MANAGEMENTUL DESEURILOR MENAJERE IN JUDETUL MARAMURES -ABORDARE GENERALA

DATE GENERALE DESPRE JUDETULUI MARAMURES

Judetul Maramures este situat in partea de nord a Romaniei, in regiunea de N-V, strajuit de muntii Oas, Gutai, Tibles, Marmuresului, intre paralelele 47s20'00" si 48s00'15" latitudine nordica si meridianele 22s52'30" si 25s07'30" longitudine estica, la 20 de km de centrul geografic al Europei.Se invecineaza la nord cu Ucraina, la est cu judetul Suceava, la sud cu judetele, Salaj, Cluj, Bistrita Nasaud si la vest cu judetul Satu Mare.

Figura 1 - Judetul Maramures

Din suprafata totala de 6 304 km a judetului, zona montana ocupa 43%, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2 303 m) -cel mai inalt din Carpatii Orientali -si zona vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1 300- 1800 m); 30% din suprafata sunt dealuri si platouri iar 27% sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase.In mijlocul Maramuresului, a Muntilor Rodnei, Gutai si Tibles se gaseste Depresiunea Maramuresului, cea mai mare depresiune din Romania ( 75 km lungime si 20 km latime).

Judetul este bogat in elemente etnografice si folclorice .Arta populara este conservata intr-o forma specifica acestei zone:case si porti din lemn, unelte ceramic, biserici de lemn -unice in lume, obiceiuri populare.

HIDROLOGIE

Reteaua hidrografica face parte din doua bazine hidrografice, Tisa (cu afluentii Viseu si Iza) si Somes (cu afluentii Sasar, Barsau, Lapus) si este de o lungime de 3100 km, densitatea acesteia fiind de 0, 5-0, 9 km/km. Controlul calitatii apelor se realizeaza in cadrul S.G.A. Maramures prin monitorizare in sectiuni de control ce urmaresc 329 km cursuri de apa in Tisa si 278 km in Somes.

Hidrografia judetului este completata de o serie de lacuri naturale si antropice:lacuri glaciare(Iezer, Buhaiescu), lacuri instalate pe aglomerate vulcanice :Creasta Cocosului-Chendroaiei si Platoul Izvoarelor-Taul lui Dumitru, lacuri sarate in foste ocne de sare (Ocna Sugatag, Costiui), lac format prin prabusirea unui galerii de mina(Lacul Albastru), lacuri de acumulare(Stramtori-Firiza). Judetul se caracterizeaza prin resurse hidrominerale (exista peste 100 de izvoare ), in special langa localitatile Baia Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Poiana Botizii.

CLIMA

Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Maramures se incadreaza in sectorul de clima continental -moderata si cel cu clima de munte, avand ca specific un regim termic moderat, umezeala relative mare cu precipitatii atmosferice bogate.

Valoarea maxima de temperatura inregistrata: 39, 4C (1952), iar cea minima: -32.6C (1954).Valoarea medie de temperatura anuala este de 9, 43C.

Vanturile dominante de vest si de nord-vest , favorizeaza caderea unor precipitatii relative abundente, cuprinse intre 700-1400 mm anual, valori care inregistreaza cresteri sensibile in zona estica , montana a judetului.Numarul mediu anual al zilelor cu precipitatii lichide ajunge la 140, iar a celor cu precipitatii solide ajunge la 30.

FAUNA SI VEGETATIA

Fauna este reprezentata de : urs, cerb, caprioara, ras, cocos de munte,

fazan. Fauna acvatica este reprezentata de specii ca : pastravul, lostrita,

lipanul, stiuca, etc.

Vegetatia este specifica zonei central europene.Predomina padurile de fag si conifere, care trec in spatiul subalpin si alpin in pasuni si jnepenisuri.

REZERVATII NATURALE

Prin Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare

teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, sunt prevazute 35 de

astfel de zone in judetul Maramures, cu o suprafata totala de 5439, 72

ha.Dintre acestea mentionam

-Rezervatia cu arborele de castan comestibil de la Baia Mare

-Rezervatia Creasta Cocosului

-Rezervatia naturala Pietrosul Mare

-Rezervatia fosiliera Chiuzbaia

-Cheile Tatarului

-Parcul Natural "Muntii Maramuresului"

-Parcul National "Muntii Rodnei"

RESURSE

Resurse naturale: minereuri neferoase-auro-argintifere, plumb, zinc,

cuprifere, minereuri de fier si mangan, roci calcaroase. Din 2000 de minerale

cunoscute in lume, 150 se gasesc in bazinul maramuresean, 15 fiind

identificate pentru prima data aici.

Repartitia solurilor pe categorii de folosinta:

Teren agricol : 311 223 hectare (49, 37 %)

Arabil : 83 835 ha (13, 29 %)

Pasuni : 101 084 ha (16, 03 %)

Fanete : 120 023 ha (19, 04 %)

Vii si livezi : 6281 ha (1, 00 %)

Paduri : 255 952 hectare (40, 59 %)

Suprafata locuita :39 443 hectare (6, 25 %)

.Judetul detine 62 terenuri de vanatoare cu o suprafata totala de 587 000 ha .

POPULATIA

La 1 iulie 2005 judetul Maramures avea o populatie stabila de 515 610 locuitori din care 254 044 de sex masculin (49, 27%) si 261 566 de sex feminin( 50, 27%).In mediul urban reprezinta 59% si mediul rural reprezinta 41%.

Evolutia si densitatea populatiei in judetul Maramures in perioada 2001-2005

INFRASTRUCTURA

TRANSPORT

In cadrul echiparilor de infrastructura, reteaua de cai de comunicatie si transport ocupa un loc important, fiind compusa din:

reteaua de cai rutiere;

reteaua de cai feroviare;

reteaua de cai aeriene;

transportul combinat.

Reteaua de drumuri

Judetul Maramures beneficiaza de o pozitie defavorabila, dispunand de o retea de drumuri publice relativ slab reprezentata, conferind o deschidere interna si internationala. Principalele cai rutiere internationale care strabat judetul Maramures si care faciliteaza accesul din si inspre acesta la nivel national si international sunt:

o       Drumul european E 58

o       DN 18

In cadrul Regiunii Nord Vest judetul Maramures ocupa locul patru in ceea ce priveste total lungime drumuri publice, locul cinci in ceea ce priveste total lungime drumuri nationale si locul patru in ceea ce priveste total lungime drumuri locale - judetene si comunale.

Din analiza echiparii tehnice a judetului Maramures cu drumuri publice - nationale, judetene si comunale - au rezultat urmatoarele:

2 trasee de drumuri nationale, din care :

• 1 traseu de drumuri europene, E 58 DN1C
• 2 trasee de drumuri nationale principale, DN 1C    Dej-Baia Mare-Livada-DN19 si DN 19 Oradea-Carei-Satu Mare - Livada-Sighetu Marmatiei
• 2 trasee de drumuri nationale secundare, DN 18 Baia Mare-Sighetu Marmatiei-Borsa-Carlibaba-Iacobeni, DN 17C Bistrita-Nasaud-Telciu-Moisei

Lungimea drumurilor publice din judetul Maramures este de 1.575, 3 km, reprezentand 2% din totalul drumurilor publice din Romania (78.601 km). Densitatea drumurilor publice in judetul Maramures este de 24, 98 km/100 km2, situand judetul pe ultimele locuri din tara, fiind sub densitatea pe tara care este de 32, 9 km/100 km2 si aproape egala cu densitatea pe Regiunea Nord Vest (33 km/100 km2).

Din total lungime drumuri publice, situatia se prezinta astfel:   

o       309, 106 km -19, 62 % - sunt drumuri nationale;

o       895, 819 km - 56, 87 % - sunt drumuri judetene;

o       370, 418 km - 23, 51 % - sunt drumuri comunale.

Drumurile nationale nu sunt modernizate, situandu-se in clasele tehnice III si IV, avand o stare tehnica considerata ca fiind slaba - buna. Drumurile comunale de pamant ingreuneaza accesul intre centrele de comuna si satele apartinatoare, cat si accesul la drumurile nationale si judetene.

Drumurile publice, in cea mai mare parte, traverseaza localitati, viteza de circulatie fiind redusa pe aceste sectoare. De asemenea, latimea platformei drumului nu este corespunzatoare, datorita frontului ingust al limitei de proprietate. Drumurile judetene si comunale in mare parte nu asigura o suprafata de rulare corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori si de marfa in conditii de siguranta si confort cat mai optime.

Intre localitatile judetului transportul este realizat de operatori privati si de regii locale de transport rutier. Pe reteaua de drumuri nationale si locale exista lucrari de arta (pasaje, poduri si podete). Lucrarile de arta de pe traseul drumurilor nationale au o stare tehnica buna, dar nu toate sunt la clasa de incarcare E. Din analiza starii de viabilitate a drumurilor locale, judetene si comunale, s-a observat ca de regula starea de viabilitate a podurilor este similara cu cea a drumurilor, necorespunzand cerintelor de capacitate portanta (clasa E de incarcare), si cerintelor traficului actual.

Reteaua de cale ferata

Pe teritoriul judetului este legatura pe cale ferata cu Ucraina (Sighet si Bistra), cu conexiune spre Slovacia, Polonia - magistrala 423: Berlibas - Sighetu Marmatiei - Teresva (63 km). Reteaua de cale ferata asigura conexiunea municipiului Baia Mare cu Bucurestiul, precum si cu vestul tarii - Satu Mare - Oradea - Arad - Timisoara. Lungimea totala a retelei de cai ferate este de 215 km. Toata reteaua este linie simpla, neeltricificata. De remarcat ca intre cele doua mari zone din judet - sud si nord - nu este o legatura directa pe cale ferata. Teritoriul judetului este deservit de magistrala 400 Brasov - Ciceu - Deda - Dej - Baia Mare - Satu Mare (518 km) precum si de magistrala 409 Salva - Viseu de Jos - Sighetu Marmatiei (118 km). Densitatea cailor ferate in judet este de 34, 1 km la 1000 km² fata de media din Romania de 15, 9 km la 1000 km². Starea tehnica a retelei de cale ferata din judetul Maramures este in general buna. Nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

Transportul aerian

Aeroportul International Baia Mare este amplasat pe drumul national DN1C la o distanta de 7 km de Municipiul Baia Mare in orasul Tautii Magheraus. Prin Aeroportul International Baia Mare se asigura legaturi directe cu capitala Romaniei, Municipiul Bucuresti, prin curse interne, precum si legaturi internationale cu charter.

Nota: din luna aprilie 2008 aeroportul opereaza curse regulate internationale cu destinatia Viena.

Transportul public

Transportul judetean de calatori este organizat in jurul oraselor pentru a deservi activitati economice si sociale ale populatiei. Transportul public de calatori in trafic judetean a fost organizat in 2003-2004 pe un numar de 115 de trasee. Transportul elevilor este asigurat si de minibuzele galbene. Calitatea serviciilor de transport in privinta confortului este necorespunzatoare in cele mai multe cazuri datorita gradului avansat de uzura al autobuzelor si numarul mic de dotari noi. Transportul de persoane in curse interjudetene este asigurat de catre operatori de transport locali sau regionali. Calitatea si rapiditatea conferite de serviciile de taximetrie si nu in ultimul rand tarifele practicate de catre operatorii de taximetrie, au contribuit la dezvoltarea acestor servicii in ultimii ani.

ALIMENTARE CU APA

Reteaua de distributie a apei potabile, in anul 2005

Sursa : Directia Judeteana de Statistica Maramures

Sursele de alimentare cu apa potabila in mediul urban sunt de doua tipuri:

Surse de suprafata, respectiv alimentari din lacuri de acumulare (Baia Mare cu barajul Stramtori - Firiza) si captari de izvoare de suprafata (Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Baiut, Targu Lapus, Seini);

Surse subterane, prin foraje de captare orizonturi freatice, in municipiul Sighetu Marmatiei.

In mediul rural, exista doua tipuri de surse de alimentare cu apa potabila:

Captari de suprafata si alimentari individuale sau pe grupuri de locuinte, dezvoltate in special in localitatile Botiza, Rona de Sus, Ardusat;

Alimentari cu apa prin puturi sau fantani forate din panza freati

SISTEME DE INCALZIRE

GAZE

Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite

Repartizarea sistemelor de incalzire in localitatile judetului Maramures

STRUCTURA ADMINISTRATIVA A JUDETULUI

Organizarea administrativ- teritoriala a judetului Maramures cuprinde:

8 centre urbane :

2 municipii : Baia Mare -resrdinta de judet, Sighetu Marmatiei

11 orase :Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Seini, Targu Lapus, Viseu de Sus, Dragomiresti, Salistea de Sus, Somcuta Mare, Tautii Magheraus, Ulmeni

► 63 comune totalizand 257 sate.

Municipiul Baia Mare, resedinta judetului Maramures, este un important centru urban din nordul-vestul Romaniei.Este situat in partea vestica a judetului, in depresiunea Baia Mare, pe cursul mijlociu al Raului Sasar si are o pupulatie de 141.000 locuitori.

In componenta municipiului Baia Mare intra si localitatile Blidari, Firiza, Valea Neagra, Valea Borcutului, insumand o suprafata de 23 471 ha .La nord se invecineaza cu Muntii Ignisului, la sud cu localitatile Recea si Grosi, la est cu orasul Baia Sprie si la vest cu Tautii Magheraus.

SITUATIA EXISTENTA IN CAZUL MANAGEMENTULUI DESEURILOR IN JUDETUL MARAMURES

In present, sistemul de management al deseurilor in judetul Maramures se caracterizeaza prin colectare si depozitare traditional care corespund legislatiei romanesti in domeniu si recomandarilor europene.Reciclarea se face la scara restransa iar tratarea deseurilor deseurilor nu este practicata ;in nici unul din cazuri nu se respecta cerintele Uniunii Europene.In prezent, modul de prestare a serviciilor de salubrizare este diferentiat de la o localitate la alta, insa toate sunt organizate la nivel la nivel de consiliul locale.

LEGISLATIA DESEURILOR IN JUDETUL MARAMURES

1. Directiva privind depozitarea deseurilor

Cerinta generala:

• Pana la 31.12.2005, toate depozitele de deseuri trebuie sa-si realizeze bilant de mediu

a)      Depozite deseuri municipale si rurale - neconforme

Numar depozite municipale conforme noi stabilite prin PNGD: 2

Are aplicatie ISPA - proiect de gestiune integrata a deseurilor

• Depozite cu depozitare sistata: Baia Sprie

Alte obiective specifice implementarii Directivei privind depozitarea deseurilor municipale

• Pana la 16.07.2010 cantitatea de deseu biodegradabil depozitat trebuie redusa la 75% din cantitatea depozitata in 1995 (an de referinta)
• Conformarea depozitelor de deseuri municipale pana la 1.01.2007: NU EXISTA
• Realizarea statiilor de transfer
• Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectarii deseurilor municipale)
• Extinderea colectarii selective
• Inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare din zonele rurale pana la 16.07.2009 si realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la statiile de transfer
• Campanii de informare si constientizare/ educare

Depozite deseuri industriale

2. Directiva privind incinerarea deseurilor

Crematorii din unitatile medicale

• Alternativa pentru inchiderea crematoriilor:    sterilizare termica, incineratoarele existente autorizate si incinerarea deseurilor medicale impreuna cu deseurile periculoase industriale in capacitati noi care trebuie sa se realizeze pana la 31.12.2008
• Incineratoare ale agentilor economici - NU ESTE CAZUL

3. Directiva privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

La nivelul fiecarui judet trebuie sa se implementeze sistemul de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie, pe tipuri de deseu : hartie, sticla, plastic, biodegradabile

Implementarea colectarii selective se preconizeaza sa fie abordata pe trei perioade:

o        2004 - 2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatie;

o        2007 - 2017: extinderea colectarii selective la nivel national;

o        2017 - 2022: implementarea colectarii selective in zone mai dificile (locuinte colective, mediu rural dispersat, zone montane).

Responsabilitati si obligatii ale consiliilor locale

1. Trebuie sa realizeze sisteme moderne de colectare, depozitare, transport si prelucrare a deseurilor; amenajarea unor locuri speciale de depozitare in fiecare localitate;
2. Trebuie sa coordoneze serviciile de salubrizare care cuprind activitati de precolectare, colectare, transport si depozitare a reziduurilor solide, precum si preselectarea si organizarea reciclarii deseurilor;
3. Impreuna cu agenti economici care introduc pe piata ambalaje si produse ambalate (entitate economica autorizata) vor realiza:
1. Proiecte pilot privind colectarea selectiva
2. Actiuni de constientizare a populatiei

4. Directiva privind utilizarea namolurilor de la statiile de epurare in

agricultura

Responsabilitati si obligatii

In functie de detinatorul statiei de epurare se impun urmatoarele:

Elaborarea planurilor de imbunatatire a activitatii statiilor de epurare;

Identificarea utilizatorului de namol si a suprafetelor agricole;

Anuntarea autoritatii teritoriale de mediu si a utilizatorului de namol in cazul aparitiei unor poluanti in namol;

Contactarea utilizatorului de namol pentru stabilirea posibilitatilor de utilizare a namolului;

Obtinerea permisului de aplicare a namolului.

5. Directivele privind gestiunea deseurilor de echipamente electrice,

electronice si restrictiile de folosire a anumitor substante periculoase in

echipamentele electrice si electronice

Obiective ce trebuie atinse:

1. Colectare

o       cel putin 2 Kg deseu/locuitor/an pana la 31.12.2006;

o       cel putin 3 Kg deseu /locuitor/an pana la 31.12.2007;

o       4 Kg deseu /locuitor/an pana la 31.12.2008.

2. Reutilizare, reciclare si valorificare

o       cel putin 50% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare pana la 31.12.2006;

o       cel putin 75% din obiectivul de reutilizare/reciclare si valorificare pana la 31.12.2006;

o       reutilizarea/reciclarea si valorificarea totala pana la 31.12.2008

Masuri:

identificarea/ reabilitarea spatiilor de depozitare a deseurilor de echipamente electrice si

electronice de catre autoritatile locale;   

infiintarea, incepand cu anul 2005, a unor sisteme de colectare comune sau individuale a acestor deseuri;

infiintarea, pana la sfarsitul anului 2005 a cel putin:

o       unui punct de colectare in fiecare judet

o       unui punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 de locuitori;

o       6 puncte de colectare in Municipiul Bucuresti (unul in fiecare sector), precum si

o       un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 locuitori, pana in iunie 2006   

In vederea atingerii acestor obiective se impune realizarea unui proiect pilot la nivelul national pana la sfarsitul anului 2005 pentru identificarea posibilitatilor de tratare a DEEE.

In acest sens este necesara contactarea unitatii care urmeaza sa fie selectata pana in luna februarie 2005.

6. Directiva privind gestionarea vehiculelor scoase din uz

Obiective:

realizarea unui proiect pilot la nivel national, in cursul anului 2005, pentru identificarea agentilor economici care au capacitate de a desfasura activitati de colectare, depoluare, dezmembrare si tratare a vehiculelor scoase din uz (VSU)

constituirea unei retele la nivel national de colectare pana la 31.12.2006

o       Responsabili: Producatorii de vehicule individuali sau o asociatie a acestora ;

cresterea graduala a reutilizarii, reciclarii si valorificarii energetice a componentelor din VSU pentru atingerea obiectivului de 85% pana la 31.12.2006

o       Responsabil: Asociatia producatorilor si reciclatorilor de vehicule

promovarea de solutii de reciclare pentru plastic, sticla, fluide cu exceptia uleiului uzat, provenit de la VSU

o       Responsabili: Producatorii si reciclatorii de vehicule

codificarea, marcarea si etichetarea componentelor din material plastic pana la data de 31.12.2006

o       Responsabili: Producatorii de vehicule.

7. Directiva privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si

al altor compusi similari

Conform inventarului echipamentelor care contin compusi desemnati, reactualizat la sfarsitul anului 2004, in judetul Maramures s-a constatat existenta a 399 bucati condensatori scosi din functiune care contin aproximativ 1599 l ulei contaminat cu PCB, condensatori depozitati temporar pe 8 amplasamente, in incinte inchise si asigurate.

De asemenea a fost evidentiata, in regim de functionare, existenta unui numar de 212 bucati condensatori situati pe 2 amplasamente si a 17 transformatori de putere situati pe un amplasament, care contin aproximativ 11397 l ulei contaminat cu PCB, care vor fi inlocuiti pana in anul 2010.

Pentru eliminarea acestor compusi desemnati au fost identificate doua solutii:

1. eliminarea in instalatiile autorizate de la SC PRO AIR CLEAN SRL TIMISOARA si SC SETCAR SRL BRAILA
2. eliminarea in instalatii autorizate din tari ale UE (Germania, Franta)

8. Directiva privind gestionarea uleiurilor uzate

In cursul anului 2004, au fost infiintate centre de colectare a uleiului uzat in statiile de distributie a carburantilor, precum si in incintele unitatilor care asigura service-ul auto.

Cantitatea de ulei uzat colectata a fost de 38 tone, a fost valorificata cantitatea de 44 tone, fiind inregistrat un stoc de 10 tone la sfarsitul anului.

Se impune continuarea activitatii de colectare si recuperare a uleiurilor uzate.

9. Regulamentul privind supravegherea si controlul transportului deseurilor

supravegherea si controlul de catre autoritatea competenta (MMGA), pe baza notificarii a transporturilor de deseuri in vederea eliminarii si valorificarii;

implementarea procedurii de supraveghere si control a transporturilor de deseuri in functia de categoria de deseuri. Regulamentul clasifica deseurile in trei categorii: deseuri de pe lista verde (deseuri nepericuloase), de pe lista galbena si de pe lista rosie ( deseuri periculoase) si de destinatia a deseurilor - pentru eliminare sau valorificare;

Romania a negociat o perioada de tranzitie pana la 31.12.2015, pentru notificarea catre autoritatile competente a tuturor transporturilor catre Romania, de deseuri destinate valorificarii, listate in lista verde a Regulamentului 93/259/CEE si pana la 31.12.2011 a negociat si a obtinut posibilitatea de a ridica obiectii, prin autoritatile competenete, la transporturile catre Romania, pentru valorificare, a unor categorii de deseuri din lista galbena - anexa la regulament.

CANTITATI DE DESEURI MUNICIPALE GENERATE

Datele de baza privind generarea deseurilor municipale sunt furnizate in principal de catre operatorii de salubritate si se bazeaza in mare masura pe estimari si nu pe date precise, rezultate din cantariri. Cantitatile de deseuri urbane, exprimate in tone, colectate si raportate de operatorii serviciilor publice de salubritate in judetul Maramures in perioada 2000 - 2005 sunt prezentate in tabelul urmator

Cantitatea de deseuri generata si necolectata este calculata pe baza populatiei nedeservite de servicii de salubritate, utilizand un indice de generare de 0, 9 kg/loc/zi in mediul urban, respectiv de 0, 4 kg/loc/zi in mediul rural (indici recomandati de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului). Tinand seama de aria de acoperire cu servicii de salubritate si de indicele de generare mentionat, se poate aprecia ca valoarea cantitatilor de deseuri menajere colectata, declarata de operatori pe baza estimarilor, este mult mai mare fata de valoarea reala.

COMPOZITIA DESEURILOR MENAJERE

Fig. nr. 2-9

Compozitia deseurilor reprezinta o importanta deosebita definind potentialul pentru valorificarea deseurilor si ajutand la stabilirea sistemelor de colectare.

In judetul Maramures, la nivelul anului 2005, nu exista date privind compozitia deseurilor menajere, din mediul urban si rural.

Sursa APM Maramures

Sursa APM Maramures

PROGNOZA CANTITATILOR DE DESEURI

Prognoza evolutiei cantiatii totale de deseuri urbane generate a fost estimata pe baza evolutiei in perioada 1995-2000, corelata cu evolutia inregistrata in Statele Uniunii Europene si pe baza STAS-ului 13400/1995.In baza estimarilor statistice realizate, evolutia cantiatii de deseuri in sistem neselectiv (inclusiv deseurile reciclabile si/sau reciclate), fara indicatori socio-economici de dezvoltare comunitara pentru perioada 2001-2015 este urmatoarea:

Cantitati prognozate de deseuri pe categorii de producere (m/an)

Deseurile toxice care provin din activitati casnice (solventi, uleiuri, gudroane, vopseluri, adezivi, medicamente, baterii, acumulatori, acizi, baze, saruri, chimicale, pesticide, tuburi luminiscente, spray )- in prezent gestiunea deseurilor toxice nu se realizeaza printr-un management deistinct, fluxul deseurilor speciale toxice fiind realizat prin colectarea neselectiva a deseurilor menajere si depozitatrea lor in depozitele existente.

Prognoza viitoarelor cantitati de deseuri menajere care urmeaza a fi tratate intr-un sistem integrat de gestiune ia in considerare urmatoarele presupuneri:

Populatia judetului va scade in urmatorii ani

Se estimeza o crestere ecomonica datorita dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii.Acest confort va induce o crestere a numarului populatieie , odata cu cersterea nivelului de confort si cu o crestere a productiei de deseuri

Vor creste activitatile in constructii ceea ce va determina o productie mai mare de deseuri a acestui sector ecomonic

Comportamentul producatorilor de deseuri va fi pozitiv modificat , educatia acestora va fi imbunatatita, ceea ce va conduce la luarea unor decizii de implementare a unor tehnologii mai bune care vor conduce la o scadere a ratei productiei de deseuri;mai mult selectia pe tipuri de deseuri va creste, ceea ce determina scaderea cantitatilor de deseuri ce urmeaza a fi tratate

Avand in vedere aceste chestiuni, pentru proiectarea viitorului sistem de gestiune a deseurilor se presupune ca, cantitatile de deseuri vor avea aceeasi evolutie ca si populatia , considerand aceeasi factori specifici de productie.

Compozitia deseurilor:

In privinta compozitiei deseurilor, se estimeaza ca in urmatorii ani fata de situatia prezenta, se va modifica avand in vedere urmatoarele elemente:

Scaderea cantitatilor de deseuri organice

Cresterea cantitatilor de materiale plastice, datorita utilizarii mai frecvante a recipientelor si ambalajelor din plastic

Cresterea cantitatilor de hartie ca urmare a cresterii ambalajelor din hartie si carton

SISTEM DE GESTIUNE A DESEURILOR

PRODUS FINAL

DESEURI SOLIDE

TEHNOLOGII

↓

Industrie, agenti economici si populatie

↓

Reciclare

Sortare

Deseuri solide

Colectare

			Statii transfer

Transport

Sortare manuala

Tratare (optional)

Incinerare

	Baleiaj

Recuperare teren

Depozitare

Inca de la inceput trebuie mentionat ca gestiunea deseurilor nu corespunde in proportie de 100% cu reglementarile existente.

In prezent nu este implementat un sIstem de colectare selectiva a deseurilor.Exista deficient in sistemul actual de colectare, datorate starii de degradare a vehiculelor utilizate.Mijloacele de transport nu asigura protectia madiului inconjuratoe.

Deseurile menejere colectate de la populatie precum si deseurile industriale provenite de la agentii economici se depoziteaza neselectate pe rampele de deseuri menajere respectiv rampele de deseuri industrial.

Inainte de a fi stocate in depozitele existente necontrolate, deseurile nu sunt supuse unui proces de tratare.

Depozitele existente nu sunt conforme cu legislatia :

-nu exista o impermeabilizare a bazei depozitelor pentru protectia apelor subterane

-nu exista echipamente de monitorizare

-nu exista un sistem de control a cantitatilor de deseuri aduse pentru depozitare

-depozitele nu sunt dotate cu echipamente de colectare si tratare a levigatului

In continuare sunt prezentate societatile care se ocupa cu colectarea, transportul, depozitarea deseurilor si de salubrizarea strazilor pe aria judetului Maramures .Sunt descrise utilajele de colectare si transport pe care aceste societati le detin si frecventa de colectare a deseurilor pentru populatie si industrie.

AGENTI DE SALUBRITATE

Analiza datelor privind gradul de acoperire cu servicii de salubritate pentru perioada 2001-2005 evidentiaza faptul ca anual s-a inregistrat o crestere a gradului de acoperire cu servicii de salubritate.

In judetul Maramures se realizeaza in mica masura o colectare selectiva, la sursa a deseurilor menajere de la populatie.Implementarea unui sistem fezabil si eficient prin lanturi de colectare diferentiata si deci posibilitatea de valorificare a deseurilor reciclabile, este realizata doar pe anumite locatii in aria de colectare a deseurilor menajere.Cu toate eforturile financiare intreprinse de operatorii serviciilor publice de salubritate pentru implementarea unui system de colectare diferentiata a deseurilor de hartie, carton, mase plastic, sticla si PET-uri, inca ajung la depozitele de deseuri municipal cantitati inseminate de astfel de deseuri.

La sfarsitul anului 2006 detineau autorizatie de mediu 34 de agenti economici care realizeaza activitatea de colectarev si/sau valorificare de deseuri reciclabile cum ar fi hartie si carton, mase plastic, PET, metalice astfel de centre functionand in orasele :Baia Sprie, Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Seini, Viseu de Sus, Tg. Lapus, Borsa.Administratia publica locala are stabilite prin lege responsabilitati in ceea ce priveste salubrizarea localitatilor, amenajarea de puncte pentru colectarea selective a deseurilor de ambalaje.La nivelul fiecarui consiliu a fost elaborate prin HCL modul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere.

GRADUL DE ACOPERIRE CU SERVICII DE SALUBRITATE

DOTAREA AGENTILOR DE SALUBRITATE PENTRU COLECTAREA DESEURILOR

PENTRU COLECTAREA IN AMESTEC A DESEURILOR

PENTRU COLECTAREA SEPARATA A DESEURILOR MENAJERE

DOTAREA AGENTILOR DE SALUBRITATEA PENTRU TRANSPORTUL DESEURILOR

STATII DE TRANSFER

In prezent, in judetul Maramures nu sunt construite statii de transfer.

SORTAREA DESEURILOR MUNICIPALE

Scopul unei instalatii de sortare este separarea din deseurile municipale a fractiilor valorificabile material.Principalele materiale sortate sunt:hartia, carton, sticla, metalele si lemnul.In prezent, in judetul Maramures nu exista instalatii de sortare in functiune insa proiectele la nivelul judetului includ construirea unei astfel de instalatii.

VALORIFICAREA DESEURILOR MUNICIPALE

Principalele operatii de tratare/valorificare a deseurilor municipale sunt:

-sortarea deseurilor municipale

-valorificarea deseurilor municipale

-compostarea deseurilor biodegradabile

-tratarea mecanico-biologica

-alte metode de tratare/valorificare

Tratare deseurilor reciclabile intr-un centru de sortare implica urmatoarele etape:

-receptia la intrarea unei statii de sortare, dupa colectarea selectiva

-sortarea manuala sau manuala/mecanizata pentru obtinerea produselor valorificabile

-conditionarea sau stocarea, pentru facilitatea transportului

-ridicarea materialelor sortate si transportul catre societatile reciclatoare

DEFICIENTE ALE SISTEMULUI ACTUAL DE GESTIUNE A DESEURILOR

La nivelul judetului Maramures exista o multitudine de deficiente privind gestiunea deseurilor.Dintre acestea se poate aminti:

Sistemul de Colectare a Deseurilor :

-Proliferarea surselor si tipurilor de deseuri prin inmultirea si diversificarea activitatilor

-Implicarea si colaborarea limitata a unitatilor de invatamant privind activitatile de colectare selectiva a deseurilor reciclabile

-Educatia ecologica limitata a populatieie precum si implicarea ineficienta a mass-mediei locale

-Cresterea impresionanata a volumului de ambalaje in circuitul de consum (procentajul fiind foarte ridicat loa cele de unica folosinta), deseuri menajere si hartie(ziare, reviste, publicatii)

-Inexistenta unor puncte de colectare mobile pentru deseurile reciclabile in centrele urbane mai mici si in comune

-Poluarea mediului datorata gestionarii/depozitarii deseurilor industriale rezultate de la :RGB Phoenix SA, SC Romplumb SA, SC Trans Gold SA, CNPNM Remin

-Poluarea mediului datorita lipsei unei gestiuni adecvate a deseurilor industriale lemnoase, agrozootehnice

-Lipsa unui lant complet in gestiunea deseurilor prin inexistenta colectarii selective la sursa

-Lipsa unor recipienti adecvati pentru precolectare din punct de vedere al numarului si capacitatilor de colectare

-Lipsa unor vehicule care sa asigure transportul deseurilor in conditii ecologice

-Igienizarea necorespunzatoare a recipientilor de colectare si a utilajelor de transport

-Lipsa serviciilor de salubrizare in mediul rural , transportul deseurilor la rampele de depozitare existente fiind realizat cu mijloace proprii

Sistemul de tratare a deseurilor:

-Lipsa de experienta si informare privind problema procesarii deseurilor

-Reducerea semnificativa a circuitelor de prelucrare, reciclare a deseurilor

-Dotari slabe sau inexistente in vederea tratarii deseurilor

Depozitarea /eliminarea deseurilor:

-Lipsa unui management eficient al eliminarii deseurilor periculoase (toxice, spitalicesti)

-Inexistenta stratului de pamant de acoperire la rampa de deseuri urbane

-Depozitarea deseurilor speciale la rampa de deseuri, fara a exista o evidenta, un control

-Slaba administrare si monitorizare a rampelor de deseuri

-Salubrizarea ineficienta a cailor rutiere si pietonale

-Depozitarea nediferentiata a deseurilor

-Comportament inadecvat si necontrolat, manifest prin depozitari clandestine de deseuri in zonele urbane si rurale

-Amenajarea necorespunzatoare a depozitelor actuale pentru reziduuri menajere si industriale, ceea ce genereaza poluarea apelor , aerului, solului, capacitatea de depozitare in viitor fiind limitata la o perioada relativ mica -5 ani

-Lipsa monitorizarii calitatii exfiltratiilor la rampele de deseuri menajere

DEPOZITARE DESEURILOR

Construirea, amplasarea si cerintele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de Directiva privind depozitarea deseurilor .In esenta, un depozit ecologic este o locatie care asigura o protectie a mediului si a sanatatii adecvata pentru eliminarea deseurilor municipale solide.

Un depozit ecologic este echipat in mod caracteristic cu:

-o zona intermediara

- un drum bun si usor accesibil pentru mijloacele de transport

- o cabina de paza pentru pastrarea evidentei si a controlului

- un cantar

- un mic laborator pentru controlul deseurilor

- membrane de impermeabilizare (geomembrane si geotextil)pentru a asigura hidroizolarea si prelucrarea sarcinilor mecanice

- un system de monitorizare

- statie de colectare si tratare a levigatului (apa uzata din depozitul de deseuri)

- celule speciale in care sunt depozitate deseurile(zilnic)

- eliminarea si captarea gazului metan generat (colectarea lui pentru generarea de electricitate)

Operatiunile speciale desfasurate la un depozit ecologic includ:

inregistrarea cantitatlor de deseuri

controlul strict privind deseurile permise si nepermise

acoperirea zilnica a deseurilor

compactarea suprafetelor de acoperire

asigurarea acoperirii si inchiderii

controlul apei freatice

monitorizarea cu regularitate, in timpul exploatarii si dupa inchidere

Trebuie avuta in vedere dimensionarea corecta a instalatiilor inraport cu cantitatea de deseuri colectata si cautat un optim din punct de vedere al efortului investitional si de operare posibil, precum si din punct de vedere al asigurarii pietei de desfacere a materialelor rezultate.

Pentru conformarea cu cerintele Uniunii Europene, Romania a obtinut o perioada de tranzitie pentru inchiderea etapizata a 101 depozite de deseuri municipal pana la 16 iulie 2017.Este planificata realizarea a 65 de depozite conforme din care:

-50 de depozite nepericuloase cu o capacitate medie de 100.000 t/an (suprafata medie de 10 ha)-din care 20 depozite au fost deja construite, conform Raportului Anual privind Starea Mediului -2006, realizat de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

-15 depozite nepericuloase cu o capacitate medie de 50.000 t/an ( suprafata medie de 5 ha) pentru asezarile isolate si cu dificultati de transport, care vor asigura si capacitatea necesara de depozitare pentru deseurile de productie nepericuloase .

Obiectivele pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, stabilite prin prevederile HG nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor sunt:

-cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se reduce la 75% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 5 ani de la 6 iulie 2001

-cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se reduce la 50% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 8 ani de la 16 iulie 2001

-cantitatea de deseuri biodegradabile municipale depozitate se reduce la 35% din cantitaea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, in maximum 15 ani de la 16 iulie 2001

DEPOZITE DE DESEURI ECOLOGICE

Sunt spatii de depozitare definitiva, amenajate in perimetre (zone) neutilizabile pentru scopuri economico-sociale, situate in afara localitatilor, astfel construite si dotate incat sa nu permita in vreun fel poluarea factorilor mediului ambiant

EFECTELE NEGATIVE A DESEURILOR SI ALE DEPOZITELOR DE DESEURI

Emanatiile de gaze nocive generate de procesul descompunerii deseurilor
(gazele produse de fermentare);
Efect: poluarea aerului

Scurgerile si infiltratiile din precipitatii si infiltratiile substantelor in dilutie transportate cu acestea si din umiditatea proprie a deseurilor (levigat);

Efecte: poluarea apelor de suprafata si a solurilor din zonele adiacente, sau ale solurilor de sub amplasament si, implicit, ale apelor subterane.

Prevenirea formarii deseurilor

colectarea igienica si presortarea reziduurilor menajere in recipiente specializate (pubele si containere) amplasate in zone cu cat mai putin circulate si bine acoperite pentru, a nu fi accesibile rozatoarelor si insectelor;

indepartarea organizata si la intervale de timp cat mai scurte a reziduurilor colectate, in afara localitatilor, cu ajutorul unor mijloace care sa nu le raspandeasca in timpul transportului;

depozitarea controlata si tratarea corespunzatoare a reziduurilor colectate prin neutralizarea lor in prealabil;

recuperarea reziduurilor reutilizabile si prelucrarea lor, dupa o prealabila neutralizare, astfel incat aceasta activitate sa capete o rentabilitate si eficienta in exploatare cat mai sporite;

utilizarea in agricultura, ca ingrasamant natural (organic) a deseurilor, atat menajere cat mai ales a celor agrozootehnice, evident si in acest caz dupa o prealabila tratare si decontaminare

dezvoltarea unei economii integrate, deci, care sa permita ca deseurile industriale eliminate de o anumita intreprindere sa fie recuperate de alte intreprinderi, pentru a le utiliza ca materii prime.

incinerarea reziduurilor uscate care au putere calorigena suficienta, in scopul producerii de energie termica pentru unele activitati industriale sau incalzirea locuintelor

Presortarea si colectarea igienica a deseurilor

depozitarea in pubele de culoare maro (bruna) a reziduurilor alimentare (reziduuri biodegradabile);

depozitarea in pubele/containere de culoare verde a deseurilor de hartie, cartoane (corespondenta, ziare, reviste, carti, cutii, etc);

depozitarea in pubele/containere de culoare galbena a deseurilor de plastic si metalice (flacoane si doze de bauturi racoritoare sau bere, conserve, margarina etc);

depozitarea in containere de culoare albastra a deseurilor de sticla (de culori verde, maro/alba).

depozitarea in pubele/containere de culoare gri a altor categorii de deseuri, cu precadere cele incinerabile (igiena intima, pampers etc).

Reducerea volumului deseurilor

q     introducerea si promovarea acelor tehnologii de fabricatie care au un impact cat mai scazut asupra mediului;

q     marcarea produselor care au cel mai scazut aport privind volumul si nocivitatea deseurilor pe parcursul procesului de fabricatie, distributie si folosire.

q     rationalizarea sistemelor de productie si consum existente, prin reducerea consumului de materii prime si prin intensificarea reciclarii.

Valorificarea deseurilor

Reciclarea reprezinta posibilitatea reintroducerii unui material in procesul industrial, in vederea fabricarii unui nou produs cu calitati identice (de ex. sticla) sau inferioare (de ex. conducte fabricate din flacoane de material plastic).

Recuperarea de energie presupune producerea de energie (adesea sub forma de caldura) din deseuri menajere.
-incinerarea directa a deseurilor;
-arderea combustibilului obtinut din descompunerea anaeroba a deseurilor;
-recuperarea de biogaz din gropile de gunoi si utilizarea acestuia in sistemul de producere a caldurii sau a electricitatii

Incinerarea deseurilor: deseurile sunt arse in cuptoare speciale ce functioneaza in conditii determinate de temperatura, de retinere a gazelor si de purificare a noxelor evacuate.

Combustibilii obtinuti din gunoaie constituie o parte a deseurilor menajere tratate si conditionate astfel incat sa poata fi utilizate drept combustibil pentru cazane in locul unui combustibil fosil

Recuperarea biogazului are la baza proprietatile termice ale metanului care permit obtinerea de energie.
In urma descompunerii materiilor organice in conditii anaerobe rezulta metan, dioxid de carbon si alte gaze in cantitati foarte mici (mercaptan, hidrogen sulfurat etc.)-biogazul.

CERINTE CONSTRUCTIVE

Cerinte impuse terenului de fundare si impermeabilizarii bazei depozitului

Cerintele impuse terenului de fundare si impermeabilizarii bazei depozitului se pot imparti intrei categorii:

-cerinte privind proprietatile fizice

-cerinte privind propietatile chimice

-cerinte de ordin biologic

Reglementari tehnice conexe

La aplicarea prezentului Normativ tehnic se au in vedere urmatoarele reglementari tehnice:

-Legea 10/1995 Lege privind calitatea in constructii

-GT 035/2002 Ghid privind modul de intocmire si verificare a documentatiilor geotehnice pentru constructii

-NT 074/2002 Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare

-NP 075/2002 Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii

-STAS 3950-81 Geotehnica .Terminologie, simboluri si unitati de masura

-STAS 1242/3-87 Cercetari prin sondaje deschise

-STAS 1242/4-85 Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi

-STAS 1245/5-88 Cercetarea terenului prin penetrare dinamica standard in foraj

-STAS 1243-88 Clasificarea si identificarea pamanturilor

-STAS 7107/1-76 Determinarea materiilor organice

-STAS7107/3-74 Determinarea continutului in carbonati

-STAS 1913/1-82 Determinarea umiditatii

-STAS 1913/2-76 Determinarea densitatii scheletului pamanturilor

Cerinte privind proprietatile fizice

Omogenizarea terenului de fundare

Materialul din care este constituit terenul de fundare trebuie sa fie omogen.Terenul de fundare este investigat in prealabil prin studii de teren si determinari geotehnice de laborator, in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.

Capacitatea portanta si stabiliatea terenului de fundare

Terenului de fundare trebuie sa fie stabil .Calculul terenului de fundare se face tinand cont de reglementarile tehnice in vigoare si in concordanta cu:

-STAS 3300/1-85 Principii generale de calcul

-STAS 3300/2-85 Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

Stabilitatea terenului de fundare si a taluzelor se calculeaza de catre proiectanti luand in considerare incarcaturile date de grosimea finala a stratului de deseuri depozitate si sarcina provenita din acoperirea finala a depozitului.

Pozitia panzei freatice in amplasamentul depozitului

Distanta dintre nivelul hidrostatic cel mai ridicat al apei subterane si cel mai jos punct al suprafetei in ferioare a stratului de izolare a bazeri depozitului, nu trebuie sa fie mai mica de 1, 00m.

Tasarile rezultate din incarcaturea data de corpul deseurilor precum si capilaritatea pamanturilor ce constituie terenul de fundare, trebuie sa fie luate in considerare.

Cerinte privind chimismul terenului de fundare

Continutul de carbonati pentru materialul argilos ce constituie barierele geologice , (naturala si construita ) a depozitului trebuie sa fie mai mic de 10%(masa).

Continutul de materii organice penru materialul argilos ce constituie bariera geologica , (naturala si construita), a depozitului trebuie sa fie mai mic de 5 % (masa).

Cerinte de ordin biologic

Este necesar a se lua masuri de protectie a barierelor construite, impotriva eventualelor degradari produse de actiunea radacinilor plantelor, animalelor si microorganismelor .Protectia impotriva animaleleor rozatoare se face prin acoperirea barierelor cu un strat de pietris grosier

Mineralogia terenului de fundare

Bariera naturala geologica, precum si cea construita prin compactarea in straturi succesive a materialelor, trebuie sa fie construita din pamanturi cu continut de argila dupa cum urmeaza :

-bariera naturala :continut de minimum 15% (masa) minerale argiloase cu d<0, 002 mm

-bariera construita :continut de minimum 20% (masa) minerale argiloase cu d<0, 002 mm

Atat bariera naturala cat si cea construita, trebuie sa aiba un continut de maximum 40% (masa) nisip si pietris cu diametrul particulelor cuprins intre 0, 06 si 63 mm.

Argila trebuie sa contina, in proportie mai mare de 10%, minerale cu potential ridicat de retinere a particulelor poluante din levigat si cu capacitate mare de umflare (cum sunt mineralele smectice -illit, montmorilonit).