Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Eficienta ecologica

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Clasificarea factorilor ecologici
Aparitia substantelor poluante. Clasificarea poluantilor si a tipurilor de poluare
Ecosisteme de zone umede. Platoul continental, estuarul, litoralul, tarmul marii (estuarul, delta, mangrovele).
Eficienta ecologica
Metode de studiu folosite in ecologie
Caracteristicile generale ale ecositemelor amenajate
Inportanta reciclarii desrurilor menajere
STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE DIN BUCURESTI
Generalitati privind incinerarea reziduurilor menajere
PROTECTIA IMPOTRIVA POLUARII RADIOACTIVE

Eficienta ecologica

Un alt parametru important pentru caracterizarea ecosistemului sub aspectul productivitatii il reprezinta eficienta ecologica, dependenta de trei componente: sursa de energie, randamentul de exploatare (valorificare a resurselor de energie (hrana), randamentul de asimilare a energiei (hranei) si de randamentul productiei nete.




Pentru productia primara eficienta ecologica consta in raportul dintre energia consumata pentru fotosinteza si energia primita.

Pentru consumatori, eficienta ecologica este data de raportul dintre productia populatiei de pe nivelul trofic n si productia a populatiei de pe nivelul inferior (n-1).

Eficienta ecologica evidentiaza randamentul transferului de energie de la un nivel trofic la altul, avand in vedere hrana (energia) pe care a avut-o la dispozitie o populatie, un nivel trofic. Marimea eficientei depinde de structura nivelurilor trofice. Astfel, diversitatea mai mare a speciilor pe un anumit nivel trofic permite o valorificare mai completa, mai eficienta a disponibilitatilor de hrana. Variatia componentelor eficientei ecologice evidentiaza perfectionarea posibilitatilor de utilizare spre varful piramidei trofice, pe masura ce are loc o imbunatatire in calitatea hranei, in sensul concentrarii energiei libere. Variatia celor trei componente se prezinta astfel:

Eficienta valorificarii,

pentru producatori, reprezinta raportul dintre energia solara absorbita (Ea) si energia solara incidenta, unde valoare medie este de 0.5.

pentru consumatori, constituie raportul dintre energia ingerata si energia disponibila. La animalele fitofage si zoofage are valori mai ridicate decat la plante, avand in vedere faptul ca sursa lor de energie este mult mai concentrata si de aceeasi forma (energie chimica). Pe aceleasi considerente, eficienta sporeste pe masura ce inaintam in lantul trofic.

Eficienta asimilarii,

la producatori, este raportul dintre productia primara bruta (PPB) si energia absorbita (Ea), unde valoarea medie este de 0.004, iar valoarea maxima de 0.01 (eficienta asimilarii);




la animale, reprezinta raportul dintre energia asimilata si energia ingerata. Valoarea acesteia depinde foarte mult de calitatea hranei, dar si de nivelul trofic pe care se situeaza consumatorul. Astfel, in ecosistemele terestre, la animalele xilofage (care se hranesc cu lemn) este de 15%, la cele care se hranesc cu frunze si lastari tineri - 40%, ajungand la 80% pentru animalele granivore; la pradatorii de talie medie, in

special la insectivore, este cuprinsa intre 60 si 80% (chitina din structura scheletului extern este greu digerabila), ajungand in jur de 90% la carnivorele tipice (lup, ras, leu, leopard etc.).

Eficienta productiei nete

este data pentru producatori de raportul dintre productia primara neta (PPN) si productia primara bruta (PPB), unde valorile variaza intre 0.4 si 0.85, respectiv 40-85% (eficienta productiei nete).

pentru consumatori este raportul dintre productia de biomasa si cantitate de energie asimilata. Acest indicator inregistreaza valori mai ridicate la consumatorii fitofagi, comparativ cu animalele carnivore. Abundenta hranei pentru cei din prima categorie si necesitatea deplasarii si a prestarii de efort suplimentar pentru procurarea hranei in cazul celor dintr-a doua explica aceste valori.

Determinarea acestor valori poate ridica, in anumite situatii, probleme de ordin tehnic. Astfel, cantitatea hranei asimilate se deduce din relatia alimente ingerate dejectii. Energia dejectiilor este uneori mai dificil de cuantificat decat energia hranei asimilate, mai ales in cazul erbivorelor rumegatoare, unde gazele de fermentatie care se formeaza in stomac au o valoare energetica importanta.



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1356
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site