Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


ACTIUNEA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA STARII DE SANATATE

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SURSELE PRINCIPALE DE POLUARE SI EFECTELE ACESTORA ASUPRA PEI SUBTERANE
DETERMINAREA FACTORILOR DE MICROCLIMAT SI A REACTIVITATII UMANE LA ACTIUNEA ACESTOR FACTORI
STUDIUL SORTIMENTULUI SI COMERCIALIZAREA BAUTURILOR NEALCOOLICE - APELE MINERALE, SUCURILE NATURALE
Masuri de reducere a emisiilor de poluanti –gazosi si lichizi- proveniti de la SC CHIMOPAR SA Bucuresti
Aparitia substantelor poluante. Clasificarea poluantilor si a tipurilor de poluare
Potentialitatile patogene ale solului
Program: /PROMED / PN 03-04 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului
Ariile protejate si rezervatiile naturale din tara noastra
METODE DE TRATARE A APEI POTABILE
Relatiile trofice din biocenoze :lanturi si retele trofice

TERMENI importanti pentru acest document

: factorii de mediu care actioneaza asupra organelor de simt se numesc : factoriidin mediu care actioneaza asupra organelor de simt se numesc : factori de mediu care actioneaza asupra organelor de simt : supravegherea sanitara corecta prin stabilirea unor indicatori ai starii de sanatate :

ACTIUNEA FACTORILOR DE  MEDIU ASUPRA STARII DE SANATATE

            Sanatatea este rezultatul actiunii dintre om si mediu, interactiunea factorilor de mediu care pot duce la o adaptare dintre om si mediul inconjurator. Factorii de mediu pot actiona:

·       sanogen: cand indeplinesc anumite conditii de calitate (aer curat, apa potabila, alimente bune)

·       patogen:ca factori etiologici sau ca factori de risc.

            Factori etiologici (cauzali): prezenta lor este obligatorie pentru producerea bolii. Exemplu: bolile infectioase. In trecut patologia era predominant infectioasa, bolile fiind unifactoriale.

            Factori de risc: se asociaza cu frecventa crescuta factorului etiologic in declansarea bolii; singuri, nu produc boala. Daca apar pe langa factorii etiologici, boala se manifesta mai devreme, se agraveaza, conduce spre deces (eventual). Patologia actuala este cronic-degenerativa. Bolile au etiologie plurifactoriala: factorii de risc se asociaza, mascand factorul etiologic principal. Exemplu: bolile cardiovasculare.        In acelasi timp se poate considera ca, sanatatea, ca si boala, recunoaste o serie de factori care o determina, factori care pot fi denumiti factori etiologici ai sanatatii. In acest sens, factorii care actioneaza asupra organismului pot fi externi si interni.

            Factorii de mediu care actioneaza asupra organismului se mai numesc factori externi sau factori ecologici si pot fi grupati in factori fizici, ca temperatura, umiditatea aerului etc, factori chimici, care sunt prezentati prin diferite elemente sau substante chimice existente in natura ori sunt sintetizate de om; factori biologici - bacteriile, virusurile, helmintii etc; factori sociali - sunt rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrelatiilor dintre oameni.
            Factorii interni cuprind factorii genetici, constitutionali, care determina afectiunile genetice.

             Indiferent de originea si felul lor, factorii mediului pot fi impartiti in doua clase si anume: factori sanogeni si factori patogeni. Factori sanogeni sunt cei care au o actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si fortificarea sanatatii. Factori patogeni sunt acei factori ecologici, care au o actiune nefavorabila asupra organismului, care duc la alterarea starii sanatatii.Cunoasterea factorilor sanogeni are importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii, iar cunoasterea factorilor patogeni ofera posibilitatea de

a-i inlatura sau de a le limita actiunea asupra organismului. Prezenta factorilor patogeni si influenta lor asupra organismului nu intotdeauna conduc la aparitia patologiei in momentul actiunii. Deseori afectiunea se manifesta dupa o perioada indelungata de actiune a lor.

            Dupa gradul de influenta asupra organismului, factorii de risc pot fi clasificati in urmatoarele grupe:

1. Modul de viata nesanatos:

- supraalimentatia;

- fumatul;

- folosirea drogurilor;

- consumul in exces de alcool;

- abuzul de medicamente;

- modul de viata sedentar etc

2. Factorii biologici:

- factorii ereditari;

3. Mediul ambiant nefavorabil:

- conditiile climaterice nefavorabile;

- poluarea intensa a aerului;

- schimbari bruste ale conditiilor climaterice;

- expunerea excesiva la razele solare.

            Cunoasterea si determinarea factorilor de risc constituie, poate, cea mai valoroasa contributie pentru mentinerea si promovarea sanatatii. Influenta factorilor de mediu asupra organismului uman poate fi diversa si depinde de gradul de nocivitate si de durata de actiune a lor. Factorul nociv al mediului extern este acela care se afla intr-o cantitate improprie mediului dat, actionand in timp si exercitand o actiune nefavorabila asupra sanatatii, dispozitiei si capacitatii de munca a omului. Spre exemplu, actiunea unei cantitati mari de substanta toxica patrunsa in organism intr-un timp scurt duce la o intoxicatie acuta, iar actiunea indelungata a unor doze relativ mici de substanta toxica provoaca o intoxicatie cronica.

Pentru stabilirea relatiei existente intre intensitatea, frecventa si durata expunerii la unii factori de mediu si riscul sau amploarea unui fenomen nedorit pentru om s-a recurs la norme sanitare.Acestea constituie dispozitii legale, obligatorii iar nerespectarea lor este considerata contraventie si este sanctionata ca atare. Prin norme sanitare se inteleg limitele concentratiilor sau nivelurile admise pentru diversi factori de mediu pentru ca acestia sa nu-si exercite efectele nocive asupra organismului si sanatatii populatiei. La baza normelor stau criteriile sanitare care se urmaresc prin studii experimentale (epidemiologice fundamentate pe relatia doza-efect). Trecerea de la criterii la norme se realizeaza prin aplicarea relatiei dintre necesitate si posibilitate, analizandu-se raportul cost/beneficiu.

            Ca urmare a aplicarii consecvente a masurilor de profilaxie in general si profilaxie primara in special, s-au produs mutatii importante in sanatatea mediului si populatiei. S-a trecut de la o morbiditate de timp primar, dominata de boli infectioase si acute, la o morbiditate de tip secundar in care primeaza bolile cronice si degenerative.

           

Metode de studiu

Pentru a-si indeplini misiunea de protejare a sanatatii, igiena utilizeaza o serie de metode de studiu a relatiei dintre factorii de mediu si sanatate. Sistematizand toate metodele de cercetare in igiena, o parte dintre acestea se adreseaza studierii factorilor de mediu, iar o alta parte-investigatiilor reactiei organismului la actiunea acestor factori.Astfel, metodele de cercetare in igiena se pot clasifica in urmatoarele grupuri:

Ř     metode pentru studierea factorilor de mediu:

1. metode de observatie sanitara: metodele organoleptice se bazeaza pe sensibilitatea organelor de simt, a diferitilor analizatori. Prin aceste metode se pot diferentia valori foarte mici ale unor elemente poluante din factorii de mediu. Aceste determinari nu sunt exacte, deoarece depind de acuitatea senzoriala a cercetatorilor.

 2.metode de laborator:

2.1 metodele fizice de cercetare folosesc unele aparate bazate in functia lor pe unele fenomene fizice, de exemplu: determinarea miscarii aerului, a presiunii atmosferice, a temperaturii, umiditatii aerului etc.


            2.2  metodele chimice sunt bazate pe fenomene chimice de precipitare, neutralizare etc, cu care se determina componenta chimica a obiectelor de mediu.

2.3 metodele biologice reprezinta cercetari microbiologice, virusologiee, parazitologice etc.

Ř     metodele de apreciere a reactiei organismului la actiunea factorilor mediului inconjurator.

1. metodele fiziologice se folosesc la cercetarea manifestarilor functionale ale diferitelor organe, sisteme, ca raspuns la modificarile mediului. Au o importanta mare, deoarece ele precizeaza sub raport functional limitele dintre normal si patologic si ne dau posibilitate orientativa de a regla actiunea factorilor nocivi ai mediului.
            2.metodele clinice si de laborator se aplica pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea factorilor nocivi ai mediului.

3.metodele epidemiologice se folosesc la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa, cu scopul de a indica mijloacele de combatere si profilaxie.

4. metodele statistice se aplica la studierea structurii si dinamicii starii de sanatate a populatiei. La baza au sistematizarea si analiza rezultatelor diverselor determinari pentru a capata unele marimi tipice pentru indicii cercetati. Pentru reprezentarea cat mai exacta de interpretare a fenomenelor de masa deseori sunt folosite metode statistice matematice.
            5.metodele experimentale sunt larg folosite pentru stabilirea normelor sanitare privind CMA ale anumitor elemente din factorii de mediu.

Metodele necesare in studierea factorilor de mediu pot fi alese in functie de scopul si natura cercetarilor.In prezent se aplica tot mai frecvent metode noi, de precizie inalta. Cu ajutorul acestor metode se exercita actiunea de supraveghere permanenta a starii de sanatate a populatiei. In cadrul acestei actiuni un rol important revine operatiei de detectare, inregistrare si prelucrare a datelor privind sanatatea mediului si a populatiei, operatie cunoscuta sub denumirea de monitorizare. Pentru efectuarea unei supravegheri sanitare corecte este necesara stabilirea unor indicatori cat mai precisi ai starii de sanatate. Pentru o supraveghere eficienta se folosesc metode preventive care se aplica inainte de constatarea unei influente nocive a factorilor de mediu si masuri corective care se iau dupa constatarea efectelor nocive sau a riscurilor pentru sanatate. Evident, masurile preventive sunt mult mai eficiente si totdeauna mai putin costisitoare decat cele corective.

Metodele epidemiologice:

Ř     Metode descriptive: descriu fenomenul de boala / stare de sanatate in functie de varsta, sex, ocupatie, timp, geografie, parametrii endogeni (TA, colesterolemie). In final nu se poate afirma ca exista o corelatie intre boala si factorul de risc.

Ř     Metode analitice: exista o corelare factori de risc – stare de boala.

Anchete tip cohorta (de incidenta). Se porneste de la factorul de expunere la boala. Incidenta reprezinta numarul de cazuri noi de boala. Expunerea este obisnuita, pasiva.

Populatia se delimiteaza in doua esantioane:

Expusi: bolnavi (a), non-bolnavi (b).

Neexpusi: bolnavi (c), non-bolnavi (d).

Tabel de contingenta 2x2.

Factori de risc

Boala

Total

+

-

+

a

b

a+b

-

c

d

c+d

Total

a+c

b+d

a+b+c+d

Calcul:

Riscul bolii la expusi: R1=a / (a+b)

Riscul bolii la non-expusi: R0=c / (c+d)

RR=R1 / R0. Reprezinta de cate ori este mai mare riscul la expusi decat la non-expusi.

Riscul atribuirii: RA=R1 – R0. Reprezinta cu cat este mai mare riscul la expusi. Se poate exprima in procente: RA% = (R1 – R0) * 100 / R1. Reprezinta cate procente din riscul expusilor se datoreaza factorilor de risc.

Interpretare:

Ř     RR=1: nu exista asociere intre factorul de risc si boala.

Ř     RR > 1: exista asociere intre factorul de risc si boala.

Ř     RR < 1: nu este factor de risc, ci factor de protectie.

Anchete tip caz-control. Se realizeaza studii retrospective. Se folosesc cand incidenta bolii in populatie este scazuta. Se porneste de la boala si se cauta factorul de risc. Se alege un numar de cazuri de boala si un esantion de control (martor), egal sau de 2..3x mai mare decat lotul de bolnavi. Esantionul se alege tot din randul bolnavilor internati, dar cu alt diagnostic.

Cazuri: expusi (a), non-expusi (c).

Lot-control: expusi (b), non-expusi (d).

Se calculeaza frecventa factorului de risc la cazuri si lot-control:

F1=a / (a+c). Reprezinta probabilitatea expunerii la cazuri.

F0=b / (b+d). Reprezinta probabilitatea expunerii la martori (lot-control).

Se calculeaza probabilitatea expunerii prin odds ratio: OR=F1 / F0.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 314
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved