelor din judet, parte integranta a sistemului de Monitoring National

al Calitatii Apelor (MNCA), este realizata de catre Laboratorul de chimie, biologie si

bacteriologia apei al SGA Mures. Sunt astfel monitorizate 5 subsisteme : ape curgatoare de

suprafata, lacuri, ape subterane freatice, surse de potabilizare si ape uzate.

- va fi evidentiata reteaua de monitorizare a calitatii apelor (amplasarea punctelor de prelevare, regimul de recoltare, semnificatia spatiala a acestora)

Cursurile apelor curgatoare.

- apele de suprafata monitorizate de SGA Mures se incadreaza asfel, conform Ordinului 161/2006 in clase de calitate I II III IV

- utilizand metodologia claselor de calitate (I-V) raportate la categoria  de « stare buna » vor fi identificate cele mai poluate cursuri de apa din judet;

In ceea ce priveste apele de suprafata, cele mai importante surse de poluare sunt evacuarile de ape uzate menajare si industriale neepurate sau insuficient epurate direct in emisari si depozitarea neconforma a deseurilor menajere si industriale.

Apele subterane freatice sunt monitorizate de SGA Mures pe baza analizelor fizico-chimice si

bacteriologice.

- se vor identifica zone cu acviferul freatic poluat, zone cu indicatori depasiti si cauzele acestora

- se va realiza monitorizarea evacuarilor de ape uzate epurate in emisarii naturali si evaluarea   indica faptul apelor insuficient epurate, epurate conform sau neepurate.

B.2.4. Zone critice (inclusiv Harta zonelor critice sub aspectul poluarii apelor subterane si a celor de suprafata)

- pe baza analizei fenomenelor asociate calitatii apelor se vor identifica zonele critice sub aspectul poluarii apelor subterane si de suprafata (acele zone in care sunt inregistrate frecvent depasiri ale standardelor de calitate)

B.3. Factorul de mediu SOL

B.3.1. Factori de presiune asupra calitatii solurilor din judet

- se vor identifica impactele majore asupra resurselor de sol (cantitativ si calitativ)

- ingrasaminte, pesticide, reziduuri zootehnice datorita existenta unor statii de epurare nefunctionale si evacurea in emisari si direct pe sol a apelor uzate insuficient epurate, irigatii, depunerea deseurilor industriale si menajere, emisii de la surse industriale mari

B.3.3. Monitorizarea calitatii solului

In cadrul Laboratorului APM Mures, factorul de mediu sol este analizat din cele punctele

de recoltare din judet, acestea fiind grupate pe zone

B.3.4. Zone din judet sub aspectul degradarii solurilor (inclusiv Harta zonelor cu soluri degradate din judet)

- se vor identifica tipul degradarii, suprafata (ha), localitati si suprafata afectate (ha), Eroziuni de suprafata, depuneri de deseuri menajere si industriale

B.4. Gestiunea deseurilor

- se va evalua problematica gestiunii deseurilor la nivelul judetului (producere - colectare - depozitare); 

- vor fi analizate tipurile de deseuri produse (menajere, industriale, agricole etc.)cantitatile produse, componenta acestora si potentialul de valorificare;

- identificarea haldelor de depozitare, starea acestora / termen de inchidere;

- analiza va fi in concordanta cu planul judetean si strategia regionala de gestiune a deseurilor;

C. Analiza SWOT sectoriala si evidentierea disfunctionalitatilor

- pe baza evaluarii factoriale a starii mediului se va realiza o analiza sectoriala de tip diagnostic (SWOT) al carei principal scop este de a evidentia dsfunctionalitatile specifice ale acestui domeniu, in vederea trasarii liniilor directoare de actiune;

PLANUL LOCAL (JUDETEAN) DE ACTIUNE DE MEDIU - plam

-         obiectivul major al PATJ Mures, sectiunea Mediu, este tocmai realizarea unui plan de actiune care sa se constituie un instrument accesibil de decizie / dialog intre cei trei actori (public, autoritate si politic) pentru imbunatatirea calitatii generale a mediului la nivelul judetului

-         PLAM va fi realizat in conformitate cu metodologia de elaborare, care sa respecte necesitatile de prioritizare, identificare a responsabilitatilor, etapizare etc.

III.1.7 Rolul microregiunilor in dezvoltarea judetului Mures

            Judetul Mures este unul dintre putinele judete ale tarii unde asociatiile microregionale exista dinaintea introducerii in legea 215/2001 modificata a asociatiilor intercomunitare. Cele douasprezece asociatii microregionale/asociatii intercomunitare existente (si in curs de constituire) si Consiliul Judetean Mures  pot utiliza experienta dobandita de asociatiile microregionale atat in derularea diferitelor programe cat si in dezvoltarea locala. Atat pentru ca aceasta experienta sa poata fi utilizata cat si pentru a determina rolul microregiunilor in dezvoltarea judetului Mures se propune o cercetare la finalul careia Consiliul Judetean Mures sa aiba la dispozitie un document care sa-i permita luarea de masuri concrete. Acest document este un tip de document, un policy paper, utilizat de o mare parte a administratiilor judetene din Uniunea Europeana, ea cuprinzand urmatoarele mari capitole.

I.                    Sumar executiv: care in maxim sapte paragrafe prezinta propunerile pentru locul si rolul microregiunilor in dezvoltarea judetului Mures

II.                 Definirea exacta a problematicii de cercetare, cea a rolului microregiunilor si a asociatiilor intercomunitare. Aici se integreaza cercetarea despre asociatiile microregionale facuta pe teren (care se va detalia mai jos) care cuprinde rezultatele si problemele care au aparut in functionarea acestora.

III.               Propuneri de masuri: aceasta parte va cuprinde maximum trei propuneri avansate de specialisti pentru Consiliul Judetean Mures in ceea ce priveste rolul asociatiilor intercomunitare/asociatiilor microregionale in dezvoltarea judetului Mures, si  masurile care pot fi luate de Consiliul Judetean.

IV.              Concluzii: prezentarea propunerii agreate de specialisti si a modalitatii de implementare a acestuia, planul de masuri propuse.

Cercetarea pe care se bazeaza acest document are urmatoarele etape: adunarea acelor documente care deja exista in ceea ce priveste rolul microregiunilor in dezvoltare teritoriala in UE, adunarea documentelor microregiunilor, chestionar asupra activitatilor microregiunilor de la infiintare pana in anul 2007.

III.2. Strategia de dezvoltare socio-economica a judetului pentru urmatorii 10 ani. Plan de masuri pentru termen scurt, mediu si lung

Descrierea contextului existent

Administratia publica locala se afla in prezent intr-un proces amplu de planificare strategica, la toate nivelurile, proces in cadrul caruia sunt in curs de pregatire/actualizare strategii de dezvoltare socio-economica. Un accent foarte mare se pune pe crearea unor parteneriate care sa includa un numar cat mai mare de actori relevanti, din toate sferele de activitate, de la nivel local. Planul trebuie sa fie inteles si sprijinit de comunitate si cum altfel se poate obtine acest consens decat prin implicarea cat mai larga a comunitatii inca de la inceput.

Conform Legii nr. 350 din 6 iulie 2001, privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile ulterioare, Planul de amenajare a teritoriului trebuie sa aiba un caracter director si sa reprezinte expresia spatiala a programului de dezvoltare socio-economica a judetului. Ultima varianta a PATJ Mures a fost avizata in 2002, iar conform legii mai sus mentionate trebuie reactualizat periodic. Momentul este cel mai potrivit pentru ca in prezent exista aprobate planurile de dezvoltare nationale si regionale, precum si programele operationale ale Romaniei, astfel incat aceasta reactualizare ar contribui la alinierea PATJ Mures la normele europene, reglementarile nationale si regionale. Prin urmare in cadrul acestei reactualizari se urmareste stabilirea programului de dezvoltare socio-economica a judetului Mures pe urmatorii 10 ani precum si elaborarea unui plan de masuri pe termen scurt, mediu si lung care sa fie corelat cu programele si politicile de la nivel regional, national si european. Aceasta parte de strategie lipseste din actualul PATJ Mures.

Metodologia propusa pentru elaborarea strategiei

  1. o analiza aprofundata a situatiei existente  (pe domenii de analiza: cadrul natural, populatia si reteaua de localitati, infrastructura, potential economic, reabilitarea integrata, protectia, conservarea si punerea in valoare a mediului natural si construit, rolul micro-regiunilor formate pana in prezent prin asocierea unitatilor administrative) la nivelul judetului Mures. Pentru fiecare domeniu de analiza vor fi formate grupuri de lucru alcatuite din experti pe domeniul respectiv si care vor avea un coordonator din cadrul echipei de proiect care va asigura integrarea documentelor si a observatiilor primite de la membrii grupului, precum si moderarea intalnirilor de lucru.
  2. In prezent, in PATJ Mures s-a mers doar pe identificarea problemelor si nu s-a tinut cont de factorii exteriori. Propunerea noastra este sa se elaboreze o analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari), pe domenii de analiza, pe baza profilului realizat (analiza SWOT este un instrument des utilizat in procesul de planificare strategica, folosit pentru realizarea strategiilor). Analiza porneste de la ipoteza ca specificul unei situatii este determinat de caracteristicile pozitive si negative din interior. La analiza problemelor si posibilitatilor nu se poate neglija analiza mediului extern, deoarece intamplarile externe pot intari sau diminua caracteristicile pozitive sau negative din interior. Cunoasterea acestor influente este esentiala la elaborarea unei strategii reale. In urma acestei analize se pot fixa obiectivele concrete si planul de actiune care contribuie la realizarea obiectivelor.

Analiza SWOT va reprezenta o activitate in cadrul grupurilor de lucru, avantajele fiind:

-         la analiza situatiei in grup pot aparea puncte diferite de vedere, pe baza carora analiza se poate derula in mai multe directii (tehnica utilizata va fi brainstorming);

-         lucrul in grup pentru elaborarea analizei SWOT implica in analiza si avanseaza pe post de participant grupurile de interes, care traiesc in situatia respectiva, dezvolta relatiile dintre grupuri si contribuie la acceptarea interioara a strategiei elaborate.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela ca, indiferent de actiunile stabilite, procesul decizional ar trebui sa includa urmatoarele elemente: construieste pe punctele tari, elimina punctele slabe, exploateaza oportunitatile, indeparteaza amenintarile.

Analiza SWOT va fi redusa astfel incat sa cuprinda acele puncte tari si slabe, oportunitati si amenintari care sunt foarte importante si specifice judetului Mures.

  1. Dupa determinarea punctelor tari si slabe, a oportunitatilor si amenintarilor se alege un tip de strategie care sa fie urmata pentru stabilirea obiectivelor si prioritatilor (strategie orientata spre schimbare - indepartarea punctelor slabe prin valorificarea oportunitatilor, strategie defensiva - eliminarea punctelor slabe pentru a preveni efectul negativ al amenintarilor, strategie ofensiva - folosirea punctelor tari pentru valorificarea oportunitatilor, strategie diversificata - folosirea punctelor tari pentru a preveni efectul negativ al amenintarilor) sau construirea arborelui problemelor si pe baza acestuia constituirea arborelui obiectivelor. Astfel, vor fi stabilite: un obiectiv general, obiective specifice pentru fiecare domeniu analizat precum si prioritatile pe termen scurt, mediu si lung.
  2. O justificare a prioritatilor adoptate tinand cont de orientarile strategice comunitare, nationale si regionale privind amenajarea teritoriului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, cat si de impactul prevazut; informatii legate de prioritati si obiectivele lor specifice, care sa includa un numar de indicatori de implementare, rezultat si impact in scopul masurarii progreselor.
  3. Elaborarea unui plan de actiune pentru realizarea obiectivelor si dispozitii de implementare a planului, crearea unui cadru in care acest plan se poate realiza.

Dupa fiecare din pasii mentionati se vor face dezbateri publice pe documente cu actorii relevanti ai judetului astfel incat la fiecare etapa sa existe consensul celor interesati asupra strategiei din cadrul Planului Judetean de Amenajare a Teritoriului.

III.3. Ghidul administratiei publica locale

            Ghidul administratiei publice locale referitor la dezvoltarea teritoriala a judetului se inscrie in sirul ghidurilor pe care diferitele institutii de stat sau organizatii non-profit le-au redactat pentru a ajuta si usura munca celor care lucreaza in administratia publica locala. Printre ghidurile deja existente putem aminti manualul de identitate vizuala pentru administratia publica locala care este in curs de redactare de Agentia de Strategii Guvernamentale, sau  ghidul functionarului din administratia publica locala (Cum implicam cetatenii in procesul de adoptare a deciziilor publice) realizate de Asociatia ProDemocratia. Dupa cum stim ghidurile sunt instrumente importante atat la nivelul institutiilor europene cat si la nivelul tarilor membre UE. Ghidul nostru propune sa se incadreze in sirul acestor ghiduri europene, fiind un ghid specializat care va servi la o mai buna functionare al administratiei publice locale in domeniul dezvoltarii teritoriale. Ghidul va trata urmatoarele problematici:

I.                    Conceptele de baza ale dezvoltarii teritoriului

II.                 Documentele si legislatia relevanta din Romania si UE

III.               Instrumentele dezvoltarii regionale

IV. Piesele desenate

Piesele desenate cuprind harti la scara 1:200 000 realizate pe domeniile amenajarii teritoriale si pentru trei stadii de analiza: situatia existenta, principalele probleme, disfunctii si prioritati de amenajare; etapizarea propunerilor si obiectivelor de amenajare. Pentru extragerea unor informatii cu un grad de detaliere mai mare se vor utiliza si harti la scara 1:25.000. Toate hartile care vor servi ca sursa de date vor fi predate beneficiarului in format digital (georeferentiate si rectificate) astfel incat modificarile ulterioare in baza de date sa se faca in timp real.Se pregatesc urmatoarele planse tematice: zonificarea teritoriului si functiile economice, populatia si reteaua de localitati si echiparea tehnica a teritoriului. In continuare, voi prezenta pe scurt elementele de baza care apar pe plansele tematice mai sus prezentate.

Plansa 1/1 „Zonificarea teritoriului si functiile economice” – situatia existenta, cuprinde urmatoarele elemente:

– Potentialul natural: peisajul si situl, cursuri de apa, lacuri, paduri, terenuri agricole, resursele subsolului, resursele balneoturistice;

– Activitatile de valorificare a potentialului natural si economic: agricultura (zonele agricole), silvicultura (zone de activitati de exploatare a lemnului), industrie (tipuri de activitati industriale);

– Principalele centre de productie: agricola, silvica, industriala, tertiara, mixta in diferite combinatii;

– Mediul inconjurator: sursele economice de poluare a aerului, apei si solului.

Plansa 1/2 „Zonificarea teritoriului si functiile economice” – probleme si prioritati, cuprinde:

– Valorificarea potentialului natural: zone naturale care necesita masuri de protectie; cursuri de apa intens poluate; suprafete afectate de eroziunea solului sau de surse de poluare din industrie;

– Activitatile de valorificare a potentialului: zone agricole care necesita masuri de crestere a productivitatii (desecari, irigatii etc.); zone silvice care necesita masuri de imbunatatire structurala (paduri de protectie etc.); zone industriale care necesita masuri de reorganizare si de modernizare.

Plansa 1/3 „Zonificarea teritoriului si functiile economice” – propuneri, cuprinde:

– Valorificarea superioara a potentialului natural: protectia peisajului; cresterea potentialului productiv al terenurilor agricole; noi exploatari ale unor resurse ale subsolului; resurse balneoturistice propuse pentru integrare in circuitul turistic;

– Zonificarea economico-functionala pentru agricultura, industrie, servicii si balneoturism.

Plansa 2/1 „Populatia si reteaua de localitati” – situatia existenta, cu elementele:

– Distributia teritoriala a populatiei (densitatea populatiei, numarul de locuitori la nivel de localitate);

– Tipologia functionala a localitatilor;

– Servicii publice (invatamant, cultura, sanatate etc.);

– Locuinta (numarul de locuinte/locuitor, suprafata locuibila/locuitor etc.).

Plansa 2/2 „Populatia si reteaua de localitati” – probleme si prioritati:

– Conturarea zonelor cu diferite probleme demografice: zone cu rate ridicate de depopulare; zone cu spor natural negativ; zone cu grad ridicat de imbatranire demografica;

– Zone afectate de dificultati in asigurarea dotarilor publice.

Plansa 2/3 „Populatia si reteaua de localitati” – propuneri:

– Scenariul repartitiei teritoriale a populatiei in urmatorii zece ani;

– Realizarea unor noi dotari publice;

– Implementarea unor functii noi in asezarile-cheie selectate;

– Asigurarea locuintelor in zonele cu cerere ridicata.

Plansa 3/1 „Echiparea tehnica a teritoriului” – situatia existenta:

– Reteaua de cai de comunicatie si de transport: reteaua rutiera (categorii de drumuri, gradul de modernizare), reteaua feroviara, aeroporturi;

– Gospodarirea apelor: bazine hidrografice, cursuri de apa, lacuri, indiguiri, alimentarea cu apa si canalizarea localitatilor;

– Echiparea cu retele tehnice: unitati de productie a energiei electrice; transportul energiei electrice; conducte de transport a gazului metan.

Plansa 3/2 „Echiparea tehnica a teritoriului” – probleme si prioritati:

– Reteaua de cai de comunicatie si de transport: sectoare de drum, cale ferata care necesita modernizare, zone cu navetism intens care necesita organizarea transportului in comun;

– Gospodarirea apelor: protectia surselor de alimentare cu apa, localitati cu activitati economice care necesita asigurarea apei prin statii de epurare, canalizare, instalatii centrale; localitati care necesita alimentare cu apa si canalizare pentru populatie;

– Echiparea cu retele tehnice: localitati care necesita masuri de introducere a retelei electrice si de gaz metan.

Plansa 3/3 „Echiparea tehnica a teritoriului” – propuneri:

– Reteaua de cai de comunicatie si de transport: autostrazi, modernizare drumuri, devieri de circulatie, dublare de cale ferata, electrificarea legaturilor feroviare, legaturi feroviare noi, trasee de transport interregionale, modernizarea punctelor de trecere a frontierei, noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea aeroporturilor, amenajarea de aeroporturi noi;

– Gospodarirea apelor: surse de apa protejata, alimentarea cu apa a localitatilor, instalatii de canalizare si statii de epurare a apei;

– Echiparea cu retele tehnice: surse de energie neconventionala, centrale automate digitale, radio-relee, tele-relee etc.

V. Baza de date teritoriala (in format GIS)

Baza de date geografica va fi conceputa pentru accesarea in regim interactiv, utilizand facilitatile oferite de ArcView. Pentru a putea fi exploatata, utilizatorul trebuie sa aiba cunostinte minime de ArcView.  La solicitarea beneficiarului, Facultatea de GEOGRAFIE poate asigura asistenta in vederea implementarii aplicatiilor si a instruirii personalului.

Programul ArcView este unul dintre produsele software conceput de catre firma ESRI liderul mondial in domeniul tehnologiilor GIS. Programul beneficiaza de o platforma foarte stabila care permite atat vizualizarea si analiza datelor spatiale (grafice, harti) cat si importul-exportul datelor in structuri compatibile programelor CAD, AM/FM. Acest program a fost utilizat de catre Facultatea de GEOGRAFIE in toate proiectele de urbanism si amenajarea teritoriului pe care aceasta institutie le-a elaborat.

            Structura datelor caracteristice programului mentionat contine o baza de date spatiala (harti) careia ii este asociata o baza de date atribut (ce contine descrierea cantitativa si calitativa a elementelor spatiale), care alcatuiesc banca de date. Aceasta banca de date poate fi interogata, completata si analizata interactiv (in timp real), ceea ce confera o mare flexibilitate in utilizare. Datorita capacitatilor de import-export aceasta banca de date poate fi, la solicitarea beneficiarului, convertita astfel incat sa poata fi exploatata si in cadrul altor programe AutoCAD, MapInfo, GeoMedia. Documentatiile aferente unitatilor teritoriale de rang inferior judetului vor fi integrate in banca de date in cele doua categorii: piese scrise (text – fisiere doc; date – fisiere xls) si piese desenate (harti – format jpeg). Aceste seturi de date vor fi prelucrate numai daca beneficiarul le va solicita si le va pune la dispozitia proiectantului in formatele mentionate sau compatibile cu acestea.

           

            Pentru intreaga banca de date, elementele cartografice vor utiliza proiectia STEREO 70 (in conformitate cu legea cadastrului si a publicitatii imobiliare)

            2.1 Se va prelua baza de date a beneficiarului (baza topo-cadastrala vectorizata si se va transpune in format compatibil ArcView)

2.2 Se va completa baza de date cu informatii necesare domeniilor de analiza (utilizand harti la scarile 1:200.000 sau 1:100.000, scheme, cartograme, grafice) dupa cum urmeaza:

a. cadrul natural/mediu – se vor transpune in format compatibil GIS - zone/localitati expuse sau afectate de riscuri naturale: inundatii, alunecari de teren, cutremure;

zone/localitati cu probleme privind resursele de apa: zone deficitare, zone vulnerabile, zone cu resurse nepotabile, resurse de apa poluate; zone/localitati expuse la riscuri tehnologice; zone/localitati afectate de alte presiuni antropice: de urbanizare excesiva si/sau necontrolata, zone extractive de suprafata etc.; zone/factori naturali care necesita masuri de protectie: zone de mare biodiversitate, zone umede, factori balneari, turistici, peisaje naturale etc; zone/localitati afectate de poluare; depozite necontrolate de deseuri.

b. patrimoniul natural si construit - patrimoniul natural declarat, neprotejat sau insuficient protejat; patrimoniul construit declarat, neprotejat, afectat de degradare.

c. Reteaua de localitati - deficiente in structura si repartitia in teritoriu a categoriilor de localitati; in satisfacerea indicatorilor minimali de definire conform legii, si asigurarea accesibilitatii; deficiente in functionarea retelei de localitati: zone rurale lipsite de dotari si servicii cu rol teritorial, localitati cu probleme de dotare si echipare tehnico-edilitara; localitati cu probleme de locuire.

d. Structura socio-demografica - zone/localitati cu scaderi importante de populatie; zone/localitati cu probleme privind potentialul demografic: spor natural negativ, imbatranire a populatiei, dezechilibre structurale; zone/localitati cu resurse de forta de munca excedentara; vi. zone/localitati cu probleme privind calitatea resurselor de munca; zone/localitati cu grad ridicat de somaj.

e. Gospodarirea apelor - surse de alimentare cu apa subterane si de suprafata, care necesita masuri de protectie; zone care necesita lucrari hidrotehnice: indiguire, regularizari de cursuri de apa etc. probleme in functionarea amenajarilor hidroameliorative pentru agricultura: irigatii, desecari, combaterea eroziunii solurilor etc.,terenuri agricole ce necesita amenajari specifice.

f. Retele de cai de comunicatii - trasee sau sectoare rutiere si feroviare suprasolicitate si/sau in stare necorespunzatoare de viabilitate; puncte critice ale retelei de transport:  lipsa arterelor ocolitoare si a podurilor, intersectii la nivel etc.; trasee intens solicitate deficitare in asigurarea transportului in comun interlocalitati; aeroporturi, porturi, gari, puncte de control de trecere a frontierei nemodernizate; trasee navigabile afectate de formarea unor praguri.

g. Retele de telecomunicatii: - zone/localitati neacoperite de reteaua de telecomunicatii, localitati cu dotare nesatisfacatoare

h. Retele energetice - zone/localitati lipsite de componente ale echiparii energetice

i. Structura activitatilor economice: zone forestiere defrisate si afectate de poluare; activitati industriale in curs de restructurare, modernizare,        zone declarate ca defavorizate, zone cu somaj ridicat; localitati dependente de o singura activitate economica; constructii si amenajari pentru productie abandonate; zone/localitati cu potential turistic, dar lipsite de dotari adecvate; zone lipsite de servicii economice si sociale de baza; resurse nevalorificate.

j. Zonificarea teritoriului: zone in care se solicita reorganizari ale unitatilor administrativ-teritoriale; zone in care exista/pot apare conflicte intre functiuni.

k. Contextul teritorial: zone in care se manifesta/pot apare tensiuni de natura economica, sociala sau ecologica; zone declarate defavorizate din teritoriul regional, care influenteaza negativ teritoriul judetean; functiuni similare in teritoriile invecinate sau in regiune; posibilitati de cooperare in cadrul teritorial mai larg.

V.                 Graficul de realizare a documentatiei si graficul de plati

LUCRAREA

2008

14.02 – 17.03

2008

14.02 – 30.03

2008

17.03 – 17.09

17.09.2008 – 17.02.2009

2009

17.02 – 17.04

Faza I (210 zile)

I.1. Elaborarea temei detaliate a lucrarii, aprobarea temei detaliate

X

I.2. Etapa de teren, documentare, asigurarea bazei de date si informatii, selectarea si agregarea datelor

X

X

I.3. Analiza situatiei actuale pe cele sase domenii de analiza indicate de care Beneficiar in Caietul de Sarcini si preluate de catre Proiectant in oferta tehnica: cadrul natural, populatia si reteaua de localitati, infrastructura, potentialul economic, reabilitarea, protectia si conervarea mediului natural si cultural si rolul microregiunilor in dezvoltarea judetului Mures.

X

I.4. Crearea bazei de date pentru cele sase domenii-tinta si integrarea acesteia intr-un program de utilizare in sistem GIS

X

Faza a II-a (150 zile)

Faza II.1. Completarea si finalizarea  bazei de date. training pentru utilizarea bazei de date in GIS

X

Faza II.2. Elaborarea strategiei de dezvoltare socio-economica si a planului de masuri

X

Faza II.3. Ghidul administratiei publice locale

X

Faza II.4. Redactarea lucrarii, aprobarea lucrarii

X

Faza a III-a (60 zile)

Faza III.1. Consultanta si suport acordat Consiliului Judetean Mures in vederea obtinerii avizelor

X

Faza III.2. Introducerea unor observatii

X

Grafic de plati actualizat

Denumire faza de proiectare

VALOARE FARA TVA LEI

Termen de plata

Faza I.1. Elaborarea temei detaliate a lucrarii

20 000,00

18.04.2008

Faza I.2. Etapa de teren, documentare, asigurarea bazei de date si informatii, selectarea si agregarea datelor

75 000,00

30.04.2008

Faza I.3. Analiza situatiei actuale pe cele sase domenii de analiza indicate de catre Beneficiar in Caietul de Sarcini si preluate de catre Proiectant in oferta tehnica

112 000,00

18.09.2008

Faza I.4. Crearea bazei de date

26 134,45

18.09.2008

Faza II. 1. Completarea si finalizarea  bazei de date. training pentru utilizarea bazei de date in GIS

35 000

18.11.2008

Faza II.2. Elaborarea strategiei de dezvoltare socio-economica si a planului de masuri

40 000,00

18.02.2009

Faza II.3. Ghidul administratiei publice locale

5 000

18.02.2009

Faza III.1. Consultanta si suport acordat Consiliului Judetean Mures in vederea obtinerii avizelor

5 000

18.04.2009

Faza III.2. Introducerea unor observatii

18 000

18.04.2009

TOTAL (fara TVA)

336 134,45

TOTAL (cu TVA)

400 000,00

DIRECTOR DE PROIECT: PROF. DR. JOZSEF BENEDEK

DIRECTOR DE PROIECT-ADJUNCT,

RESPONSABIL PENTRU BAZA DE DATE: LECTOR DR. TITUS MAN

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 558
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved