FUNDAMENTE CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI MEDIULUI

FUNDAMENTE CONCEPTUALE ALE MANAGEMENTULUI MEDIULUI

Studiile de Managementul Mediului au inceput in universitate. Cercetatorii, toti cei care se ocupau de stiintele naturii, ecologii si nu numai ei, ci si specialisti ingineri, pedologi, urbanisti, medici, au sesizat ca prejudiciile aduse mediului au o singura cauza - pacatul originar - dizarmonia intr-un sistem autoreglat.

Caci intr-adevar, omul nu se poate sustrage legilor naturii, societatea umana, ca orice organism viu, este si ea supusa acestor legi.

Astfel, se considera ca Mediul Inconjurator, ca sistem global al Terrei, deschis spre Cosmos prin schimburi de materie, energie si informatie, este alcatuit din MEDIUL NATURAL si MEDIUL ANTROPIC. In mediul antropic sunt puse in evidenta in mod distinct MEDIUL ARTIFICIAL si MEDIUL SOCIO-ECONOMIC.

Mediul Inconjurator = totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin activitatea omului (factori antropici), care in interactiunea lor asigura mentinerea vietii pe pamant.

Factorii de mediu sunt:

apa -ape de suprafata

-ape interioare

-ape subterane

-mari si oceane

flora si fauna

aer

sol - solul si subsolul, padurile, zone protejate.

Mediul inconjurator este un sistem si deci are toate proprietatile caracteristice ale unui sistem, adica:

o anumita alcatuire

structura

functionare

organizare

A. In cadrul subsistemului MEDIUL NATURAL intra mediul neatins de om sau cel in care prezenta omului este doar accidentala sau temporara. Este alcatuit din:

mediul abiotic - atmosfera, hidrosfera, litosfera

mediul biotic - ansamblul fiintelor vii.

Mediul natural are in structura sa cele patru elemente combinate. Intre aceste elemente se stabileste un sistem de relatii bazate pe circuite biogeochimice si pe interactiunibio-fizice. Intre biotic si abiotic sunt stabilite relatii de echilibru ecologic.

Componentele organice si anorganice ale biosferei nu sunt izolate in spatiu. Pe fiecare fragment al scoartei terestre, intr-o balta dupa ploaie sau in adancurile marii sau intr-o livada de pomi, viata se intrepartunde cu materia inerta, anorganica.

hidrosfera = invelisul de apa al pamantului

litosfera = invelisul pietros exterior constituind scoarta Pamantului

atmosfera = invelisul gazos al pamantului

biosfera = invelisul planetei in care se manifesta viata, cuprinzand hidrosfera, partea externa a litosferei si partea inferioara a atmosferei

geosfera = sfera care reprezinta globul terestru

sinergie = asociere a elementelor organice si anorganice necesare producerii unui eveniment, care genereaza o calitate intergativa a sistemului, care nu poseda nici unul din elementele luate separat

entropie = gradul de dezorganizare a unui sistem, de nedeterminare a unei situatii.

Entropia unui sistem se afla in raport invers proportional cu cantitatea de informatie de care dispune pentru organizarea acestuia.

Din interactiunea continua a organismelor vii cu mediul fizic, intr-un anumit spatiu al scoartei rezulta combinatii ciclice care formeaza un sistem stabil, respectiv ecosisteme.

Ecosistemele sunt unitatile functionale ale biosferei. Ele sunt combinatii de sisteme organice si anorganice in care au loc transformari ale energiei si materiei. Sunt alcatuite din doua cdomponente fundamentale:

Habitatul sau biotopul = sediul vietii - este un sistem anorganic format din elemente ale litosferei, hidrosferei si atmosferei intr-o configuratie specifica, un fragment al mediului fizic populat de organisme vii.

Biocenoza = comunitate de viata - sistem biologic format din elemente ale componentelor organice ale biosferei (populatii de virusuri, bacterii, ciuperci, plante verzi, animale) atasate si adaptate la habitatul dat.

B. MEDIUL ANTROPIC

Mediul socio-economic este alcatuit din populatie, necesitati si aspiratii, perceptii, atituduni si comportamente, mod de organizare, politici si strategii, legi si reglementari etc. Intre oameni si comunitati se stabilesc relatii spirituale si materiale. Functionarea sistemului se face prin crestere, concentrare, competitie, organizare, dezvoltare economica, tehnologica si umana. Are loc cresterea entropiei. Organizarea se efectueaza diferentiat, ierarhizat si de la nivelul sistemelor internationale (ONU) si regionale (UE), nationale (globale, sectoriale si administrative) la cele locale ale comunitatilor.

Mediul Artificial este alcatuit din asezarile urbane si rurale, amenajarile si constructiile din teritoriu destinate circulatiei, transportului, extragerii si prelucrarii resurselor de suprafata si subterane, terenurile agricole, pepinierele, padurile-parc, plajele amenajate, cursurile si bazinele de apa amenajate, deci tot ceea ce este realizat de om sau prin interventia sa a fost scos prin artificializare din circuitul natural. Se mai numeste si tehnosfera.

Relatiile dintre componente sunt de ordin fizic-spatial, functional si estetic-semnificativ. Functionarea sistemului este este caracteristica prin creare, adaptare, extindere, reconstructie, postutilizare). Organizarea mediului artificial se face in sisteme si retele teritoriale, atat functionale, cat si administrative, ierarhizate, independente.

Prin integrarea sistemica a componentelor sale naturale si antropice, Mediul Inconjurator este amenintat datorita crizelor create in functionarea acestora. Reglarea constienta a intregului sistem este esenta principala a Dezvoltarii Durabile.

Zonele de interferenta dintre componentele Mediului Inconjurator au la randul lor caracteristici sistemice. De exemplu, interferenta dintre Mediul Artificial si Mediul Socio-Economic cuprinde cadrul conceptual, comportamental, socio-politic si administrativ al activitatilor umane.

Interdependenta dintre Mediul Natural si Mediul Antropic - Artificial si Socio-Economic - reprezinta de fapt locuirea in spatiul de existenta al omului.