Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


MASURI DE COMBATERE A POLUARII APELOR SUBTERANE

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Armonizarea legislatiei de mediu (Acquis-ul comunitar de mediu)
Ploile acide: descriere, cauze, efecte, efecte in lant
EVOLUTIA CALITATII COMPONENTELOR DE MEDIU INVESTIGATE IN CELE DOUA CAMPANII (VARA TOAMNA) IN SECTIUNILE DE CONTROL ANALIZATE
Poluarea apei - Clasificarea poluantilor, Consecintele poluarii
REZIDUURI SOLIDE SI LICHIDE
POSIBILITATI DE MODELARE SI OPTIMIZARE A UNOR CORELATII DE NATURA ECONOLOGICA
Metodologia de caracterizare a deseurilor radioactive
Modalitati de protectie a mediului in prezent si viitor
STAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE DIN BUCURESTI
Caracteristicile demografice ale ecosistemelor umane

TERMENI importanti pentru acest document

: cai de combatere a poluarii apelor subterane : masuri de combatere a poluarii apelor subterane : care sunt masurile de combatere si masurile de prevenire a poluarii cu pesticide : articol de presa despre masuri de prevenire a poluarii apei :

MASURI DE COMBATERE A POLUARII APELOR SUBTERANE

Masurile de combatere a poluarii apelor subterane, dupa producerea acesteia, sunt deosebit de importante in actiunea de protectia mediului. Daca masurile de prevenire se realizeaza in timp in si conformitate cu prevederile planurilor de protectie, masurile de combatere trebuie realizate rapid si de multe ori prin procedee improvizate de la caz la caz.

Masurile de combatere ar putea fi clasificate in: curente si accidentale.

Masurile curente care trebuie luate pentru combatere sunt de cele mai multe ori prevazute in planurile de interventie. Astfel spre exemplu in cazul:

1)            Observarii unor pierderi in conducte, acestea sunt reparate de echipe de intretinere, in conformitate cu planurile de interventie.

2)            Constatarii unor poluantii in puturile de observatie a terenurilor irigate cu ape uzate sau in zonele unde s-au folosit pesticide; masurile de combatere trebuie sa aiba in vedere modul in care au fost respectate normele de irigare, de folosire a pesticidelor etc.

3)            Poluarii stratului acvifer sub o platforma industriala, de exemplu, datorita pierderilor la unele rezervoare de inmagazinare, dupa inchiderea punctelor de unde se produc pierderi, stratul acvifer poate fi redus la normal (daca nu a fost prea poluat) prin spalare hidraulica.

Masurile de combatere a poluarilor clasificate mai inainte ca accidentele vor constitui, indeosebi, preocuparea tratarii lor in continuare.

1. PLANURI DE INTERVENTIE PENTRU COMBATEREA POLUARII APELOR SUBTERANE

Planurile e interventie constituie, prin prevederile lor, un mijloc eficient de prevenire si combatere a poluarii apelor subterane, ca de altfel si a celor de suprafata. In aceste planuri sunt prevazute masuri concrete,aferente diferitelor constructii si instalatii, in vederea evitarii pericolului poluarii, in acelasi timp fiind inscrise si masurile care trebuie luate daca, accedental s-a produs poluarea.

In S.U.A., in problemele de poluare exista un plan national aplicabil in special cailor navigabile si marilor lacuri. Acest plan prevede sarcinile organelor punlice si metodelor de lupta contra poluarii.S-a studiat chiar posibilitatea crearii unui organism unic, care sa aiba ca sarcina informarea rapida a publicului prin radio, televiziune, presa etc., in caz de accidente si mobilizarea tuturor cetatenilor pentru a actiona in vederea combaterii poluarii.

In Franta, Germania, Elvetia, etc., in caz de accidente politia si pompieri iau primele masuri de combatere a poluarii; paralel si organele insarcinate cu supravegherea bazinelor de apa actioneaza in conformitate cu planurile de interventie.

In Germania pompieri sunt prevazuti cu vehicule, utilaje, materiale etc., pentru colectarea, in special a pierderilor de produse petroliere; brigazi speciale actioneaza in zona captarilor de apa, care sunt in mod deosebit amenintate.

In Marea Britanie, masurile de interventie sunt codificate si fac obiectul unei publicatii a Institutului de Petrol; sunt prevazute aici, in mod succint, metodele tipice de combatere a poluarii cu hidrocarburi, precum si cu alte substante chimice folosite in industria petrochimica. Pentru antrenarea personalului se simuleaza accidente.

In numeroase tari, intreprinderile din industria petroliera, de la care provin cele mai grave accidente de poluare a apelor subterane, poseda echipamentul necesar pentru interventia in caz de nevoie; de asemenea au in stoc materiale adsorbante pentru colectarea pierderilor de petrol, materiale pentru constructia unor baraje, pe apa sau pe uscat, in scopul impiedicarii poluarii etc.

2. MASURI DE COMBATERE A POLUARII APELOR SUBTERANE CA URMARE A DEFECTIUNILOR DE CONDUCTE

Ca prima masira de combatere a poluarii, in cazul spargerii unei conducte, este oprirea circulatiei lichidului prin aceasta ti colectarea de urgenta a pierderilor; repararea mai mult sau mai putin urgenta a conductei este o problema a beneficiarului.

Pentru conductele magistrale de transport a titeiului, sunt formate echipe de 6 8 muncitori pe un schimb, care dispun de mijloace de transport si echipament corespunzator pentru interventii urgente.

Colectarea pierderilor se face in primul rand cu ajutorul matrialelor adsorbante; daca cantitatea de lichid pierdut este mai mare , se executa diguri de pamant, constituind eventual un fel de incinta, care impiedica raspandirea lichidului poluant si usureaza colectarea lui.

Dintre substantele poluante nedegradabile care pot ajunge in apa subterana, produsele petroliere si lichidele toxice ajung in stratul acvifer intr-un timp mult mai scurt in comparatie cu alti poluanti ( de exemplu cu deseuri).

Daca substantele poluante au fost observate inainte de a incepe sa se infiltreze in sol, substantele adsorbante pot opri impurificarea stratului acvifer.

Substantele adsorbante trebuie sa aiba: putere mare de adsorbtie pentru un numar cat mai amre de poluanti; capacitate mica de adsorbtie a apei; durata cat mai lunga de flotatie; sensibilitate moderata la compresiune mecanica; posibilitati bune de manipulare a stratului imbibat cu substantele impurificatoare.

Substantele adsorbante sunt de mai multe tipuri: naturale (plante acvatice,fan si paie, produse pe baza de lemn, turba) , minerale (piatra ponce, scorie bazaltica) , carbonoase (grafit, carbuni), produse pe baza de cauciuc, materiale plastice (polistiren, poliester,poliuretan), deseuri industriale (fibre de celuloza, fibre de lana, fibre de bumbac, fibre artificiale).

Substantele adsorbante impreuna cu cle poluante colectate sunt de obicei, arse sau depozitate in depresiuni.

Daca poluantii au ajuns in stratul acvifer, operatia de curatire a acestuia este mai usoara daca poluantul este o hidrocarbura, deoarece acesta pluteste la suprafata apei subterane.

O prima posibilitate de indepartare a poluantului patruns in apa subterana consta in excavarea pamantului pe suprefata poluanta, pana la strtul acvifer si apoi pomparea apei subterane poluate pana la completa eliminare a poluantului. Daca timpul de la patrunderea poluantului pana la momentul excavarii a fost mai mare si apa subterana a antrenat poluantul pe distante mari, procedeul nu mai este eficace deoarece devine costisitor. In asemenea situatii si in cazul cantitatilor mari de hidrocarburi infiltrate in apa subterana, daca viscozitatea lichidului poluant nu este prea mare , o buna parte din acesta poate fi evacuat prin puturi de captare. Aceste puturi se aseaza in aval fata de curentul subteran si de zona de infiltrare a hidreocarburilor, astfel incat sa acopere intreaga latime a zonei poluante. Prin pompare apa subterana poluata eset evacuata. Introducerea de apa in amonte de aceste puturi poate conduce la crearea unei pante mai mari a curentului subteran si prin acesta o curgere mai rapida a poluantului spre puturi de captare. Datorita faptului ca dilatia este mai mare si deci si cantitatea de apa introdusa in amonte este mare, procedeul poate deveni foarte costisitor.

Daca latimea zonei poluante este ami amre, apa subterana poluata poate fi captata printr-un dren asezat perpendicular pe direcsia de curgere a apei subterane.

Problema cea mai dificila in cadrul procedeelor descrise mai inainte consta in cunoasterea momentului in care trebuie intrerupta pomparea; unle indicatii ar putea rezulta din compararea cantitatii de produs pierdut si evacuat pe care o are apa subterana din zona poluata (alimentarea cu apa potabila, industriala, irigatii etc.).

Lichidul poluat evacuat din puturi trebuie dirijat cu grija in depozite care nu vin in contact cu apa subterana, uneori epurat (substantele utili fiind recuperate) transportat cu cisterne la distante mari si depozitat in locuri unde nu exista pericol de poluare a apei subterane freatice sau a solului etc.

3. MASURI DE COMBATERE A POLUARII APELOR SUBTERANE CA URMARE A DEFECSIUNILOR LA REZERVOR

Pierderile la rezervoarele subterane si supraterane pot uneori conduce la prejudicii mai importante in comparatie cu cele de la conducte. La rezervoarele supraterane pierderile normale sunt mai usor de sesizat, datorita masurilor de prevenire; la cele subterane chiar pierderile normale sunt greu de detectat. Fie intr-un caz, fie in celalalt, daca pierderile nu pot fi recuperate cu adsorbite pentru a impiedica poluarea apei subterane in continuare sau daca stabilirea punctului sau zonelor unde se produc fisuri este dificila, este necesar chiar dezafectarea rezervorului si luarea de masuri similare celor descrise. In orice caz inainte de a ajunge la aceasta solutie, cercetarile hidrogrologice trebuie sa preceada luarea unei astfel de masuri.

MASURI DE COMBATERE A POLUARII APELOR SUBTERANE CA URMARE A POLUARII REZULTATE DE LA DEPOZITELE DE REZIDURI, MATERII PRIME

Daca se iau toate masurile de prevenire mentionate la sub capitolul 3 alegerea unui amplasament corespunzator, ingradirea spatiului destinat depozitului, veridicarea naturi materialelor depozitate etc. pericolul poluarii apelor subterane este prectic indepartat.

Daca totusi se constata ca apa subterana a fost poluata, masura cea mai indicata este dezafectarea depozitului si depoluarea zonei dupa indicatiile date anterior. Deoarece insa depoluarea in conditiile mentionate poate conduce la cheltuieli importante, o analiza tehnico economica trebuie sa justifice solutia adoptata; in cazul unei captari de apa subterana, mutarea amplasamentului captarii poate fi avantajoasa mai ales daca acesta are si o vechime mare.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1043
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved