Proiect integrat de reamenajare urbana bazat pe strategia de dezvoltare a orasului SULINA

Proiect integrat de reamenajare urbana bazat pe strategia de dezvoltare a orasului SULINA

Elaborarea unui instrument strategic pentru dezvoltarea orasului Sulina pornind de la valorificarea patrimoniului sau cultural ca factor de dezvoltare este impusa de tendinta agravata de degradare a patrimoniului construit in contextul declinului general social si economic al orasului, pe de o parte, dar si de constientizarea - la nivelul comunitatii - a valorilor pe care se poate reconstrui identitatea culturala, sociala si economica a orasului, in cadrul unui proces de recuperare a unor valori culturale europene, ca preconditie a revitalizarii si relansarii evolutiilor pozitive in sensul dezvoltarii.

Din punct de vedere teoretic, conceptul de planificare strategica poate fi definit in multiple feluri, intre care:

Un set de obiective si principii definite pentru un anumit proiect, in scopul de a decide asupra resurselor care trebuie sa fie alocate pe durata unei perioade care reprezinta orizontul de programare ales.

Stabilirea optiunilor pe termen mediu pentru dezvoltarea economica, sociala si culturala si resursele necesare pentru a le realiza.

Proiectul de dezvoltare teritoriala - continutul si procesul.

Un instrument in sprijinul procesului de decizie (ce trebuie facut? cum trebuie facut?) si un instrument de realizare a coerentei (prin consultare si obtinerea adeziunii).

Un proces de gestionare a schimbarii si de descoperire a celor mai promitatoare cai spre viitor, in serviciul autoritatilor locale si regionale; procesul consta in punerea in evidenta a punctelor tari, punctelor slabe si a sanselor, pentru localitati si regiuni/zone.

Examinarea sistematica a capacitatilor existente pe plan local, cu aflarea gradului lor de utilizare si cu identificarea celor care sunt inca necesare.

Un set ordonat si formalizat de operatiuni cu privire la capacitatile identificate la diferitii factori care joaca un rol in regiune.

In oricare din aceste situatii, planificarea strategica implica

factorul timp,

operatiune de evaluare,

suita de actiuni de implementare,

masa critica de proiecte si initiative,

capacitate de conducere care se bucura de credibilitate, putere de decizie si acces la sursele de finantare.

Pot fi identificate 4 motive pentru a se recurge la planificarea strategica:

Necesitatea imperioasa ca intr-o perioada marcata de schimbari rapide politice, de mediu, tehnologice si economice, comunitatile locale si regionale sa ia optiuni corecte mai mult decat oricand inainte, daca vor sa supravietuiasca si sa prospere.

Numar mare de parametri care influenteaza dezvoltarea economica.

Numarul important de factori in dezvoltarea regionala.

Complexitatea interactiunilor intre actori si intre parametri.

Analiza situatiei existente a orasului Sulina

Sulina face parte din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), zona de importanta ecologica nationala si internationala. Este plasata intre zona tampon marina, la est, si zona de tranzitie spre zone tampon si zone strict protejate, la nord, sud si vest .

In cele ce urmeaza se scot in evidenta din cadrul componentelor naturale numai acele elemente care se presupune ca pot avea influenta asupra sectoarelor social-economic si cultural.

Date generale

Suprafata teritoriului administrativ este de 32835,8 ha din care: apa si stuf - 31591,2 ha, teren agricol constituit din pasuni - 832,31 ha, teren arabil - 24 ha si intravilan - 324,74 ha.

Relieful

Orasul este plasat in apropierea confluentei Bratului Sulina cu Marea Neagra, pe grinduri fluvio-maritime nisipoase, in general neinundabile. Grindul fluvial este in zona cladita a orasului iar grindul fluvio-maritim, in general in extensie, se afla in estul localitatii, la adapostul digului, prelungit in mare pentru facilitarea accesului navelor maritime pe senalul navigabil al bratului Sulina. In timp ce plaja se extinde spre estul localitatii pe seama marii - fenomen in principiu favorabil - , in sectorul sudic al coastei, spre localitatea Sf.Gheorghe, linia de tarm sufera o tot mai accentuata retragere, pe seama proceselor de abraziune, intr-un ritm de 200-300 m in ultimii 35 de ani.

Cordonul litoral este putin consolidat si are dune de nisip.

In extravilan, pe malul stang, zona cartierului Prospect este o arie intinsa depresionara supusa riscului inundarii.

Climatul

Topoclimatul in zona deltei fluvio-maritime are caracteristica de rezervor termic din cauza apelor costiere putin adanci si anume, de stocare a caldurii in perioada calda si cedare in perioada rece. Se inregistreaza astfel recorduri climatice pe tara: cea mai redusa nebulozitate, cea mai mare cantitate de radiatie solara si cele mai multe zile cu soare, 225 de zile fara inghet,

Cel mai mare interval mediu anual cu temperaturi medii zilnice peste 0 (cca. 325), cele mai mici cantitati anuale de precipitatii (330-350 mm) dar cele mai mari cantitati de precipitatii maxime absolute in 24 de ore (530,6 mm), cele mai mari perioade de uscaciune (6-7 luni consecutive), la care se adauga un potential energetic eolian (numai 25-30 de zile fara vant/an) valorificabil

Vegetatia

Prezenta si dezvoltarea vegetatiei sunt strans legate de regimul hidrologic, precum si de altitudinea scazuta, in medie de 0,31m. De aceea, panza de apa freatica este la adancimi mici. Din punct de vedere al resurselor vegetale, Sulina dispune numai de resurse stuficole (predominant stuf, papura si pipirig), de pasune redusa si plante medicinale. Spre mare, vegetatia este de saratura.

Resursele piscicole si fauna.

In prezent, se pescuieste din ce in ce mai putin in zona litorala a Marii Negre, exploatandu-se apele si zonele inundabile din extravilan. Firmele care colecteaza pestele s-au orientat spre utilizarea in regim de concesiune a bazinelor din zona de amenajari piscicole Sfistofca.

Sulina se afla in imediata apropiere a zonelor de vanatoare Rosu si Popina la sud. Vanatul include pasari de balta si bizami - in zonele umede, capriori, fazani, iepuri, mistreti - in arealele uscate. Efectivele de vanat la momentul actual sunt inca prea putin evaluate si nu se poate face o prognoza pentru viitor, dar RBDD desfasoara o activitate coordonata ce urmareste regenerarea resurselor naturale in RBDD.

Resursele umane.

Sulina se afla intr-o zona a Deltei caracterizata prin populatie sedentara ce desfasoara activitati economice, industriale, agricole si comerciale in permanenta. Harta de profil indica Sulina si zona limitrofa de vest ca fiind aria cea mai populata. Conditia esentiala care a favorizat aparitia si mentinerea localitatilor a fost protectia fata de inundatii. In functie si de arterele de navigatie utilizate in timp, primele localitati s-au dezvoltat periferic - Chilia si Sulina.

Se constata insa ca dependenta fata de Tulcea, centrul polarizator judetean, determina orientarea schimburilor comerciale in detrimentul orasului bine constituit care este Sulina.

Populatia.

Nota: In spatiile albe nu au putut fi obtinute date

Repartitia populatiei ocupate dupa tipul de activitate, in anul financiar 1999

402 persoane in institutii bugetare; 599 in transporturi navale; 44 in telecomunicatii; 31 in finante-banci; 186 in regia autonoma Administratia Zonei Libere

415 in societati comerciale (date numai de la cele care au depus bilantul).

Repartitia numarului de salariati in societatile comerciale in functie de tipul de activitate

Societati comerciale cu capital strain

Domeniile de activitate in care isi desfasoara activitatea societatile comerciale cu capital romanesc nu cuprind si turismul, posibil pentru ca la infiintare firma a declarat alta activitate ca fiind principala. Trebuie precizat si ca din cele 79 de societati care au depus bilantul, 18 au avut cifra de afaceri zero.

Repartitia cifrei de afaceri

Repartitia veniturilor totale

Concluzia cu privire la modul in care isi desfasoara activitatea aceste societati comerciale rezulta nu numai din faptul ca doar 25 au realizat profit net, dar si din aceea ca nu se incadreaza in disciplina financiara. Firmele din comert, industrie alimentara si pescuit/agricultura, desi au realizat venituri si au si profit net, in anul financiar 1999 au avut plati restante atat la bugetul de stat, cat si la bugetul local.

Impactul legislatiei asupra climatului socio-economic

Sulina are avantajul ca beneficiaza de un pachet de legi cu specific aparte, fiecare din ele contribuind la sprijinirea activitatilor din zona si a populatiei.

Legea privind regimul zonelor libere (84/92) si HG 156/1993 privind instituirea Zonei libere Sulina si infiintarea Administratiei Zonei Libere (AZL) Sulina.

Articolul 10 enumara 35 de categorii de activitati ce se pot desfasura in regim de concesionare si inchiriere a terenului; marfurile, mijloacele de transport si alte bunuri sunt exceptate de la plata taxelor vamale si a impozitelor (Art.13); investitiile nu pot fi expropriate la lichidarea activitatii, persoanele straine fizice sau juridice pot transfera in strainatate capitalul si profitul (Art.14)

In Sulina, RA Administratia Zonei Libere detine suprafata de 100,88 ha; exista baza materiala necesara desfasurarii activitatilor, iar activitatile practicate sunt depozitarea si prelucrarea bunurilor, dar mai ales transportul fluvio-maritim.

Cifra de afaceri in 1999 a fost de 3,9 mld. lei, iar bugetul local, ca avantaj pentru comunitatea locala, a incasat impozitul indirect de 233,5 mil.lei; la bugetul de stat AZL contribuie cu cota parte din profitul net al R.A., cu TVA si alte taxe, dar nu contribuie la acumulari de capital pentru nevoile orasului.

Ordonanta privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in RBDD, Nr.27/1996

Facilitatile acordate sunt:

acordarea indemnizatiei de instalare, echivalenta cu doua salarii de baza, persoanelor care isi au locul de munca in Sulina si raman o perioada de 2 ani minim;

acordarea unui spor de izolare de pana la 60% din salariul de baza;

reducerea cu 50% a impozitelor si taxelor locale pentru persoanele care locuiesc efectiv in localitate;

tarife reduse cu 50% la energie electrica, apa potabila din reteaua publica, pentru familiile cu domiciliul in Sulina;

dreptul de a pescui cu scule proprii pentru consumul familial, fara plata produsului obtinut;

pentru persoanele juridice care efectueaza investitii se acorda scaderea din profitul

impozabil a cheltuielilor facute cu ocazia investitiei pentru o perioada de 10 ani de la inceperea investitiei.

Ordonanta privind declararea orasului Sulina si a zonei inconjuratoare ca obiectiv de interes national, nr.125/2000

In legatura cu comentariul de mai sus, iata ca se incearca stimularea initiativei administratiei locale si a populatiei prin presiune legislativa, daca initiativa locala este relativ slaba, si pana in prezent a apartinut doar catorva persoane cu spirit de initiativa.

Ordonanta prevede:

reabilitarea obiectivelor turistice din zona

restaurarea si introducerea in circuitul turistic a unor cladiri monument istoric

sprijinirea IMM in vederea impulsionarii agroturismului si a turismului cultural

Finantarea pentru realizarea obiectivelor se prevede a se realiza de la bugetul de stat, bugetul local, Fondul National de Dezvoltare Regionala, precum si alte fonduri atrase.

Legea privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Nr.82/1993

Hotarare pentru adoptarea unor masuri in vederea aplicarii legii nr.82/1993

Acest act normativ instituie un regim special de administrare a Rezervatiei si face referiri la dezvoltarea asezarilor umane si la organizarea activitatilor economice, in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic si a resurselor sale naturale.

Trebuie sa fie mentionate necesitatea acordului si autorizatiei de mediu pentru organizarea si desfasurarea activitatilor economico-productive, de turism si agrement, precum si faptul ca Administratia Rezervatiei sprijina si protejeaza activitatile traditionale ale populatiei.

- Cu privire la Administratia Fluviala a Dunarii de Jos, AFDJ, legislatia nu a mai fost modificata din 1948, cand a fost introdusa schimbarea ce dainue si azi si care conduce la un conflict de interese in defavoarea Sulinei si in beneficiul orasului Galati. Administratia a fost mutata la Galati in 1948 si s-a ajuns, in prezent, ca numarul de persoane ce lucreaza la Sulina sa fie de numai 250, iar taxele de utilizare a bratului navigabil Sulina sa se incaseze la Galati, aceasta insemnand si aportul valutar, in timp ce personalul redus de la Sulina are in sarcina intretinerea senalului navigabil si a digurilor. In plus, conform cu situatiile din practica, navele de dragaj si cele de salvare ar trebui sa apartina de Sulina.

Turismul in RBDD si in Sulina. Situatia actuala.

Datele statistice de la nivelul anului 1998 indica 511 locuri in unitati de cazare, din care 216 in 2 hoteluri

La nivelul anului 1999, datele cu privire la structurile de primire se refera la Delta Dunarii in general si includ si municipiul Tulcea, astfel, exista 69 de structuri diferite care reprezinta 2% din totalul pe tara.

Din datele actuale de teren, rezulta ca in Sulina exista 20 de locuri in doua structuri de cazare, dar nu se cunoaste gradul de participare al populatiei la activitatea de cazare in perioada de vara; hotelul de 150 de locuri este in conservare.

In functie de capacitatea maxima a navelor de transport si la un grad teoretic de incarcare de 1 este posibil ca numarul de persoane intrate in Sulina intr-o saptamana sa fie de 3200, iar pe zile in functie de programul de circulatie al navelor, situatia se prezinta astfel: L,M,V = 800 pasageri/zi; M,J,S,D = 200 pasageri/zi (s-a considerat ca circula numai 2 nave rapide). Datele statistice pentru judetul Tulcea, inclusiv municipiul Tulcea indica 39579/240 de zile = 165 turisti/zi, in toata Delta. Numarul de turisti inregistrati in 1999 a fost de 0,77% din totalul pe tara.

Comparativ cu alte zone (72015 in statiuni montane si 29000 in statiuni balneare) in Delta Dunarii, inclusiv municipiul Tulcea, au fost inregistrati 5964 turisti strani.

STUDIUL ZONEI COSTIERE - de atasat

Analiza echiparii tehnico-edilitare si utilitatilor publice

Legatura orasului Sulina cu restul lumii se realizeaza exclusiv pe cale navala, pe bratul Sulina sau eventual pe mare, pentru transportul fluvial de persoane fiind folosite nave de pasageri clasice si rapide.

Accesibilitatea orasului este dependenta de conditiile atmosferice si climatice: ceata mareste riscurile si durata calatoriei, iar in perioadele foarte reci de iarna s-a produs uneori izolarea completa a orasului datorita blocarii bratului Sulina cu sloiuri de gheata; blocarea cu sloiuri de gheata a canalelor mai afecteaza si accesul spre trupurile izolate ale orasului si de pe un mal pe celalalt al Dunarii. Izolarea conduce intre altele, la imposibilitatea asigurarii asistentei medicale in regim de urgenta pentru locuitori.

Exista sentimentul ca izolarea orasului si a localitatilor din teritoriul de influenta este accentuata de absenta unor cai rutiere: legatura rutiera a orasului cu resedinta de judet pe drumul judetean propus pe traseul Tulcea - Nufaru - Partizani - Gorgova - Crisan - Sulina este un vechi deziderat.

Trama stradala din interiorul orasului este organizata intr-o retea rectangulara si prezinta o serie de disfunctionalitati, intre care imposibilitatea accesului pe faleza in zona Administratiei Zonei Libere, a Fabricii de conserve din peste si a S. C. Remat S.A.

Sulina si lipsa pavajului durabil. Cu exceptia strazii I-a care este modernizata si prezinta un trotuar pentru circulatia pietonilor amenajat corespunzator, strazile au trotuare care doar in mica masura sunt adecvate.

In prezent orasul nu are facilitati pentru transportul aerian ;pentru telecomunicatii, orasul dispune de o centrala telefonica automata care prezinta unele dificultati in functionare in conditii atmosferice nefavorabile, legatura acesteia cu sistemul national de telefonie este realizata prin intermediul unei centrale din municipiul Tulcea, transmisia se face prin unde radio.

In ultimii ani telefonia mobila a cunoscut o dinamica importanta in intreaga Delta, scazand astfel gradul de izolare a locuitorilor. In zona orasului Sulina se constata o acoperire relativ buna cu semnal pentru un singur operator de telefonie mobila.

Receptionarea discreta a programelor de televiziune TVR 1 si Ucraina 2 in zona orasului Sulina este buna, iar societatea care furnizeaza serviciul de televiziune prin cablu asigura receptionarea a 14 programe, avand in prezent peste 740 abonati.

Transmisia de date intre Sulina si Tulcea este dependenta de functionarea transmisiei telefonice dintre cele doua localitati. Aceasta se realizeaza cu dificultate, cu intreruperi dese si la viteze relativ scazute de 9600 - 14400 kB/s. Societatea care furnizeaza acest serviciu incepand cu anul 1998 are cca. 14 abonati/an, in timp ce numarul de calculatoare din localitate este de aprox. 100, dintre care cca. 50 se afla la persoane fizice.

Lucrarile de gospodarirea apelor de pe teritoriul orasului vizeaza asigurarea navigatiei, asigurarea necesarului de apa al folosintelor, apararea impotriva inundatiilor si imbunatatirile funciare.

Orasul detine un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila care deserveste impreuna consumatorii casnici, publici si economici. Sursa de apa o constituie Bratul Sulina, apa de suprafata prelevata fiind potabilizata in cadrul statiei de tratare din incinta gospodariei de apa a orasului care a fost executata in anul 1897. Reteaua de distributie are o lungime simpla de cca. 38 km si deserveste toti consumatorii de pe malul drept al bratului Sulina si o parte dintre cei de pe malul stang. Conductele de distributie a apei existente pe malul drept al bratului Sulina sunt in mare parte uzate, prezentand riscuri pentru sanatatea publica. De asemenea, nu exista hidranti pentru stingerea eventualelor incendii.

Canalizarea apelor uzate menajere si pluviale se realizeaza in prezent numai pentru locuintele colective prin colectoare cu trasee scurte, perpendiculare pe bratul Sulina, in care apele canalizate sunt evacuate fara nici un fel de epurare prealabila.

Cea mai mare parte a locuintelor individuale din localitate, inclusiv zona de pe malul stang al canalului Sulina nu beneficiaza de sistem de canalizare, evacuarea apelor uzate efectuandu-se in hasnale de tip rural, care polueaza apa freatica, aflata la o adancime foarte mica (0,5 - 1,0 m).

La inceputul anilor '80 s-a prevazut o statie de epurare si s-a intocmit proiectul pentru o capacitate de 95 l/s, dar amplasamentul a fost ales neinspirat, in vecinatatea cimitirului - monument istoric, pe un traseu de maxim interes turistic si la o distanta insuficienta fata de zonele de locuit. Lucrarile incepute au fost sistate, iar in timp s-au degradat.

Alimentarea cu energie electrica se face prin intermediul LEA 110 kV - 35 kV pe stalpi metalici amplasati pe malul drept al bratului Sulina, pana la statia de transformare, amplasata in sudul localitatii.

Alimentarea cu energie electrica se realizeaza pentru toti consumatorii casnici, publici si economici, relativ corespunzator necesitatilor acestora de tensiune si putere electrica, dar iluminatul public este prezent numai pe strada I-a si doar sporadic pe strada a II-a.

In prezent nu exista sistem centralizat de alimentare cu energie termica in functiune.

Construite initial pentru functionare cu combustibil lichid, cele patru centrale termice au fost scoase din functiune in anul 1982, dupa care s-a incercat trecerea lor pe combustibil solid (carbune), dar acest sistem nu a functionat niciodata.

Instalatiile interioare de incalzire - conducte cat si radiatoare - prin nefolosire s-au degradat fiind partial demontate si evacuate din unele locuinte.

In aceste conditii, locuintele si dotarile din localitate se incalzesc individual, prin sobe improvizate cu combustibil solid, lichid sau cu aparate electrice.

Orasul nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale. Pentru consumul casnic, in special pentru prepararea hranei, se utilizeaza butelii cu gaz lichefiat. Aprovizionarea cu combustibili lichizi si gazosi se face cu ajutorul unei nave cisterna care se incarca de la Tulcea, ceea ce implica unele dificultati, in special in perioada de iarna.

Orasul Sulina prezinta un potential eolian si solar deosebit, care in prezent este valorificat doar intr-o foarte mica masura.

Colectarea, transportul si depozitarea deseurilor menajere sunt asigurate dar platforma de depozitare a gunoiului este amplasata in partea de est a orasului intr-o zona care are un anumit potential de dezvoltare turistica si infrastructurala; este susceptibila de a polua grav apele freatice si nu are posibilitati de extindere in conditii favorabile pe termen mediu si lung

SWOT Sulina

Sulina in cadrul strategiei de dezvoltare regionala.

Fata de obiectivele de politica regionala stabilite pe termen mediu si lung in cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-est, au fost identificate urmatoarele prioritati si masuri:

l. Dezvoltarea IMM

dezvoltarea de centre de consultanta in afaceri

dezvoltarea spiritului antreprenorial si a tehnicilor de management

scheme de imprumut pentru IMM

stimulente pentru activitatea de export a IMM

2. Dezvoltarea rurala

diversificarea economica a zonelor rurale

know-how si transfer tehnologic in agricultura

dezvoltarea marketingului produselor agricole si rurale

investitii directe pentru dezvoltarea fermelor

sprijinirea asociatiilor de fermieri    

3. Dezvoltarea infrastructurii

dezvoltarea infrastructurii transporturilor

dezvoltarea utilitatilor publice (apa curenta, gaze, electricitate, salubritate)

dezvoltarea infrastructurii necesare IMM

sprijinirea cercetarii si centrelor pentru inovare

4. Dezvoltarea resurselor umane

instruire pentru calificarea profesionala a tinerilor in meserii cerute pe piata muncii

instruire pentru someri si alte categorii neocupate

instruire pentru categorii de persoane dezavantajate in scopul integrarii acestora pe piata muncii

5. Dezvoltarea turismului

dezvoltarea infrastructurii in zonele turistice

investitii pentru protejarea valorilor culturale

dezvoltarea serviciilor pentru turism

diversificarea ofertei turistice

6. Protejarea mediului

modernizarea sistemelor de monitorizare a mediului

managementul factorilor de mediu

sprijinirea impaduririlor

reabilitarea siturilor industriale

Acestea reprezinta prioritatile de dezvoltare pe termen mediu si lung, precum si masurile prevazute a fi aplicate pentru realizarea acestora in Regiunea de Sud-Est.

Prin pozitia remarcabila pe care o detine in cadrul regiunii, respectiv in cadrul judetului Tulcea, orasul Sulina are o serie de oportunitati care pot fi valorificate prin programul de dezvoltare regionala.

In acest sens, in cadrul strategiei regionale, prin prioritatile stabilite cum ar fi de exemplu, dezvoltarea turismului, dezvoltarea infrastructurii locale si regionale, protectia mediului, se are in vedere si dezvoltarea acestui oras.

In ultimii ani, orasul a cunoscut un declin al activitatii economice, fenomen general pentru cele mai multe dintre localitatile regiunii.

Avand in vedere existenta resurselor naturale neexploatate corespunzator, cat si a resurselor umane disponibile, exista premise pentru o relansare a investitiilor interne si externe in domeniul economic, al turismului, exploatarii stufului, pestelui, si micro-industriei alimentare.

O alta coordonata in care trebuie sa fie integrata dezvoltarea orasului este cooperarea transfrontaliera in cadrul Euroregiunii Dunarea de Jos. Credem ca in acest sens exista premise favorabile de dezvoltare prin realizarea unor proiecte de interes comun cu parteneri din Republica Moldova si Ucraina. Aceste proiecte pot viza politica de protectie a mediului, prin dezvoltarea unor sisteme comune de monitorizare a poluarii si prin dezvoltarea managementului factorilor de mediu, fiind recunoscut ca problemele de mediu depasesc intotdeauna prin cauze si consecinte granitele statale.

De asemenea, se pot dezvolta proiecte comune in domeniul turismului, prin valorificarea potentialului turistic al Euroregiunii. Prin organizarea unui turism complex se pot dezvolta servicii turistice pe teritoriul celor trei state, oferindu-se posibilitatea ca turistii sa poata cunoaste dintr-o data atat specificitatea celor trei spatii culturale, precum si ceea ce acestea au in comun. In acest sens, este necesara coordonarea eforturilor investitionale ale celor trei parti, in domeniul promovarii, al dezvoltarii infrastructurii transporturilor si a celei turistice.

Prezenta in orasul Sulina a unei zone libere poate reprezenta un important factor de atragere a investitiilor, avand in vedere ca orasul este in acelasi timp port la Dunare si la Marea Neagra. Totusi, insuficienta mijloacelor de comunicatii si infrastructura slab dezvoltata au facut ca aceasta oportunitate de dezvoltare sa fie prea putin valorificata.

Masurile indicative pentru realizarea acestui obiectiv includ:

investitii in sectorul privat, respectiv, acordarea de grant-uri pentru cofinantarea de investitii fizice si initiative novatoare, in forme alternative de turism dezvoltate in regiuni cu potential turistic recunoscut, care sa vizeze: dezvoltarea turismului rural si a retelei de pensiuni, construirea de noi unitati de cazare in sate turistice, renovarea hotelurilor existente si imbunatatire adotarilor, diversificarea ofertei turistice.

investitii in sectorul public, care reprezinta investitii in infrastructura turistica care sa vizeze: conservare patrimoniului cultural-istoric si a peisajului, reabilitarea monumentelor, dezvoltarea infrastructurii soft, crearea sau dezvoltarea infrastructurii de acces spre zonele turistice.

O strategie de dezvoltare a orasului: obiective, actiuni, programe

Obiectiv Strategic

Realizarea unei mase critice de activitati economice profitabile care sa sustina cresterea si echilibrul bugetelor locale pe termen lung si sa constituie oportunitati de ocupare pentru locuitorii orasului.

Obiective intermediare

Dezvoltarea unei baze economice solide, diversificate si adaptabile, intemeiata pe un sector dinamic al intreprinderilor mici si mijlocii;

Consolidarea identitatii orasului ca arie de dezvoltare;

Integrarea in procesele de nivelul Regiunii de Dezvoltare;

Instituirea unui proces participativ si partenerial de dezvoltare prin asocierea tuturor factorilor la actiunile avand ca scop dezvoltarea economica;

Reducerea ponderii economiei informale;

Crearea unei structuri de servicii adaptate nevoii sectoarelor economice locale (turism, manufactura, pescuit(;

Sustinerea lansarii, dezvoltarii si fructificarii potentialului de profitabilitate a firmelor locale;

Asigurarea existentei unei forte de munca avand calificarile, cunostintele si flexibilitatea necesara pentru a sustine regenerarea si diversificarea bazei economice si cresterea sectoarelor tertiar si cuaternar, incluzand cultura si informatia.

Obiectiv Strategic

Utilizarea prudenta a resurselor si protectia tuturor factorilor de mediu;

Obiective intermediare

Reducerea riscurilor naturale si combaterea agresivitatii mediului;

Cresterea eficientei energetice;

Eliminarea poluarii factorilor de mediu - aer, apa, sol;

Asigurarea alimentarii cu apa curenta in regim permanent si indiferent de natura si localizarea consumatorilor.

Obiectiv Strategic

Dezvoltarea turismului, in special cultural, ca factor de dezvoltare

Obiective intermediare

Imbunatatirea calitatii experientei de a vizita orasul si zona;

Crearea capacitatii de a se raspunde la cererea de cazare in crestere pe termen lung, in particular la cererea de cazare pentru tineret, si de facilitati pentru turismul special si activ;

Asigurarea unor standarde diversificate de confort si echipare, prin punerea unui standard de baza pentru orice entitate de cazare;

Asigurarea cresterii continue a veniturilor obtinute din turism de catre comunitatea locala;

Reducerea sezonalitatii;

Constituirea unei game de produse turistice specifice, diversificate, prin punerea in valoare a potentialului cultural si natural cu alte forme de turism si adaptarea la noi nise de piata.

Obiectiv Strategic

Definirea orasului Sulina ca loc atractiv pentru locuire, munca si investitie.

Obiective intermediare

Imbunatatirea ambientului si esteticii urbane ca factor de punere in valoare a patrimoniului si imaginii orasului;

Vitalizarea zonei centrale prin intensificarea activitatilor de comert cu amanuntul si de prestari de servicii;

Imbunatatirea ambientului rezidential;

Asigurarea accesului egal si permanent al tuturor locuitorilor la serviciile publice;

Asigurarea accesului integral al tuturor locuitorilor la utilitati publice si cai de comunicatie;

Asigurarea accesului tuturor locuitorilor la informatie si cunoastere.

Obiectiv Strategic

Punerea in valoare a patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare.

1.Obiective intermediare Protejarea si conservarea patrimoniului construit;

2.Integrarea patrimoniului construit in functionalitatea urbana si mecanismele economiei de piata;

3.Consolidarea si promovarea identitatii culturale a orasului ca detinator al unui patrimoniu arhitectural unic si al unor traditii specifice, in special multiculturale;

4.Asumarea culturii ca o componenta activa a vietii economice si sociale a orasului;

5.Promovarea traditiilor artistice, mestesugaresti, culinare in legatura cu patrimoniul construit.

Ca sursa de finantare pentru obiectivele de mai sus ne orientam asupra Axelor Prioritare din Programul Operational Regional

III.5. Axa Prioritara 5: Dezvoltare urbana durabila

Fundamentare si Obiective

Procesul de restructurare a economiei romanesti dupa anul 1990, generat de declinul

activitatilor industriale, indeosebi ale industriei grele, a afectat profund orasele Romaniei,

initial orasele mici si mijlocii cu activitati mono industriale, iar ulterior si centre urbane

vechi, cu traditii industriale. Diminuarea numarului locurilor de munca in intreprinderile

industriale, in conditiile in care numarul locurilor de munca in activitati tertiare nu a crescut

suficient de mult pentru a absorbi forta de munca din industrie, a facut ca Romania sa se

confrunte cu u fenomen unic in Europa, anume migratia definitiva a populatiei de la oras,

la sat, dar si o "migratie de week-end si concedii" ale citadinilor care si-au redobandit

pamantul mostenit, in parcele mici de terenuri, care se adauga celor care practica o

agricultura de subzistenta.

Diminuarea veniturilor populatiei de la orase si legat de acestea, a bugetelor autoritatilor

locale, au dus la restrangerea investitiilor publice in infrastructura de baza a oraselor, la

deteriorarea vietii citadine, cu impact asupra calitatii vietii locuitorilor din mediul urban.

Este cazul deopotriva al zonelor periferice ale oraselor dar si a zonelor centrale ale acestora,

unde cladiri de mare valoare istorica, culturala si artistica sunt abandonate sau intr-o stare

avansata de degradare, locuite de minoritati etnice sau categorii de populatie marginalizate.

De asemenea, aceste zone inregistreaza un grad ridicat de deteriorare a spatiilor publice:

strazi cu pavaj/asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet si/sau inadecvat, suprafata

redusa a parcurilor si zonelor de recreere, etc. aceasta situatie este agravata de absenta sau

caracterul limitat al activitatilor antreprenoriale, ceea ce face ca bugetul acestor comunitati

sa nu poata face fata cerintelor de refacere a infrastructurii urbane de baza, de punere in

valoare a unor vechi areale urbane, care ar putea atrage micii intreprinzatori, sau de

sprijinire a categoriilor dezavantajate.

Pentru a contribui la rezolvarea unor astfel de probleme complexe, vor fi finantate in

cadrul acestei prioritati a POR proiecte integrate ale unor orase mici sau areale clar

delimitate spatial in cadrul oraselor mijlocii si mari, asa-numitele "zone de actiune

urbana". Avantajul acestei abordari integrate consta in faptul ca se pot rezolva simultan o

serie de probleme intre care exista relatii de interdependenta si care afecteaza si arealele

adiacente zonei de interventie propriu-zise.

Un proiect integrat cuprinde actiuni de reabilitare a mediului construit degradat, de

dezvoltare a activitatilor antreprenoriale prin sprijinirea IMM si a infrastructurii de afaceri

pentru ocuparea fortei de munca, precum si actiuni de promovare a incluziunii sociale, a

acelor categorii de populatie marginalizate si dezavantajate.

Obiective:

Obiectivul general al acestei axe prioritare il constituie regenerarea / revitalizarea

oraselor cu potential de crestere economica.

Operatiuni/ activitati eligibile

Reabilitarea infrastructurii si imbunatatirea serviciilor urbane prin investitii

cum sunt:

. finalizarea si/sau renovarea cladirilor abandonate (si pregatirea lor pentru noi tipuri

de activitati economice si sociale);

. restaurarea cladirilor de importanta istorica si culturala;

. demolarea cladirilor si/sau a structurilor aflate intr-o stare avansata de degradare,

care nu apartin patrimoniului national cultural si amenajarea terenurilor degradate

/neutilizate, pentru constructia de cladiri de utilitate publica sau spatii verzi ;

. dezvoltarea si/sau reabilitarea infrastructurii si utilitatilor publice urbane, respectiv

reabilitarea strazilor orasenesti, inclusiv a infrastructurii aferente si refacerea

spatiilor publice si a diferitelor tipuri de infrastructurii urbane (pavaje, trotuare,

iluminat public etc.);

. crearea si/sau conservarea spatiilor verzi si pentru recreere;

. investitii pentru imbunatatirea mobilitatii populatiei din zonele de actiune urbana:

construirea de statii pentru autobuze, tramvaie si troleibuze sau

modernizarea celor existente; construirea de terminale intermodale in

scopul imbunatatirii integrarii diferitelor moduri de transport public

urban;

extinderea si/sau modernizarea retelei liniilor de tramvai si

infrastructurii pentru troleibuze;

achizitionarea de mijloace de transport ecologice;

construirea de piste pentru biciclisti.

. renovarea locuintelor:

. renovarea cladirilor rezidentiale colective (exceptand ariile din interiorul

locuintelor), incluzand:

innoirea partilor structurale principale ale cladirilor, acoperis, fatada,

casa scarilor, coridoarele interioare si exterioare, intrarile si

exterioarele acestora, lift;

instalatiile tehnice ale cladirilor (reteaua de distributie a apei si

canalizare, instalatiile electrice, instalatiile contra incendiilor, sistemul

de ventilatie, sistemul de colectare a gunoiului, etc);

actiuni de eficientizare energetica incluzand renovarea sistemului de

incalzire si a izolatiei, centralelor termice, retelelor de distributie a

caldurii si promovarea surselor de energie regenerabila.

. Renovarea si schimbarea folosintei cladirilor existente pentru asigurarea de

locuinte sociale;

. Achizitionarea de echipamente de informare si comunicare pentru accesul larg al

cetatenilor la servicii publice.

Dezvoltarea mediului de afaceri prin:

. Sprijinirea crearii si dezvoltarii IMM prin acordarea de granturi pentru

investitii in activitati de productie si servicii, indeosebi pentru achizitionarea

de echipamente si tehnologii moderne, prietenoase mediului;

. Sprijinirea crearii infrastructuri necesare afacerilor (parcuri de afaceri, centre

logistice, etc).

Reabilitarea infrastructurii si imbunatatirea serviciilor sociale prin investitii

cum sunt:

. Reabilitarea si/sau crearea - prin amenajarea unor spatii existente - a infrastructurii

sociale a zonei de actiune urbana: centre de ingrijire a copiilor, centre pentru

batrani, centre de asistenta pentru persoanele cu deficiente, centre pentru tineret,

persoane aflate in dificultate etc, si dotarea lor cu echipamente specifice, inclusiv

achizitionarea de echipamente de informare si comunicare;

. Imbunatatirea serviciilor sociale, cum sunt prevenirea extinderii fenomenului

"copiii strazii", sprijinirea mamelor singure si a altor femei cu probleme de

reintegrare pe piata muncii, etc.;

. Achizitionarea de echipamente necesare pentru cresterea sigurantei si prevenirea

criminalitatii (sisteme de supraveghere, etc).;

Cheltuieli eligibile

Cheltuielile vor fi in conformitate cu prevederile Regulamentelor Uniunii Europene,

detaliate in Ghidul solicitantului.

Durata operatiunilor

Durata maxima de implementare a unui proiect individual

36 luni

Durata maxima de implementare a proiectului integrat

Pana la 30 iunie 2015

Solicitanti

Autoritati ale administratiei publice locale.

Areale /zone si/sau grupuri tinta

Cartiere sau areale clar delimitate spatial in cadrul oraselor, caracterizate prin deteriorarea

mediului fizic si natural, declinul activitatilor economice si pondere importanta a unor

grupuri de populatie dezavantajate, cu minim 20.000 locuitori.

Categorizarea interventiilor

. Tema prioritara

Cod Tema prioritara

Regenerare urbana si rurala

61 Proiecte integrate de regenerare urbana si rurala

. Forma de finantare

Cod Forma de finantare

01 Asistenta nerambursabila

. Dimensiunea teritoriala

Cod Tipul de teritoriu

01 Urban

Criterii de evaluare strategica a proiectului integrat

. Contributia proiectului integrat la realizarea obiectivului general si a obiectivelor

specifice ale Programului Operational Regional 2007-2013;

. Contributia proiectului integrat la realizarea strategiei de dezvoltare a Regiunii;

. Complementaritatea cu alte proiecte realizate la nivel regional din fonduri publice.

Criterii de eligibilitate si evaluare a proiectului integrat

Criterii de eligibilitate a proiectului integrat:

. Solicitantul trebuie sa faca dovada capacitatii de finantare;

. Solicitantul trebuie sa demonstreze capacitate administrativa (proprie sau prin

delegare) de implementare a proiectului;

. Proiectul integrat trebuie sa contina si strategia de dezvoltare a zonei de actiune

urbana

. Proiectul integrat trebuie sa se incadreze in domeniile eligibile prin POR;

. Proiectul integrat trebuie sa fie in concordanta cu Planurile de Amenajare a

Teritoriului si Urbanism;

. Durata maxima de implementare a proiectului integrat nu trebuie sa depaseasca 30

iunie 2015;

. Proiectul integrat trebuie sa contina proiecte individuale din cel putin doua

domenii de interventie (reabilitarea infrastructurii urbane, sprijinirea dezvoltarii

antreprenoriatului, reabilitarea infrastructurii si imbunatatirea serviciilor sociale),

dintre care, obligatoriu, reabilitarea infrastructurii urbane;

. Proiectul integrat trebuie sa fie implementat in zone urbane ("zonele de actiune

urbana") care indeplinesc cel putin trei din urmatoarele criterii de eligibilitate:

- Nivel scazut/declinul activitatilor economice, inchiderea unor activitati

industriale traditionale;

- Nivel ridicat al somajului;

- Nivel ridicat al saraciei, exprimat prin venituri scazute si excluziune sociala;

- Populatie numeroasa apartinand unor grupuri etnice si/sau minoritare

marginalizate;

- Nivel scazut de educatie, rata de calificare scazuta, si rata ridicata de

abandon scolar;

- Nivel redus al securitatii locuitorilor, respectiv nivel ridicat al delicventei,

criminalitatii, consumului de droguri si/sau violentei;

- Trenduri demografice negative;

- Un mediu construit distrus / parasit / deteriorat.