| CATEGORII DOCUMENTE |
| Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
UNIVERSITATEA "OVIDIUS"
FACULTATEA DE CONSTRUCTII
Masterat:MANAGEMENTUL
INTEGRAT
LUCRARE-DISERTATIE
TEMA:"Realizarea unei investitii prin fonduri europene
Studiu de caz:Alimentarea cu apa a localitatii Deleni"
SPECIALIZAREA: MASTERAT 'MANAGEMENTUL INTEGRAT AL MEDIULUI'
TEMA - PROGRAM
l. Tema lucrarii de disertatie:"Realizarea unei investitii prin fonduri europene
Studiu de caz:Alimentarea cu apa a localitatii Deleni"
Termenul final de predare:11.09.2008
Cuprinsul lucrarii de disertatie
-Fonduri postaderare
-CAP 1.Memoriu general
-CAP 2.Breviar de calcul
-CAP 3.Caiet de sarcini
-CAP 4.Caiet de sarcini pentru executarea cabinei forajului
-CAP 5.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V=100mc
-CAP 6.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V = 100mc
-CAP 7.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V = 100mc
-CAP 8.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de-inmagazinare V = 100mc
-CAP 9.Rezervor de inmagazinare a apei V = 100 mc; Breviar de calcul.
-CAP 10.Centralizatoare financiare ale categoriilor de lucrari.Formulare.
-Bibliografie
-Plan de incadrare in zona (sc. l:25000)
-Plan de situatie (sc. l: 5000 )
-Plan gospodarie apa (sc.1:200)
Cuprins
-Fonduri postaderare
-CAP 1.Memoriu general
-CAP 2.Breviar de calcul
-CAP 3.Caiet de sarcini
-CAP 4.Caiet de sarcini pentru executarea cabinei forajului
-CAP 5.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V=100mc
-CAP 6.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V = 100mc
-CAP 7.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V = 100mc
-CAP 8.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de-inmagazinare V = 100mc
-CAP 9.Rezervor de inmagazinare a apei V = 100 mc; Breviar de calcul.
-CAP 10.Centralizatoare financiare ale categoriilor de lucrari.Formulare.
-Bibliografie
-Plan de incadrare in zona (sc. l:25000)
-Plan de situatie (sc. l: 5000 )
-Plan gospodarie apa (sc.1:200)
 |
|||
 |
|||
Fonduri postaderare
Fonduri nerambursabile prin FEADR dupa 2007
Politica Agricola Comuna, pe care si tara noastra o va urma odata cu integrarea in Uniunea Europeana consta intr-o serie de masuri, majoritatea legate de dezvoltarea rurala.
Potrivit Reglementarii Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finantarea politicii agricole comune s-au creat doua fonduri europene pentru agricultura, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricola) pentru finantarea masurilor de marketing si FEADR (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) pentru finantarea programelor de dezvoltare rurala.
In anul 2004, Comisia Europeana a propus pentru perioada 2007 - 2013 crearea Fondului European pentru Pescuit. Acest fond va inlocui Instrumentul Financiar pentru Orientare in Pescuit care acopera anii 2000 - 2006.
Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/27 februarie 2006 a fost infiintata Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Noua structura, pe langa derularea Programului SAPARD, va asigura implementarea tehnica si financiara a Fondului European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) si a Fondului European pentru Pescuit (FEP).
Modul in care aceste fonduri vor finanta concret investitiile este dat de catre Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2007 - 2013, document aflat in stadiul de elaborare la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
In acest moment, in urma definitivarii Planului National Strategic 2007 - 2013 s-au conturat patru directii prioritare pentru finantare prin FEADR.
Astfel, se va urmari restructurarea si dezvoltarea productiei agricole si silvice, dar si a industriilor prelucratoare aferente. Toate acestea vor tine cont de imbunatatirea competentelor profesionale, de un management durabil si de respectarea exigentelor de mediu.
O componenta asupra careia Uniunea Europeana pune accent este cea de biodiversitate si conservare a naturii, care se va materializa prin sprijinirea conservarii si dezvoltarii padurii, asigurarea unei ocupari echilibrate a teritoriului si dezvoltarea practicilor de managemnt durabil al terenurilor agricole si forestiere.
Nu vor fi uitate mult asteptatele investitii in dezvoltarea infrastructurii si serviciilor rurale, o mai mare importanta acordata multifunctionalitatii economice a zonelor rurale, dar si conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural si arhitectural.
O a patra directie se va ocupa de implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru imbunatatirea guvernarii administrative la nivel rural.
In ceea ce priveste Fondul European pentru Pescuit, Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit i-a fost atribuita functia de plata si, in conditiile delegarii in baza unui acord interinstitutional, si functia de implementare aferenta acestui fond.
Fondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comuna de Pescuit care se refera la asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit printr-o exploatare eficienta a resurselor acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum si dezvoltarea si imbunatatirea vietii marine, a lacurilor si zonelor de coasta afectate de activitatile intensive de pescuit si acvacultura.
Sprijinul acordat prin FEP poate fi directionat pe cinci prioritati, dintre care mentionam reabilitarea flotei de pescuit, Acvacultura, dar si dezvoltarea sustenabila a zonelor de pescuit costalier.
Masura 322 'Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale' se incadreaza in Axa III - "Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale" si are ca obiective:
Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;
Imbunatatirea accesului la servicii de baza pentru populatia rurala;
Cresterea numarului de sate renovate;
Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural.
Fondurile totale alocate Masurii 322 prin FEADR
sunt de 1.546.087.425 euro (1,54 miliarde de euro) din
care: contributia Guvernului Romaniei - 20% si contributia
Uniunii Europene - 80%
Pentru renovarea
si dezvoltarea satelor sunt disponibili peste 1,54 de miliarde de euro, fonduri
nerambursabile pe care le puteti accesa incepand din acest an si
pana in 2013
Fondurile
nerambursabile se pot epuiza inainte de 2013, avand in vedere ca
exista un interes foarte mare pentru acest tip de investitii.
PROIECT TEHNIC
PENTRU
" ALIMENTAREA CU APA A LOCALITATII DELENI "
COMUNA
DELENI, JUD.
I.Lista de semnaturi
Director: ing. Tiron Daniel
Sef proiect: ing. Tiron Daniel
Proiectanti: ing. Bogdan Mihalca
ing. Hritcu Florin
II.BORDEROU
A.PIESE SCRISE
-CAP 1.Memoriu general
-CAP 2.Breviar de calcul
-CAP 3.Caiet de sarcini
-CAP 4.Caiet de sarcini pentru executarea cabinei forajului
-CAP 5.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V=100mc
-CAP 6.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V = 100mc
-CAP 7.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de inmagazinare V = 100mc
-CAP 8.Caiet de sarcini pentru executarea rezervorului de-inmagazinare V = 100mc
-CAP 9.Rezervor de inmagazinare a apei V = 100 mc; Breviar de calcul.
-CAP 10.Centralizatoare financiare ale categoriilor de lucrari.Formulare.
-Bibliografie
B.PIESE DESENATE
-Plan de incadrare in zona (sc. l:25000)
-Plan de situatie (sc. l: 5000 )
-Plan gospodarie apa (sc.1:200)
CAP 1.MEMORIU GENERAL
Elemente generale
Denumirea investitiei Alimentarea cu apa a localitatii Deleni - comuna Deleni, Judetul Constanta
Faza de proiectare: Proiect Tehnic (PT)
Amplasament: extravilanul si intravilanul satului Deleni, Comuna Deleni, Judetul Constanta.
Descrierea lucrarilor
Obiectul proiectului
Prezenta documentatie in faza de proiect tehnic are ca obiect lucrarile necesare pentru alimentarea cu apa a satului Deleni, Comuna Deleni, Judetul Constanta.
In prezent satul Deleni dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din:
un foraj cu H = 600 m;
o statie de repompare amplasata langa foraj;
un rezervor de inmagazinare a apei cu capacitatea de 100 mc, la care importante parti din constructie si izolatie, precum si instalatiile hidromecanice, necesita ample interventii pentru remediere;
conducte de aductiune si distributie din otel cu durata de serveciu de peste 20 de ani, de fosta ferma zootehnica a C.A.P.
In prezent apa din foraj nu mai indeplineste conditiile de calitate, din analizele efectuate de laboratorul D.S.P.J. Constanta, rezultand depasiri la indicatorii chimici de calitate ai standardului in vigoare.
Organele de specialitate nu au autorizat functionarea sistemului de alimentare cu apa din punct de vedere sanitar, apa captata neindeplinind conditiile de calitate din standardul in vigoare. Precizam ca atat forajul, cat si rezervorul de apa nu sunt imprejmuite pentru asigurarea perimetrului de protectie sanitara cu regim sever in conformitate cu prevederile HGR 930
Avand in vedere cele de mai sus, pentru asigurarea alimentarii cu apa a satului Deleni cu un debit la sursa de 9,0 mc/h, se propun urmatoarele lucrari:
Ob.1 - Foraj H 500 m .
Ob.2 - Cabina foraj
Ob.3. - Rezervor apa V=100 mc.
Ob.4. - Conducte de aductiune si distributie.
Amplasamentul
Localitatea Deleni este situata in zona de sud - vest a Judetului Constanta, la Km 204 pe drumul national DN3. Lucrarile proiectate se vor amplasa in intravilanul si extravilanul satului.
Topografia
Terenul de amplasament se caracterizeaza printr-un aspect deluros cu pante pronuntate, brazdat de ravene. Altitudinea terenului variaza intre cotele 90.00 si 130.00 m.
Clima
Zona se caracterizeaza prin clima excesiv continentala cu regim de precipitatii scazute, veri calduroase si secetoase si ierni moderat friguroase cu vanturi puternice.
Geologia, seismicitatea
Terenul de amplasament se afla in zona E" de seismicitate, cu perioada de colt Tc = 0,7 si coeficient Ks = 0,12, pentru care corespunde gradul VII de seismicitate conform tabel A.2. din normativul P100
Terenul de fundare este din categoria loessurilor sensibile la umezire din grupa A (conform normative P7 - 2000).
Nivelul apei freatice este situat sub adancimea de 8,00 m in toata zona de amplasare a lucrarilor.
In conformitate cu regulamentul aprobat prin HGR 766/1997 si a metodologiei de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor aprobata prin Ordinul MLPAT nr. 31/N/1995, constructiile proiectate se incadreaza in categoria "C" de importanta normala. Din punct de vedere al protectiei antiseismice, in conformitate cu prevederile normativului P-100-92, constructiile proiectate se incadreaza in clasa III de importanta normala.
Avand in vedere precizarile din "Indrumatorul privind aplicarea prevederilor Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor ", aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinal 77/N/28 octombrie 1996 - Anexa 1, propunem verificarea prezentului proiect tehnic la cerinta "A" - Rezistenta si stabilitate.
Descrierea lucrarilor pe obiecte
Obiect nr.1 - Foraj H 500 m
Forajul se va executa in sistem hidraulic si se va tuba cu coloana definitiva si filtre , conform programului stabilit in caietul de sarcini si piesele desenate. Forajul se va echipa cu o electropompa submersibila ale carei caracteristici se vor definitiva dupa executarea forajului.
Obiect nr.2 - Cabina put forat
Forajul se va echipa cu o cabina care va adaposti instalatiile hidromecanice. Cabina este o constructie semiingropata, a carei cota la capacul cosului de acces va fi +0,90 m fata de cota medie a terenului sistematizat. Cabina se va executa din beton, cu dimensiunile interioare de 2.40 x 1.80 m si
H = 2.00 m, cu pereti de 20 cm, grosime acoperita cu o placa din beton armat care va rezema pe pereti si pe o grinda transversala din beton armat. Constructia va fi hidro si termoizolata coform planselor si caietelor de sarcini din proiect.
Alimentarea cu energie electrica a pompei submersibile se va asigura printr-un racord electric de joasa tensiune (0,4 KV) din postul de transformare prevazut in cadrul lucrarilor pentru asigurarea alimentarii cu energie electrica.
In interiorul cabinei se va instala, in aval de robinetul cu sertar Dn50, un sistem de dezinfectie a apei cu raze ultraviolete, sistem care va fi alimentat cu energie electrica din tabloul statiei.
Cabina va fi imprejmuita cu un gard din plasa de sarma zincata asigurandu-se astfel zona de protectie sanitara cu regim sever de 50x70 m, in conformitate cu HG 930
Obiect nr.3 - Rezervor apa V=100 mc.
In schema de alimentare cu apa, rezervorul ocupa pozitia de trecere, fiind pozitionat intre foraj si reteaua de distributie. Rezervorul si cabina forajului se vor amplasa intr-o incinta imprejmuita cu un gard din plasa de sarma zincata constituind gospodaria de apa.
Imprejmuirea proiectata ve delimita zonele de protectie sanitara cu regim sever si de restrictie conform HGR 930/2005.
Rezervorul de inmagazinare a apei este o constructie cilindrica din beton armat, inchisa, semi ingropata cu diamaterul exterior de 7,96 m, acoperit cu elemente prefabricate din beton armet. Rezervorul este cuplat cu o camera de vane subterane avand dimensiunile de 3,70 x 3, 50 m si
H = 2,15 m.
Aria construita, Ac = 62,70 mp.
Aria desfasurata, Ad = 62,70 m.
Inaltimea, Hrez = 3,30 m.
Volumul construit, Vc = 192,00 mc.
Constructia va fi fundata pe un radier circular din beton armat cu grosimea de 15 cm, cu perete cilindric din beton armat de 15 cm grosime incastrat in radier. Acoperisul va fi din placi prefabricate din beton armat care se vor rezema pe o grindra transversala si pe peretele cilindric. Radierul, peretele si acoperisul se vor hidroizola, iar peretele, in partea supraterana si acoperisul se vor hidroizola.
Terenul pe care se amplaseaza rezervorul si camera vanelor fiind sensibil la umezire, se va imbunatati prin executarea unei perne de leoss in conformitate cu prevederile din studiul geotehnic, precum si cu desenele si caietul de sarcini din proiect.
Obiect nr. 4 - Conducte de aductiune si distributie
Conductele de aductiune si distributie a apei se vor executa din teava de polietilena de inalta densitate PEHD, ingropate in pamant. Pe reteaua de distributie s-au prevazut camine de vane si de golire, hidrati de incendiu, cismele stradale.
Toate conductele se vor executa din tuburi de polietilena PEHD - PN6 imbinate prin sudura cap la cap si vor fi ingropate in pamant la adancimea de 1,00 m, asezate pe un pat de nisip de 0,10 m si acoperite cu un strat de nisip de 0,15 m, iar latimea transeei de pozare va fi de 0,70 m.
S-au prevazut urmatoarele conducte:
- conducta de aductiune de la foraj la rezervor D90mm, L = 30 m.
- conducta de distributie in localitate D110m, L = 5.350 m.
Conducta principala de distributie din teava de otel a fost inlocuita in anul 2004 cu teava din polietilena (PEHD).
Conductele de aductiune si distributie a apei se vor executa din tevi de polietilena - PEHD prin suduri cap la cap cu aparat special si se vor monta in pamant la adancimea de 1,10 m ( de la generatoarea superioara), protejate de jur imprejur cu un strat de nisip.
Dupa montaj se vor efectua probele de rezistenta la presiune si de etansietate.
Conditii generale de executie
Pentru executarea lucrarilor din prezentul proiect nu sunt necesare demolari si sau expropieri.
Organizare de santier se va executa pe terenul aferent viitoarei gospodarii de apa si va include vagoane dormitor, cisterna de apa pentru spalat, latrina si o imprejmuire pentru depozitarea materialelor.
Asigurarea utilitatilor pe durata executarii lucrarilor se va realiza din retelele si sursele existente in zona, cu aprobarea detinatorilor.
Ordinea de executie a lucrarilor pe obiecte e urmatoarea:
1. Foraj
2. Cabina put forat
3. Rezervor apa V = 100 mc
4. Conducte de aductiune si distributie
Electropompa submersibila cu care va fi echipat forajul se va procura dupa executarea forajului si definitivarea caracteristicilor acestuia.
Pentru circulatie si acces in zonele de executarea a lucrarilor se vor folosi drumurile existente, afectarea culturilor si a terenului fiind permisa numai in conditiile impuse de Lege si prin aprobarea Organului de Cadastru.
Lucrarile executate, care nu au fost date in exploatare, vor fi protejate pana la predarea catre beneficiar cu mijloacele prevazute in proiect. Astfel, pentru cabina putului forat si rezervorul de apa, se va executa imprejmuirea prevazuta in proiect care va proteja constructiile si instalatiile aferente acestor obiecte.
Masurarea lucrarilor se va face cu instrumente standardizate in unitati aprobate prin HGR nr. 755/2004 iar pentru lucrarile ce urmeaza a deveni ascunse, masuratorile se vor efectua in prealabil si se vor intocmi procese verbale intre reprezentantii investitorului si antreprenorului.
Pe durata executarii lucrarilor, toate modificarile reclamate de investitor sau antreprenor fata de prevederile din proiect vor fi aduse la cunostinta proiectantului si vor putea fi executate numai cu aprobarea scrisa a acestuia si cu precizarea modului de asigurare a eventualelor costuri suplimentare fata de cele prevazute in proiect.
Pentru efectuarea probelor de calitate a executiei lucrarilor ( terasamentelor, betoanelor etc.) se vor folosi numai serviciile laboratoarelor autorizate de autoritatile in drept.
Relatiile intre antreprenor, investitor si proiectant pe durata executarii lucrarilor si in perioada de garantie vor fi cele stabilite prin contractele de antrepriza si proiectare, in conformitate cu legislatia in vigoare.
CAP 2.BREVIAR DE CALCUL
Determinarea cantitatilor de apa necesare pentru localitatea Deleni s-a facut in conformitate cu urmatoarele acte normative:
P66∕2001 - ″ Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural″, aprobat cu Ord. MLPTL nr. 1214∕2001, normativ ale carui prevederi au caracter de obligativitate pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural;
STAS 1343∕0-89 - ″Determinarea cantitatilor de apa de alimentare″;
STAS 1343∕1-95 - ″Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati″;
STAS 1478-90 - ″Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale″;
Nevoi gospodaresti pentru locuitori cu cismele in curte:
N = 422 reprezinta numarul locuitorilor cu cismele in curte, pentru care:
Qsg = 80 l∕ om zi - debitul specific
Kzi = 1,3 - coeficient de neuniformitate zilnica.
Necesarul pentru animalele din gospodarii pe categorii:
Vaci - N2 = 174 capete cu qsa = 60 l∕ cap zi si Kzi = 1,25
Porci - N3 = 248 capete cu qsa = 30 l∕ cap zi si Kzi = 1,30
Cai - N4 = 62 capete cu qsa = 50 l∕ cap zi si Kzi = 1,20.
Necesarul de apa pentru combaterea incendiilor, conform cap. 3.2.6.
Vri = 54 mc - rezerva de incendiu;
Qie = 5 l∕s debit de incendiu exterior;
Necesarul pentru nevoile proprii ale sistemului de alimentare cu apa este de 2% din debitul maxim zilnic - Ks = 1.02;
Necesarul de apa pentru acoperirea pierderilor este de 7% din debitul maxim zilnic - Kp = 1,07.
debitul mediu zilnic Qzi med = (N1.qsg + N2.qsa + N3.qsa + N4.qsa)∕1000
Qzi med = (422x80 + 174x60 + 248x30 + 62x50) ∕1000 = 54,7 mc ∕zi
Qor med = debit mediu orar = Qzi med∕24 = 54,7∕24 = 2,8 mc ∕zi
Qzi max = debit maxim zilnic = (N1.qsg.Kzi + N2.qsa.Kzi + N3.qsa.Kzi + N4.qsa.Kzi) ∕1000
Qzi max = (422x80x1,3 + 174x60x1,25 + 248x30x1,20 + 62x50x1,30) ∕1000 = 70 mc ∕zi
Qzi max = 0,81 l∕s
Qo max = debit orar maxim = Qzi max x Ko ∕24 = 70 x 2,9 ∕24 = 8, 5 mc ∕h
Ko = 2, 9 - coeficient de neuniformitate orara conform Tabelului 1. din P66 ∕2001.
Van = volumul de apa necesara anual = Qzi med x 365 zile = 54,7 x 365 =19.965 mc.
Van uz = volumul de apa uzata evacuata anual = Van x 0,8 = 19.965 x 0,8 = 15.975 mc.
Van uz este calculat in ipoteza ca toti locuitorii sunt racordati si dispun de instalatii sanitare interioare.
Dimensionarea elementelor schemei de alimentare cu apa de la sursa, rezervor inclusiv se face cu formula:
Q1 = Kp.Ks.Qzi max + 24.Qri
in care: - Qri = Vri ∕ Tri - debitul de refacere a rezervei de incendiu.
Vri = 54 mc - rezerva de incendiu.
Tri = 24 ore - timpul de refacere a rezervei de incendiu.
Qri = 54 ∕ 24 = 2,25 mc∕h
Q1 = 1,07 x 1,02 x 70 + 24 x 2,25 =130,4 mc ∕zi
3.1.1. Dimensionarea debitului sursei de apa Qsursa = Q1∕ T
in care, - T = 16 ore∕zi - durata zilnica de functionare a sursei de apa;
Qsursa = 130,4 ∕ 16 = 8,2 mc ∕ h = 2,3 l∕s
Pentru asigurarea debitului sursei de apa se propune xecutarea unui foraj din care apa va fi pompata in rezervorul de 100 mc al satului Deleni.
3.1.2. Dimensionarea conductei de aductiune de la sursa la rezervorul de inmagazinare.
Rezervorul fiind plasat in imediata
vecinatate a sursei de apa, conducta de aductiune va avea
acelasi diametru interior ca si conducta de refulare din coloana
forajului (Dn80). Conducta de aductiune se va executa din teava PEHD - D90 x
3.1.3. Dimensionarea rezervorului de inmagazinare a apei se face cu formula:
Vrez = Vcomp + Vri + (Vra - Vri)
in care: - Vrez - volumul rezervorului
Vcomp - 0,30 x Q1 - volumul de compensare al variatiei orare a consumului
Vcomp = 0,30 x 130,4 = 39 mc
Vri = 54 mc -rezerva de incendiu
Vra = Tav x Qzi med ∕ 24
Tav = 12 ore - durata avariei
Vra = 12 x 54,7 ∕ 24 = 27,35 mc
Vra < Vri, si nu se ia in calcul (pct. 10.6. din normaticul P66∕ 2001)
Vrez = Vcomp + Vri = 39 + 54 = 93 mc
Satul Deleni dispune de un rezervor cu volumul util de 100 mc.
Dimensionarea elementelor sistemului in aval de rezervorul de inmagazinare a apei se face debitul Q2 care se calculeaza cu formula:
Q2 = Kp.Ks.Qo max
Q2
= 1,02 x 1,07 x 8,5 = 9,8 mc ∕ h =
Q2
=
Conform normativ P66∕2001 cap 8.3., statiile de pompare pentru distributia apei se dimensioneaza la debitul maxim orar la care se adauga debitul de 5l ∕s pentru stingerea incendiului. In localitate toti consumatorii se vor putea alimenta cu apa din rezervorul proiectat, in sistem gravitational.
Verificarea retelei la functionarea hidrantilor se face la debitul:
Q2v = Kp.Ks.Qo max + 3,6.Kp.Qie
Q2v
= 1,02 x 1,07 x 8,5 + 3,6 x 1,07 x 5,0 = 28,5 mc ∕h =
Toata reteaua de distributie s-a proiectat din teava de polietilena, PEHD - D110mm.
CAP 3.CAIET DE SARCINI
Denumirea: Foraj de Explorare - Exploatare
Faza: Proiect tehnic + Detalii executie
Amplasament: Localitatea Deleni, Jud. Constanta
Executarea unui foraj de explorare - exploatare cu adancimea de
Proiectul se intocmeste in baza studiului hidrogeologic executat
de S.C. Gera S.R.L. Constanta, al referatului de executare intocmit de
INHGA Bucuresti. Avizul pentru inceperea lucrarii urmeaza a fi
luat de
Localitatea Deleni este amplasata in unitatea geologica a Dobrogei de Sud, a blocului tectonic Deleni - Cobadin, delimitate la nord de Faclia Capidava - Ovidiu, iar la sud de frontiera cu Bulgaria.
Sub o covertura de depozite loessoide de grasimi variabile se
intalneste un pachet de depozite sarmatiene, dominant carbonatic gras de
60 -
La adancimi mai mari pe o grosime de pana la
Pentru asigurarea debitului necesar de
Forajul se va executa in sistem hidraulic cu sape cu vole. Dupa
traversarea coverturii de loess, groasa de 7
La nivelele stabilite prin sondaj geofizic, se vor monta coloane filtrante cu pietris margaritar.
Forajul se va executa cu instalatie de foraj in sistem hidraulic cu circulatie directa astfel:
0-
30
-
350
-
350
-
450
-
6. OPERATIUNI PREMERGATOARE
Inainte de inceperea lucrarii se iau urmitoarele masuri:
Sapaturile necesare montarii instalatiei de foraj cum sunt : vatra sondei, platformele, drumuri de acces vor fi executate in terenuri sanatoase fara umpluturi, vor fi evitate terenurile mlastinoase sau fugitive;
Semnalizarea zonei de lucru se va face conform instructiunilor in vigoare;
Saparea
batalului de noroi, se va folosi un excavator cu saoa 0,2 - 0,4 mc,
respectandu-se distanta minima de
Montarea platformei de lucru si a instalatiei de foraj.
7.PREPARAREA FLUIDULUI DE FORAJ
Noroiul de foraj obi;nuit este un sistem coloidal de tip apa + bentonina cu urmatoarele caracteristici:
greutate specifica 1,1 - 1,15 kg∕ dm3
vascozitate 38 - 42 sec
filtrant 5 - 10 cmc ∕10 m
turta 2 - 2,5 mm
PH 8 - 8,5
Cantitatea de fluid pentru foraj H = 500 m
|
Nr. Crt. |
Interval |
Ф Sapa |
R2 |
V |
|
0 - 30 m = 30 m |
444,5 mm |
0, 049 m |
V1 = 4,6 m3 |
|
|
30 - 250 m = 220 m |
346,1 mm |
0, 031 m |
V2 = 22 m3 |
|
|
250 - 350 m = 100 m |
295 m |
0, 021 m |
V3 = 11 m3 |
|
|
350 - 450 m = 100 m |
712, 7 m |
0, 011 m |
V4 = 8 m3 |
|
|
450 - 500 m = 50 m |
190, 5 m |
0, 010 m |
V5 = 4 m3 |
Pentru eventualele pierderi de circulatie a noroiului in subteran, se ia de 2 ori cantitatea, deci 100 m3 .
La executarea forajului, cand se face circulatia, noroiul are tendinta de a-si micsora greutatea specifica datorita aportului de apa venit din depozitele acvifere.
Cand se constata o micsorare a greutatii specifice sub valoarea necesara, se face corectarea noroiului cu barita dupa urmatoarea formula:
Q = γ 3
γ1 = gr.sp. a noroiului inainte de tratare
γ2 = gr.sp. a noroiului la final
γ3 = gr.sp. a materialului de ingreuiat (pentru barita = 4,1 kg.f ∕ d3)
Noroiul pentru reconditionare reprezinta 20 % din cantitatea folosita initial.
100 x 20 %
100
Pentru executarea forajului la adancimea de 500 m, este necesar 110 mc de fluid de noroi. Fluidul de foraj are urmatoarele functiuni:
curatirea continua a materialului discolat la sapa si transformarea acestuia la suprafata
colmatarea peretilor gaurii de sonda
asigurarea unor contrapresiuni asupra peresilor gaurii de sonda in scopul preintampinarii darmarii
racirea si lubrifierea sapei
usurarea sfarmarii rocilor intre sape
- 30 m = tubarea gaurii de sonda cu coloana de ghidaj din metal elicoidal Ф 406,4 mm x 10 mm x 56 API 5 LS, sudata conform Fj catalog lista 11001∕0035, cimentata in spate pe intervalul 30 - 4m, cu lapte de ciment de sonda cu greutatea specifica 1,6 kg.f ∕ dm3 (808 kg ciment de sonda si 718, 31 l apa) pentru 1 mc de ciment. Se lasa in priza 48 de ore.
- 250 m = tubarea col. definitiva cu centrari Ф 12 3 ∕ 4 x 9 mm STAS 875 - 80 (plina 250) din care 40 m filtranta STAS 875 - 80 Ф 12 3 ∕ 4 x 10 mm.
- 350 m = tubare col. definitiva intermediara cu centrari Ф 9 5 ∕ 8 x 7 mm STAS 875 - 80 = 105 m din care 40 m filtranta si 65 plina.
Tubarea gaurii de sonda se face in functie de diagrama carotajului electric si litogia real intalnita in baza programului de tubare facut si amplasat de hidrogeolog.
Inaintea executarii carotajului electric se face pregatirea gaurii de sonda dupa cum urmeaza:
se corecteaza gaura de sonda pe intervalul 250 m - 4 m si 350 - 250 m;
se va circula noroiul de sonda 1-2 ore in vederea curatarii gaurii;
in caz ca se manifesta tendinte de prindere a garniturii, timpul de circulatie se scurteaza;
pe tot timpul circulatiei, garnitura de foraj se va roti si manevra.
Caracterul electric se va executa de o unitate specializata. Coreland datele furnizate de carotaj cu cele obtinute prin recoltarea probelor, hidrogeologul va propune proiectantului programul de definitivare a sondei.
Pe timpul forarii se vor recolta probe de roca din 2 in 2 m, sau la schimbare de facies si se va mentiona in caietul de rapoarte zilnice, pierderile de circulatie.
Spatiul inelar al coloanei definitve filtrante Ф 12 3 ∕ 4 , pe intervalul 240 - 80 mse va imbraca in spate cu material filtrant SiO2 - 97 %, granulatie 5,6 - 8 mm. In timpul pomparii de denisipare se va masura in put nivelul pietrisului margaritar si daca la sfarsitul pomparii cand apa este limpede se constata ca el a scazut, se va completa.
Operatiunea se face dupa atingerea talpei. Prin garnitura de foraj se pompeaza in gaura de sonda o pompa de noroi, apa adusa din exterior timp de 2-3 ore pana se constata ca noroiul de foraj a fost complet eliminat.
Dupa spalarea si eliminarea noroiului din gaura de sonda, se introduce pompa Mamuth pana in talpa. Pompa va fi formata din teava de refulare Ф 3 si teava de aer 1 1 ∕ 2 , introdusa concentric prin intermediul coloanei de 12 3 ∕ 4 . Teava de aer se va lasa cu 3-4 m mai sus de col. de refulare. Pompa va fi actionata de motocomprensor MC10.
Se vor executa 3 trepte de denivelare.
Pomparea se va termina cand :
apa este limpede fara suspensii;
variatia debitului si a nivelului hidrodinamic in functie de timp este minima sau se pastreaza in valori constante;
variatia debitului specific in functie de denivelare este constanta sau are tendinte de scadere.
Pentru denispare se prevad 50 ore de pompare. In timpul denisiparii, cand apa este limpede se recolteaza proba de apa pentru analiza chimica.
Daca in timpul executarii forajului se observa ca la gura sondei apare miros de hidrogen sulfurat, se opreste forarea si se anunta proiectantul.
Coloana definitiva Ф 12 3 ∕ 4 se va cimenta astfel:
250 - 240 m in baie;
80 - 10 m la suprafata;
Pe tot timpul executiei forajului se va tine la sonda registru de rapoarte zilnice, se vor recolta probe din roca care se vor pastra in cutii de probe si se vor preda beneficiarului. Probele de roca se vor lua din 2 in 2 m sau schimbare de facies.
Amplasamentul forajului se va preda de catre beneficiar executantului liber de orice sarcini si cu toate avizele legale.
Pentru aplicarea curenta a Normelor de Tehnica Securitatii Muncii si P.S.I. este obligatorie insusirea si aplicarea prevederilor din Norme speciale de securitatea muncii la lucrarile de foraj", brosura nr.9∕1995, elaborate de M.M.P.S. Protectia muncii si norme de prevenirea si stingerea incendiilor (O.G. 60∕1997). Acestea nu sunt limitative, iar executantul va lua masuri suplimentare in functie de procesul tehnologic propus.
La terminarea forajului, executantul este obligat a prezenta beneficiarului dosarul ethnic al forajului pentru semnare, care va cuprinde in mod obligatoriu:
contractul de executie
avizele necesare
process verbal de constatare a parametrilor obtinuti la pompare
p.v. de amplasare a forajului
p.v. de predare a forajului
diagrama carotajului electric
bulletin de analiza chimica
bulletin de analiza bacteorologica
lista cu cantitati executate
p.v. de receptie
Amplasarea filtrelor de foraj se vor stabili in baza conditiilor geologice real intalnite in timpul executarii forajului.
Programul de tubare se va stabili de catre hidrogeolog si va fi avizat de proiectant, care va asista la tubare. Nu se admit abateri de la proiect decat cu aprobarea proiectantului.
CAP 4.CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTAREA CABINEI FORAJULUI
Obiectiv: Alimentarea cu apa a localitatii Delenei, Comuna Deleni, Judetul Constanta
Generalitati
Forajul prevazut pentru alimentarea cu apa a localitatii Deleni se va echipa cu cabina, care prin instalatiile sale va asigura pomparea apei si masurarea debitului pompat din foraj.
Cabina putului forat este o constructie subterana din beton ce adaposteste instalatiile hidromecanice si electrice ale forajului cu exceptia electropompei submersibile care se monteaza in coloana forajului si a tabloului electric care se va monta in exteriorul cabinei.
Instalatiile hidromecanice se compun din robinet sertar cu corp plat din fonta cu flanse Dn 50, robinet de retinere cu clapa Dn 50, apometru Dn 50, manometru, stut cu robinet 1 ∕2 pentru recoltare probe apa, conducta de refulare OL Dn 50, pompa manuala cu clapeta pentru epuismente, reductie din fonta cu flansa Dn 80 ∕ 50. Toate componentele instalatiei se vor procura pentru presiunea PN = 10 atm.
In interiorul cabinei se va instala, in aval de robinetul cu sertar Dn 50, un sitem de dezinfectie a apei cu ultraviolete, sistem care va fi alimentat cu energie electrica din tabloul statiei.
Tabloul electric al statiei se amplaseaza in exterior intr-o cutie metalica.
Cabina putului a fost prevazuta cu un perimetru sanitar delimitat cu un gard din plasa de sarma pe stalpi de beton armat, prefabricati, formand o incinta cu laturile de 50 x 70 m. Cabina putului forat se va executa conform planselor: CF∕R1, CF∕H1, IE1, IE2, plan de situatie (Pl.1) si plan gospodarie (Pl.2).
Amplasare - trasare
Cabina se va amplasa in conformitate cu planul de situatie (PL.2) przentat in volumul "piese desenate" al proiectului.
Predarea amplasamentului catre constructor se va face in conditiile prezentarii planului cu eventualele retele subterane existente pe amplasament. Se va stabili locul depozitului de pamant rezultat din sapatura.
Trasarea pe teren a constructiei se va face in conformitate cu STAS 9824∕1 - 87, cu repere din beton ce se vor planta in afara perimetrului constructiei.
Reperele se vor proteja si marca pentru a nu fi deteriorate de mijloacele de transport si utilajele ce vor lucra in zona. Executarea operatiunilor de trasare se va face in conformitate cu indrumatorul C - 83∕ 75.
Terasamente
Terasamentele se vor executa manual, atat sapaturile si umpluturile, cat si operatiile de imprastiere si transport a surplusului de pamant pana la mijlocul de transport auto.
Fazele de lucru:
a) Executarea sapaturilor
Se va executa in primul rand saparea stratului vegetal si transportul acestuia in depozitul provizoriu cu roaba;
Executarea in continuare a sapaturii in spatii limitate cu taluz inclinat de 1∕ 1 cu transportul pamantului in alt depozit provizoriu;
Executarea manuala a politurii fundului sapaturii pana la cota definitiva numai dupa crearea conditiilor de turnare a betonului de egalizare;
Executarea baselor si rigolelor pentru colectarea apelor meteorice;
Realizarea unui sant de garda provizoriu si a unui dig de aparare a zonei de lucru in cazul unor ploi torentiale;
b) Executarea umpluturilor
Umpluturile se vor executa manual in straturi de 20 cm grosime, dupa umectarea prealabila compactarii cu maiul prin 3- 4 reprize pe fiecare strat;
Dupa executarea rambleului in jurul cosului de acces in statie se va proceda la finisarea manuala a taluzurilor si a platformei.
c) Standarde - normative - instructiuni
C 56 - 85 privind verificarea calitatii lucrarilor de terasament;
C 169 - 88 privind executarea terasamentelor pentru fundatii la constructii;
d) Masuri de N. T. S. M.
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ord. M.L.P.A.T. Nr. 9 ∕N∕15.03.1993;
Norme generale de protectie a muncii - aprobate prin Ord. 578∕DB∕5.840 al Ministerului muncii si protectiei sociale si Ministerul Sanatatii.
Lucrari de betoane
a) Marci utilizate
Se foloseste beton clasa C8∕ 10 (B150) pentru egalizare si in radier, pereti si cos de acces si C16∕ 20 (B250) in planseu si grinda.
Betonul se prepara in instalatii climatizate.
b) Conditionari tehnologice
Verificarea realizarii sapaturii la cotele din proiect;
Curatirea si pregatirea suprafetei pentru turnarea betonului;
Amenajarea cailor de acces pentru transportul betonului la locul de punere in opera;
Aducerea la punctual de lucru a materialelor, uneltelor, cofrajelor, armaturilor fasonate, vibratoarelor si jgheburilor metalice;
Stabilirea ritmului de livrare a betonului de la statia centrala;
c) Betonul gata preparat
Pentru utilizarea betonului gata preparat in instalatii centralizate se vor stabili in prealabil, cu furnizorul, urmatoarele:
Locul unde se va face aprovizionarea cu aggregate;
Daca depozitele sunt autorizate;
Modul de livrare;
Metode de turnare;
Aditivii folositi (se va stabili tipul acestora);
d) Verificarea statiei de betoane
Materiale si depozitarea lor;
Starea si echiparea ei;
Metoda de control;
Retetele amestecurilor:
Personalul de deservire;
e) Confirmarea comenzii de beton
Cu 24 de ore inainte de turnarea betonului, constructorul stabileste si comunica statiei:
Ora inceperii;
Cantitatea;
Tipurile de beton;
f) Livrarea betonului gata preparat
Inainte de descarcarea betonului, constructorul verifica pe bonul de transport:
Marca betonului;
Lucrabilitatea;
Data si ora inceperii;
Adaosurile;
Inregistreaza pentru fiecare transport de beton:
numarul bonului de expeditie;
locul de punere in opera a betonului;
probe luate si lucrabilitatea (daca a fost masurata);
apa de adaos (daca s-a adaugat);
Semneaza bonul de transport - daca betonul este respins se va arata cauza;
Arata soferului locul de spalare a autotransportorului;
g) Transport
Pentru sistemul de transport, constructorul verifica:
Curatenia echipamentului si starea de intretinere;
Masurile de protectia betonului in conditii climaterice extreme: ploaie, arsita, inghet.
h) Turnarea betonului de egalizare
Cofrarea radierului si a peretilor:
Alcatuirea conform proiectului;
Soliditatea si rigiditatea;
Etanseitatea rosturilor;
Curatenia finala inainte de turnare;
Sustineri - contravantuiri - talpi - pene.
i) Montarea armaturii in radier si pereti:
Exactitatea diametrelor, forma, pozitia si acoperirea cu beton;
Ancorarea corecta si petrecerea barelor;
Starea suprafetei armaturii;
Folosirea puricilor si distantierelor;
Montarea pieselor de inzidire - confectii metalice.
j) Betonarea radierului, peretilor si planseului de la cota 0,00.
Turnarea betonului se face conform planului de turnare stabilit, folosind bena, roaba, tomberoane dupa ce in prealabil s-au executat podinile de circulatie.
La turnarea cu bena, cantitatea de beton se va repartiza in mai multe puncte;
Betonarea radierului trebuie sa inceapa de la un capat si sa se termine in celalalt capat;
La pereti, turnarea betonului se face in straturi de 30 - 40 cm grosime pentru a se putea executa vibrarea in mod correct;
Inaltimea peretilor fiind pana la 3.00 m, betonul se toarna pe la partea superioara;
Se recomanda turnarea cu bena cu furtun pe contur;
Vibrarea betonului se face pentru fiecare strat turnat;
Este interzisa turnarea betonului dintr-o singura pozitie, deoarece rosturile care se realizeaza nu sunt orizontale.
k) Compactarea betonului
Realizarea unei compactari corecte a betonului conduce la:
Cresterea rezistentei mecanice;
Reducerea permeabilitatii;
Marirea durabilitatii;
Procedeul de compactare este Vibrarea.
Vibrarea interna
Durata de vibrare optima este intre 5 - 30 secunde;
Introducerea in beton a buteliei vibratorului se face in pozitia verticala;
Extragerea vibratorului din masa de beton se face tot in pozitia verticala, cu o viteza de 5- 8 cm ∕ secunda, fara a i se opri functionarea.
Distanta dintre doua puncte successive de introducere a vibratorului se stabileste functie de raza de actiune a acestuia d = 1,45 r;
Distanta optima de la marginea capului vibrator la cofraj este r ∕ 2;
Este interzisa apropierea buteliei vibratorului la o distanta mai mica de 5 cm de peretele cofrajului;
Grosimea stratului de beton supus vibrarii sa nu depaseasca 3 ∕ 4 din lungimea buteliei - la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5 - 15 cm in stratul compactat anterior;
Intervalul de timp dintre introducerea betonului in cofraj si vibrare trebuie sa fie minim si nu va depasi durata de priza a cimentului;
Este interzis ca butelia vibratorului sa atinga barele de armatura, piesele inglobate.
Vibrarea externa - procedeu de compactare prin transmiterea vibratiilor la beton prin intermediul cofrajului;
Distanta 3 - 4 m la cofraje metalice;
Distanta 0, 75 - 1, 0 m la cofraje de lemn;
Controlul vibrarii
Compactarea s-a realizat cand:
Betonul nu se mai indeasa;
Suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
Mortarul fin incepe sa iasa la suprafata;
Se rareste aparitia la suprafata a bulelor de aer care ies din beton;
Greselile care apar la vibrarea betonului, se ivesc din nerespectarea conditiilor prescrise:
Timp de vibrare mai scurt decat cel minim necesar:
rezistente mecanice reduse;
permeabilitate sporita;
Timp de vibrare mai mare decat cel amxim admis: segregari;
Distante intre punctele de vibrare mai mici decat cele prevazute : zone segregate.
l) Protejarea betonului dupa turnare
Acoperirea suprafetelor se poate face cu:
Prelate;
Rogojini;
Folii de polietilena;
Straturi de nisip;
Rumegus;
Operatia se executa imediat ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul de protectie sa nu adere la suprafata lui.
Este bine ca in primele 7 zile de intarire, acoperirea sa fie mentinuta pe intreaga suprafata libera a betoanelor expusa uscarii;
Acoperirea suprafetelor de beton trebuie sa fie combinata cu stropirea cu apa, astfel incat sa se mentina in permanenta umeda suprafata betonului, timp de minim 7 zile de la turnare pentru betoane cu ciment Portland sau TIM si cel putin 14 zile pentru cimenturi cu adaosuri;
Cofrajele de lemn vor fi mentinute umede minim 7 zile, stropindu-se periodic;
Daca temperature mediului ambient este mai mica de + 5 0 C nu se va stropi cu apa.
m) Decofrarea
Termenul de decofrare este stabilit de seful de lot pe baza incercarilor effectuate pe probele de beton si ale normativului NE 012 - 99 cap.14.
Fundul cofrajelor grinzilor si placilor poate fi indepartat numai atunci cand rezistenta betonului poate prelua incarcarile reale dupa decofrare. Rezistentele betonului admise la decofrare fata de proiect sunt:
Pentru elementele cu deschidere de maxim 6 m - 70%;
Pentru lementele cu deschideri de maxim 6 - 12 m - 80%;
Pentru elementele cu deschideri mai mari de 12 m - 90%;
n) Betonarea
Zi friguroasa este considerata ziua in care temperatura aerului masurata la ora 7 dimineata in aer liber, la umbra, la inaltimea de 2 m de la sol si la distanta de 5 m de orice constructie este mai mica de + 5o C.
Transportul betonului
Betonul va fi transportat fara opriri pe parcurs iar timpul de stationare la descarcare va fi minim;
Inaintea incarcarii betonului se va verifica daca nu exista gheata sau beton inghetat in benele mijloacelor de transport;
Autobasculantele si benele vor fi acoperite cu prelate.
Punerea in opera a betonului
Betonarea elementelor in perioada de timp friguros poate incepe la temperature mai mari de + 5o C.
Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura pana la - 10o C, luindu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru;
Dupa turnare se va asigura betonului o temperatura minima de + 5o C pana la realizarea unei rezistente minime de 50 daN ∕ cm2 .
Cofrajele si armaturile vor fi curatate de zapada sau gheata prin suflare cu aer cald sau abur;
Suprafetele de beton turnate anterior peste sau langa care se va turna beton, vor trebui bine curatate de gheata sau zapada, de preferinta cu aer cald;
La turnarea betonului in fundatii, fundul si peretii sapaturilor se vor dezgheta;:
Montarea armaturii la fundatii se va executa numai cu putin timp inainte de turnarea betonului;
Armaturile care raman afara din beton se vor rola prin invelire cu pasla minerala, calti etc. si se vor proteja cu carton asfaltat;
Compactarea betoanelor se face obligatoriu prin vibrarea mecanica;
Incalzirea apei si a agregatelor;
o) Intreruperea betonarii - rosturi de lucru
In lipsa unor precizari in proiect, pozitia rosturilor de lucru va fi stabilita de executant inainte de a incepe betonarea.
Modul de tratare a rosturilor inainte de reluarea betonarii:
Se curata bine intreaga suprafata a rostului;
Se indeparteaza betonul ramas necompactat;
Se inlatura pojghita de lapte de ciment ce s- format;
Inainte de turnarea betonului proaspat se spala cu apa din abundenta.
p) Controlul calitatii lucrarilor de betoane
Sarcinile generale privind calitatea lucrarilor ce revin tuturor treptelor ierarhice ale unei unitati de executie sunt prezentate in Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii aprobat cu HGR Nr. 261 ∕ 1994 si legea Nr. 10 ∕ 1995 privind calitatea in constructii.
Pentru santier, verificarea calitatii betonului incepe odata cu livrarea acestuia de la statia de betoane prin bonul de livrare - transport - primire, care trebuie sa corespunda comenzii.
Rezultatele obtinute sunt trecute in Registrul unic de beton.
Din betonul livrat inainte de punerea in opera se preleveaza de catre laboratorul de santier o serie de probe sub forma de epruvete cubice, care se pastreaza in conditiile prevazute de standardele respective si apoi se transmit la termenele necesare celui mai apropriat laborator, ce va efectua incercari si verificari conform normativului NE012 - 99 referitor la executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Pe parcursul efectuarii lucrarilor, in diversele etape de lucru, cand prin lucrarile ce urmeaza a se executa nu mai poate fi ulterior constatata calitatea celor anterioare, constructorul impreuna cu beneficiarul intocmesc procese - verbale de lucrari ascunse, ce constituie documente de baza la receptia provizorie.
Receptia preliminara si finala a lucrarilor se efectueaza in conformitate cu prevederile HGR Nr. 273 ∕ 1994 si legea nr. 10∕ 1995 privind calitatea in constructii.
r) Utilaje, scule si dispozitive pentru transportul si punerea in opera a betonului
autobetoniera;
autobasculanta;
tomberon cu bena basculanta;
roabe metalice cu roti elastice (pneuri);
jgheaburi - burlane si palnii metalice;
vibratoare;
mai de lemn;
stropitoare - furtun de cauciuc - rogojini - prelate;
cazan pentru topit bitumul.
s) Standarde - normative - instructiuni
Cimenturi C 19 - 79;
Agregate STAS 1667 - 76, STAS 4606 - 80;
Apa STAS 790 ∕ 84;
Incercari pe betoane STAS 1759 - 88, STAS 5479 - 88, STAS 232088, STAS 1275 - 88, STAS 2414 -91 - 76;
Normativ C56 ∕ 85, caiet privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor din beton simplu si armat;
Marca betonului STAS 1225 - 70;
Gradul de impermeabilitate STAS 3519 - 76;
Normativ NE 012 - 99, referitor la executarea lucrarilor din beton si beton armat;
t) Masuri NTS si PSI
Pentru aplicarea corecta a masurilor de tehnica securitatii muncii si PSI este obligatorie insusirea prevederilor din "Regulamentul privind protectia si igiena muncii", aprobat cu Ordin M.L.P.A.T. Nr. 9∕ N ∕1993; Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton armat si precomprimat aprobate cu Ordin 136 ∕1995 al MMPS; Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordin 381∕ 1219∕ MC.
Lucrari de izolatii
Constructia cabinei se izoleaza la exterior pe toata suprafata cu o izolatie formata din 2 straturi de mastic bituminos si un strat de carton. Izolatia peretilor si a cosului de acces se va proteja cu zidarie de caramida de 7 cm grosime.
Radierul va avea o sapa din mortar M 100 T fara adios de var, sclivisita, cu panta spre basa de colectare a apei rezultata din pierderile datorate neetansietatilor.
Executarea hidroizolatiei se va realize conform Normativului C 112 - 86 pentru executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii.
Instalatii hidromecanice
a) Prezentarea instalatiilor
Instalatiile hidromecanice au rolul de a asigura extragerea si pomparea apei din foraj pana la rezervorul de inmagazinare. Electropompa submersibila se va monta in foraj la cota prevazuta in plansa CF ∕ H1, care va fi corectata dupa executarea forajului. Conducta de refulare de la pompa la piesa cap de put din cabina putului forat, se va executa din teava de otel imbinata cu flanse.
In interiorul cabinei putului se vor monta armaturile si accesorile prezentate in plansa CF ∕ H1, conform careia vor fi executate instalatiile hidromecanice. Flansele se vor prelua astfel ca spre exteriorul inelului sa se realizeze o degajare in forma de U in care sa intre cablul electric ce alimenteaza electromotorul pompei pentru a nu fi deteriorate cu ocazia introducerii sau scoaterii pompei din coloana forajului. La montaj toate degajarile vor trebui sa fie aliniate pe verticala, pe aceeasi generatoare.
Caracteristicile electropompei submersibile ce se va monta in foraj sunt:
Q = 11 m 3 ∕ h;
H = 140 mCA
Diametrul exterior maxim al electropompei va fi astfel incat sa corespunda diametrului interior al forajului de maxim 9 5∕ 8 toli.
b) Standarde de referinta
La executia lucrarilor de
instalatii hidromecanice se vor respecta urmatoarele standarde din
STAS 2231 - 1964 - Diametrele conductelor de aspiratie;
STAS 8011 8015 - 84 - Flanse rotunde pt. conducte Pn = 2,5 25 - daN∕ cm 2 ;
STAS 1733 - 83 - Garnituri plane de etansare pentru flanse;
STAS 3097 - 1960 - Grund de miniu;
STAS 7656 - 1980 - Tevi din OL sudate longitudinal pentru instalatii;
STAS 404 - 1987 - Teava de OL fara sudura;
STAS 1125∕ 2 - 1972 - Electrozi de sudura;
STAS 474 - 1984 - Coturi;
STAS 473 - 1984 - Teuri;
STAS 477 - 1984 - Reductii;
STAS 475- 1984 - Mufe;
STAS 102 - 1963 - Carbid (Carbura de Calciu);
STAS 3589 - 1964 - Manometre;
STAS 921 - 1950 - Suruburi metrice;
STAS 923 - 1990 - Piulite hexagonale;
STAS 1715 - 1960 - Calti de canepa.
c) Materiale si produse
Tevile conform STAS 7656 - 1990 vor fi de tip ingrosat, confectionate prin sudura longitudinala din benzi laminate la cald, din otel marca OL 32 - STAS 500 - 1968. Caracteristicile mecanice ale otelurilor tevilor sunt urmatoarele:
Rezistenta la rupere - 32 kg∕ mm 2 ;
Limita de curgere - 21 kgf ∕ mm 2 ;
Rezistenta - 3,5 ∕ mm 2 ;
Robinetele trebuie sa prezinte inele de etansare din bronz, iar garniturile dintre corp si capac. din klingherit sau cauciuc;
Confectiile metalice (coturi, teuri, cruci, reductii, ramificatii), care nu se pot aproviziona ca produse finite, se pot confectiona din tabla OL 37 si grosimea minima de 4 mm. Sudarea lor se va executa in atelier.
d) Livrarea, depozitarea, manipularea
Manometrele se vor proteja la manipulare si depozitare;
Lingimile de livrare ale tevilor vor fi de 4 - 7 m. Se accepta urmatoarele abateri:
La grosime 12, 5% si maxim 15 % numai in puncte isolate pe o lungime care nu intrece doua diametre exterioare;
La greutate 10 % pentru fiecare teava separata;
Lungimile trebuie sa fie suficiente pentru a permite sa se selecteze mostre din fiecare lot pentru testare;
La receptie, pentru livrarea robinetelor, se va verifica modul de etansare si inchidere (presiune de lucru, diametrul nominal, simensiunile flanselor, starea sertarelor de inchidere si usoara lor manevrabilitate);
La livrarea robinetelor Dn 50 mm, se va tine seama ca etansarea lor se realizeaza metal pe metal, si ca aceste suprafete trebuie sa fie netede, fara incluziuni sau zgarieturi. Robinetele se vor livra vopsite la exterior cu vopsea neagra.
Robinetele de retinere cu clapa Dn 50 mm la care etansarea inchiderii sectiunii de trecere se realizeaza cauciuc pe metal (cauciucul va fi cu insertie de panza), se va verifica starea acestor suprafete. Se vor verifica diametrele acestor armaturi, presiunile lor la lucru si dimensiunile flanselor.
Nu se solicita conditii deosebite pentru depozitarea si manipularea materialelor si armaturilor la statia de pompare.
e) Executia lucrarilor
Operatii premergatoare
Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea executiei si montarii instalatiilor hidromecanice;
Montarea capacului metallic de pe planseul statiei;
Montarea tuturor pieselor de trecere din peretii statiei;
Existenta golului practicat in planseul statiei pentru trecerea cablurilor electrice;
Existenta golului din perete pentru conducta de refulare;
Pozarea dulapului electric de distributie si a cablurilor de alimentare cu energie electrica a pompelor;
Pregatirea tevilor prin indepartarea ruginii cu peria de sarma;
Pregatirea suprafetelor care urmeaza sa fie sudate, indepartarea crustei aderente la suprafetele expuse, procurarea electrozilor de sudura, furnizarea esantioanelor de proba si testare;
Suprafetele ce urmeaza a fi vopsite vor fi pregatite in mod corespunzator;
Toate imbinarile cu suruburi ale armaturilor vor fi bine stranse, iar imbinarile sudate trebuie sa se inscrie in urmatoarele caracteristici mecanice:
rezistenta de rupere = 30 kgf∕ mm2 ;
incercarea la inconvoiere prin foc = 35 kgf∕ mm2 ;
f) Terminarea lucrarilor
Inainte de inchiderea lucrarilor de instalatii hidromecanice, se va face proba de presiune hidraulica a intregii instalatii, introducandu-se in apa la presiunea de 1,5 Pn dupa 15 minute.
Se vor remedia toate scurgerile prin strangerea garniturilor, remedierea eventualelor fisuri etc.
Dupa proba de presiune se face dezinfectarea si spalarea conductelor prin mentinerea in ele a apei cu cloramina, (20-30) mg ∕ l clor active timp de 24 ore. Dupa aceasta, conducta se spala prin trecerea apei curate timp de 2 ore.
Terminarea lucrarilor se incheie cu lucrarile de vopsitorie a armaturilor, tevilor si confectiilor metalice.
Suprafetele ce urmeaza a fi vopsite vor fi pregatite corespunzator in vederea vopsirii, perierea de rugina pana la luciul metallic, uscarea suprafetelor, aplicarea fiecarui strat de vopsea, apoi dupa uscarea sa urmeaza a fi curatata suprafata de incluziunile si neregularitatile stratului de vopsea anterior, si apoi aplicarea straturilor urmatoare.
Un timp suficient trebuie lasat pentru uscare si intarire inainte de aplicarea urmatorului strat de vopsea si ulei, o vopsea exterioara nu va fi aplicata in conditii de umiditate sau inghet.
Pentru lucrarile care se executa in timpul iernii, vopseaua se va aplica numai cu pensula.
Inainte de aplicarea vopselei, suprafata pe care aceasta urmeaza sa fie aplicata, va fi curatata de praf, resturi de vopsea sau murdarie, prin spalare cu apa curata si indepartarea murdariei cu peria aspra. Primul strat de vopsea (grundul) se va aplica cu pensula. Temperatura optima pentru aplicarea vopselei este de 13 - 15 o C, iar umiditatea relativa a mediului ambient sub 90%. In masura posibilitatilor, vopseaua se va aplica atunci cand conditiile ambiante sunt favorabile si raman astfel pe toata durata de uscare a vopselei.
g) Verificarea in vederea receptiei
Se vor face verificari privind:
Aspectul si starea generala;
Corespondenta cu proiectul;
Aspectul hidraulic al traseelor de aspiratie si de refulare a apei, directii, coturi etc.
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate se va trece imediat la refacerea lor corespunzatoare din toate punctele de vedere.
Imprejmuirea
Pentru realizarea perimetrului de protectie cu regim sever, cabina putului forat impreuna cu rezervorul vor fi imprejmuite cu un gard avand dimensiunile in plan 50 x 70 m.
Gardul va avea inaltimea la coama de 2.05 m si se va executa din panouri cu dimensiunile de 2.00 x 2.05 m., confectionate din sarma de otel zincata de 2 mm. grosime, cu ochiuri patrate de 16 x 16 mm. Panourile se vor monta pe stalpi prefabricati din beton armat tip SI5, cu L = 290 cm si sectiunea b x h = 12 x 7 cm.
Stalpii se vor executa din beton armat marca
C16 ∕ 20 (B250) si OB 37 si se vor monta la 2.0 m interax, prin
burare cu piatra
Pentru accesul in incinta imprejmuita s-a prevazut o poarta dubla, fiecare fata avand dimensiunile de 2.0 x 2.0 m, executate din plasa de sarma pe rama din otel profilat.
CAP 5.CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTAREA REZERVORULUI DE INMAGAZINARE V=100 MC
Obiectiv : Alimentarea cu apa a localitatii Deleni, Comuna Deleni, Judetul Constanta
Generalitati
Rezervorul de inmagazinare proiectat reprezinta o adaptare a proiectului tip 5018∕ A - RI elaborat de I.P.C.T. cu indicativul 765.56.35. - 124 - 81.
Rezervorul are functia de acumulare a apei pentru consumul menajer, fiind alcatuit din doua tipuri de constructii alaturate:
A. Rezervor de inmagazinare a apei in forma cilindrica, amplasat semiingropat cu solutionarile de mai jos:
perete realizat din beton armat monolit incastrat in redier, cu grosimea de 15 cm;
radier din beton armat monolit cu grosimea de 15 cm, cu o ingrosare in zona de incastrare a peretelui;
acoperisul este realizat din elemente prefabricate, grinzi si placi (fara stalp central);
termoizolatia la pereti este prevazuta din blocuri de beton celular autoclavizat (b.c.a.), iar pe portiunea ingropata cu caramizi cu goluri verticale (G.V.P.);
termoizolatie la acoperis cu placi b.c.a.;
tencuieli speciale interioare la pereti si fund;
B. Camera de vane cu pereti din beton simplu C8∕ 10 (B150) si acoperis din elemente prefabricate din beton armat..
Executantul lucrarii va respecta instructiunile tehnice pentru executarea recipientelor din beton armat si precomprimat pentru lichide P 73 - 78 si va utiliza dispozitivele si echipamentele prevazute in proiectul tehnologic tip pentru industrialaizarea betonului monolit in vederea asigurarii gradului minim de impermeabilitate P4 10 .
Adaptarea proiectului tip in prezentul proiect tehnic se refera la :
consolidarea terenului de fundare sensibil la umezire prin executarea unei perne de loess conform normativelor C 29 - 77- 85 si P7 - 2000;
modificarea instalatiei hidraulice (hidromecanice) prin renuntarea la pompa EPEG pentru avarii si prevederea unei conducte de evacuare gravitationala a apei printr-un camin de descarcare;
renuntarea la instalatia electrica ca urmare a renuntarii la pompa EPEG, pentru iluminat putand fi folosite surse potabile.
In conditiile precizate, de folosire a variantei cu beton monolit pentru executarea peretilor camerei vanelor si a izolatiei termice cu blocuri b.c.a., cat si adaptarilor mentionate mai sus ce vor fi tratate in mod special in acest proiect, executantul are obligatia de a respecta prevederile din proiectul tip referitoare la:
instructiunile tehnice;
fazele de executie;
succesiunea operatiunilor in cadrul fazelor;
controlul calitatii in timpul executiei;
normative si instructiuni precizate in proiectul tip;
Amplasare - trasare
Predarea amplasamentului rezervorului in teren se va face de catre beneficiar in prezenta proiectantului, executantul urmand a prelua amplasamentul prin intocmirea unui proces-verbal.
Trasarea zonei de decopertare a terenului si a axelor rezervorului se va realiza prin fixarea peretilor la nivel si a cotei 0,00.
Reperele de traversare si de nivel vor fi din beton cu placuta metalica la partea superioara, pe care vor fi trasate pozitiile axelor. Reperele de lucru vor fi amplasate in afara zonei de lucru.
Pentru traversarea axelor si unghiurilor se vor folosi aparate topografice si jaloane, iar pentru masurarea lungimilor, ruleta sau panglica de otel.
La efectuarea operatiunilor de traversare se vor respecta:
STAS 9824∕1 - 75 - trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice;
Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii C 83 - 75.
Terasamente - fundatii
Avand in vedere ca terenul pe care se amplaseaza rezervorul face parte din categoria loessurilor care se caracterizeaza prin sensibilitatea la umezire, iar rezervorul este o constructie purtatoare de apa s-a luat masura consolidarii terenului de fundatie prin executarea unei perne de pamant compact (loess) cu dimensiunile si caracteristicile din plansa Ro .
Conform proiectului tip s-au avut in vedere urmatoarele presiuni pe terenul de fundare:
0,2 daN ∕ cm 2 pentru sarcini fundamentale;
2,5 daN ∕ cm 2 pentru sarcini fundamentale + accidentale;
3,0 daN ∕ cm 2 pentru sarcini fundamentale + accidentale + extraordinare;
Se va realiza obligatoriu pe amplasament studiul geotehnic, si se vor specifica presiunile admise pe teren in functie de natura terenului de fundare.
Executarea pernei de loess
Perna de loess ce se executa va avea o evazare, fata de proiectia in plan a fundatiilor rezervorului si camerei vanelor, egala cu grosimea pernei.
Dupa atingerea cotei maxime de sapatura, suprafata terenului pe care urmeaza a se executa perna de loess va fi compactata cu acelasi utilaj cu care se executa perna si cu acelasi numar de treceri pe doua directii perpendiculare.
Materialul din care se va executa perna de loess va fi cel rezultat din sapatura sau din groapa de imprumut, in functie de conditiile de calitate astfel:
materialul nu va contine materii organice, resturi de materiale de constructii sau alte corpuri straine, care impiedica realizarea unei compactari optime;
umiditatea terenului din care se ia materialul nu va depasi umiditatea optima necesara pentru asigurarea unei maruntiri fara bulgari a acestuia;
Asternerea pamantului in stratul elementar se va face mecanic sau manual, in functie de dimensiunile pernei.
Grosimea stratului elementar se determina si se verifica conform anexei 2.2. pct. 2 din normativul C29- 77. Determinarea experimentala are la baza determinarea prealabila a umiditatii optime de compactare si a gradului de compactare, respectiv a densitatii in stare uscata a pamantului (ρ=d).
Umiditatea optima de compactare se determina conform STAS 1913 ∕ 13 - 73 si poate fi aproximata conform pct. 2.2. din normativul C29- 77.
Gradul de compactare D (%) si a densitatii in stare uscata (ρ=d) in t ∕ m3 sunt cele din tabelul 2.2. din normativul C29- 77, corespunzatoare lucrarilor cu procese umede si anume:
Dmin. = 95 %;
dmin. = 1, 65 t ∕ m3;
Dmediu = 98%;
dmediu = 1,70 t ∕ m3 ;
Determinarea grosimii stratului elementar se va face experimental pe santier si in laborator, conform prevederilor din anexa 2.2. pct. 2 din normativele C29 - 77- 85, din experiment rezultand si numarul de treceri ale utilajului de compactare.
Conditiile tehnice de baza pentru executie sunt cele din capitolul 2 din C29 - 77 - 85 si P7 - 2000 referitoare la perna de loess.
Verificarea lucrarilor de compactare se va face conform anexei 2.4. din normativul C29 -77 referitoare la perna de loess. Pe durata executiei se vor efectua pe fiecare strat (in minim 4 puncte) si la final, de adancime, prin incercare cu placa in cel putin 2 puncte, conform STAS 8942 ∕ 3 -90.
Pe durata executarii pernei de loess, se vor lua masuri de protejare a zonei de lucru impotriva scurgerilor de ape pluviale prin lucrari de colectare si indepartare a acestora de pe amplasament. Dupa executarea lucrarilor, se vor verifica periodic instalatiile si constructiile din punct de vedere al etansietatii, luandu-se masuri de remediere imediata a defectiunilor.
Fazele de constructie determinante pentru lucrarile de terasamente la care va fi chemat proiectantul si geologul pe santier sunt:
la atingerea cotei de + 0,20 m fata de cota maxima a sapaturii;
la inceperea experimentarilor pentru determinarea grosimii stratului elementar;
la atingerea cotei finite a pernei de loess. Geologul va verifica natura terenului de fundare, cota de fundare prevazuta in proiect, modul de executie al pernei de loess, rezultatele incercarilor realizate de laborator.
Executantul va prezenta cu ocazia deplasarilor pe santier a proiectantului, documentele cu rezultatul determinarilor experimentale si a probelor de laborator.
CAP 6.CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTAREA REZERVORULUI DE INMAGAZINARE V = 100 MC
Obiectiv: Alimentarea cu apa a localitatii Deleni, Comuna Deleni, Judetul Constanta.
Lucrari de constructii
Rezervorul este o constructie cilindrica semi ingropata din beton cu urmatoarele caracteristici:
peretele, realizat din beton armat monolit, incastrat in radier;
radier din beton armat monolit cu ingrosare in zona de incastrare a peretelui cu 15 cm;
acoperisul realizat din elemente prefabricate - la fel ca si camera de vane;
camera de vane, constructie subterana, paralelipipedica, cu pereti si radier din beton simplu, iar acoperisul din placi de beton armat prefabricate;
trotuar in jurul rezervorului si a camerei de vane;
Betoanele se vor prepara in instalatii centralizate, iar la transport, punerea in opera si controlul calitatii executiei se vor respecta instructiunile si prescriptiile tehnice in vigoare la data executarii lucrarilor.
Lucrari de betoane
a) Marci utilizate
Se foloseste beton clasa C8 ∕ 10 (B150) pentru egalizare si beton clasa C16 ∕ 20 (B 250) in toate celelalte elemente ale rezervorului (radier, pereti la camera vanelor, perete rezervor, radier rezervor ti in elemtele de acoperis).
Betonul se prepara in instalatii centralizate.
b) Conditionari tehnologice
Verificarea realizarii sapaturii la cotele din proiect;
Curatirea si pregatirea suprafetei pentru turnarea betonului;
Amenajarea cailor de acces pentru transportul betonului la locul de punere in opera;
Aducerea la punctul de lucru a materialelor, uneltelor, cofrajelor, armaturilor fasonate, vibratoarelor si jgheaburilor metalice;
Stabilirea ritmului de livrare a betonului de la statia centrala;
c) Betonul gata preparat
Pentru utilizarea betonului gata preparat in instalatii centralizate se vor stabili in prealabil cu furnizorul, urmatoarele:
Locul de unde se va face aprovizionarea cu agregate;
Daca depozitele sunt autorizate;
Modul de livrare;
Metode de turnare;
Aditivii folositi (se va stabili tipul acestora);
d) Verificarea statiei de betoane
Materiale si depozitarea lor;
Starea si echiparea ei;
Metoda de control;
Retelele amestecurilor;
Personalul de deservire;
e) Confirmarea comenzii de beton
Cu 24 de ore inainte de turnarea betonului, constructorul stabileste si comunica statiei:
Ora inceperii;
Cantitatea;
Tipurile de beton.
f) Livrarea betonului gata preparat
Inainte de descarcarea betonului, constrcutorul verifica pe bonul de transport:
Marca betonului;
Lucrabilitatea;
Data si ora inceperii;
Adaosurile;
Inregistreaza pentru fiecare transport de beton:
numarul bonului de expeditie;
locul de punere in opera a betonului;
probe luate si lucrabilitatea (daca a fost masurata);
apa de adaos (daca s-a adaugat);
Semneaza bonul de transport - daca betonul este respins se va arata cauza;
Arata soferului locul de spalare a autotranportorului;
g) Transportul
Pentru sistemul de transport, constructorul verifica:
Curatenia echipamentului si starea de intretinere;
Masurile de protectia betonului in conditii climaterice extreme: ploaie, arsita, inghet.
h) Turnarea betonului de egalizare
Cofrarea radierului si peretilor:
Alcatuirea conform proiectului;:
Soliditatea si rigiditatea;
Etansietatea rosturilor;
Curatenia finala inainte de turnare;
Sustineri - contravantuiri - talpi - pene.
i) Montarea armaturii in radier si pereti
Exactitatea diametrelor, forma, pozitia si acoperirea cu beton;
Ancorarea corecta si petrecerea barelor;
Starea suprafetei armaturii;
Folosirea puricilor si distantierelor;
Montarea pieselor de inzidire - confectii metalice.
j) Betonarea radierului, peretilor si planseului de la cota 0,00
Turnarea betonului se face conform planului de turnare stabilit folosind bena, roaba, tomberoane dupa ce in prealabil s-au executat podinile de circulatie.
La turnarea cu bena, cantitatea de beton se va repartiza in mai multe puncte;
Betonarea radierului trabuie sa inceapa de la un capat si sa se termine in celalalt capat;
La pereti, turnarea betonului se face in straturi de 30 - 40 cm grosime pentru a se putea executa vibrarea in mod corect;
Inaltimea peretilor fiind pana la 3,00 m, betonul se toarna pe la partea superioara;
Se recomanda turnarea cu bena cu furtun pe contur;
Vibrarea betonului se face pentru fiecare strat turnat.
Este interzisa turnarea betonului dintr-o singura pozitie, deoarece rosturile care se realizeaza nu sunt orizontale.
k) Compactarea betonului
Realizarea unei compactari corecte a betonului conduce la:
Cresterea rezistentei mecanice;
Reducerea permeabilitatii;
Marirea durabilitatii;
Procedeul de compactare este vibrarea.
Vibrarea interna
Durata de vibrare optima este intre 5 - 30 secunde;
Introducerea in beton a buteliei vibratorului se face in pozitia verticala;
Extragerea vibratorului din masa de beton se face tot in pozitia verticala, cu o viteza de 5 - 8 cm ∕ sec. fara a i se opri functionarea;
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului se stabileste functie de raza de actiune a acestuia d = 1,45 r;
Distanta optima de la marginea capului vibrator la cofraj este r ∕ 2;
Este interzisa apropierea buteliei vibratorului la o distanta mai mica de 5 cm de peretele cofrajului;
Grosimea stratului de beton supus vibrarii sa nu depaseasca 3 ∕ 4 din lungimea buteliei - la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5 - 15 cm in stratul compactat anterior;
Intervalul de timp dintre introducerea betonului in cofraj si vibrare trebuie sa fie minim si nu va depasi durata de priza a cimentului;
Este interzis ca butelia vibratorului sa atinga barele de armatura, piesele inglobate.
Vibrarea externa - procedeu de compactare prin transmiterea vibratiilor la beton prin intermediul cofrajului;
Distanta 3 - 4 m la cofraje metalice;
Distanta 0,75 - 1,0 m la cofraje de lemn.
Controlul vibrarii
Compactarea s-a realizat cand:
Betonul nu se mai indeasa;
Suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
Mortarul fin incepe sa iasa la suprafata;
Se rareste aparitia la suprafata a bulelor de aer care ies din beton.
Greselile care apar la vibrarea betonului se ivesc din nerespectarea conditiilor prescrise:
Timp de vibrare mai scurt decat cel minim necesar:
rezistente mecanice reduse;
permeabilitate sporita;
Timp de vibrare mai mare decat cel amxim admis: segregari;
Distante intre punctele de vibrare mai mici decat cele prevazute : zone segregate.
l) Protejarea betonului dupa turnare
Acoperirea suprafetelor se poate face cu:
Prelate;
Rogojini;
Folii de polietilena;
Straturi de nisip;
Rumegus;
Operatia se executa imediat ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul de protectie sa nu adere la suprafata lui.
Este bine ca in primele 7 zile de intarire, acoperirea sa fie mentinuta pe intreaga suprafata libera a betoanelor expusa uscarii;
Acoperirea suprafetelor de beton trebuie sa fie combinata cu stropirea cu apa, astfel incat sa se mentina in permanenta umeda suprafata betonului, timp de minim 7 zile de la turnare pentru betoane cu ciment Portland sau TIM si cel putin 14 zile pentru cimenturi cu adaosuri;
Cofrajele de lemn vor fi mentinute umede minim 7 zile, stropindu-se periodic;
Daca temperature mediului ambient este mai mica de + 5 0 C nu se va stropi cu apa.
m) Decofrarea
Termenul de decofrare este stabilit de seful de lot pe baza incercarilor effectuate pe probele de beton si ale normativului NE 012 - 99 cap.14.
Fundul cofrajelor grinzilor si placilor poate fi indepartat numai atunci cand rezistenta betonului poate prelua incarcarile reale dupa decofrare. Rezistentele betonului admise la decofrare fata de proiect sunt:
Pentru elementele cu deschidere de maxim 6 m - 70%;
Pentru lementele cu deschideri de maxim 6 - 12 m - 80%;
Pentru elementele cu deschideri mai mari de 12 m - 90%;
n) Betonarea pe timp friguros
Zi friguroasa este considerata ziua in care temperatura aerului masurata la ora 7 dimineata in aer liber, la umbra, la inaltimea de 2 m de la sol si la distanta de 5 m de orice constructie este mai mica de + 5o C.
Transportul betonului
Betonul va fi transportat fara opriri pe parcurs iar timpul de stationare la descarcare va fi minim;
Inaintea incarcarii betonului se va verifica daca nu exista gheata sau beton inghetat in benele mijloacelor de transport;
Autobasculantele si benele vor fi acoperite cu prelate.
Punerea in opera a betonului
Betonarea elementelor in perioada de timp friguros poate incepe la temperature mai mari de + 5o C.
Elementele in curs de betonare vor fi continuate in cazul scaderilor de temperatura pana la - 10o C, luindu-se masuri pentru crearea unui rost de lucru;
Dupa turnare se va asigura betonului o temperatura minima de + 5o C pana la realizarea unei rezistente minime de 50 daN ∕ cm2 .
Cofrajele si armaturile vor fi curatate de zapada sau gheata prin suflare cu aer cald sau abur;
Suprafetele de beton turnate anterior peste sau langa care se va turna beton, vor trebui bine curatate de gheata sau zapada, de preferinta cu aer cald;
La turnarea betonului in fundatii, fundul si peretii sapaturilor se vor dezgheta;:
Montarea armaturii la fundatii se va executa numai cu putin timp inainte de turnarea betonului;
Armaturile care raman afara din beton se vor rola prin invelire cu pasla minerala, calti etc. si se vor proteja cu carton asfaltat;
Compactarea betoanelor se face obligatoriu prin vibrarea mecanica;
Incalzirea apei si a agregatelor;
o) Intreruperea betonarii - rosturi de lucru
Pentru asigurarea gradului de permeabilitate necesar se va proceda la turnarea continua a betonului pe elementele componente ale rezervorului (radier, perete).
In cazuri de exceptie (imposibilitatea transportarii betonului, temperature extreme, defectarea echipamentului si utilajului pentru turnare), rosturile de turnare vor fi tratate special.
Modul de tratare a rosturilor inainte de reluarea betonarii:
Se curata bine intreaga suprafata a rostului;
Se indeparteaza betonul ramas necompactat;
Se inlatura pojghita de lapte de ciment ce s- format;
Inainte de turnarea betonului proaspat se spala cu apa din abundenta.
p) Controlul calitatii lucrarilor de betoane
Sarcinile generale privind calitatea lucrarilor ce revin tuturor treptelor ierarhice ale unei unitati de executie sunt prezentate in Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii aprobat cu HGR Nr. 261 ∕ 1994 si legea Nr. 10 ∕ 1995 privind calitatea in constructii.
Pentru santier, verificarea calitatii betonului incepe odata cu livrarea acestuia de la statia de betoane prin bonul de livrare - transport - primire, care trebuie sa corespunda comenzii.
Rezultatele obtinute sunt trecute in Registrul unic de beton.
Din betonul livrat inainte de punerea in opera se preleveaza de catre laboratorul de santier o serie de probe sub forma de epruvete cubice, care se pastreaza in conditiile prevazute de standardele respective si apoi se transmit la termenele necesare celui mai apropriat laborator, ce va efectua incercari si verificari conform normativului NE012 - 99 referitor la executarea lucrarilor de beton si beton armat.
Pe parcursul efectuarii lucrarilor, in diversele etape de lucru, cand prin lucrarile ce urmeaza a se executa nu mai poate fi ulterior constatata calitatea celor anterioare, constructorul impreuna cu beneficiarul intocmesc procese - verbale de lucrari ascunse, ce constituie documente de baza la receptia provizorie.
Receptia preliminara si finala a lucrarilor se efectueaza an conformitate cu prevederile HGR Nr. 273 ∕ 1994 si legea nr. 10∕ 1995 privind calitatea in constructii.
r) Utilaje, scule si dispozitive pentru transportul si punerea in opera a betonului
autobetoniera;
roabe metalice cu roti elastice;
jgheaburi - burlane si palnii metalice;
vibratoare;
mai de lemn;
stropitoare - furtun de cauciuc - rogojini - prelate;
cazan pentru topit bitumul.
s) Standarde - normative - instructiuni
Cimenturi C 19 - 79;
Agregate STAS 1667 - 76, STAS 4606 - 80;
Apa STAS 790 ∕ 84;
Incercari pe betoane STAS 1759 - 88, STAS 5479 - 88, STAS 232088, STAS 1275 - 88, STAS 2414 -91 - 76;
Normativ C56 ∕ 85, caiet privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor din beton simplu si armat;
Marca betonului STAS 1225 - 70;
Gradul de impermeabilitate STAS 3519 - 76;
Normativ NE 012 - 99, referitor la executarea lucrarilor din beton si beton armat;
t) Masuri NTS si PSI
Pentru aplicarea corecta a masurilor de tehnica securitatii muncii si PSI este obligatorie insusirea prevederilor din "Regulamentul privind protectia si igiena muncii", aprobat cu Ordin M.L.P.A.T. Nr. 9∕ N ∕1993; Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor din beton armat si precomprimat, aprobate cu Ordin 136 ∕1995 al MMPS; Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordin 381∕ 1219∕ MC, Normativ C 300-94 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat de MLPAT cu Ord. 20 ∕ N - 94..
CAP 7.CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTAREA REZERVORULUI DE INMAGAZINARE V = 100 MC
Obiectiv : Alimentarea cu apa a localitatii Deleni, Comuna Deleni , Judetul Constanta
Lucrari de izolatii
Lucrarile de izolatii se refera la hidroizolatii si termoizolatii atat pentru rezervor cat si pentru camera vanelor.
In acest sens, se vor respecta detaliile si prescriptiile tehnice cat si tehnologice de executie si masurile de N.T.S.M. din urmatoarele normative:
C 110 - 82 - Normativ privind proiectarea si executia izolatiilor termice pentru constructii;
C 142 - 85 - Instructiuni tehnice privind executia si receptia lucrarilor de izolatie termica;
C 112 - 86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii;
Pentru rezervor se va respecta varianta de termoizolatie cu blocuri din beton celular autoclavizat.
Plansele care se refera la lucrarile de izolatii sunt: A1, A3, A4, T1, T8 ∕ 1 (mai putin datele referitoare la izolatia cu placi din stabilit).
Solutiile de termoizolatii si hidroizolatii in proiectul tip in varianta adaptabila in prezentul proiect tehnic sunt:
termoizolatia la pereti intre cotele - 0,75 si + 0,35 se va executa cu caramida cu goluri verticale, iar la cota + 0,35 la cornisa acoperisului cu blocuri din b.c.a.
la pereti si fundul rezervorului s-a aplicat la interior o tencuiala hidrofuga speciala;
izolatia hidrofuga a planseului rezervorului este alcatuita din 2 straturi din tesatura din fibra de sticla, 1 strat din impaslitura de fibra de sticla si 3 straturi din bitum H 80 ∕ 90 protejate cu o vopsea reflectorizanta (email bronz aluminiu).
Masuri NTS si PSI
Pentru aplicarea corecta a masurilor de tehnica securitatii muncii si PSI este obligatorie insusirea prevederilor din Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordin M.L.P.A.T. Nr. 9 ∕N∕ 1993; Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordin 381 ∕1219 ∕MC; Normativ C300- 94 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat de M.L.P.A.T. cu Ord. 20 ∕ N -94.
CAP 8.CAIET DE SARCINI
PENTRU EXECUTAREA REZERVORULUI DE INMAGAZINARE V = 100 MC
Obiectiv : Alimentarea cu apa a localitatii Deleni, Comuna Deleni , Judetul Constanta
Instalatii hidromecanice
Deoarece rezervorul de inmagazinare proiectat ocupa in schema de aductiune - distributie rolul de rezervor de trecere, nu a fost necesara modificarea instalatiilor hidromecanice di proiectul tip cu exceptia pompei EPET la care s-a renuntat si s-a prevazut o conducta de golire (din basa camerei vanelor) din tuburi de PEHD - D180mm in lungime de 30 m.
a) Prezentarea instalatiei
Rezervorul are urmatoarea functiune:
inmagazineaza volumul de apa pompata din foraj;
mentine o rezerva de 54 mc de apa necesara pentru incendiu sau pentru avarie;
Conducta de alimentare cu apa a rezervorului de la foraj este din tuburi de PEHD - D90mm PN4.
Rezervorul are de asemenea, si o conducta de preaplin din metal Dn 200 cat si o conducta de golire din metal Dn 100. Atat conducta de preaplin, cat si cea de golire se unesc intr-un colector D180 PN4 din tuburi de PEHD in afara camerei de vane, deversand apa printr-un camin de descarcare.
In camera de vane subterana, se gasesc toate robinetele, care se pot manevra pe conductele de incendiu sau alimentare si distributie. Rezervorul va avea un perimetru de protectie sanitara din plasa de sarma pe stalpi prefabricati din beton.
Plansele la care se refera prezentul caiet de sarcini sunt urmatoarele: H1, H2, H3, H4, H5, H6 - instalatii hidraulice rezervor apa 100 m.c.
b) Materiale si produse
Tevile din otel fara sudura pentru constructii (STAS 404 ∕ 1-1966) se vor confectiona din otel pentru tevi si se vor garanta pentru rezistenta la presiunea hidraulica.
Robinetele se vor confectiona din fonta cenusie FC 28 cu garantarea la presiune si la socuri mecanice, inelele de etansare din cauciuc, iar garniturile dintre corp si capac din klingherit sau cauciuc.
Garniturile se vor monta la imbinarile cu flansa: ele vor fi din cauciuc cu asigurarea tuturor calitatilor de etansare si caracteristici de rezistenta.
c) Livrare, depozitare, manipulare
La livrarea tevilor se va solicita certificatul de calitate pentru tevi din otel fara sudura cu garantarea caracteristicilor mecanice si a rezistentei la presiunea hidraulica.
Tevile pot fi livrate la lungimi variind intre 4 - 12,5 m.
Se admit abateri la diametrul exterior de 1 % pentru grosimea peretelui + 12,5 % sau - 15 % cu ovalitate maxima 0,8 din toleranta la diametru.
Toate tevile vor fi citornate la interior si exterior. La receptia si livrarea armaturilor se va verifica modul de etansare la inchidere, presiunea de lucru, diametrul nominal, starea garniturilor.
La receptia sorbului cu flansa se va avea in vedere ca el trebuie sa fie executat din fonta cenusie, iar sita din tabla de otel perforata si zincata. Sorbul va fi livrat in stare de gudronare.
Manipularea si depozitarea armaturilor se va realiza cu atentie, pentru a nu se deteriora suprafetele interioare de etansare si flansele de decupare.
d) Executia lucrarilor
Operatiuni premergatoare
Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea executarii si montarii instalatiilor hidromecanice:
se verifica respectarea axelor golurilor de trecere prin peretii rezervorului, a etansarii pieselor de trecere care se vor executa odata cu lucrarile de constructii;
se verifica existenta capacului metalic la camera vanelor, a treptelor de acces in camera vanelor, a capacului de vizitare si treptele de acces la rezervor;
se masoara traseele tevilor ce se vor monta si se vor taia la dimensiunile necesare, aceste tevi se vor peria cu peria de sarma pana la obtinerea luciului metalic.
Perierea se va face si pentru confectiile metalice cum ar fi coturi, flanse, reductii, suporti de sustinere etc.
Montarea instalatiilor in camera vanelor
Antreprenorul va trebui sa monteze aceste instalatii si sa prevada toate podinile si contravanturile necesare pentru executia lucrarii. Inainte de inceperea oricarei operatii de montare pe santier, antreprenorul va trebui sa supuna reprezentantului consultantului pentru a aproba metodele pe care si le propune pentru a le folosi la montarea acestor instalatii si va trebui sa execute orice montare si lucrari preventive cerute de reprezentatul consultantului.
Cu toate aceste cerinte, intreaga responsabilitate pentru corectitudinea lucrarilor provizorii revine antreprenorului.
Montarea tevilor si a armaturilor va incepe cu cele asezate mai jos, si anume teava Dn 100 mm pentru golire si robinetul fluture Dn 100 mm.
Lucrarile de instalatii vor continua in camera vanelor , a conductelor si a pieselor de trecere etansa din camera vanelor in basa rezervorului.
In final se va trece la montarea conductei de preaplin Dn 200 mm.
Montarea instalatiilor in rezervor
Dupa terminarea montarii instalatiilor din camera vanelor se va trece in continuare la montarea tevilor din rezervor.
Trebuie mentionat ca atat conducta de preaplin Dn 200 mm cat si bucla de alimentare Dn 150 mm se vor monta in pozitie verticala.
Dupa pozitionarea pe verticala a palniei de preaplin asamblata in prealabil prin sudura cu tronsonul vertical Dn 200 mm, aceasta din urma se va prinde prin hafturi de sudura cu cotul la 90 o aflat in basa dinspre camera de vane, apoi se vor regla tijele tip B de prindere a acestui subansamblu de capacul rezervorului si in final se va trece la efectuarea tuturor sudurilor.
La fel se va proceda si cu bucla Dn 150 mm a conductei de alimentare, in final montandu-se sorbul simplu cu flansa Dn 150 mm si conducta de aerisire Dn 500 mm, prevazuti la capat cu palnie de protectie.
Se procedeaza apoi la strangerea perfecta a tuturor suruburilor, imbinarilor cu flanse.
Toate imbinarile sudate ale tevilor trebuie sa se inscrie in urmatoarele caracteristici mecanice:
rezistenta la rupere - 30 kgf ∕ mm 2
incercarea la inconvoiere prin foc - 3,5 kgf ∕ mm 2
Se interzice efectuarea sudurilor de etansare la o temperatura mai joasa de 5o C.
In exteriorul rezervorului de 100 mc, conducta de golire Dn 100 mm se va uni printr-o ramificatie in conducta de preaplin Dn 200 mm.
Terminarea lucrarilor
Inainte de inchiderea lucrarilor de instalatii hidromecanice la rezervor se va efectua proba de presiune hidraulica a intregii instalatii, introducandu-se apa la presiunea de 2 daN ∕ cm 2 . Se vor remedia toate scurgerile, se vor strange garniturile la trecerile etanse si la imbinarile cu flansa.
Apoi se va trece la vopsirea tuturor tevilor si armaturilor din camera de vane. Acestea vor fi pregatite anterior pentru aceasta operatiune si apoi se vor aplica doua straturi de vopsea.
Inainte de a se da in folosinta, rezervorul se va dezinfecta cu clorura de var sub indrumarea si controlul Directiei de sanatate publica, dupa care se va proceda la spalarea rezervorului cu apa pompata de stataia de pompare a forajului.
Verificarea in vederea receptiei
Se vor face verificari privind:
aspectul si starea generala;
corespondenta cu proiectul;
aspectul hidraulic al traseelor de circulatie a apei, coturi, ramificatii etc.;
Masuri NTS si PSI
Pentru aplicarea corecta a masurilor de tehnica securitatii muncii si PSI este obligatorie insusirea prevederilor din Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat cu Ordin M.L.P.A.T. Nr. 9 ∕N∕ 1993; Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordin 381 ∕1219 ∕MC; Normativ C300- 94 de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat de M.L.P.A.T. cu Ord. 20 ∕ N -94.
CAP 9.REZERVOR DE INMAGAZINARE A APEI V = 100 MC
Breviar de calcul
I. Rezistenta
Calculul rezervorului s-a facut pe baza principiilor generale de calcul stabilite prin STAS 10107 ∕ 0 - 1990, NP 112-04, Indicativ NE - 012 - 99.
S-a considerat peretele rezervorului incastrat in radier, iar momente incovoietoare care apar datorita legaturii monolite se neglijeaza (ipoteza acceptata pentru cazul rezervoarelor cu capacitate redusa).
Din punct de vedere al modului de participare la preluarea actiunilor seismice, rezervoarele intra in categoria elementelor pentru care se pune conditia ca sub actiunea seismica sa ramana in stadiul elastic, pentru asigurarea rigiditatii intre componentele structurale si din considerente de etansietate.
Dimensionarea armaturilor s-a facut prin calculul la starea limita de deschidere a fisurilor, cu impunerea conditiei ca sub actiunea incarcaturilor de exploatare, in gruparile fundamentale, deschiderile medii ale fisurilor normale si inclinate fata de axa elementului sa nu depaseasca valorile limita admise.
In general pentru elemente supuse presiunii unui lichid la care se impun conditii de etansietate, valoarea limita admisa de deschidere a fisurilor este de 0,1 mm pentru solicitari de intindere centrica sau excentrica cu excentricitate mica.
Se va utiliza beton clasa C16∕ 12 (B250) si otel beton OB 37 si PC 52, strtul de acoperire de 3 si 5 cm.
Betonul folosit va fi fabricat cu un dozaj de ciment Pa 35 de minim 350 kg ∕ mc cu coeficientul de impermeabilitate P410 si dimensiunea agregatelor de maxim 16 mm.
Practica executiei acestui tip de rezervor a demonstrat ca betonarea si vibrarea betonului in solutia rezervorului tip cu grosimea de 13 cm a peretelui se realizeaza greu. Problemele apar de semenea in realizarea fundatiei peretelui rezervorului precum si elementele de structura in zona camerei vanelor.
Aceste considerente tehnologice au determinat trecerea la o noua solutie de fundare, cu un radier general pe tot conturul rezervorului, incastrarea peretelui rezervorului in radierul general si crearea unui perete comun rezervor - camera vane in dreptul basei. Radierul prevazut va avea grosimea de 15 cm, se va arma constructiv din conditii impuse placilor curbe cu armatura inelara si tangentiala.
In zona de imbinare perete - radier s-a prevazut o ingrosare a radierului pe 60 cm latime si 15 cm inaltime pe peretele rezervorului.
Aceeasi ingrosare se va practica si in zona basei.
Datorita diferentei de nivel intre cota radierului din dreptul basei si cota radierului din dreptul peretelui rezervorului, pe portiunea laterala basei, in stanga si in dreapta, se va realiza o treapta din beton simplu cu inaltimea de 70 cm si lungimea de 1 m pentru a realiza trecerea de la o cota la alta. Radierul va depasi conturul rezervorului cu 50 cm, inclusiv in zona camerei vanelor.
Adaptarea la teren se va face in functie de studiile realizate pe amplasament in conformitate cu normativul P7 - 2000.
II. Breviar de calcul
Calculul peretelui rezervorului
Ipoteza de calcul
se considera momentele incovoietoare care apar datorita legaturii monolite dintre perete si radier, neglijabile (ipoteza acceptata in aczul calculului rezervoarelor de capacitate redusa );
se va utiliza beton C 16 ∕ 20 si armatura PC 52;
dimensionarea peretilor se va face la starea limita de deschidere a fisurilor, cu conditia ca deschiderea maxima a fisurilor sa fie de maxim 0,1 mm.
Caracteristici de calcul
Rtn = 11 daN ∕ cm 2 - rezistenta normala a betonului;
Ra = 3400 daN ∕ cm 2 - rezistenta normala de calcul a armaturii;
H = 2,30 m - inaltimea pana sub placa de acoperis;
D = 7,56 m - diametrul interior al rezervorului.
3) Determinarea solicitarilor
- presiunea normala la care se calculeaza inelul inferior:
pn = γ . H = 1000 . 2, 3 = 2300 daN ∕ m 2
forta de intindere in perete :
Nn pn . D 8694 daN
2 2
N calcul = 1,1 . 8694 = 9563 daN
(3.8.3. STAS 10107 ∕ 0 -90)
4) Calculul deschiderii medii a fisurilor normale
Deschiderea medie a fisurilor normale:
αf λf u
Ea
Unde:
lf = distanta dintre fisuri;
Y = indicele de conlucrare a betonului cu armatura longitudinala;
Y = eaw ∕ ea
eaw = alungirea medie a armaturii intre doua fisuri consecutive;
ea = alungirea specifica a armaturii in dreptul fisurii;
sa = efortul unitar in armatura longitudinala intinsa in dreptul fisurii sub incarcarea de exploatare in gruparea fundamentala;
λf . (C + 0,1 . s) + A . d
pt
d = diametrul armaturii;
C = grosimea stratului de acoperire al armaturii;
s = distanta dintre axele barelor de armatura, dar cel mult 15 d;
A = coeficient functie de felul solicitarii si tipul armaturii;
Pt = Aa ∕ Abt . 100;
λf = 80 + 500 = 580 mm
0,16
pentru procentul minim de armare m = 0,25 %
Aa 100 x 12 = 2,4 cm2 = 58 ∕ ml = 2,51 cm2
unde:
Aa = aria sectiunii longitudinale;
Abt = aria sectiunii de beton;
pt = 2,51 x 100 ∕ (15 x 100) = 0,16 %
Y = 0,76 (valoare data de tab 30 in functie de n = raportul dintre efortul sectional de exploatare de lunga durata si cel total; pentru n < 1 = Y ales).
αf λf u
Ea
σa = N n = 8694 = 3463 daN ∕ cm2
Aa 2,51
αf 3463 = 0,072 cm = 0,7 mm > 0,1 mm
Marim sectiunea de armatura si procentul de armare - alegem p = 0,4 %
Aa 100 x 12 = 4,8 cm2 = 610 ∕ ml = 4,71 cm2
pt
15 x 100
λf = = 80 + 322 = 402 mm
σa = 1846 daN ∕ cm2
αf = 0,026 cm = 0,2 mm > 0,1 mm
Alegem un alt procent de armare p = 0,55 %
Aa 100 x 12 = 6,6 cm2
Aaef 7,85 cm2 → 10 10 → pef 7,85 x 100
12 x 100
Se dispune armatura longitudinala pe doua randuri la 20 cm distanta - Ф 10 ∕ 20.
pt
15 x 100
σa = 1108 daN ∕ cm2
λf = = 90 + 192 = 282 mm
αf = 0,011 cm = 0,1 mm 0,1 mm din conditia initiala.
5) Calculul deschiderii medii a fisurilor inclinate
Deschiderea medie a fisurilor inclinate se calculeaza cu relatia:
αfi λf i . ut
Ea
Unde:
lf = distanta dintre fisuri;
Y = indicele de conlucrare a betonului cu armatura transversala;
Sat = efortul unitar mediu in armatura transversala care intersecteaza fisura inelara.
Alegem 20f10∕ ml.
Aa=15,7 cm2
Pef 15,7 x 100
12 x 100
pt
15 x 100
σat = 553,7 daN ∕ cm2
λf = = 80 + 96 = 176 mm
1,04
αf = 0,003 cm = 0,03 mm
Alegem 16Ф10 ∕ ml.
Aa 12,56 cm2 → pef 12,56 x 100
12 x 100
pt
15 x 100
σat = 692 daN ∕ cm2
λf = = 80 + 120 = 200 mm
αf 692 = 0,005 cm = 0,05 mm
Alegem 12Ф10 ∕ ml.
Aa 9,42 cm2 → pef 9,42 x 100
12 x 100
pt
15 x 100
σat = 922 daN ∕ cm2
λf = = 90 + 161 = 251 mm
0,62
αf 922 = 0,008 cm = 0,08 mm < 0,1 mm
Se vor aseza cele 12 bare pe doua randuri Ф 10 ∕ 15 ∕ ml.
Alegerea efectiva din planuri:
armatura longitudinala 10 Ф 10 ∕ ml
armatura transversala 12 Ф 10 ∕ ml.
CAP 10.CENTRALIZATOARE FINANCIARE ALE CATEGORIILOR DE LUCRARI
Obiectivul: Alimentarea cu apa a localitatii Deleni
CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRARI
DEVIZUL OFERTA AL OBIECTULUI: CABINA FORAJ
|
Nr. Crt. |
Categoria de lucrari |
Total valoare (excl. TVA) |
Din care C + M |
|
I |
Constr. si instalatii TS - Terasamente C - Constructii IZ - Izolatii S - Instalatii sanitare M1 - Montaj utilaj E- Instalatii electrice | ||
|
Total I | |||
|
II A. B. C. |
Procurare: Utilaje si echip. tehnolog. Dotari PSI Dotari NTS | ||
|
Total II | |||
|
Total I + II (excl. TVA) | |||
|
TVA 19% Total (inclusiv TVA) |
Obiectivul: Alimentarea cu apa a localitatii Deleni
CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRARI
DEVIZUL OFERTA AL OBIECTULUI: REZERVOR APA V = 100 mc
|
Nr. Crt. |
Categoria de lucrari |
Total valoare (excl. TVA) |
Din care C + M |
|
I |
Constr. si instalatii TS - Terasamente C - Constructii IZ - Izolatii S - Instalatii sanitare | ||
|
Total I (excl. TVA) TVA 19 % | |||
|
Total (inclusiv TVA) |
Obiectivul: Alimentarea cu apa a localitatii Deleni
CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL CATEGORIILOR DE LUCRARI
DEVIZUL OFERTA AL OBIECTULUI: CONDUCTE DE ADUCTIUNE SI DISTRIBUTIE
|
Nr. Crt. |
Categoria de lucrari |
Total valoare (excl. TVA) |
Din care C + M |
|
I |
Constr. si instalatii TS - Terasamente C - Constructii AC - Alimentari cu apa | ||
|
Total I | |||
|
II A. |
Procurare: Dotari PSI | ||
|
Total II | |||
|
Total I + II (excl. TVA) | |||
|
TVA 19% Total (inclusiv TVA) |
Obiectivul: Alimentarea cu apa a localitatii Deleni
CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL OBIECTELOR
|
Nr. Crt. |
Denumire obiect |
Total valoare (excl. TVA) |
Din care C + M |
|
Executie foraj H = 500 m Cabina foraj Rezervor V = 100 mc Conducte aductiune si distributie | |||
|
Total Valoare - RON (excl. TVA) Total EURO (08.09.2008 = 3,5 lei∕ euro - excl. TVA) |
220507,74 | ||
|
TVA 19% Total (inclusiv TVA) |
BIBLIOGRAFIE
1.Mitrache S.-Dezvoltare durabila rurala-Ed.Planeta 2000.
2.Maracineanu F., Constantin E.,Popescu D.,Stef M.-Dezvoltare rurala durabila-Ed.Alexandru Stefulescu 1999-Tg.Jiu,
3.Otiman P.I.-Dezvoltare rurala in
4.C.D.Hancu-Dezvoltare rurala,Ed.Matrix Rom Bucuresti,2004,
5.Manoliu M.,Ionescu C.-Dezvoltare durabila si protectia mediului-Ed.H.G.A.1998-Bucuresti,
6.Strategia protectiei mediului-Ministerul Apelor,Padurilor si Protectiei Mediului,1996,
7.Site-uri:www.mie.ro,www.apdrp.ro,www.mmediu.ro.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3049
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
