Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

ROMANIA SI UE FORMAREA UNIUNII EUROPENE SI EVOLUTIA INTEGRARII EUROPENE

geografie


loading...



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
HARTA SPANIEI
MUNTII CARPATII - CARPATII SI SISTEMUL MUNTOS ALPIN
Atena - Unul dintre cele mai vechi orase ale Europei
Romania
Relieful major continental si oceanic
Carpatii Meridionali - MUNTII RETEZAT - Trasee turistice
Grecia antica in epoca bronzului
PRAID
Legile generale si specifice reliefosferei
JUDETUL BRAILA - CARACTERIZARE FIZICO-ECONOMICA

TERMENI importanti pentru acest document

: formarea uniunii europene : formarea uniunii europene si evolutia integrarii europene : formarea ue si evolutia integrarii europene : formarea si evolutia uniunii europene :

ROMANIA SI UE

FORMAREA UNIUNII EUROPENE SI EVOLUTIA

INTEGRARII EUROPENE

O problema majora a economiei mondiale postbelice a fost intergrarea interstatala care viza tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare. In acest sens, Europa a fost cea mai avansata, celelalte continente urmand acest exemplu in deceniile urmatoare.

Intr-o prima etapa la data de 9 mai 1950, Franta, prim ministrul Afacerilor Externe, Robert Schuman, propunea crearea unei Comunitati Europene a Carbunelui si Otelului(CECO), care avea sa fie piatra fundamentala a constructiei europene. La 3 iunie 1950, Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Italia si Olanda au semnat Declaratia Schuman, care a fost aprobata de Adunarea Consiliului Europei la 26-28 august 1950.            

In a doua etapa, aceste state au semnat la 25 martie 1957, la  Roma, Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom). La 13 octombrie 1959, Belgia a lansat idea unificarii intr-o singura institutie a Inaltei Autoritati a CECO si a celor doua comisii (CEE si CEEA). La 8 aprilie 1965, s-a semnat la Bruxelles tratatul de fuzionare a executivelor celor trei Comunitati. Acest tratat avea sa intre in vigoare la 1 iulie 1967. La acea data, s-a instituit Comisia Europeana unica si un singur Consiliu de Ministri pentru CEE. La 1 ianuarie 1973, Danemarca, Irlanda si Marea Britanie au devenit membre CEE. La 1 ianuarie 1981, Grecia a devenit membru al CEE. Sefii de stat si de govern reunite la Stuttgart, la 19 iunie 1983,au semnat Declaratia Solemna privind Uniunea Europeana.In anul 1984,Parlamentul European a propus realizarea unui salt calitativ in domeniul integrarii europene. La 1 ianuarie 1986, Portugalia si Spania au devenit membre ale CEE.

In a treia etapa, la 9-10 decembrie s-a adoptat, la Maastricht, Tratatul de instituire a Uniunii Europene, care a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993. Tratatul privea: piata europeana comuna, uniunea economica si monetare, uniunea politica, cetatenia comuna,rolul Parlamentului European, precum si o politica comuna in domeniul dezvoltarii industriale, al cercetarii stiintifice, al protectiei mediului si al transporturilor. De asemenea, Tratatul de la Maastricht a intregit functia legislativa a Parlamentului European si au fost acordate puteri sporite in domenii, precum: libera circulatie a fortei de munca, invaatamantul, cercetarea stiintifica, ecologia, sanatatea, cultura, protectia consumatorului. La 7 februarie 1992, statele membre au semnat Tratatul de la Maastricht, conform caruia s-a infiintat Uniunea Europeana. La 1 ianuarie 1995, au devenit membre UE Austria, Finlanda si Suedia. La 1 mai 2004, au devenit membre alea UE alte 10 state: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia siUngaria. Bulgaria si Romania au devenit membre UE la 1 ianuarie 2007.

Integrearea interstatala vizeaza viata economica, politica, sociala si culturala.

Conditiile candidaturii la aderare, stabilite de Comisia Europeana in anul 1997, se refereau la:

 identitate, adica statul ce candideaza la aderare trebuie sa fie european;

criteriile democratice, in sensul ca institutiile politice ale tarilor candidate trebuie sa garanteze exercitiul democratic: pluralismul politic, alegerile libere, separarea puterilor legislative, executive si juridice, respectarea libertatilor, statul de drept, a prevederilor Cartei Drepturilor Omului, respectarea statutului minoritatilor;

criteriile economice, care presupun ca statele candidate sa faca unei economii de piata capabile sa se incadreze in cerintele concurentei si a standardelor economice ale Uniunii Europene;

capacitatea de asumare a obligatiilor, ce deriva din statutul aderarii , a legislatiei unitare(acquis-ul comunitar), a drepturilor si a indatoririlor  mentionate de sistemul comunitar;

capacitatea de subscriere la obiectivele politice, economice si monetare ale Uniunii Europene;

cadrul administrativ si juridic adecvat.

      Ca umare, Consiliul European de la Essen a initiat, in decembrie 1994, o strategie globala  de preaderare, destinata fostelor state comuniste, in conditiile in care decalajele economice si sociale au impus programe laborioase de ajustare structurala, cu urmatoarele obiective:

            ●crearea conditiilor optime de punere in practica a acordurilor de asociere incheiate cu tarile interesate;

            ●sustinearea procesului de tranzitie democratica si de restructurare economica, prin imprumuturi nerambursabile si asistenta tehnica;

            ●promovarea dialogului structurat pe problemele majore proprii fiecarei tari candidate.

     In aceste conditii, Consiliul Uniunii Europene a hotarat in decembrie 1997, la Luxemburg, deschiderea negocierilor in aprilie 1998, cu tarile candidate, considerate cel mai bine pregatite: Cipru, Estonia, Polonia, Cehia, Slovenia si Ungaria.

In februarie 2000, la Helsinki, Consiliul Uniunii Europene a autorizat deschiderea negocierilor cu alte tari candidate: Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Bulgaria si Romania, cu anumite conditionari pentru ultimele doua state.

            Se poate spune ca Uniunea Europeana este un spatiu economic omogen, care s-a format in etape successive, ce au determinat procesul de integrare europeana. Altfel spus, Uniunea Europeana reprezinta un proiect de integrare europeana, cu scopul intaririi legaturilor economice, sociale si politice dintre statele participante, pentru a realiza o uniune tot mai stransa intre popoarele europene. 

Caracteristicile geografice, politice si economice actuale ale UE 

-          UniuneaEuropeana detine aproape jumatate din intinderea continentului european(45%) si peste 2/3 din populatia acestuia(69%)

-          Din punct de vedere fizico-geografic se suprapune Europei de Vest si Centrale. In ansamblu,aceasta parte a Europei are un relief foarte variat:munti, podisuri si coline, campii, delte. Clima este predominant temperat-moderata cu influente atlantice si mediteraneene.Are o retea hidrografica bogata, cu mari cursuri de apa si o mare varietate de lacuri.

-          Uniunea Europeana este unicul bloc regional care si-a propus sa aiba un rol economic si unul politic. Este singura parte a Europei care inglobeaza tari ce acopera intregulspectru de structuri statale (presedentie, regat, ducat).

-          Uniunea Europeana este in prezent cel mai important actor economic de pe glob. Are 32% din PIB mondial sia  depasit inultimii ani SUA.

-          UE include celemaimulte dintre tarile dezvoltate ale lumii cu un PIB foarte mare: Germania, Marea Britanie, Franta, Italia,Spania. Si 4 dintre membrele G8 ceea ce se reflecta si in comertul exterior mondial. Ue este cel mai mare exportator de tehnologie si alte produse industriale. Ue se remarca pe plan mondialin domenii ca aeronautica, cosmonautica, autovehicule, IT, produse ale industriei usoare si alimentare.UE are cel mai diversificat si dezvoltat sistem de transport de pe glob, remarcandu-se reteaua de TGV, sistemul de autostrazi, marile porturi si aeroporturi internationale, sistemul de navigatie interioara, transporturile speciale. UE detine suprematia mondiala in domeniul turismului.

Statele UE sunt foarte variate ca suprafata, populatie, istorie, putere economica, militara.Tara cu cdea mai numeroasa populatie este Germania,iar cea mai mica Malta.Ca putere economica reflectata in PIB se impun Germania(loc 3 pe Glob), Franta si Marea Britanie(loc 4 si 5),Italiasi Spania(7,8). Celemaimici valori se inregistreaza in malta, Estonia, Irlanda,Letonia, Cipru, Lituania, tari mici ca suprafata si populatie.

Cele mai multe membre ale Ue fac parte si din NATO, cea mai importanta structura militara de pe Glob.

GERMANIA

            Germania este situata in partea de nord-vest a Europei Centrale, intre Muntii Alpi, in sud, si marile Nordului si Baltica, in nord.

            Unitatile naturale se dispun in benzi, de la nord catre sud. Partea nordica este reprezentata de o campie fluvio-glaciara,  Campia Germaniei de Nord,  sector al marii Campii Nord-Europene, cu inaltimi cuprinse intre 0-20 m in nord si 180 m in sud, Partea centrala este formata din masivele hercinice puternic erodate, pana la aspectul de pod is, separate de mici depresiuni. Printre acestea, se remarca: Masivul Hartz, Masivul Sistos Renan, Muntii Padurea Thuringiei, Jura Suaba, Muntii Padurea Neagra.

Pe latura sudica se inalta Alpii Bavariei, cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii(2963 m in vf. Zugspitze), la poalele carora s-a dezvoltat 0 regiune piemontana - Podisul Bavariei.

            Climatul de tranzitie este specific intre cel oceanic si cel continental, la care se adauga tipul montan si alpin. Reteaua hidrografica este reprezentata prin fluviile Rhein si Dunare - axe de comunicatie transcontinentale de mare importanta. Numeroase canale leaga Elba, Weser si Ems cu afluentii lor. Apele acestora se dirijeaza spre cele trei bazine marine: Marea Nordului (Rhinul cu afluentii Elba, Neckar, s.a., Elba, Weser), Marea Baltica(Oder) si Marea Neagra (Dunarea cu afluentii).

            Vegetatia este reprezentata mai ales prin paduri de conifere, indeosebi de pin, si mai putin prin paduri de foioase, mai ales de fag, care acopera un sfert din suprafata tarii si care sunt asociate cu pasuni.

            Populatia este concentrata in aglomeratiile urbane din lungul Rhinului, regiunile mai putin populate fiind cele din campia nordica sau Alpii Bavariei. Germania este a doua tara europeana ca numar al populatiei dupa Rusia.

La 3 octombrie 1990, a avut loc unirea Germaniei de Est cu cea de Vest, act care a impus uriase eforturi materiale si financiare pentru integrarea fostei Republici Democrate Germania. Cu toate acestea, Germania are una dintre cele mai dezvoltate si solide economii din lume. Domina industria chimica, petrochimica, constructiile de masini(loc 1 in Europa si 2 pe Glob la autovehicule).

Industria isi pastreaza 0 pozitie importanta in economia tarii. In primele faze ale industrializarii, in bazinele carbonifere s-a dezvoltat siderurgia, principalul dezavantaj constituindu-l departarea fata de mare, iar Rotterdam, port olandez, a fost mult timp inaccesibil. Acesta a fost si motivul pentru care Germania a construit 0 retea de canale, Mittellandkanal, care sa faciliteze transportul produselor siderurgice. S-a conturat, in timp, o concentrare puternica a activitatilor in siderurgie si metalurgia neferoasa, cu grupuri celebre, precum Krupp(otel), Thyssen(carbune, cocs), asigurand acestei tari 0 importanta financiara si politica de prima marime in a doua parte a ecolului trecut. Industria chimica s-a dezvoltat de timpuriu, in specal in sud-vest, iar industria textila s-a concentrat indeosebi in regiunea Ruhr(Wuppertal). Principalele regiuni indutraile sunt: Rhin-Rhur, Berlin, Frankfurt-Mannheim-Stuttgart, Munchen, Saa, Nurnberg, Bremen, Hamburg. Agricultura, desi concentrata mai putin de 3% din populatia activa, are 0 pondere mare la scara mondiala, datorita randamentului ridicat.

Peste 2/3 din productia agricola totala provine din domeniul zootehnic. Productia vegetala este limitata de conditiile naturale nefavorabile, dar germania este un mare producator de cereale, cartofi, sfecla de zahar, plante furajere si ocupa locul 1 in Europa si 4 pe Glob la porcine si bovine.

Germania dispune de 0 retea de transport care permite tranzitul european, Este strabatuta de numeroase autostrazi cea mai lunga retea, de la nord la sud sau de la vest la est, are 0 retea feroviara in extindere, destinata trenurilor de mare viteza, are cea mai mare retea feroviara din Europa din care jumatate este electrificata are mari aeroporturi, precum Frankfurt pe Main, si importante porturi maritime Hamburg,Bremen,Lubeck. Canalul Kiel uneste Marea Baltica cu Marea Nordului, are 0 lungime de 99 km si o adancime de 11 m.

Peisajelor naturale li se adauga un imens tezaur cultural din marile metropole sau burguri medievale mici, ce atrag numerosi turisti.

FRANTA

            Franta ocupa cea mai mare parte a Europei de Vest, fiind al treilea stat european dupa marimea suprafetei si cel mai extins din Uninunea Europeana. Conturul teritoriului se poate inscrie intr-un hexagon eu colturi terestre, maritime si tereste-maritime.

Franta are un relief variat, 80% din teritoriu situandu-se la altitudini mai mici de 500 m.Campia Franceza se intinde la est de Golful Biscaya si la sud de Marea Manecii, pana la poalele Muntilor Pirinei, iar la est si nord-est, pana la Masivul Central Fancez, Podisul Burgundiei, Podisul Lorenei, Muntii Ardeni. Cu exceptia catorva portiuni restranse(Colinele Bretagne si Normandiei), campia are inaltimi sub 200 m. Principalele unitati de relief sunt: Bazinul Parisului, Bazinul Acvitaniei, Culoarul Rbonului si Campia Alsaciei, precum si campiile litorale. Regiunile colinare si de podis includ Podisul Ardeni in nord-est, Masivul Central in partea central-sudica. Treapta montana cuprinde: Alpii Francezi, cu vai adanci si relief glaciar, cu altitudini sub 3000 m in Alpii Maritimi si peste 4000 m in Alpii Savoiei, Mont Blanc 4807 m, fiind altitudinea maxima in tara, Muntii Pirinei in sud-vest, de 0 parte si de alta a granitei cu Spania, si Muntii Jura si Vosgi, mai scunzi si mai vechi in est.

Clima este temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in vest si in muntii inalti, si mediteraneeana, in partea sudica si COrsica, unde bat vanturi reci, precum mistralul si tramontanul.

Reteaua hidrografica este densa, legata printr-un sistem de canale si orientata spre Oceanul Atlantic(Sena, Loara, Garonne,Rhin) si spre Marea Mediterana(Rhone). Exista numeroase lacuri, mai mare fiin Leman(Geneva). Peste un sfert din teritoriul tarii este acoperit de paduri temperate cu stejar, fag, molid, brad. In partea sudica si in insula Corsica, gasesc conditii prielnice asociatiile mediteraneene de tip maquis.

Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana, in regiunile Nord-Pas de Calais, Marseille-Nisa, Lyon-St.Etienne, in Alsacia. Densitatea nu este foarte mare datorita intinderii deosebite. Are un procent de urbanizare de peste 75% iar sporul natural este pozitiv(4%0) dar si cel migratoriu datorita stabilirii unor persoane din fostele colonii africane.

Franta este una dintre puterile economice mondiale. Forta sa economica este data atat de industrie, cu un ridicat nivel tehnologic, cat si de agricultura si de servicii. Economia o plaseazapelocurile5-6 iar serviciilecontribuie cu peste 70%

Noi ramuri - automobile, aeronautica, electronica, mase plastice, energetica nueleara, alimentara(unt, branzeturi, vinuri) - au luat locul ramurilor traditionale(siderurgie, textile). Abundenta de energie ieftina(hidroenergie) a permis concentrarea unor activitati energofage, precum chimia de sinteza sau electrometalurgia, in regiunea alpina. Cu toate acestea, unele regiuni sunt mai putin dezvoltate, precum Masivul Central, iar vechile regiuni industriale sunt in declin. Regiunea pariziana este principala concentrare de tip urban-industrial din Franta, avand avantajul centralizarii indelungate a acestui stat in jurul capitalei. Profilul industrail al acesteia este complex, putandu-se totusi evidentia constructia de automobile, industria farmaceutica si cosmetica, industria modei si pasmanteria, la care se adauga industriile de varf. Parisul este inconjurat de nuclee neoindustriale, vizand microelectronica, robotica, industria noilor materiale, biotehnologii: La Defense, Marne-Ia-Valee S.a. Polul tehnologic Sophia Antipolis, situat la 25 km de Nisa, este cel mai mare din Europa.

Franta este una din marile exportatoare de produse agricole, cu o agricultura performanta ocupand pozitia a II-a pe Glob la productia de struguri, pozitia I la vinuri, in acelasi timp fiind si primul producator european de carne.

Reteaua cailor de comunicatii este bine dezvoltata, polarizata de capitala. Reteaua TGV este de circa 1300 km, la care se adauga mari porturi si aeroporturi. Are 30000 Km cai ferate din care jumatate este electrificata, are 900000 Km cai rutiere,oputernicaflota comercialamaritima cu porturiprecumMarsilia,Le havre, Dunkerque), una din celemai performante reteleaeriene.

Prin varietatea cadrului natural si bogatul patrimoniu cultural, Franta dispune de un mare potential turistic, a fost liderul turismului mondialvalorificat intr-o mare masura, iar infrastructura turistica permite practicarea diferitelor forme de turism. Franta este o destinatie turistica majora, fiind pe primul loc in lume dupa numarul inregistrat de turisti.

REGATUL UNIT AL MARII  BRITANII SI AL IRLANDEI DE NORD

 Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord include un arhipelag format din aproximativ 2000 de insule, Marea Britanie fiin cea mai extinsa dintre ele. Acum 7000 de ani, atunci cand ultima era glaciara a incetat, gheata s-a topit si a inundat regiunile joase, formand Canalul Manecii si Marea Nordului si transformand, astfel, Marea Sritanie intr-o insula. Insula este despartita de continentul european prin stramtoarea Dover(Pas de Calais), cu 0 latimde de 32 de kilometrii.

Relieful insulei, are, in general, altitudini reduse: in nord si vest domina relieful montan, iar in sud si est se afla o regiune joasa, de campii si dealuri. In Scotia, muntii, care sunt dintre cei mai vechi din Europa, sunt puternic fragmentati si se prezinta sub forma unor lanturi orientate SV-NE, separate de depresiuni tectonice. In Muntii Grampian se afla altitudinea maxima din Marea Britanie, in varful Ben Nevis, cu 1343 m. Muntii Penini, din centrul insulei, reprezinta un lant montan cu 0 lungime de circa 400 km, orientat in directia NS si transformat de eroziuni in platouri aflate la 250-600 m, unde varful Cross Fell are cea mai mare inaltime: 893 m. In Tara Galilor se desfasoara Muntii Cambrian, cu varful Snowdon, de 1085 m. In sudul si estul Angliei se desfasoara 0 campie sedimentata, cu relief neuniform, dominata de mai multe siruri de cueste cu asezare semicirculara. Reliefullrlandei de Nord este reprezentat de 0 depresiune inconjurata de masive muntoase granitice joase.

Datorita influentei curentului cald al Golfului Gulf Stream, Clima este blanda temperat oceanica , fara calduri excesive sau friguri puternice, cu ploi prelungite si ceturi frecvente in timpul iernii. Reteaua hidrografica este bogata, formata din numeroase rauri scurte, legate prin canale, si multe lacuri glaciare sau tectonice. Cele mai importante rauri sunt Shanon, Severn si Tamisa.

Vegetatia naturala este dominata de lande in regiunile litorale, in timp ce padurile,indeosebi cele de foioase, ocupa suprafete restranse,

Cea mai mare parte a populatiei (circa 4/5) si cea mai ridicata densitate se afla in Anglia si, in cadrul acesteia, indeosebi in jumatatea sud-estica, cu precadere in Bazinul Londrei. Alte spatii mai populate sunt regiunea centrala joasa a Scotiei si sud-estul Tarii Galilor. Grupurile Etnice de culoare reprezinta apropae o treime din populatia Mari Britanii. Peste 92% din populatia tarii traieste in mediul urban.

Fiind 0 tara in care revolutia industriala s-a declansat acum mai bine de doua secole, Regatul Unit se mentine intre puterile economice ale lumii, respectiv locul al IV-lea in Europa ca volum al PIB. Regatul Unit are, ca principal sector de activitate, serviciile financiare, bancare, bursiere si asigurarile.

In Regatul Unit s-a dezvoltat, mai intai, siderurgia. Unitatile de productie au fost amplasate in regiunea litorala, pentru a facilita importurile si exporturile. Amplasarea litorala s-a facut si in functie de principalul consumator de metal, respectiv constructii navale. Industriile de bunuri de consum s-au concentrat in interior, in jurul Londrei, pentru mecanica, in jurul orasului Manchester, pentru prelucrarea bumbacului sau in Glasgow, pentru prelucrarea lanei. Regiunea londoneza este cea mai dinamica dintre spatiile industriale ale Marii Britanii. Middlands este cea mai veche regiune industriala, dezvoltata pe baza resurselor de carbuni si de minereu de fier, la care se adauga cresterea oilor, care asigura materia prima pentru industria textila. Puternic afectata de criza vechilor regiuni industriale, cunoaste 0 reconversie reusita prin implantarea unor activitati industraile de varf. Localizarea noilor industrii a tinut cont de concentrarea specialistilor supercalificati din cadrul universitatilor, tendinta fiind de indepartare de mediul urban, precum Green-Belt, Londra, ''Electronic Belt' in Scotia s.a.

Agricultura este intensa, puternic mecanizata si de mare randament. Mai mult decat atat, in agricultura Marii Britanii este cuprinsa numai 0 pondere ce variaza intre 1 si 2% din populatia tarii. Marea Britanie este cel mai mare crescator european de ovine (loc 6 pe Glob), si un important crescator de bovine.

Transporturile sunt dezvoltate si diversificate, cu 0 importanta retea feroviara, din care 1/3 electrificata, la care se adauga cea rutiera 3500 km.de autostrazi, maritima si fluviala, dar si aeriana, Prima cale ferata din lume a fost construita in 1825 intre Stockton si Darlington, si a fost urmata, cinci ani mai tarziu, de prima linie intercity de la Liverpoolla Manchester. In Londra, functioneaza cel mai vechi metrou din Europa (1861) si sunt 21 aeroporturi. In 1994, primii pasageri au calatorit spre Paris si Sruxelles prin Tunelul Canalului.

Principalul pol de atractie turistica este Londra, una dintre cele mai stralucitoare metropole ale lumii.

ITALIA

         Aceasta tara este dominant maritima si legata de continent numai in partea sa nordica, prin sistemul montan alpin. Partea continentala a Italiei se continua spre sud cu cea peninsulara, la care se adauga numeroase insule, intre care Sardinia, Sicilia si Elba sunt cele mai mari.

         Relieful. Partea de nord se suprapune Campiei Padului, marginita la nord de versantul sudic al Muntilor Alpi. Alpii, desfasurati pe directia vest-est, sunt divizati in Alpii Piemontezi, cu varful Monte Blanco de Courmayeur, 4748 m, altitudine maxima in Italia, apoi Alpii Lombarzi - cei mai extinsi si usor accesibili si Alpii Venetiei.

Lantul muntos al Apeninilor, asa-numita 'coloana vertebrala' a Italiei, domina regiunea peninsulara. Acest lant muntos, se intinde, in zig-zag, de la Alpii Francezi si Coasta Liguriei in partea de nord-vest, strabatand nordul Toscanei si partea de sud-est inspre coasta Adriaticii, inaintand, apoi spre istmul Messinei. In regiunea centrala Abruzzi, varfurile muntilor Gran Sasso d'italia ating 0 inaltime de 2912 m. La est si la vest de acesti munti sunt dealuri si campii litorale inguste, In partea de vest sunt campii fertile datorate stratului gros de lava aflata in descompuner, provenita de la numerosii vulcani activi de odinioara.

         Clima Italiei este temperat-continentala in nord, cu ierni reci si veri calduroase, si mediteraneeana in partea peninsulara. Raurile sunt, in general, scurte. Cele mai mari sunt Tibru si Arno. Italia continentala este strabatuta de raurile Pad si Adige cu afluentii lor care se varsa, printr-o delta comuna, in Marea Adriatica. La poalele Alpilor s-au format lacuri glaciare: Maggiore, Lugano, Como, Garda.

Populatia este concentrata, in mare parte, in Campia Padului, cu precadere in preajma oraselor Milano, Torino, Bologna, Venetia, apoi in regiunea Genova – Florenta – Livorno, Roma si in imprejurimi. Bilantul total este pozitiv, ca urmare a imigratiei, in conditiile in care bilantul natural este negativ.

Nordul tarii este industrializat, pe cand regiunea sudica, cunoscuta sub numele de Mezzogiorno, este agrara, fiind departe de progresul si de pietele din nordul Italiei.

Industria contribuie cu mai mult de 25 % la obtinerea produsul intern brut, inregistrand cel mai ridicat ritm de crestere dintre tarile membre ale UE. Contributia modei la balanta de plati este semnificativa, intrucat ocupa pozitia a II-a dupa turism.

Intrucat este lipsita de resurse energice sau minerale notabile, aceasta tara a mizat pe dezvoltarea industriei textile pe baza de lana, matase si bumbac, plecand de la traditiile solide din nord, apoi a industriilor alimentare si, mai tarziu, a constructiilor de automobile, la Torino. Fiind dependenta de materiile prime importate de capitalul strain, in special cel american, Italia s-a specializat, treptat, in industriile de bunuri de consum, adesea strict specializate.

Punerea in valoare a unor resurse gazifere si, mai ales, importul masiv de hidrocarburi, favorizat de apropierea Orientului Mijlociu, au impus dezvoltarea rapida a petrochimiei si a chimiei de sinteza, de multe ori unitatile fiind amplasate in sudul ramas in afara industrializarii pana in 1950. O alta ramura pe care mizeaza industria este aceea a materialelor de constructii cu vechi traditii. Siderurgia s-a dezvoltat, in special, in regiunile portuare din sud, tot in scopul reducerii decalajelor.

Italia este renumita pentru autoturisme Fiat, Ferrari, Lamorghini, Maserati,produse chimice, confectii,incaltaminte,vinuri.

Italia detine suprematia pe Glob la masline si struguri. In Italia, se cultiva cele mai multe soiuri de struguri(loc 1 pe Glob) si se produce aproape a cincia parte din productia mondiala. De asemenea, este unul dintre principalii producatori mondiali de fructe. Italia este cel mai mare producator european de orez, cele mai intinse orezarii fiind amenajate in Campia Padului.

Transporturile sunt dezvoltate si diversificate 11000 km cai ferate, 6500 km autostrazi,mari aeroporturi( Fiumicino-Roma, Malpensa-Milano).

Turismul concentreaza 8% din populatia activa a tarii, aceasta pondere fiind una dintre cele mai mari ponderi de pe Glob. Italia detine jumatate din bogatia artistica a lumii aflata in patrimoniul UNESCO. Orasul Roma este cel mai mare muzeu in aer liber, avand cele mai multe monumente istorice si de arta din lume.

SPANIA

Spania ocupa cea mai mare parte a Peninsulei Iberice.

Aspectul general al reliefului este acela al unui podis inalt, numit Meseta, inconjurat de masive muntoase.

Regiunea marginala nordica este reprezentata de Muntii Cantabrici si Pirinei. Muntii Pirinei fac legatura intre tarmul Oceanului Atlantic si tarmul Marii Mediterane, fiind legati de Cantabrici prin Muntii Biscaya. Muntii Cantabrici au un traseu paralel cu tarmul, iar in partea vestica se termina relativ abrupt, formand un tarm cu riass. Regiunea marginala sudica si sud - estica are mai mult caracter muntos, din care nu lipsesc insa campiile.

Paralel cu tarmul, se desfasoara doua culmi principale: Cordiliera Betica si Cordiliera Catalona. Campia Andaluziei este situata in lungul raului Guadalquivir si orientata spre Oceanul Atlantic.

In lungul litoralului mediteranean, campiile se dispun ca fasii inguste, avand suprafete mai mari in dreptul localitatilor Murcia si Valencia. Campia Aragonului este fluvio – lacustra, inconjurata de munti si strabatuta de raul Ebru.

Regiunea interioara corespunde celei mai intinse unitati fizico-geografice a Spaniei, alcatuita din podisuri separate de culmi muntoase vechi. Muntii Iberici reprezinta legatura dintre Pirinei si Platforma Mesetei, culmile fiind orientate in directia N-V- S-E. Sierrele Guadarama, Gredos si Gata separa Podisul Castiliei in doua: Podisul Castiliei Vechi, in nord, cu alt. de 700-1000 m si Pod. Castiliei Noi, in sud, cu alt. de cca. 500m.

Insulele Canare si Insulele Baleare au relief muntos.

Clima este oceanica in nord-vest, mediteraneana pe marginile de est si sud si continentala in cea mai mare parte a teritoriului, cu nuante excesive, cu ploi putine si rare in sudul Podisului Castiliei. In Campia Andaluziei este o clima cu influente subtropicale mai pronuntate.

Reteaua hidrografica nu este prea densa, raurile fiind putin folosite in navigatie sau ca sursa de energie. Raurile sunt lungi, orientate mai ales de la est la vest. Principalele rauri sunt: Tajo, Ebru, Duero, Guadiana si Guadalquivir.

Stepa constituie formatiunea vegetala cea mai extinsa, ce ocupa partea interioara a Spaniei si cu trecere spre semidesert in unele parti, cu vegetatia de tufisuri si ierburi saracacioase, unde se cultiva cereale. Suprafetele de teren sunt acoperite cu asociatii de garriga si maquis, iar in regiunile montane sunt paduri de stejar si fag.

Cele mai populate regiuni sunt cele dinspre Marea Mediterana: Catalonia, avand ca centre polarizatoare, Barcelona, Valencia, Andaluzia, precum si Castilia Noua. Cel mai putin populate sunt regiunile din interior si regiunile montane inalte.

Locul principal in economia Spaniei este detinut de servicii. Activitatea industriala se reprezinta prin ramuri de succes, precum: industria alimentara – locul intai pe Glob pentru ulei de masline, locul al IV-lea in lume pentru productia de vin, industria textila si de pielarie – incaltaminte. Regiunile industriale traditionale, Madrid, Barcelona, Zaragoza, Valencia-Castellon, Valladolid si Huelva, traverseaza o etapa de reconversie.

Spania se situeaza pe locuri importante in lume si in Europa la mai multe produse agricole: masline, citrice, struguri, curmale. In Spania exista sistemul agrar numit buerta(gradini celebre), unde campia este irigata cu apa provenita din regiunile muntoase limitrofe. Un astfel de sistem apare in Valencia. Spania se inscrie intre primele destinatii turistice din Europa, cel mai reprezentativ areal turistic fiind riviera spaniola: Costa del Luz, Costa del Sol, Costa de Los Pinos, Costa Blanca, Costa del Azahar, Costa Dorada, Costa Brava.

PORTUGALIA

Ocupa partea vestica a Peninsulei Iberice, insulele Azore si arhipelagul Madeira.

Relieful corespunde marginii vestice a Mesetei Iberice, fiind mai inalt si fragmentat in nord si avand aspect de platouri joase in sud.

Podisul Portugaliei, drenat de raul Douro, si Podisul Estremadura, drenat de raurile Tejo si Guadiana, sunt separate prin Sierra Estrella si Sierra Gata.

In lungul litoralului se desfasoara Campia Portugaliei.

Clima este temperat-oceanica, cu temperaturi relativ uniforme pe litoral si amplitudini in interior, cu precipitatii ce se diminueaza dinspre tarm spre interior, dar si pe directia nord-sud.

Regimul de scurgere al raurilor importante prezinta oscilatii mari, ca urmare a variatiei precipitatilor in cursul anului, ceea ce le scade mult valoarea economica. Sunt folosite mai mult ca surse de irigatie si mai putin pentru navigatie sau hidroenergetice.

Vegetatia, pe tarmul atlantic, este reprezentata prin defrisari de ericacee (iarba neagra), in locuri adapostite sunt tufisuri de maquis si garriga, iar in regiunile mai inalte, paduri de stejar si pasuni.

Ponderea populatiei rurale este relativ ridicata. Regiunile mai des populate sunt in orasele Lisabona si Porto si in imprejurimi, pe valea fluviului Tejo si in unele sectoare litorale.

Principalul sector de activitate este cel al serviciilor, dar si ind. prelucratoare care  a cunoscut o dinamica sustinere. Se remarca doua nuclee industriale: in jurul orasului Porto si orasul Lisabona.

Portugalia este unul dintre principalii producatori mondiali de vin, ulei de masline si produse lactate. Din punctul de vedere al activitatilor agricole, se disting trei regiuni: Nordul – in care predomina gospodariile mici, unde se cultiva porumb, vita-de-vie, orez, maslin, cresterea oilor si pescuitul;

Sudul – regiunea marilor proprietati si a extinselor plantatii de stejar de pluta.

Portugalia este cel mai mare producator si exportator mondial de pluta.

Portugalia are o flota comerciala foarte bine dotata, cu care transporta materii prime, produse industriale si agricole.

Turismul. Avantajele cadrului natural au transformat Portugalia intr-o destinatie perfecta de catre multi turisti, oferind facilitati turistice moderne, cum ar fi turismo de habitaηδo, locuinte private, de la ferme incantatoare pana la adevarate palate si castele, botes de charme sau pousadas.

GRECIA

Grecia ocupa partea sudica a Peninsulei Balcanice si circa 2000 de insule din Marea Mediterana , cele mai mari fiind insulele Creta si Eubeea.

Relieful este predominant muntos. Muntii Pindului ocupa cea mai mare parte a Greciei, inclusiv Peninsula Peloponez, pana la Capul Matapan. Pe calcare se dezvolta larg carstul, iar depresiunile si vaile sunt adancite in flis. Cel mai inalt varf este in Masivul Olimp, cu altitudinea de 2917 m, dezvoltat pe cristalin. Sirul central al Muntilor Pindului este format din culmile Gramos, Ghiona-Parnas si Podisul Arcadiei, situat in centrul Peninsulei Peloponez. Spre sud, acest lant se ramifica in trei siruri, dintre care doua sunt principale: Taiget si Parnon. La sud de Muntele Olimp, pe latura estica, pana la Insula Eubeea, si in Peninsula Atica, sunt cateva masive cu inaltimi mai mici.

In partea nordica se desfasoara Muntii Rodopi, care se prelungesc pana la vestitul Munte Athos, in Peninsula Calcidica. Campiile ocupa suprafete mai mari doar in nordul tarii: Campia Thesaliei si Campia Macedoniei. Relieful insulelor este dominant muntos.

Clima este mediteraneana, cu veri toride, atenuate de brize pe litoral si de altitudini in restul tarii si cu ierni blande; ploile cad exclusiv iarna.

Raurile au debite variate, mai importante fiind Aliakmon, Strymon, Nestos si Evros.

Vegetatia este xerofila, reprezentata prin tufisuri de maquis si garriga, alcatuite din maslin, leandru, stejar verde, chiparos si frasin.

Cele mai populate zone sunt Atica, cu aglomeratie urbana, Atena-Pireu, (grupeaza peste 1/3 din populatia tarii), Campia Macedoniei, Insulele Ionice. Principalele orase ale Greciei sunt: Atena, Salonic, Pireu, Patra, Larisa.

Activitatile economice se bazeaza pe resurse proprii de subsol: bauxita, magneziu, aur, nichel, minereuri de fier, marmura, si pe un sol productiv, mai ales cand este irigat, pe o clima care favorizeaza culturile de vita-de-vie, maslini si citrice, pe o activitate de transport si comerciala timpurie. In Grecia de Est sunt concentrate aproape intreaga industrie prelucratoare, o parte din industria extractiva, industria constructiilor navale, activitatea de transport maritim si turismul.

Flota de transport ocupa locul al IV-lea in lume, in timp ce parcul de cargouri a fost extins si modernizat.

In Grecia de Vest, industria se dezvolta in unele orase, pe fasia litorala practicandu-se o agricultura traditionala. In Peloponez, tot agricultura este cea care impune specificul economic al regiunii.

Turismul a inregistrat o dezvoltare deosebita in ultimul sfert de veac, numarul turistilor sositi anual depasind populatia tarii. Principalele atractii turistice sunt: vestigiile civilizatiilor antice(Atena, Cnossos, Olympia, Delfi s.a.), insulele cu peisaje pitoresti si cu monumente antice(Rodos, Creta, Corfu).

AUSTRIA

Austria, situata in partea centrala a Europei si fara iesire la mare, este o tara alpina si dunareana.

Relieful. Muntii acopera aproape Ύ din suprafata Austriei. Alpii de Est sunt masivi, inalti (3801 m vf. Grossglockner), orientati in directia vest-est si se rasfira digitat spre Campia Panonica.  Datorita altitudinilor mari, varfurile muntilor pastreaza ghetari, uneori subterani, cum sunt cei din masivele calcaroase. Muntii de pe latura interna si externa a lantului alpin, in general cu altitudini sub 3000 m, formeaza sirurile unitatilor prealpine. Campia se reduce la un culoar prealpin, care insoteste Dunarea, si la Bugenland – parte din Campia Panonica.

Clima este temperat-continentala, cu nuante in functie de altitudine si orientarea reliefului. Precipitatiile scad, in general, de la vest la est, fiind mai bogate in regiunile periferice montane. Reteaua hidrografica este bogata, incluzand fluviul Dunarea si afluentii sai(Inn, Enns) si lacuri glaciare precum Constanta, la granita cu Germania si Elvetia. Austria este una dintre cele mai impadurite tari europene, cu specii caracteristice Europei Centrale. Se adauga pajistile alpine, in regiunea montana inalta, si vegetatia de stepa, in campie.

Se contureaza cateva areale de concentrare umana: Bazinul Vienei, la nord si la sud de Dunare, avand drept centru de atractie Viena, si cateva centre mai mici. Aici sunt concentrate, in mare parte, industria, comertul si transporturile, agricultura, activitatile administrative, culturale si politice. A doua regiune este Valea Dunarii, inainte de Bazinul Vienei, de la Passau pana la Viena, iar al treilea areal se suprapune Culoarului Mόrz. Cu un spor natural de 0,9‰ si speranta de viata de peste 73 de ani, populatia Austriei este oarecum echilibrata.

Austria are o economie dezvoltata, care se bazeaza pe resurse naturale proprii: minereuri de fier, petrol, lemn, magnezit, carbune, grafit, cupru. Austria are un eficient sector tertiar, in care un rol important il au turismul si resortul financiar-bancar, ambele cu o contributie foarte importanta. Pasurile inalte(Brener, Arlberg s.a.), precum si cele joase faciliteaza legaturile transalpine interioare sau spre tarile vecine.

Un rol important in economia Austriei il are turismul, Viena fiind unul dintre marile centre turistice ale lumii. Alpii reprezinta o atractie pentru practicarea sporturilor de iarna, cel mai important areal turistic fiind Tirolul.

Organizarea si amenajarea spatiului geografic in Uniunea Europeana si in Romania

Organizarea spatiului este un proces de rearanjare a componentelor acestuia si de redimensionare a relatiilor dintre acestea,in conditiile aplicarii unor masuri de optimizare in scopul obtinerii eficientei maxime,fara a produce perturbari ireversibile in structura mediului.

Spatiul geografic este suprafata terestra utilizata si amenajata de societate,apreciata ca materie prima,pe care societatea o prelucreaza.Pin urmare,organizarea spatiului se defineste prin actiuni,masuri si lucrari ce vizeaza utilizarrea eficienta a potentialului si asigurarea coordonarii activitatiloir economico-sociale.

In functie de componentele naturale si social-economice,de intensitatea impactului antropic si de capacitatea societatii de a influenta relatiile naturale dintre componentele geografice,se disting doua modalitati de organizare a spatiului terestru.

Organizarea naturala  a spatiului geografic se realizeaza spontan,sub actiunea legilor naturii si sub influenta interactiunii dintre fortele endogene si exogene,cu tendinta de atingere a unui stadiu de achilibru relativ.In acest sens,transformarile produse in evolutiareliefului si a climei,in spatiul geografic a Uniunii Europene,se fac prezente prin modelarea spatiului montan si a celui deluros,pe de o parte, si sedimentarea in spatiile joase,pe de alta parte.Un exemplu de acest fel este axat intre ALPI, PIRINEI, CARPATI etc.si spatiile joase adiacente.De asemenea,modificarile produse in regimul termic au ca efecte cresteri ale debitelor si nivelul apelor,degradari ale peisajelor,amplificate de interventia antropica.De remarcat este faptul ca trecerea de la organizarea naturala la cea antropica se realizeaza, uneori, brusc, alteiri lent.Defrisarile masive din anglia franta, germania, di secolele trecute, au generet dezechilibre in starea mediului,asemenea fapte derulandu-se si in ROMANIA,BULGARIA POLONIA,SUEDI ,FINLANDA,GRCIA,ITALIA.De asemenea,afectarea spatiului vulcanic din CARPATII ORIENTALI prin prezenta activitatilor miniere,turistice si de despadurire a condus la aparitia unorDISCONTINUITATI in organizarea spatiului geografic.

Organizatia antropica a spatiului geogrfic se defineste prin actiunea omului asupra unor componente ale mediului si se realizeaza diferentiat,in raport cu gradul de dezvoltare economico-sociala, determinand sau nu dezechilibre in organizarea naturala a acestuia.Se apreciaza ca organizarea antropica este o coordonata principala a dezvoltarii contemporane.Explicatia,in acest sens,rezida in faptul ca,prin dezvoltarea adecvata,pot fi corectate efectele negative,prin dirijare in conditiile subordonarii la actiuni soecifice,pentru mentinerea functionalitatii spatiului geografic.Desigur ca intervine,in primul rand,nivelul de dezvoltare a fortelor de productie,in functie de care  organizarea spatiului geografic capata dimensiuni variate.

Cai de comunicatie si mijloace de transport

 

Caile de comunicatie sunt sisteme tehnice care asigura mobilitatea persoanelor, a bunurilor si a informatiilor. Mijloacele de transport sunt vehiculele care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor: auto, feroviare, nave, aeronave.

            In functie de mediul si mijlocul utilizat, se diferentiaza urmatoarele tipuri de cai de comunicatie:

  • Terestre: rutiere, feroviare;
  • Pe apa: fluviale, maritime;
  • Aeriene
  • Speciale
  • Multimodale

Principalele caracteristici ale retelei europene de transport sunt:

-          Diversitatea - sunt prezente toate tipurile de cai de comunicatii cunoscute de om;

-          complexitatea si complementaritatea - retelele de cai de comunicatii se completeaza si se dubleaza intre ele;

-          densitatea foarte mare ;

-          gradul total de acoperire – nu exista viduri de cai de comucatii.

Caile Rutiere

Retelele de drumuri sunt cele mai vechi si cele mai extinse, ele avand avantajul patrunderii in regiuni inaccesibile pentru alte cai de comunicatie. Desi romanii au fost vestiti pentru drumurile lor, bazele drumurilor moderne au fost puse de egipteni si chinezi. Franta a fost prima tara din Europa care a construit in secolul al XVI-lea o retea de drumuri “regale” , ce avea ca punct terminus Parisul. Modernizarea drumurilor a inceput relativ tarziu, abia in secolul al XVIII-lea, prin pietruirea soselelor, iar din secolul al XX-lea s-a trecut la asfaltarea lor si la construirea de autostrazi. Primele autostrazi europene au fost construite in perioada interbelica, in Germania, de la Berlin la Munchen, si in Italia.

            Desi criza petrolului s-a declansat, automobilul se mentine ca principalul mijloc de transport individual si in comun al calatorilor, precum si pentru transportul marfurilor. Industria de autovehicule a devenit una dintre cele mai importante de pe Glob, incluzand productia de autoturisme, autocamioane, autobuze, s.a. Concurenta dintre constructori aduce mari castiguri in plan tehnologic, prin perfectionarea caracteristicilor tehnice, indeosebi in planul consumului de carburant si al impactului ecologic, prin aparitia automobilelor electrice si solare, folosirea unor compusi aromatici nepoluanti, introducerea catalizatorilor.

            Mijloacele de transport rutiere au avantajul penetrabilitatii, dar sunt mai putin sigure si poluante.

            Clasificarea drumurilor se poate face dupa criteriul la performantele tehnice-autostrazi, drumuri modernizate, drumuri nemodernizate-sau al importantei: drumuri internationale, nationale, regionale, departamentale, vecinale.

            Europa are cea mai omogena retea rutiera si se plaseaza pe locul al doilea pe Glob, dupa lungimea autostrazilor. Cea mai mare densitate a autostrazilor este in Europa Centrala si de Vest (Germania, Belgia, Franta, Regatul Unit), iar valori reduse corespund tarilor nordice si mediteraneene, mai putin Italia. Cele mai importante autostrazi europene sunt:

·         Hamburg – Nurnberg – Munchen – Innsbruck – Verona – Florenta – Roma;

·         Hamburg – Bremen – Aachen – Bruxelles;

·         Amsterdam – Rotterdam – Bruxelles – Paris – Lyon – Marseille;

·         Berna – Zurich – Milano – Florenta – Roma – Napoli – Messina – Palermo (“ Autostrada del Sole”);

·         Paris – Strasbourg – Stuttgart – Munchen – Salzburg – Linz – Viena;

·         Marsilia – Nisa – Milano (“Autostrada dei Fiori”) – Verona – Trieste;

·         Viena – Graz – Udine – Venetia.

Caile rutiere transeuropene  sunt numerotate de la E 1 la E 122, adaugandu-se mereu noi artere de circulatie. Cele mai importante magistrale rutiere transeuropene sunt: E 30 Rotterdam –

Moscova, E 50 Brest – Donetk, E 60 Brest -  Constanta, E 70 Amsterdam – Roma, E 75 Gdansk – Atena.

Prin pozitia geografica, Romania se afla pe coridorul de tranzit intre Europa de vest si tarile Orientului Mijlociu si Apropiat, dar si intre tarile nordice si cele din Bazinul Marii Negre.

Reteaua rutiera a tarii are aproximativ 74 000 km, din care, peste 5000 km sunt deschisi traficului international european. In prezent sunt mai multe programe de modernizare a infrastructurii rutiere,modernizarea a 2 autostrazi: Bucuresti Constanta si Bucuresti-Pitesti.

Principalele drumuri nationale sunt:

-          E 60 (NV-SE), care vine de la Hamburg si merge pana la Constanta( Bors- Oradea- Cluj- Napoca- Targu Mures, Brasov- Ploiesti- Bucuresti);

-          E 70 vine din Serbia,prin Moravita,si se continua pe traseul Timisoara- Drobeta-Turnu Severin-Craiova- Pitesti-, Bucuresti;

-          E 85 (N-S, pe culoarul Siretului), vine din Polonia prin Siret- Suceava- Bacau- Bucuresti-Giurgiu) si merge in Grecia;

In noua magistrala transeuropeana nord-sud TEM (Berlin – Salonic) se inscrie ruta Nadlac – Arad – Sebes -Pitesti – Bucuresti – Constanta, iar din magistrala Helsinki – Alexandroupolis face parte ruta Siret – Suceava – Buzau – Urziceni – Bucuresti – Giurgiu.

Mijloacele auto

Industria a cunoscut o dinamica fantastica in ultimii ani in ceea ce priveste modernizarea autovehiculelor dar si distributia spatiala a unitatilor de productie a marilor concerte europene. Cei mai mari producatori europeni de autovehicule sunt: Germania, Franta, Italia.

Retelele feroviare s-au dezvoltat relativ tarziu,dupa aparitia motorului cu aburi si a primei locomotive, prima cale ferata existand in Marea Britanie intre Manchester si Liverpool in 1830.

Caile Ferate

Prima linie ferata a fost construita in Anglia, intre localitatile Stockton si Darlington, in anul 1825. Primele linii ferate au aparut ca o necesitate economica pentru transportul carbunilor, deci ca o consecinta a declansarii Revolutiei Industriale.

Printre avantajele transporturilor feroviare, se impun siguranta si capacitatea mare, principala limitare fiind imposibilitatea de a deservi orice punct din teritoriu.

Trenul s-a impus ca mijloc de deplasare dupa inventarea masinii cu abur, care a facut posibila realizarea primei locomotive in 1829 (G. Stephenson). In 1897, a fost realizata prima locomotiva Diesel, treptat puterea locomotivelor crescand in ritmuri accelerate: de la 20 CP la 8000 CP, ceea ce a antrenat si cresterea capacitatii trenurilor. Viteza trenurilor a sporit, ajungand in cazul TGV -ului francez si al ICE -ului German, High Speed Train sau Advanced Passenger Train in Marea Britanie, pana la aproape 300 km/h; de asemenea, a crescut si confortul.

Clasificarea cailor ferate se poate face dupa mai multe criterii: dupa pozitia geografica (de suprafata, subterane, suspendate), dupa dimensiunea ecartamentului sau dupa intensitatea traficului. Dupa ultimul criteriu, se diferentiaza: magistrale feroviare , cai ferate principale si cai ferate secundare.

Magistralele feroviare au importanta internationala prin legaturile pe care le asigura intre marile orase. Cea mai veche magistrala transcontinentala este Lisabona – Paris – Varsovia – Moscova. Pentru transportul de pasageri, se remarca: Bulgaria Expres, care leaga Bulgaria de Rusia, pe traseul Sofia – Bucuresti – Cernauti – Moscova; Transbalkan, care leaga Ungaria de Grecia pe traseul Budapesta – Bucuresti – Sofia – Salonic; Prietenia si Bosfor, pe traseul Chisinau – Bucuresti - Gorna – Oriahovita – Istanbul; Orient Express, care face legatura intre Paris si Istanbul; Iberia Express, pe traseul Paris – Madrid – Lisabona; Balt Orient Express, care uneste Germania de Romania de la Berlin prin Praga – Budapesta – Bucuresti.

Pe teritoriul Romaniei, prima cale ferata a fost inaugurata pe traseul Oravita – Bazias. Orientarea generala a liniilor de cale ferata este influentata de prezenta Muntilor Carpati, care sunt traversati de 10 linii, si de asezarea capitalei in Sudul tarii, catre care converg principalele trasee de cale ferata. Bucurestiul este cel mai mare centru feroviar al tarii. Din Bucuresti pornesc 9 linii magistrale, care se leaga la trasee internationale:

·         Bucuresti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timisoara – Jimbolia;

·         Bucuresti – Brasov – Fagaras – Sibiu – Deva – Arad – Curtici;

·         Bucuresti – Brasov – Sighisoara – Teius – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului;

·         Bucuresti – Brasov – Ciceu – Deda – Jibou – Baia Mare – Satu Mare;

·         Bucuresti – Ploiesti – Marasesti – Bacau – Suceava – Vicsani;

·         Bucuresti – Ploiesti – Tecuci – Iasi –Ungheni;

·         Bucuresti – Urziceni – Braila – Galati;

·         Bucuresti – Cernavoda – Constanta – Mangalia;

·         Bucuresti – Giurgiu.

Cea mai veche retea de metrou este cea londoneza (Tube sau Underground- 1863) iar metroul din Moscova este renumit pentru statiile sale, care sunt adevarate opere de arta. Parisul are a doua retea de metrou, ca marime din Europa.

Caile navale

            Deschiderea catre mare a unor state sau traversarea acestora de catre mari fluvii au permis dezvoltarea lor pe toate planurile. In perioada premergatoare Evului Mediu, Marea Mediterana a fost centrul activitatilor de transport maritim, favorizand dezvoltarea economica prin navigatie si comert a oraselor romane si grecesti. Perioada marilor descoperiri geografice a evidentiat avantajul unei flote bine organizate(cele mai vestite fiind cele ale Spanie, Portugaliei si Angliei).

            Spre deosebire de transporturile maritime, cele fluviale intampina unele constrangeri: cascade, viteza curentului, canalul navigabil, inghetul. Pentru eliminarea obstacolelor au fost necesare amenajari ale cursurilor.

            Transporturile navale au avantajul costului mai redus, fiind preferate pentru marfuri deoarece traficul e mai sigur, dar sunt defavorizate de viteza redusa si de cheltuilei de intretinere a retelei de canale, ecluze s.a.

            Fiind folosite inca din antichitate ca mijloace sigure ale legaturilor comerciale pe mari sau in lungul fluviilor, ambarcatiunile navale au evoluat si s-au modificat continuu pe masura descoperirilor tehnico-stiintifice. Navele cu vasle, apoi cele cu panze au fost inlocuite de nave cu tractiune cu abur(in 1807), apoi cu cea Diesel. Navele maritime au cunoscut cele mai spectaculoase evolutii, atat prin cresterea vitezei si a capacitatii de transport, precum supertancurile petroliere care au ajuns la 500.000 TPL sau navele militare, adevarati giganti ai marilor, cat si prin specializarea lor, precum metaniere, portbarje, nave izoterme pentru fructe, petromineraliere. Navele portcontainer sunt tot mai utilizate, avand avantajul preturilor reduse pentru operatiunile de incarcare-descarcare. Grecia este pe primul loc in domeniul flotei, cu 16% din totalul mondial.

            Fatada maritima a Europei Occidentale, Marea Manecii, Marea Nordului constituie principalul ansamblu portuar al lumii. Rutele maritime cele mai importante au ca puncte de plecare porturile de la Marea Nordului si Marea Mediterana, orientarea lor fiind spre fatada estica a celor doua Americi, Canalul Suez, dupa care se indreapta spre Oceanul Indian, tarmurile Asiei de Est si Oceania. Cea mai frecventa ruta, cunoscuta sub numele de „track-ul Atlanticului de Nord”, este eca care leaga Marea Manecii de coasta estica a SUA, Marea Mediterana, Marea Neagra si Marea Baltica dispun de porturi importante, adevarati piloni in curentii de materii prime si produse finite atat in interiorul acestora, cat si spre exteriorul lor.

            Arterele hidrografice considerate rentabile pe continentul european sunt: Dunarea, in aval de Ulm pentru nave mici si de la Regensburg pentru nave mai mari, Rin, in aval de Rheinfelden, Meuse, Weser, Elba, Sena, Vistula, Nipru, Volga. Aceste rauri concentreaza si cele mai numeroase echipamente si lucrari de adaptare la navigatie. Tarile cu cele mai mari retele navigabile sunt Franta, Olanda, Germania, Ucraina, Polonia, Belarus, Finlanda, Marea Britanie. S-au construit mai multe canale navigabile: primul canal navigabil, Briare, a fost construit in Franta, in secolul al XVII-lea, apoi Canalul Kiel intre Marea Baltica si Marea Nordului, Canalul Korintos intre Marea Egee si Marea Ionica, Canalul Volga-Don inre Marea Caspica si Marea Neagra, Canalul Dunare-Marea Neagra etc.

            In Romania, transporturile maritime au scazut comparativ cu cele fluviale cu peste 50%, in anul 2001. Principalul port maritim este Constanta urmat de Midia-Navodari, Mangalia si Sulina.

            Navigatia se desfasoara pe Dunare, partial pe Bega(rau indiguit si adancit) si sezonier pe Prut(de la Albita pana la varsarea in Dunare). Romania se inscrie pe axa Rhin-Main-Dunare, care face legatura intre Marea Nordului si Marea Neagra. Canalul Dunare-Marea Neagra, inaugurat in 1984, cu o lungime de 64,2 km scurteaza distanta spre Constanta cu aproape 400 km.

                        Transporturile aeriene

            Dupa Primul Razboi Mondial, caile aeriene s-au impus tot mai mult in economia mondiala, in transporturile comerciale de marfuri si calatori. In anul 1918, a fost inaugurata linia postala aeriana Ajaccio-Nisa, iar in 1919, linia aeriana Paris-Bruxelles.

            Transporturile aeriene sunt cele mai costisitoare, fiind avantajoase pentru distante mari, dar limitate la transportul de pasageri. Sunt eficiente pentru transportul produselor usoare.

            In Europa, caile aeriene cu lungimi sub 500 km sunt destul de rare. Principalele noduri ale retelei aeriene europene sunt: Zόrich, Londra, Paris, Franckfurt pe Main, Amsterdam si Roma.

            Avionul este o inventie a secolului trecut si a devenit mijloc de transport civil si postal la sfarsitul Primului Razboi Mondial. Europa detine concernul „Airbus” al mai multor firme din Franta, Germania, Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia. Evolutia performantelor a fost rapida prin cresterea dimensiunilor aparatelor, prin sporirea autonomiei de zbor, prin dezvoltarea performantelor tehnice.

            Echipamentele cosmice sunt produse in putine state, tehnologia si forta financiara necesara eliminand multe state. Grupul european Eurospace produce racheta de lansare Ariane, considerata cea mai buna din lume.

            Liniile aeriene externe leaga Romania de principalele orase ale tarilor europene Moscova, Budapesta, Varsovia, Praga, Sofia, Belgrad, Paris s.a. Aeroporturile internationale sunt: Otopeni Bucuresti, Timisoara, Arad, Mihail Kogalniceanu-Constanta, la care se adauga alte 13 aeroporturi de importanta nationala.

                        Reteaua de conducte

            Se include in categoria transporturilor speciale. Asigura cel mai ieftin mod de transport pentru produsele lichide sau gazoase de mare intertes economic. Pe continentul european se impune reteaua de conducte rusesti din regiunea Volga-Ural, regiunea moscovita si cea din statele vest-europene. Cel mai lung oleoduct european pleaca de la Almetevsk(Federatia Rusa), iar de la Mozir(Belarus) se ramifica spre Cehia, Slovacia, Ungaria s.a. Cel mai important traseu se indrepta spre vest, catre obiectivele petrochimice din Polonia, Germania si catre alti consumatori. Europipe este un  gazoduct ce strabate Norvegia, Germania, Olanda.

-          oleoducte (conducte de petrol), gazoducte

Cel mai lung oleoduct european vine din zona Volga-Ural si se ramifica spre toate tarile Europei Centrale si Occidentale,la care se adauga cele din Marea Nordului spre Marea Britanie.

Dintre gazoducte,pot fi mentionate Transmed(Algeria- Spania), Europipe( Norvegia-Germania-Olanda), Norfra(Norvegia-Franta)

-          linii de inalta tensiune-exista pierderi la transportul catre consumatorii industriali si cei casnici.

                        Telecomunicatiile

            Au ca obiect transportul instantaneu al informatiei. Se deosebesc mai multe tipuri de telecomunicatii: reteaua telefonica; reteaua de teledistributie-difuzare de imagini prin cablu; telematica si teleinformatica-transmiterea de informatii pe cale electronica(internet, telefonie mobila etc.). Retelele de calculatoare faciliteaza cea mai rapida comunicare. Dintre acestea mentionam: internet, intranet, extranet.

                        Turism

            Europa constituie destinatia principala pentru fluxurile turistice internationale. In 2004 s-au inregistrat 416,4 milioane de sosiri de turisti in Europa(54,6% din numarul turistilor internationali), cea mai vizitata fiind Europa de Vest(139 milioane de turisti), iar Franta, prima destinatie din lume. Numarul statelor in care fluxul turistic egaleaza sau depaseste populatia totala este in crestere: Franta, Spania, Portugalia, Grecia, Ungaria, Elvetia si Austria.

            La incasari din turismul international, pe primele locuri in Europa s-au situat Spania si Franta.

            La nivel mondial, natiunile care cheltuiesc cel mai mult pe activitati turistice sunt, in ordine: Germania, Marea Britanie si Franta.

            Cea mai mare aglomerare de centre turistice de pe Glob se afla in regiunea mediteraneeana, care polarizeaza circa o treime din miscarile turistice internationale. Succesul acestei regiuni se explica prin urmatorii factori: apropierea de marile concentrari industrial-urbane ale Europei de Nord si de Vest, cu nivel de trai ridicat, traditiile in domeniu, existenta unor vechi centre cultural-artistice(Venetia, Sevilla) sau cu rol primordial in domeniul sprirtual(Roma, capitala catolicismului), prezenta a numeroase vestigii antice, medievale, adesea orase-muzeu(Roma, Atena).

            Regiunile costiere spre care se indreapta multi turisti sunt: Cτte d’Azur, cu Nisa, Cannes, Monte Carlo, Costa Brava din Catalonia, cu Barcelona si Valencia, Coasta Blanca cu Alicante, Cartagena si Costa del Sol, polarizate de Malaga, Riviera di Ponente si Riviera di Levante in Italia, coastele sudice si estice ale Italiei, cu insula Capri, Venetia, insulele si arhipelagurile grecesti cu centre celebre precum Corfu, Rodos, coastele portugheze.

            Centrele urbane frecventate sunt: Paris, cel mai important centru turistic mondial, si Londra, cu peste 10 milioane de turisti fiecare; in Italia: Roma, Vaticanul si imprejurimile, cum ar fi: Gradinile Tivoli, Florenta, Siena, Pisa, Bologna, Milano s.a.;in sudul Frantei: Avignon si Arles, orase mici, dar cu un patrimoniu de exceptie; in Spania: Madrid, precum si Cordoba, Sevilla, Granada, cautate pentru exotismul mostenirii culturale mature; in Grecia: Atena si imprejurimile cu vestigii antice: Acropole, Pireu, Delphi, Olympia, Micene, Cnossos; in Portugalia: Lisabona, Porto.

            Arcul alpin este cel mai important spatiu turistic montan din lume, turismul alpin fiind legat in mare parte de sporturile de iarna. Sectorul cu cel mai intens turism, datorat combinarii turismului estival cu cel de iarna, este cel francez, pe linia Grenoble-Annesy, avand in centru Chamonix, dar cu numeroase centre pe Val d’Isθre, la poalele Mont Blancului. Comparabil prin calitatea echiparilor, dar cu o frecventa ceva mai redusa, sunt Alpii elevtieni, unde, alaturi de centre traditionale, precum Davos, Crans Montana, St. Moritz se remarca Zermatt. Alpii Austrieci au in centru regiunea Tirol, cu centrele turistice Innsbruck si Salzburg si imprejurimile. In Italia, in afara Alpilor Dolomitici, se remarca si Courmayeur in Val d’Aosta, Cervinia. De interes se bucura si statiunile din sudul Germaniei, desi atitudinea Alpilor bavarezi este mai redusa, precum Garmisch Partenkirchen, din Slovenia, sau Kraniska Gora.

            Principalele regiuni turistice din Europa si Romania:

-          litoralul mediteranean- Costa Brava,Costa Dorada,Costa Blanca, Costa Del Sol( Spania), Cote d”Azur-Franta: Cannes, Nisa), Riviera di Ponente si Riviera di Levante (Italia: San Remo),litoralul grecesc.

-          Tarile alpine- Elvetia( Zermatt- statiuneacu cel mai lung sezon de schi din Europa, Davos- celemai renumite partii de schi, Saint Morritz, Austria) Innsbruck), Franta( Chamonix), Germania(Obersdorf).

-          Tarile scandinave- circuitul fiordurilor, orase muzeu.

Romania are un bogat potential turistic, insuficient valorificat:

-          litoralul romanesc laMarea Neagra cu statiunile;

-          Carpatii cu statiuni montane si sporturi de iarna;

-          Statiuni balneoclimaterice Baile Herculane, Baile Felix, Sovata, Baile Olanesti, Govora;

-          Provincii istorice;

-          Capitala Bucuresti.

                        Comert

            La nivelul Europei, sistemul comercial functioneaza pe baza suprastructurilor create: organisme financiare(Banca Mondiala, Fondul Monetar International, si GATT), burse de marfuri(bursa pentru cauciuc natural de la Londra, de produse manufacturate de la Rotterdam etc.), organizatii regionale.

            Se diferentiaza cinci stadii ale integrarii economice regionale-forme institutionale care merg de la un simplu acord comercial preferential, urmata de o zona de liber schimb, in cadrul carora participantii nu definesc o politica comerciala comuna-AELS, apoi de uniune vamala, unde este definita o astfel de politica si continuate cu forme mai avansate de integrare cum ar fi: apropierea monedelor, armonizarea anumitor politici nationale sau recunoasterea reciproca a normelor si reglementarilor, in cadrul unei piete comune sau a unei uniuni economice.

            Din anii `90, structura geografica a importurilor UE a ramas relativ constanta, trasatura cheie fiind declinul usor al cotei tarilor europene in importurile UE si cresterea cotei importurilor provenind din Asia. Imaginea exporturilor UE este similara celei a importurilor: crestere substantiala a comertului intraeuropean intre 1945-1990, in special pe seama scaderii exporturilor catre Africa, America de Nord si America Latina, si o stagnare relativa a acestui comert in anii 1990. Partea Asiei, in exporturile UE, a ramas relativ constanta. Dupa 1990, aportul Asiei si al Americii de Nord in exporturile UE a crescut usor in timp ce partea tarilor europene a scazut.

            In conditiile modernizarii continue a structurii economice, in contextul aderarii la UE, comertul exterior al Romaniei s-a dezvoltat semnificativ. Atat exporturile, cat si exporturile au crescut. Cresterea exporturilor a favorizat majorarea productiei industriale, reflectand totodata si imbunatatirea performantelor economiei, iar importurile au asigurat atat necesarul de materii prime si resurse energetice cat si continuarea proceselor de restructurare, sustinand relansarea investitiilor inclusiv prin transferul de tehnologie din exterior. Ritmul de crestere a exporturilor(17,5%, in 2005) a continuat sa fie devansat semnificativ de cel al importurilor(23,9%, in 2005), determinat de efectul aprecierii nominale a leului fata de euro, concurenta tarilor asiatice, in principal ca urmare a liberalizarii comertului mondial cu produse textile si trenarea activitatii in zona Euro, in deosebi in Italia si Germania, principalele piete de desfacere pentru produsele romanesti. In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a ajuns, in 2005, la 7,8 miliarde euro, reprezentand 9,8% din PIB. Ponderea lohn-ului in total exporturi este mare(47,9% in anul 2005), lohn-ul din industria usoara fiind inlocuit treptat de cel din industria constructoare de masini, din industria chimica si de „subtretanta”(co-productie).   

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1065
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved