Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Padurea de conifere-taiga

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Padurea de conifere-taiga
VOINEASA
Norvegia
Muntii Iezer
BAILE GOVORA
Relieful dezvoltat pe calcare si dolomite
SCURT ISTORIC AL CARTOGRAFIEI - HARTA SI PLANUL
CARPATII MERIDIONALI - Particularitati de geografie fizica
Delta Dunarii
TSUNAMI

TERMENI importanti pentru acest document

: : : clima taiga canadiana : padurea de conifere :

Padurea de conifere-taiga

         Taigaua, sau padurea boreala, este unul din cele mai mari biomuri, ocupand aproximativ 21 milioane de ha, adica aproximativ 16% din suprafata terestra a Terrei. Este situata in nordul (si partial centrul) Europei, Asiei si al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei.

                                            Clima

           Biotopul este unul prielnic vara si neprielnic iarna. Astfel, temperatura medie vara este de 5-10 C, iar iarna este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitatii, dar sunt doar doua anotimpuri principale: iarna si vara. Iarna este foarte rece, cu destule precipitatii, ce cad sub forma de nea. Vara este calda si umeda, majoritatea precipitatiilor cazand vara. Vanturile sunt puternice.

Peisajele existente  capata  un  farmec  deosebit  dupa  anotimpuri.  Iarna  tinuturile  iluminate  de  aurora  boreala   se  aseamana  unui  decor  feeric,  ireal .

(poza iarna)
           Din aprilie,  cand  gheata  lacurilor  incepe  sa  se  dezgheate  pana  in  iunie peisajul  se  insufleteste  si  se  transforma  vazand  cu  ochii.

(poza vara)

Se remarca unele diferentieri, mai ales longitudinale : o clima rece oceanica (cu temperaturi medii intre -80 si 14 grade si precipitatii de 1200 mm/an), una continentala (de la –11 la 16 grade Celsius si precipitatii de 540 mm), alta continental excesiva (de la –40 la 19 grade, dar cu polul frigului la Oimiakon –71 grade C si precipitatii de 200 mm/an.

               

                            

Flora

Vegetatia este elementul cel mai specific si se evidentiaza predominant de un numar limitat de specii de conifere : pinul ,bradul , molidul ,laricele si de specii de pomi cu frunza cazatoare ca plopul si mesteacanul . Alte specii de plante des intalnite in taiga sunt muschii si lichenii. Doar zone mici au fost curatate pentru agricultura, in special in partea europeana, taigaua ramanand cea mai mare  rezerva de lemn din lume.

Se gasesc mesteacani, anini si salcii si zone nedrenate pe care se  intind fasii uriase de mlastini.

             

 Fauna        

 Fauna este formata din animale rezistente la aceste conditii climatice excesive:

  • carnivore: rasul, ursul, lupii, vulturii, bufnita si mustelidele;
  • erbivore: cerbul, elanul, iepurele polar, gasca, veveritele;
  • omnivore: corbul.

          

                    

        In taiga viata animala este bogata, in cea nord-estica intalnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blana pretioasa; reptilele si batracienii sunt extrem de rari. In stepe sunt comune rozatoarele si erbivorele, diverse specii de antilope, cai salbatici si camila cu doua cocoase; dintre pasari se remarca dropia. In Asia de Est, si ea parte componenta a

regiunii biogeografice palearctice, fauna este originala, cu tigrii siberieni si ursul panda urias (in muntii din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul (camila cu o cocoasa), originar fiind din stepele din jurul Marii Caspice.

 Solul

Solul este subtire si inghetat mai multe luni, iar subsolul aproape permanent. De aceea, la inceputul verii apar multe mlastini, iar fluviile produc mari reversari. Tipul principal de sol este podzolul, putin fertil si acoperit de licheni urmat de turba.

Vegetatia forestiera asigura un strat de suprafata de humus brut acid ce se descompune incet, producand acid humic. Strecurandu-se in jos, apa freatica acida indeparteaza fierul si calciu din straturile superioare, fapt ce are ca rezultat culoarea palida a solurilor.

Fauna solului : dominante sunt protozoarele, nematodele, rotiferele si tardigradele. Aceste organisme traiesc in apa solului. Fungiile sunt organismele dominante cu sarcina de a descompune gunoaiele padurii boreale, dar curente de sporire a bacteriilor raspund factorilor beneficiu. Aceste animale ale solului nu ataca direct gunoiul padurii ci isi exercita influenta prin roadere. Rata descompunerii in solul padurii boreale nu mentin pace cu rata productiei, cauzand astfel o acumulare progresiva de materie organica. La adancime medie de etajul padurii mici nevertebrate, in special larve dipterane, consuma partial sau scheletonizeaza gunoiul de frunze inaintea devenirii lor ca adulti.

 Apele

              Scurgerea apelor raurilor se va caracteriza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (vara) si debite mai mici in celalalt. Principalele rauri care traverseaza zona padurii de conifere sunt: Onega, Pecioara, Enisei.

              

Centura de taiga este alcatuita din trei zone paralele:

  Padurea de baldachin (sau padurea compacta)  se afla in cel mai sudic punct al taigalei.Contine o mare varietate de specii, cele mai calde soluri, productivitate mare, si cel mai lung sezon de productivitate din zona boreala.

Padurea compacta sau zona sudica a taigalei pe ambele continente nu este distribuita strict de-a lungul axei est-vest. In vestul marginal al Europei influenta curentilor calzi da voie padurii de baldachin sa se intinda pana in cel mai nordic punct. In vestul Americii de Nord curentii Pacificului si ai Kuroshio de asemenea incalzesc climatul si cauzeaza devierea padurii inspre Alaska si teritoriul Yukon din Canada.

Majoritatea marilor cursuri de apa ale taigalei Siberiei, incluzand fluviile si raurile Obi, Yenisei si Lena au cursul indreptat spre nord. Obi, in vestul Siberiei formeaza un mare bazin cu un considerabil procent al suprafetei acoperit cu un teritoriu umed cu scurgere saraca. In astfel de situatii, in zona boreala o padure compacta de baldachin este in general absenta.

   Padurea de licheni se afla la nordul acestei zone – o zona paralela mai mica de padure rara in care coroanele copacilor nu formeaza un baldachin compact. Rogojinile de licheni si vegetatia asemanatoare tundrei formeaza un strat important deasupra solului.

   Padurea de tundra  la nordul acestei zone se intinde pana la limita cresterii copacilor. Pete de padure consistand din numai cateva specii formeaza un complex mozaic cu tundra. Multi copaci din padurea de tundra nu au fost cunoscuti ca producatori de seminte viabile. Acesti copaci s-au stabilit in timpul episodului climatic mai cald de acum 100 de ani pana la sute de ani inainte si au reusit sa persiste, de obicei prin reproductie asexuata. Incendiile din aceasta zona au exterminat copacii, si datorita lipsei de reproducere, numai cateva portiuni au ramas, cele care nu au ars.

 Prezenta omului

             Exista asezari insirate in lungul drumurilor transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia, magistralele din Canada), exploatari de masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, suprafete cu pasuni si terenuri agricole.  Canada  este  renumita  in  comertul  mondial  ca  mare  exportatoare  de  blanuri  si  de  peste.

 

                       

Un  calator  roman  care  a  calotorit  prin taigaua canadiana  din  nordul  orasului  Quebec,  prin  care  a  trecut  in  timpul  verii :

                       “Padurea  de  conifere  este  sumbra  si  posomorata .  Numai  coaja  alba,  varuita,  a  mesteacanului  asterne  pete  de  lumina  pe  fondul  clar obscur.  Atmosfera  grea,  hieratica,  de  catedrala.  Sub  copaci  muschi,  ferigi  si  ciuperci  intind  un  covor  palid  limfatic.  Din  cand in  cand  masina  surprinde  fiare  cu  blana  abundenta  care  se salveaza  de  tainitele  tufisurilor  ori  de  fug  buimace  sub  copaci.  Tacerea deplina,  apasatoare,  ca  de  basm  fermecat.  Nu  canta  nici  o  pasare,  iar  vantul  s-a  oprit  si  el  inmarmurit. Trecem  din  cand  in  cand  peste  rauri  reci  si  negre.  La  maluri  plutesc si  acum,  uitate  de  vreme,  frunze  uscate  din  toamna  trecuta.   Din  stufarisuri  si  mlastini  nici  o  vietate  nu-si  ia  zborul.  Totul  e  atat  de incremenit,  incat  miscarile  noastre  si  ale  masinilor  par  stranii.  Cand  automobilul  se  opreste  si  glasul  nostru  amuteste  tacerea  ajunge  totala,  abstracta. Totul  lasa  o  impresie  de  irealitate,  existenta  faxtice,  artificiala;   lumea  adormita,  incremenita  de  bagheta  unui  vrajitor  ca  in  povestile  copilariei.”        

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1629
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved