Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

UMEZEALA AERULUI

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Subcarpatii Getici
Hazarde antropice si tehnologice
Test geografie- clasa a IX-a
Transporturile si caile de comunicatie - Romania
STATIUNEA SOVATA
PETROLUL SI INDUSTRIA PETROLIERA
STATELE EUROPEI suprafata, populatia si capitalele
CARPATII OCCIDENTALI - Particularitati de geografie fizica
Tipuri de surse geotermale (Sisteme geotermale)
CHEILE CARPATILOR - AIUDULUI, ARGESULUI, BICAZULUI, BISTRITEI

TERMENI importanti pentru acest document

: : : : umezeala aerului in dobrogea :

UMEZEALA AERULUI

E determinata de prezenta vaporilor de apa aflati in atmosfera. Umezeala poate fi exprimata prin umez absoluta sau umezeala relativa. Umezeala absoluta este cantitatea obtinuta de un m patrat de aer. Umezeala are importanta in regimul de evapo-transpiratie a vegetatiei, in geneza norilor si a cetei, valorile sale fiind dependente de oscilatiile temp aerului.

In exteriorul arcului carpatic valoarea umezelii relative sunt de 70-75%,exceptand lit MareaNeagra unde valorile ei depasesc 80%.

In interiorul arcului carpatic si in partea de V umezeala relativa are valori de 75-80% ( vf Omu 87%,vara in C Romana scade la 30%, ofilirea plantelor).

Nebulozitatea este valoarea medie a gradului de acoperire cu nori si este cea mai mare in lantul carpatic (7 zecimi) iar in podisuri pana la 6-7 zecimi, in campii pana la 5,5 zecimi la Buc, 5,8 la Oradea, 4,5 la Sulina.

Iarna predomina norii stratiformi cu o slaba dezvoltare pe verticala, de aceea in reg inalte montane gradul de acoperire cu nori e mai mic decat vara.

Vara predomina norii cumuliformi care se form datorita curentilor de advectie. In aceste conditii vara e mai lunga in zonele montane si mai redusa in zonele de campie si litoral (3,5 zecimi).

Cele mai multe zile ci cer senin sunt de-a lungul Dunarii, pe litoral (peste 80 de zile) iar cele mai micisituate pe culmile carpatice la peste 2000m (sub 40 zile).

Precipitatiile atmosferice: cad in Romania sub forma de ploi si ninsori.

Ploile se produc in sezonul cald si pot avea character de averse (cantitati mari in timp scurt). Ele sunt cauzate de convectiile care au loc vara in timpul insolatiilor puternice. Toamna si primavara, cad ploi lente ca urmare a acoperirii cerului cu nori stratiformi. Ninsorile se produc iarna, iar cantitatea de zapada cazuta e in functie de caract maselor de aer care invadeaza diferitele reg ale tarii si dispunerea rel pe verticala.

Grosimea stratului de zapada creste dinspre SE tarii spre NV si de la campie spre zonele inalte carpatice, astfel in campii si dealuri joase sunt de 60-65 cm grosime, in dealuri si subcarpati sunt de 90-100 cm , in reg montane sunt de 2m. Acelasi aspect se poate urmari si in ceea ce priveste durata in timp a stratului de zapada care e de 20 zile in campii, 30 in pod si 90 in munti.

Repartitia teritoriala a cantitatilor medii anuale de precipitatii: harta izohietelor anuale pune in evidenta deosebirile intre V tarii, mai expus activitatilor ciclonice si a aerului umed din V continentului, si sect continental E si S unde predomina masele continentale, existand diferente inregistrate sip e altitudine.

Cea mai mare cantit de precip depasind 1200mm pe culmile Carpatilor si sunt rezultatul intensificarii activitatii frontale la trecerea maselor de aer peste munti. Val cele mai ridicate sunt in masivele Bucegi pe Omu 1277,6mm, in Fagaras, Parang, Retezat, Rodna. Cea mai are cantitate de precip cazuta se inreg la Stana de Vale, in conditii orografice deosebite (1542m). Pe masivele E si S ale Carpatilor, descendenta aerului si incalzirea sa adiabatica duc la scaderea frecventei si a cantitatilor de precip.

Aceleasi procese sunt raspunzatoare si de cantit mici de precip care cad in depress intramontane. Pozitia adapostita fata de masele oceanice e resimtita si in subcarp unde desi altit e ridicata, precip sunt relative mici. In camp de V precip depasesc 600mm. In camp Romana scad de la V spre E parallel cu continentalizarea climatuliu.

Datorita continentalizarii, Dobrogea are cea mai redusa cantitate de precip (400mm). In Delta sip e lit dat convectiei slabe din timpul anului precip sunt cele mai reduse din Romania (Sulina 347mm, semidesert).

Iarna cad cele mai putine cantit de precipitatii. In Romania in general cad sub 100mm, in unele depres intramontane cad sub 80 mm/an.

Vara e destul de mare pe lit (Constanta 90mm). In V camp Rom cad iarna in jur de 100mm dar cresc spre E camp Rom. Circulatia maselor de aer vestice face ca in V Rom sa cada iarna cantit mai mari de precip decat in restul Romaniei.

Cele mai mari cantit de zapada cad in masivele inalte, mai cu seama in cele dispuse in calea maselor oceanice.

Primavara precip sunt mai bogate cu 25-30mm fata de cele cazute iarna.In Pod Mold primaverile sunt mai ploioase decat iarna, cantit de precip depasind 100mm.

Vara precip sunt bogate dat proceselor frontale si a convectiei termice. In munti cantit de precip care cade vara e de 350mm iar in masivele expuse circulatiei oceanice pana la 450mm. In camp Rom ele sunt mult sub 200mm, iar in Dobrogea sip e litoral 100-125mm.

Toamna cantit de precip scade considerabil. In SE Romaniei unde se resimt infl submed precip sunt mai mari decat vara.In munti depinde de inaltime, avem cele mai multe precip.

Vanturile: diferentele de presiune care acioneaza in Europa, dif de pres care act in Rom si varietatea formelor de relief, desemneaza regimul vanturilor in Rom. O consecinta a circulatiei generale a atmosf de la latit medii e predominarea vanturilor de V, aprox 70% din an. In vaile mari si depres intramontane, directia predominanta a vanturilor e in fct de orientarea culmilor si expozitia versantilor fata de circulatia maselor de aer. In aile mari si in depress intramontane, directia vantului e in fct de deschiderea, adancimea si orientarea acestora. Viteza vanturilor: cele mai mari sunt in zonele montane inalte.

Vanturile locale: iarna, in conditiile existentei unei arii de joasa presiune in Pen Balcanica se desprind mase de aer reci si dense de la periferia anticiclonului Siberian care ajung in jumatatea E si S a Rom sub forma unui vant numit crivatul.Crivatul determina geruri mari, ingheturi intense, ploi, viscole cu 120km/h. Viscolul are o directie oscilanta dinspre NE sau E si afecteaza Pod Moldovei, Dobrogea si E camp Rom. Desi nu trece Carpatii o ramura a sa trece peste pasul Oituz si patrunde in dep Brasov, Nemira.

Austrul se simte tot anul dar mai ales vara cand adduce seceta, bate in S Rom si sedezv la periferia anticiclonului din pen Balcanica.

Suhoveiul e un vant cald si uscat care se resimte in E si S Romaniei unde produce seceta si furtuni de praf. In Dobrogea se cheama vantul Negru, in camp Romana Saracila.

Munteanul bate in N si C Baraganului si e insotit de ploi torentiale si grindina.

Pe versantii opusi circulatieivant de V se form Foehnul, un vant cald si uscat in ext Carp si Subcarp de curbura, pe versantul N al Fagarasului, si in Banat. Exista de asemenea brize montane si brize marine.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 491
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved