PROBLEME ACTUALE, DISFUNCTIONALITATI

SI PROBLEME SPECIFICE ALE DEZVOLTARII RURALE,

OPTIUNI PE TERMEN MEDIU SI LUNG

Probleme generale, disfunctionalitati si probleme specifice ale dez voltarii

Rurale

Probleme de reabilitare rurala

Mutatii conceptuale in dinamica ruralului

Functiile spatiului rural

Programe de dezvoltare rurala

Amenajarea teritoriilor zonelor rurale

Institutii, infrastructuri, transporturi si echiparea tehnica a teritoriului

Educarea si formarea de cadre

Crearea de locuri de munca si sporirea veniturilor

Dezvoltarea agriculturii si silviculturii

Silvicultura

Agroturismul local - necesitati

Extinderea intreprinderilor mici si mijlocii, industriale, de artizanat, comerciale si de servicii

Habitatul, locuintele, sanatatea, sportul

Cultura

Mediul inconjurator

Cooperarea internationala, intercomunitara, interregionala si transfrontaliera

Managementul exploatarii rurale. Subsidiaritatea

PROBLEME GENERALE, DISFUNCTIONALITATI SI PROBLEME SPECIFICE ALE DEZVOLTARII RURALE

Spatiul rural romanesc este un spatiu agrar in care predomina proprietatea privat familiala cu o densitate rurala a proprietatii, cu o viata sociala cultural populara traditionala zonei si care nu au o infrastructura corespunzatoare.

Conform rec.1926/96 a adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta europeana a spatiului rural, prin spatiului rural se intelege o zona interioara sau de coasta, care contine satele si orasele mici, in care majoritatea partii terenului este utilizat pentru:

Agricultura, silvicultura, acvacultura, pescuit

Activitatea economica si culturale ale locuitorilor acestor zone: artizanat, industrie, servicii, etc.

Amenajarile de zone neurbane pentru timp liber si distractii (sau de rezervatii nationale)

Alte folosinte.

Spatiul rural romanesc cuprinde:

a.)    Intravilanul - intra vatra satului (strazi).

b.)    Extravilanul - suprafete agricole si neagricole.

Dezvoltarea rurala este o problema actuala, complexa, care urmareste modernizarea, echiparea, dotarea prin sistematizare fara o expansiune a urbanului, cu pastrarea caracterului traditional al spatiului si culturii rurale.

Ex.: In Europa procesul de urbanizare este limitat de limita atingerii a 80-90% populatie urbana, 10-20% populatie rurala.

Perioada 1944-1989 a asigurat o dezvoltare rurala partiala locala (electrificarea, canalizarea cu apa, etc.) pe baza principiilor societatii comuniste.

Dupa 1990 a inceput pe baza de programe guvernamentale si neguvernamentale o amenajare si dezvoltare rurala cuprinzand dezvoltarea agriculturii private, a industriei alimentare (brutarii, abatoare, fabrici de lapte), dezvoltarea serviciilor.

In zonele deficitare (montane, cu alunecare de teren, cu exces sau deficit de umiditate) se impun masuri speciale de valorificare superioara si eficienta a lor.

In zonele montane - 3,5 mil. locuitori si 1 mil. gospodarii taranesti familiare, se impune dezvoltarea turismului agromontan, realizarea infrastructurii (sosele, cai ferate, telefonice), conditii de locuit mai bune, asigurarea alimentarii cu energie electrica, realizarea de instalatii sanitare, instruirea cetatenilor pentru a avea cunostinte minim in domeniul turismului si limbi straine.

Pentru zonele cu alunecare de teren, se recomanda lucrari de CES, iar pentru cele cu exces sau deficit are umiditate, se recomanda lucrarile de imbunatatiri funciare.

Toate activitatile din agricultura sau eticile sociale productive vor fi realizate prin legile in vigoare: legea 50/91 si masuri ecologice corespunzatoare pentru a nu polua mediul inconjurator.

Andrew Shepard - SUA prezinta teoria dezvoltarii unei agriculturi rurale sustainabile sau durabile.

1.2 PROBLEME DE REABILITARE RURALA

Studiul resurselor spatiului rural, alaturi de sistematizarea si dezvoltarea constructiilor, a cailor de comunicatie si a utilitatilor (alimentarea cu apa, energie, gaze naturale, retele telefonice) permite stabilirea prioritatilor privind reabilitarea rurala prin reconversie si reconstructie.

In cadrul acestui proces, resursele de materii prime, materiale, fondul agroforestier si social vor determina domeniile de dezvoltare din spatiul rural: agricultura, industria, servicii, comert, turism.

Integrarea Romaniei in Comunitatea Europeana impune exigente sporite ale calitatii si respectarea normelor statuate in cadrul consiliului european ISO 9000.

Rolul interventiei statului ramane important pentru promovarea si sustinerea unor programe de dezvoltare rurala, regionala sau transfrontaliera, europeana.

Trebuie sa se dezvolte firmele private si asociatiile familiale productive.

Ex. Moara, brutaria, fabrici pentru producerea amidonului si gluten, paste fainoase, fabricarea bauturilor racoritoare, mezeluri, ghetarii si instalatii de frig, vin de struguri, fabrici de bere, distilarii, ateliere pentru prelucrarea lemnului, ferme, solarii, depozite de cereale, fabrici de zahar si margarina, centre de colectare a plantelor medicinale, ciuperci, fabrici de producere a ambalajelor, fabrici de artizanale, etc.

De semnalat in mod special lipsa in majoritatea satelor a depozitelor de gunoaie, o preocupare redusa a amenajarii spatiilor verzi si a parcurilor.

Nota: nu in fiecare zona se impune realizarea acestor unitati productive. Ele se dezvolta fie prin libera initiativa, fie dirijat cu sprijinul primarilor, consilierilor, etc.

Se va cauta promovarea de investitii si unitati productive pentru care exista in zona integral sau partial si/sau forta de munca calificata sau partial calificata care poate fi recalificata sau specializata pentru procesele respective de productie.

Pentru reabilitarea locala, administratia locala, scoala, parohia, dispensarul, investitorii sau intreprinzatorii trebuie sa infaptuiasca programe locale, judetene sau locale pentru atragerea de fonduri de la banci europene, mondiale fara rambursare sau cu dobanzi mici, respectiv obtinerea de subventii de la stat pentru atragerea specialistilor la sat, care in prezent se depopuleaza, politici fiscale si financiare a statului pentru sprijinirea dezvoltarii rurale.

MUTATII CONCEPTUALE IN DINAMICA RURALULUI

Noile politici rurale sunt cuprinse in Carta Europeana a spatiului rural: "Spatiul rural in Europa constituie un spatiu peisager pretios, fruct al unei lungi istorii si a carui salvare este o vie preocupare pentru societate".

Spatiul rural isi poate indeplini functiile de aprovizionare, destindere si echilibru, din ce in ce mai dorite in societate, doar daca el ramane dotat cu o buna infrastructura, o agricultura si o silvicultura viabila, conditii locale favorabile activitatilor economice neagricole, cu un mediu intact si un peisaj ingrijit.

Noua filozofie a dezvoltarii spatiului rural se bazeaza pe conceptul de dezvoltare locala globala durabila avand o componenta rurala si o componenta agricola.

Dezvoltarea rurala durabila este o componenta a conceptului si este o parte a strategiei economico-sociale de dezvoltare durabila.

Conceptul de dezvoltare durabila este rezultatul unor analize macroeconomice si sociale efectuate in ultima jumatate de secol asupra unor efecte contradictorii ale lumii contemporane, cele mai puternice din punct de vedere al impactului asupra oamenilor fiind polarizarea accentuata a nivelului de dezvoltare economica ("insule de bogatie intr-o mare de saracie").

Urbanizarea galopanta sau necontrolata, megapolis-urile si polii super-industriali, eliminarea valorilor traditionale, cronicizarea si amplificarea unor fenomene sociale negative, impreuna cu altele de natura financiara si monetara a impus cautarea unor solutii alternative de dezvoltare rurala, aparand dezvoltarea rurala fundamentata pe urmatoarele principii:

Concordia dintre economie si mediul inconjurator.

Generalizarea dezvoltarii durabile la spatiul mondoeconomic.

Deosebim urmatoarele subsisteme ale sistemului de dezvoltare durabila: subsistemul economic, sociocultural, ecologic, tehnologic.

La aceasta se aduga si componenta naturala si socioculturala umana. Trebuie gasit un echilibru optim intre mediul natural si cel antropic pe baza criteriului de dezvoltare optima.

Umanizarea mediului presupune o dubla integrare - pastrarea mediului natural cat mai intact, iar mediul material de om sa fie cat mai natural.

Din punct de vedere conceptual, dezvoltarea rurala cuprinde:

Dezvoltarea rurala locala la nivelul comunitatilor locale, sate si comune.

Dezvoltarea rurala regionala

Dezvoltarea rurala transfrontaliera (intre comunitatile de granita)

Dezvoltarea rurala pan-europeana.

1.4 FUNCTIILE SPATIULUI RURAL

Conform cartei europene, functiile spatiului european sunt:

Functia economica

Functia ecologica

Functia socio-culturala

1.4.1 Functia economica

Functia economica a spatiului rural este functia de baza avand ca element principal agricultura, silvicultura, mestesugurile, etc.

Sistemul de productie agricola din tarile semnatare a cartei europene din spatiu rural trebuie sa asigure :

Necesarul de alimente a populatiei

Garantarea unui nivel al profiturilor agricultorilor si familiilor ce lucreaza in agricultura

Protejarea mediului si asigurarea regenerarii mijloacelor de productie (sol si apa freatica).

Alte componente ale functiei economice sunt:

Producerea de materii prime reciclabile destinate productiei de energie, industrie

Sa asigure nevoile intreprinderilor mici si mijlocii, agricole, industria artizanala, comerciale, prestari de servicii.

Sa asigure o baza pentru recreatie si turism.

Conservarea surselor genetice a bazei agricole si bioenergetice, spatiul romanesc nu mai trebuie sa fie o zona numai agricola ci o zona cu pluriactivitate, care sa asigure stabilitate populatiei, plasarea fortei de munca.

1.4.2 Functia ecologica

Functia ecologica - industrializare, exploatare - miniere, dezvoltare intensa a zootehniei conduc in timp la poluare, acelasi lucru se face prin chimizare.

Se pun problema reechilibrarii ecologice, eliminarea fenomenelor negative de poluare, de reducerea diversitatii florei si faunei, etc.

Functia socio-culturala

Functia socio-culturala - prin natura activitatii umane este un mediu social unde membrii se cunosc intre ei, iar ierarhizarea sociala este mult mai clara.

Se pune problema de asimilare sau neasimilare a noilor veniti dupa o prealabila testare.

Cultura traditionala, obiceiurile sunt specifice fiecarei localitati, zone. Datorita modernizarii unele traditii au disparut, dar ramane un tezaur de etnografie si folclor cu mestesuguri pastrate in traditie.

1.5 PROGRAME DE DEZVOLTARE RURALA

Programele de dezvoltare rurala trebuie sa afecteze spatiul rural atat punctiform, cat si teritorial (localitate, zona, regiune), impunand o multipla abordare asupra spatiului economic, agro-sistemului si habitatului.

Programele de dezvoltare rurala pornesc de la urmatoarele cerinte:

Sa localizeze trebuintele oamenilor in centrul obiectivelor si a deciziilor cu privire la desfasurarea programelor.

Sa protejeze valorile societatii rurale.

Sa creeze facilitati de diversificare a relatiei rural-urbane.

Sa dezvolte identitatea comunitatilor, etc.

Un program de dezvoltare rurala trebuie sa contina urmatoarele parti principale:

Amenajarea teritoriilor zonelor rurale.

Institutii, infrastructura, transport.

Educatia si formarea de cadre.

Crearea de locuri de munca si sporirea veniturilor.

Dezvoltarea agriculturii si silviculturii.

Agroturismul local.

Extinderea intreprinderilor mici si mijlocii.

Habitatul, locuintele, sanatatea si sportul.

Cultura.

Mediul inconjurator.

Cooperarea intercomunitarea si regionala.

Managementul dezvoltarii si subsidiaritatea.

Nota: Programele de dezvoltare rurala trebuie sa cuprinda multiple componente ale caror extindere depind de cerintele comunitatilor locale si/sau regionale precum si de specificitatea economica, ecologica si social culturala a zonei, localitatii pentru care se intocmeste un program de dezvoltare.

1.5.1 Amenajarea teritoriilor zonelor rurale

In majoritatea tarilor europene este reglementata prin legi speciale.

Totalitatea legilor care reglementeaza economia sunt cuprinse in codul rural.

Obiectivele la care trebuie sa raspunda amenajarea teritoriilor zonelor rurale cuprind sustinerea tuturor potentialitatilor, ameliorarea echilibrului demografic intre zonele urbane si rurale, dezvoltarea productiei agricole deodata cu activitatea economica neagricola, asigurarea repartizarii echilibrate a diferitelor activitati care concureaza la dezvoltarea mediului rural, comasarea pentru restructurarea teritoriului agricol (noua distributie a parcelelor, retrasarea drumurilor de exploatare, etc.), reorganizarea funciara.

In Romania legea 18/91 - legea fondului funciar - a adus modificari extraordinare in amenajarea teritoriului. Au aparut 5-5,2 mil. de expoatatii agricole dispersate in circa 40-45 mil. parcele (dupa unii autori), sau 20-22 mil. parcele (dupa MAA).

Suprafata medie a unei parcele este foarte redusa - 0,2-0,5 ha - nu permite o agricultura moderna. Este important sa se produca o comasare si o reorganizare.

Nota: Fiecare proiect de dezvoltare rurala, fie ca este cazul unui proiect economic (agricultura, silvicultura, turism, servicii), fie a unui proiect de infrastructura (transport, cai de comunicatii, etc.) fie a unui proiect social sau cultural (locuinte, scoli, cabinete medicale) sau a unui proiect de protectie a mediului, are o importanta componenta de amenajare a teritoriului.

Dezvoltarea rurala ca proces complex economic, ecologic, tehnic si social cuprinde un ansamblu de organisme si mijloace care au drept rol implementarea progresului tehnic si economic in spatiul rural.

Proiectul de amenajare a teritoriului rural trebuie sa tina seama de urmatoarele principii:

Cerintele si trebuintele omului se afla in centrul proiectelor

Interesele comunitatii au prioritate in selectarea variantelor de proiectare

Politicile de amenajare a teritoriului trebuie sa faciliteze exploatarea durabila a agriculturii, silviculturii si a altor activitati economice

Proiectul de amenajare sa poata fi integrat in programe de dezvoltare si cooperare intercomunale, regionale, transfrontaliere sau europene.

Institutii, infrastructuri, transporturi si echiparea tehnica a teritoriului

Institutiile traditionale necesare in dezvoltarea spatiului rural sunt: primaria si consiliul local, scolile, biserica, spitalul, maternitatea, politia, jandarmeria, notariatul, etc. Institutiile moderne sunt: banci, burse, societati de asigurari, scoli locale sau servicii agricole, societati de binefacere si caritabile, alte retele publice umanitare, de sanatate.

Educarea si formarea de cadre

Populatia scolara din zonele rurale trebuie sa aiba cel putin pana la nivelul studiilor de baza (gimnaziu, liceu, scoli de meserii), care sa asigure o educatie permanenta. Se impune o educatie ecologica a intregii populatii, reciclarea intelectualitatii satului, care trebuie sa se implice complex in viata sociala si civica a localitatii.

Crearea de locuri de munca si sporirea veniturilor

Se constata o depopulare a satului romanesc generata de absenta locurilor de munca, a posibilitatilor limitate de acces la invatamant, cultura, sanatate si a unor facilitati specifice mediului urban. Se impun politici guvernamentale de scutiri partiale sau totale de impozite, acordari de credite cu dobanda subventionata pentru investitiile productive, subventii pentru produse realizate in conditii nefavorabile etc.

1.5.5. Dezvoltarea agriculturii si silviculturii

Agricultura plurifunctionala, avand urmatoarele functiuni:

Producerea de materii prime, alimentare si de alimente pentru alimentarea populatiei

Producerea de materii prime energetice

Conservarea elementelor vizate

Armonizarea fortei sociale in stransa legatura cu o agricultura sanatoasa

1.5.6. Silvicultura

Extinderea padurilor prin noi plantatii

Exploatarea rationala a padurilor

In 1996 a aparut Codul Silvic al Romaniei, cadru legislativ modern de factura europeana si cu importante conotatii traditionale romanesti in silvicultura

Refacerea plantatiilor si a parcelelor forestiere, a zonelor fara paduri.

1.5.7. Agroturismul local - necesita:

Dezvoltarea infrastructurii (sosele, cai ferate, servicii bancare, postale si de telecomunicatii, rapide si sigure)

Conditii de locuit cu instalatii sanitare

Instruirea gospodarilor in turism si cunoasterea limbilor straine.

Nota: un dejun agroturistic este cu 40-50% mai ieftin si cuprinde produse naturale si proaspete.

1.5.8. Extinderea intreprinderilor mici si mijlocii, industriale, de artizanat, comerciale si de servicii

In Germania, 80% din PIB se obtine din intreprinderile mici si mijlocii. In UE, marimea intreprinderilor este data de nr. de angajati: mica intreprindere - 1-9 angajati, intreprinderi mici - 10-99 angajati, mijlocii - 100-499 angajati, mari - peste 500 angajati.

Din punct de vedere contabil in UE departajarea este dupa cum urmeaza:

Intreprinderi mici daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele:

Suma bilantului sub 1 mil. Euro

Cifra curenta de afaceri < 2 mil. Euro

Nr. de salariati < 50

Intreprinderi mijlocii

Suma bilantului sub 4 mil. Euro

Cifra curenta de afaceri < 8 mil. Euro

Nr. de salariati < 250

In Romania conform O.G. 25/1993:

Intreprinderi mici sunt societatile comerciale cu maximum 25 angajati,

Cele mijlocii au 25-200 angajati si cifra de afaceri de 10 mil.-2 miliarde lei.

Din punct de vedere fiscal, O.G. 70/1994 defineste intreprinderile: 1. mici ca fiind societatile comerciale cu cifra de afaceri maxima de 10 mld./an si nr.maxim de angajati 299; 2. mari care depasesc cifrele mentionate anterior.

1.5.9. Habitatul, locuintele, sanatatea, sportul

Casa de la tara cu curte si gradina poate constitui o oaza de verdeata si liniste.

Habitatul rural cuprinde si locuinte la tara pentru persoane care locuiesc in mediu urban.

Construirea de case noi, modernizarea celor existente cu aprobare de la autoritati.

Dezvoltarea si introducerea alimentarii cu apa, canalizare, telecomunicatii etc.

1.5.10. Cultura

La sate exista o cultura populara traditionala care in timp s-a mai pierdut. Se pune problema introducerii noului, dar in acelasi timp pastrarea traditiei.

1.5.11. Mediul inconjurator

Trebuie abordat global ca un bun comun, oricare amenajare trebuind trecuta prin-un filtru ecologic pentru conservarea spatiului rural in timp.

Protectia solului, apei, padurilor, fermelor, habitatelor; pastrarea arhitecturii locale si programe de depozitare a deseurilor si de reciclare.

1.5.12. Cooperarea internationala, intercomunitara, interregionala si transfrontaliera

Se poate realiza prin relatii de parteneriat, prin cunoastere reciproca, prin dezvoltare in plan economic mutual benefica tuturor partenerilor.

1.5.13. Managementul exploatarii rurale. Subsidiaritatea

Managementul exploatarii rurale, definit ca autonomie locala, constituie dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatii locale de a-si rezolva sub proprie raspundere si in favoarea populatiei o parte din treburile publice.

Subsidiaritatea este un principiu fundamental al deciziei sociale prin care, conform teoriei din Bellman, se pot obtine efecte decizionale maxime numai cand actul decizional se aproprie de obiectul deciziei. Astfel autonomia locala, subsidiaritatea, raman notiuni teoretice daca nu se bazeaza si pe principiul autonomiei financiare.

Ca optiune pe termen mediu si lung in dezvoltarea rurala din Romania se mentioneaza noi politici agrare privind restructurarea si eficientizarea agriculturii, respectiv dezvoltarea altor planuri ale economiei corelate cu resursele materiale, potentialul uman si traditia din zona respectiva.