Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


MEDIUL INCONJURATOR – PROBLEMA FUNDAMENTALA A LUMII CONTEMPORANE

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ETAPELE PREMERGATOARE PROCESULUI DE RECICLARE
Poluarea data de Automobile
Legea interiorizarii influentelor si actiunii exterioare
Particularitatile comunei Galanesti
ECOLOGIA COMUNITATILOR
PRINCIPALELE PROCESE, FENOMENE, CARE GENEREAZA CRIZE GLOBALE PE PAMANT
COOPERAREA INTERNATIONALA IN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI (PM)
STRATEGII SI POLITICI PRIVIND PROTECTIA ATMOSFEREI
PRODUSE SECUNDARE, APE UZATE, POLUAREA MEDIULUI
MONITORINGUL MEDIULUI

TERMENI importanti pentru acest document

: problemele fundamentale ale lumii contemporane : probleme fundamentale ale lumii contemporane : Probleme fundamentale ale lumii contemporane generate de exploatarea acestor resurse : autoevaluarea calitatii mediu pentru peisaje :

MEDIUL INCONJURATOR – PROBLEMA FUNDAMENTALA A LUMII CONTEMPORANE

Continut:

1.1.Mediul inconjurator – aspecte generale

1.2.Factorii geoecologici – aspecte generale

1.3.Geosistemul, ecosistemul si peisajul geografic

1.4.Tipuri de medii geografice

1.5.Tipurile de peisaje geografice

1.6.Hazarduri naturale si antropice                                

1.7.Despaduririle, desertificarea si poluarea – efecte ale activitatilor umane asupra mediului

1.8.Protectia, conservarea si ocrotirea mediului

1.9.Managementul mediului inconjurator

Evaluare

Obiective:

Prezentarea elementelor mediului inconjurator

Localizarea spatiala a elementelor mediului

• Explicarea interactiunii dintre societatea umana si mediul ei de viata

1.1.Mediul inconjurator – aspecte generale

Elemente introductive

Geografia este o stiinta complexa care are ca obiect de studiu mediul geografic, pe care il cerceteaza din punctul de vedere al alcatuirii, structurii, genezei, evolutiei, functionarii si organizarii ierarhice (la nivel local, regional, zonal, global).

Mediul inconjurator reprezinta totalitatea elementelor, proceselor si fenomenelor naturale (relief, clima, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri), precum si a celor introduse de om (asezari omenesti, obiective si activitati economice, sisteme de transporturi etc.) ce caracterizeaza un anumit teritoriu (indiferent de intinderea lui) si in care isi desfasoara activitatea  societatea omeneasca.

Termenul de ENVIRONMENT este sinonim cu MEDIUL INCONJURATOR.

Partile componente ale mediul inconjurator sunt: - atmosfera

                                                                                 -litosfera

                                                                                 -hidrosfera

                                                                                 -biosfera

                                                                                 -pedosfera

                                                                                 -antroposfera

Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din relief, apa, aer, sol, vietuitoare, inclusiv omul cu activitatile sale intre care s-au statornicit relatii multiple de natura spatiala, temporala, cauzala, evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje.

Mediul de viata reprezinta acea parte a „naturii” care ofera sansa organism ului viu sa se dezvolte. Elementele naturale  (fizice, chimice, biologice), precum si omul, care actioneaza asupra organismelor se numesc factori de mediu sau factori ecologici.

Relatii intre elementele mediului

            Intre diferitele elemente si parti componente ale mediului inconjurator, intre diferitele procese si fenomene care le caracterizeaza (fiecare considerate ca sisteme componente ale mediului inconjurator) exista relatii de interactiune.

            Exista mai multe tipuri de relatii, in functie de un anumit sistem de referinta:

                        -relatii spatiale

                        -relatii temporale

                        -relatii de conditionare

            Relatiile spatiale se refera la elemente, procese si fenomene care exista in mod simultan pe un anumit spatiu. Sub raportul mediului inconjurator, elementul determinant al relatiilor spatiale il reprezinta zonalitatea geografica.

            Relatiile temporale pun in evidenta o anumita succesiune in timp a fenomenelor produse in mediul inconjurator. Succesiunea fenomenelor si relatiilor temporale care exista intre acestea sunt foarte evidente in cazul circuitului apei in natura, al proceselor geomorfologice terestre (eroziune-transport-acumulare), al circuitelor biogeochimice, al relatiilor trofice din ecosisteme.

            Relatiile de conditionare permit stabilirea unui raport intre elementul determinant (denumit cauza) si produsul sau (denumit efect).

            Exista, de asemenea, mai multe tipuri de relatii, in functie de scara (dimensiunea la care se exercita, cele mai importante fiind relatiile majore, care au un caracter fundamental (fiind relatii fundamentale) si se desfasoara la scara planetara.

1.2.Factorii geoecologici – aspecte generale

            Factorii geoecologici sunt acei factori care determina si influenteaza caracteristicile mediului inconjurator.

            Mediul natural este alcatuit din doua tipuri de elemente:

                        -elemente abiotice (anorganice)

                        -elemente biotice (organice)

            Aceste doua tipuri de elemente sunt capabile sa se influenteze reciproc.

            Componentii nevii ai mediului si conditiile generate de acestia se numesc factori abiotici, grupati in: -factori climatici

     -factori edafici

     -factori orografici

            Componentii vii alcatuiesc factorii biotici, care includ toate organismele coexistente prin relatii de interdependenta si reciprocitate. Conexiunile dintre factorii biotici si factorii abiotici se stabilesc prin intermediul metabolismului.

            Un factor geoecologic aparte si cu infleunte importante este omul, care intervine pentru a-si satisface necesitatile vitale (hrana, imbracaminte).

Factorii abiotici

Factorii climatici: lumina, temperatura, umiditatea, precipitatiile, vantul. Distributia lor variaza in raport cu pozitia pe Glob, altitudinea si configuratia regiunii date.

Factorii edafici

Prin factor edafic se intelege un complex de influente si de actiuni stabilite intre organisme si proprietatile fizico-chimice ale solului.

Factorii orografici (geomorfologici) includ formele de relief, altitudinea, expozitia versantilor si gradul de inclinare a pantelor.

Factorii biotici sunt reprezentati de totalitatea vietuitoarelor care traiesc intr-un ecosistem si de relatiile dintre acestea. Interactiunile dintre organisme pot fi defavorabile (competitie) sau favorabile (cooperare).

Omul si activitatea antropica

Activitatile umane sunt reprezentate prin despaduriri, utilizarea variata a terenurilor, distrugerea unor specii de animale prin vanatoare si introducerea in unele ecosisteme a unor specii noi.

Prin amploarea modificarilor provocate vegetatiei si faunei, omul a determinat schimbari importante in structura mediului inconjurator, suprafete intinse ale Terrei pierzandu-si in totalitate caracterul natural.

1.3.Geosistemul, ecosistemul si peisajul geografic

Geosistemul

Este termenul tot mai des folosit pentru denumirea obiectului de studiu al Geografiei, adica a mediului geografic. Reprezinta acel spatiu situat la interferenta componentelor de baza ale mediului inconjurator, caracterizat printr-o anumita coeziune interna (care ii asigura caracterul de „sistem”) a fluxurilor de materie, de energie si de informatie.

Geosistemul este un concept general, care se refera la ideea de interactiune intre elementele, fenomenele si procesele naturale care caracterizeaza suprafata terestra.

In realitate exista mai multe interactiuni cu un caracter global si, din acest punct de vedere, se poate aprecia ca exista mai multe geosisteme, cu un anumit caracter partial.

Aceste geosisteme majore sunt urmatoarele: energia solara-atmosfera, atmosfera-sistem climatic, circulatia atmosferei, interactiunea atmosfera-ocean, interactiunea Pamant-atmosfera, pamant-hidrosfera, solul, biomurile si ecosistemele.

Prin comparatie cu geosistemul, ecosistemul pune accent pe elementele vii, in raportul lor cu conditiile in care traiesc.

Ecosistemul este obiectul de studiu al ecologiei (ansamblul dintre biocenoza si ambianta sa abiotica – biotopul).

Peisajul geografic (landschaft) reprezinta expresia vizibila a locurilor (imaginea, privelistea); fiecarui peisaj ii corespunde o „reteta” de combinare a componentelor mediului.

1.4.Tipuri de medii si peisaje geografice pe  Terra

Mediul padurilor ecuatoriale

Mediul din regiunile tropical-umede cu doua anotimpuri

Medii din regiunile tropical-uscate

Medii subtropicale

Mediile din regiunile temperate propriu-zise

Mediile latitudinilor polare

Mediul padurilor ecuatoriale

Desfasurare: se afla de o parte si de alta a Ecuatorului, in medie pana la 5 grade latitudine, cu o extensie deosebita in: America de Sus (bazinul Amazonului, Podisul Guyanelor, nordul Podisului Brazilian), Africa (bazinul fluviului Congo, litoralul Golfului Guineii, estul Madagascarului), Indonezia, Filipine, Malaysia etc., la altitudini de regula pana la 1000 m.

Caracteristicile factorilor de mediu:Climatul are un rol esential, remarcandu-se prin constanta, in timpul anului,  a valorilor temperaturilor (25-280C), umiditatii (peste 85%) si a precipitatiilor (1 000-3 000 mm, cu regim aproape diurn) etc. Caldura si umezeala favorizeaza alterarea chimica. Ca urmare, aici se dezvolta scoarte de alterare, groase, bogate in oxizi de fier si aluminiu, stanci si coloane convexe (capatani de zahar), iar pe raurile mari, praguri pe care se formeaza cascade renumite.

Vegetatia este reprezentata de padurea luxurianta, care imprima caracteristica esentiala a peisajului. Cunoscuta sub numele de selvas, hylaea, bosanes etc., padurea are o distributie etajata a elementelor vegetale si arbori si arbusti cu valoare economica (arborele de cauciuc, arborele de cafea, arborele de cacao, palmierul de vin, de ulei, acaju, abanasul, palisandrul, mango, arborele de scortisoara, bambusul etc.).

Mediul si peisajele din regiunile tropical-umede cu doua anotimpuri

Desfasurare: intre 5 si 20 de grade latitudine  (America Centrala, estul Braziliei, India, Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei si o mare parte din Africa Centrala, de la Oceanul Atlantic la Oceanul Indian), dar regional poate ajunge si la 30-35 de grade  (Argentina, sudul Africii); cuprinde regiuni de campie,  podisuri, lanturi de munti nu prea inalti, in care prisajul se impune fie prin paduri, fie prin formatiuni ierboase.

Caracteristicile factorilor de mediu: specificul climatic  - succesiunea unui sezon cald si ploios (temperaturi de 20-250C, peste 70% din precipitatiile anuale, de 1 000-1 500 mm, umezeala bogata, de 75%) cu altul cald si secetos (temperaturi de 10-200C, precipitatii rare, sub forma de averse), inegale ca durata, ceea ce se rasfrange in evolutia peisajului.

Solurile au acumulari bogate de oxizi de fier, aluminiu (culoarea roscata sau violacee) sau de argila (culoarea negricioasa) si, fertilitate scazuta. Raurile au debite foarte mari (revarsari si inundatii) in sezonul ploios, si debite mici (raurile mici seaca) in sezonul uscate. Se inregistreaza alterari chimice, spalare in suprafata, alunecari de teren in lunile cu intensa umezeala si torentialitate la aversele din perioadele secetoase.

Tipuri de peisaje: peisajul padurilor tropicale care isi pastreaza frunzele, peisajul padurilor cu frunze cazatoare, .peisajul padurilor musonice, peisajul de savana, peisaje antropizate

Medii si peisaje din regiunile tropical-uscate

Desfasurare: ocupa suprafete foarte mari intre 15 si 25 de grade latitudine, uneori pana la 30 de grade (in nordul Africii, de la Atlantic si pana la Marea Rosie, apoi in Peninsula Arabia, Irak, Iran, o buna parte din Pakistan, India si Podisul Mexican; in sudul Africii, in Kalahari, in America de Sud, in Atacama, centrul si estul Australiei). Predomina regiunile joase de campie si de podisuri; se adauga unele masive  muntoase (in Africa, in Iran, Afganistan).

Caracteristicile factorilor de mediu depind de climatul cald si uscat cu mari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200 mm, cu o distributie neuniforma.

Vegetatia aproape ca lipseste, speciile de plante prezentand multe adaptari.

La fel de saraca este fauna, care are o activitate nocturna.

Majoritatea vailor sunt seci; raurile ce coboara din munti isi pierd rapid apa prin evaporare si infiltrare. Numai raurile foarte mari (Nil, Senegal, Murray), cu izvoare in regiuni cu precipitatii bogate, pot traversa desertul, ajungand in ocean sau in unele lacuri.

Specifice sunt intinderile mari de nisip (ergurile sahariene), campurile de pietre (hamade), munti cu versanti abrupti si poale de grohotis, varfurile ascutie izolate etc. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente, care transporta particule fine pe distante mari.

Tipuri de medii si peisaje: -deserturile propriu-zise

                                           -semideserturile

                                           -muntii din regiunile desertice

                                           -oazele (panza de apa se afla la mica adancime)

Medii subtropicale

Desfasurare:  sunt concentrate la latitudini de 30-40 grade, mai ales in jurul Marii Mediterane, in vestul S.U.A., in Chile, Africa de Sud si in sudul Australiei, regiuni intens populate.

Caracteristicile factorilor de mediu sunt influentate de specificul climatului si de presiunea antropica indelungata.

Climatul are un sezon de vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de 20-250C) cu frecvente mase de aer tropical si unul de iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1 000 mm anuale), racoroasa (temperaturi medii de 5-100C) facilitata de prezenta vanturilor de vest.

Tipuri de peisaj: -peisajul tufarisurior xerofile de tip macquis pe tarmurile de vest ale Mediteranei (cu maslin, stejar de stanca, roscov, palmier pitic), frigana (arbusti teposi in Grecia), garriga (in sudul Frantei, cu stejar, carmaz si rozmarin in Spania, cu palmier pitic in Maroc si Algeria), chiapar (in California), mattora (predominant cactusi, arbusti si arbori, izolat, in Chile), scrub (Australia, cu eucalipti pitici si accacii)

                             -peisajele spatiului montan-litoral

                             -peisajul subtropical montan de altitudine

                             -peisajul campiilor piemontane

Mediile din regiunile temperate propriu-zise

Desfasurare: intre 40 si 60 de grade latitudine, mai ales in continentele din emisfera nordica.

Mediul temperat-oceanic se afla in spatiile continentale vecine oceanelor, la latitudini de 40-55 de grade avand o dezvoltare mai mare in regiunile de campie si dealuri (in Europa de Vest) si mai restransa in dreptul lanturilor de munti (Cordilieri, Anzi), care constituie bariere in calea maselor de aer. In Europa si America, clima blanda cu veri racoroase si ierni placute (circa 800 – 1 000 mm precipitatii) asigura o vegetatie bogata (paduri de foioase in care fagul, carpenul, gorunul predomina, pe soluri fertile). In estul Asiei, vara, circulatia maselor de aer dinspre ocean da precipitatii bogate, iar iarna cea dinspre continent da aer uscat si rece.

Medii temperat-continentale. Se desfasoara in partile centrale ale continentelor, la distante mai mari in raport cu oceanele , fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati, Caucaz, Himalaya, cele din Extremul Orient etc.) care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic. Cea mai mare desfasurare o au din estul Romaniei si pana in vestul Chinei, apoi in America de Nord (podisurile din centrul S.U.A. si al Canadei) si America de Sud (Argentina).

Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer continental, polar si arctic, precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare a secetei in sectoarele centrale ale continentelor sau in cele incadrate de munti inalti.

Se pot diferentia trei subtipuri de mediu care impun peisaje aparte:

                        -mediul semiarid cu peisaje de stepa si silvostepa (se afla in vecinatatea padurilor de foioase, unde mai ajung slabe influente oceanice)

                        -mediul arid temperat (reflectat de peisajul deserturilor din Asia Centrala, China, Mongolia si Marele  Bazin din S.U.A.)

                        -mediul temperat rece (se afla la latitudini de 50-60 de grade si apartine unor fasii de trecere la regiunile subpolare (in nordul Americii de Nord, din Scandinavia pana in Siberia).

Mediile latitudinilor polare

Desfasurare si caracteristici: exista in nordul Canadei, Alaska, Groenlanda, extremitatea nordica a Eurasiei si insulele arctice, Antarctica – regiuni cu climat foarte rece, zapezi persistente si gheata.

Mediul subpolar (de tundra), prezent in extremitatile continentului nordic. Se caracterizeaza printr-un climat cu  sezon de iarna foarte rece (temperaturi sub -300C, zapada, vanturi intense) si unul de vara cand temperaturile se pot ridica la 100C, producand topirea partiala a zapezii; precipitatii reduse (sub 400 mm), care cad frecvent la schimbarea anotimpurilor.

Peisajul de tundra este dominat de ierburi, muschi, licheni, mesteceni pitici, salcii pitice, merisori, afini etc.

Mediul polar glaciar se afla in Groenlanda, in insulele din Oceanul Arctic si in Antarctica, fiind cel mai rece de pe Pamant. Temperaturile medii lunare sunt negative, valorile cele mai scazute fiind inregistrate  la statia Vostok (-88,30C) in Antarctica; doar in sezonul de vara, in unele zile, temperaturile devin pozitive, provocand o slaba topire a zapezii. Precipitatiile sunt numai sub forma de zapada, care prin tasare se transforma in mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda grosimi de peste 2000 m.

1.5.Hazarduri naturale si antropice

Hazardurile reprezinta fenomenele intamplatoare, accidentale, care au efecte negative.

Clasificarea hazardurilor:

Hazardurile pot fi clasficate in functie de mai multe criterii, cum sunt:

            -modul de formare (geneza)

            -durata de manifestare

            -arealul afectat

            -numarul victimelor

            -complexitatea fenomenelor etc.

In functie de geneza, se disting doua mari categorii:

                        -hazarduri naturale:

                                    -endogene

                                    -exogene

-hazarduri antropice

            In functie de durata de manifestare:

                                    -hazarduri rapide

                                    -hazarduri lente

            In functie de suprafata afectata:

                                    -hazarduri globale sistemice

                                    -hazarduri cu efecte regionale

                                    -hazarduri regionale

                                    -hazarduri locale si punctuale

            In functie de marimea efectelor:

                                    -hazarduri cu efecte reduse

                                    -hazarduri cu efecte severe

                                    -dezastre (catastrofe).

Hazardurile naturale endogene:

                        -Cutremurele de pamant

                        -Eruptiile vulcanice

Cutremurele de pamant sunt miscari bruste ale scoartei terestre care dau trepidatii cu un impact puternic asupra eszarilor. Anual se produc pe Glob peste 1 milion de cutremure, dar numai o mica parte dintre acestea pot fi considerate hazarduri.

Cele mai numeroase si puternice cutremure se produc in lungul contactului dintre placile tectonice (zonele de subductie).

Undele seismice pot sa declanseze alunecari, prabusiri, aparitia sau reactivarea unor falii, formarea unor valuri uriase numite tsunami.

In tara noastra cele mai puternice cutremure se inregistreaza  in regiunea seismica Vrancea. Alte regiuni seismice  sunt in Banat, in nord-vestul tarii, in Transilvania etc.

Eruptiile vulcanice sunt hazarduri endogene legate de energiile acumulate in rezervoarele subterane de materie topita ce determina ascensiunea acesteia la suprafata unde da lave, cenusa vulcanica, fragmente de roca si gaze fierbinti etc.

            Cei mai numerosi si periculosi vulcani activi de pe Terra sunt situati in zonele de subductie din jurul Oceanului Pacific („Centura de Foc a Pacificului”) si de-a lungul riftului din Oceanul Atlantic si din partea de est a Africii. Exista si vulcani localizati in interiorul placilor tectonice, in locurile in care scoarta terestra este subtire (Insulele Hawaii).

            Vulcanii activi prezinta un pericol permanent pentru localitatile din apropiere, pentru caile de comunicatie si terenurile agricole de pe versantii acestora (Insula Martinica, Indonezia, Hawaii).

Hazardurile naturale exogene:

                        -Hazarduri geomorfologice

-Hazarduri climatice si hidrologice

                        -Hazarduri oceanografice

                        -Hazarduri biologice

Hazardurile geomorfologice – cuprind procese care produc degradarea terenurilor, distrugerea solurilor si transformarea unor suprafete intinse in terenuri neproductive sau slab productive si, uneori, victime omenesti.

            Alunecarile reprezinta procese de miscare ale unor mase de pamant sub actiunea gravitatiei, in lungul unor suprafete cu plasticitate ridicata prin imbibare cu apa.  In tara noastra cele mai intinse areale cu alunecari se intalnesc in Subcarpati, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Podisul Getic, Podisul Moldovei si in flisul Carpatilor Orientali.

            Prabusirile sunt deplasari rapide ale maselor de roci pe versantii abrupti prin cadere libera, rostogolire etc. Se produc in regiunile temperate, subpolare si etajele inalte din munti la inceputul primaverii (alternante frecvente ale inghetului si dezghetului). Local se constata si pe versantii muntilor din regiunile desertice sau pe falezele inalte. Ca urmare prabusirile reprezinta un factor de risc pentru localitatile si caile de comunicatie din aceste regiuni (de exemplu defileele Oltului, Jiului, in 2005 si 2006).

            Curgerile de noroi si grohotisuri se produc in urma imbibarii cu apa a depozitelor de materiale de pe versantii cu panta mare despaduriti, mai ales din regiunile montane si deluroase.

            Avalansele sunt hazarduri naturale care reprezinta un pericol pentru populatia montana si pentru turisti. Provoaca distrugerea vegetatiei pe suprafata pe care se produc si, uneori, victime omenesti.

Hazardurile climatice si hidrologice sunt legate de procese care se produc in atmosfera si in apa si care sunt insotite de pagube materiale, peirderi de vieti si chiar modificari in peisaj. Intre acestea se inscriu:

                        -ciclonii tropicali

                        -tornadele

                        -seceta

                        -inundatiile

            Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, dezvoltate intre 5 si 15 grade latitudine nordica si sudica, ce au viteze ale vantului de peste 118 km/h. Sunt numite „uragan” (hurricane) in Oceanul Atlantic, „taifun” in Oceanul Pacific si „ciclon tropical” in Oceanul Indian si pe coastele Australiei.

            Tornadele sunt vanturi ce au un caracter turbionar si care se produc pe continente intre 20 si 60 de grade latitudine nordica si sudica (exemplu in S.U.A.).

            Seceta este un fenomen de durata fiind caracterizat prin lipsa precipitatiilor.

            Inundatiile se produc in luncile raurilor la debite foarte mari.

Hazardurile oceanografice cuprind hazardurile care afecteaza litoralul continentelor si insulele. Intre acestea se inscriu:

            Valurile de peste 10 m inaltime produse de furtuni, care sunt periculoase pentru navigatie, pentru localitatile de pe tarm si platformele petroliere (Marea Nordului).

            Tsunami sunt valuri uriase („valuri de port”) produse de cutremurele puternice, eruptiile vulcanice si alunecari submarine de proportii. Sunt frecvente in Oceanul Pacific, dar uneori si in Oceanul Indian, Oceanul Atlantic si in Marea Mediterana.

            El Niño este un fenomen complex care se manifesta prin incalzirea anormala, la suprafata, a apelor Oceanului Pacific, care se deplaseaza dinspre partea vestica spre partea estica a lui sub impulsul unor mase de aer calde. Produc pe litoral secete, furtuni violente, inundatii si cicloane puternice.

            La Niña rezulta in sectorul central-estic al Oceanului Pacific in urma racirii apei (vanturile de est imping cantitati mari de apa calda de la suprafata oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de o apa mai rece provenind din adincuri). Ca urmare, se realizeaza o circulatie musonica a aerului dinspre ocean spre uscat ce provoaca ploi puternice in India, Indochina, Australia.

Hazardurile biologice

Intre acestea se inscriu: epidemiile, invaziile de insecte (in special lacuste), incendiile naturale.

Hazardurile antropice:

                        -Hazarduri industriale

                        -Hazarduri legate de transporturi

                        -Degradarea accelerata a terenurilor

                        -Accidente nucleare

                        -Razboaiele si impactul lor asupra societatii si mediului

                  -Hazardurile industriale sunt cunoscute si sub numele de hazarduri tehnologice (impreuna cu cele legate de transporturi) si cuprind o gama larga de accidente legate de activitatile industriale, cum sunt: exploziile, in cendiile, scurgerile de substante toxice, poluarea accidentala legata de activitatile miniere etc.

                  Aceste accidente sunt mai frecvente in cadrul industriei chimice si afecteaza de mai multe ori asezarile si populatia aflate in imprejurimi prin emisiile de substanse in procesul de productie si prin cantitatile mari de deseuri care afecteaza solul, apa si aerul. Activitatile din industria chimica sunt extrem de periculoase, deoarece se folosesc temperaturi ridicate si presiuni mari.

-Hazardurile legate de transporturi

Transportul este un domeniu esential al dezvoltarii economice fiind, in acelasi timp, o activitate care implica existenta un or riscuri variate pentru societate si pentru mediu.

Astfel, activitatile legate de transporturi, in special cele rutiere si aeriene, genereaza 25% din emisiile de dioxid de carbon si o poluare a atmosferei prin emisii de dioxid de sulf (11%), de oxid de azot (76%) si prin diferiti compusi volatili.

-Degradarea accelerata a terenurilor

Cu exceptia terenurilor acoperite de gheata, a unor creste si platouri alpine izolate si a unor suprafete cu paduri tropicale, toate celelalte terenuri sunt transformate intr-o masura mai mare sau mai mica de activitatile umane.

Modificarea utilizarii terenurilor in ultimii 150 de ani a determinat eliberarea in atmosfera a unei cantitati de CO2 egala cu arderea combustibililor fosili. Aceste cantitati au contribuit la incalzirea Terrei prin efectul de sera.

Tipuri de degradare: eroziune si acumulare prin apa, eroziune si acumulare eoliana, degradare chimica, degradare fizica; cauze: despaduriri, supraexploatarea padurii, suprapasunat, agricultura, activitati industriale.

-Accidentele nucleare sunt produse de raapandirea necontrolata a unor substante radioactive in afara nstalatiilor nucleare si a depozitelor de deseuri radioactive. Aceste substante pot sa iradieze populatia si mediul inconjurator si pot sa produca victime omenesti si pagube materiale.

-Razboaiele si impactul lor asupra societatii si mediului

Razboaiele sunt cele mai grave gazarduri antropogene, care produc pierderi de vieti omenesti, suferinte imense, distrugeri ale obiectivelor economice si o accentuata deteriorare a mediului.

In timpul razboaielor, este frecventa declansarea unor maladii datorita lipsei unor conditii minime de igiena, a unor surse adecvate de hrana si apa si a asistentei medicale corespunzatoare.

Instalatiile militare ocupa 1,5 mil. km2 din suprafata uscatului terestru, o mare parte a acesteia fiind grav poluata, in prezent, cu petrol sau cu diferite substanse chimice.

1.6.Despaduririle, desertificarea si poluarea – efecte ale activitatilor umane asupra mediului

            Actiunile care se petrec in mediul inconjurator duc si la perturbari serioase in evolutia si desfasurarea componentelor biotice, dezechilibre ecologice, afectand viata si habitatul uman. Cauzele ce conduc la crearea de dezechilibre sunt:

                        -extractia si utilizarea irationala a resurselor naturale

                        -dezvoltarea disproportionata a unor ramuri si subramuri economice (metalurgia, exploatarile energetice etc.)

                        -suprapopularea unor teritorii (mai ales in zona temperata)

                        -stocarea de produse ale activitatilor antropice ce constituie elemente perturbatoare in mediu (ex.: deseurile)

                        -despaduriri si desteleniri abuzive

                        -razboaiele si experimentele chimice, nucleare

                        -aplicarea necorespunzatoare de lucrari agrotehnice ce conduc la degradarea solului (inmlastiniri, tasari, saraturari etc.).

            Toate acestea afecteaza calitatea aerului, a apei, a solului, care sunt mai des poluate, influenteaza procesele geomorfologice care dezvolta degradari de proportii, afecteaza desfasurarea normala a vietii pe Terra si provoaca modificari in mediu (despaduriri, desertificare).

            Despaduririle reprezinta actiunea de inlaturare completa a padurilor pe o anumita suprafata de teren, in scopul folosirii materialului lemnos sau pentru ca terenul sa poata dobandi alte utilizari (culturi agricole, pasunat, constructii, cai de comunicatie etc.). Consecintete sunt numeroase – local se creeaza conditii pentru siroire, torenti, alunecari, inundatii, urmate de pierderi materiale si de vietuitoare, iar pe plan regional, modificari ale conditiilor de mediu si ale peisajelor. In ultimele trei secole, fondul forestier mondial a fost redus cu cel putin o jumatate, daca nu chiar cu doua treimi.

            Despaduririle se realizeaza astazi, la fel ca in trecut prin:

                        -ardere intentionata (pentru utilizarea unor terenuri) sau accidentala (prin neglijenta)

                        -taierea padurii pentru consum (lemn de foc) si pentru prelucrare (cherestea, mobila, celuloza, hartie etc.)

                        -efectele eruptiile vulcanice, al inundatiilor sau al uraganelor.

            Impaduririle au efecte favorabile asupra mediului inconjurator (micsorarea vitezei de scurgere a apei de pe versanti reduce eroziunea solului, retinerea unei parti din precipitatii pe frunze si ramuri, incetinirea ritmului de topire a zapezilor etc.).

Crearea barajelor verzi, prin reimpaduriri pe intinderi considerabile (lungimi de ordinul sutelor sau miilor de kilometri si latimi pana la 25-50 km), are ca scop impiedicarea extinderii deserturilor, crearea unui microclimat care permite practicarea culturilor.

Desertificarea este un fenomen complex de degradare a terenurilor in zonele aride si semiaride rezultat din imbinarea reducerii cantitatilor de precipitatii (efect direct al incalzirii climatice globale) cu unele activitati umane. Din cauza desertificarii se produc:

                        -diminuarea rezervelor de apa in sol, in panza freatica si in reteaua de rauri, din cauza unor perioade secetoase indelungate

                        -distrugerea covorului vegetal din cauza secetei prelungite si degradarea solului prin procese de eroziune si de deflatie (solurile se transforma in cruste, salinizate si alcalinizate, iar dunele fixate devin mobile).

Desertificarea este intensificata de presiunea antropica asupra mediului exercitata prin suprapopulare, utilizarea necorespunzatoare a terenurilor, despaduriri, suprapasunat si poluare. Teritoriile cele mai afectate de desertificare  se afla in Africa, in sudul Asiei, in America de Nord, Australia si Europa.

Poluarea are consecinte nocive imediate asupra elementelor de mediu atat la nivel local, cat si global. Sursele care conduc la aceste efecte sunt diverse, unele avand caracter natural, altele (cele mai multe) fiind impuse de activitatile omului.

Sursele naturale:

            -exploziiole solare intense (determina cresterea radiatiei ultraviolete care ajunge pe suprafata terestra daunand vietuitoarelor)

            -aportul de pulberi rezultate din dezintegrarea meteoritilor

            -furtunile de praf impuse de circulatia maselor de aer dinspre tinuturile aride si semiaride, apoi, tornadele, vartejurile

                        -eruptiile vulcanice (in atmosfera si pe sol sunt raspandite in cenusa, bombe vulcanice, lave, diverse gaze)

            -gerurile prelungite si furtunile de zapada

            -alunecari, curgeri noroioase, siroriri, inundatii catastrofale etc.

            -incendierea padurilor sau a pasunilor.

Sursele antropice de poluare a mediului sa-u multiplicat, devenind deosebit de agresive, pe masura dezvoltarii societatii. Diversitatea industriei, a dus, pe langa exploatarea nemiloasa a resurselor de subsol si a celor vegetale, la raspandirea unei multitudini de substante (solide, lichide, gazoase, radioactive etc.), cu grade de nocivitate variate. S-au adaugat introducerea in mediu a numeroase constructii (industriale, portuare, de locuit etc.), crearea unei retele de cai de comunicatie pe care se practica un trafic intens, cu eliminare de reziduuri, dezvoltarea unei agriculturi bazate pe ingrasaminte si diverse substante pentru combaterea daunatorilor. Toate acestea au fost insotite de acumularea de substante poluante, de inmultirea bolilor profesionale, de disconfort si de instalare treptata a unor medii  artificiale, in care omul, cel ce le-a creat, a devenit receptorul cel mai activ al degradarii mediului.

1.7.Protectia, conservarea si ocrotirea mediului

Protectia mediului reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de om pentru pastrarea echilibrului ecologic in limite normale, mentinerea si chiar ameliorarea calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor materiale si spirituale, toate acestea in scopul asigurarii unor conditii de viata si de munca tot mai bune pentru generatiile actuale si viitoare.

Protectia mediului s-a impus ca problema a omenirii, in stransa legatura cu mondializarea  vietii economice, cresterea specatculoasa a productiei mondiale – industriale, a celei agricole,a transporturilor, extinderea relatilor si a schimburilor economice internationale. Acestea sunt corelate cu cresterea exploziva a populatiei, extinderea procesului de urbanizare si de industrializare si, respectiv, cu sporirea cerintelor de energie, materii prime, apa, hrana etc.

Conservarea si ocrotirea mediului

Mediile naturale, nemodificate de om, sunt tot mai restranse pe Terra. In asemenea conditii a aparut, in mod firesc, problema conservarii mediului natural sau a celui putin modificat de om. Ea se realizeaza prin masuri menite sa asigure pastrarea si, in anumite cazuri, ameliorarea calitatii mediului.

Parcurile nationale – protejeaza fauna, flora si peisajul. In acelasi timp, vizitatorii le pot vizita si studia intr-un mediu natural, nemodificat. In tara noastra exista parcurile nationale Domogled, Valea Cernei, Retezat, Cheile Nerei-Beusnita, Muntii Rodnei, Cheile Bicazului-Hasmas, Muntii Ceahlau, Muntii Calimani etc. In judetul Valcea exista Parcul National Cozia si Parcul National Buila-Vanturarita.

Parcurile naturale sunt teritorii, mai mult sau mai putin intinse, dar locuite, in care exista obiective atat naturale, cat si antropice; au ca principal obiectiv o amenajare echilibrata, in spiritul protectiei si conservarii mediului inconjurator, urmarindu-se mentinerea peisajului natural existent, precum si a folosintelor actuale, dar avandu-se in vedere restrangerea acestora din urma.

Asemenea parcuri naturale au fost delimitate si in tara noastra: Portile de Fier, Gradistea de sub Munte – Cicoclovina, Muntii Apuseni, Muntii Bucegi, Balta Mica a Brailei etc.

Rezervatiile naturale constau in areale terestre, acvatice sau mixte, destinate conservarii unor medii caracteristice de viata, care pot fi de interes botanic, forestier, zoologie, paleontologic, geologic, geomorfologic, speologic, limnologic, marin sau mixt.

Rezervatiile stiintifice includ suprafete (terestre, acvatice sau mixte), cu intinderi variabile, destinate conservarii totale a fondului genetic autohton si cercetarilor stiintifice de specialitate

Rezervatiile biosferei sunt teritorii ocrotite care conserva integritatea, functionalitatea si alte insusiri naturale ale unor ecosisteme care, prin existenta lor, contribuie la regenerarea continua a resurselor fundamentale ale biosferei. Ele adapostesc cele mai reprezentative ecosisteme de pe intreaga planeta. In tara noastra cele trei arii naturale  desemnate ca rezervatii ale biosferei (Retezat, Muntii Rodnei si Delta Dunarii), se suprapun, in mare masura, parcurilor nationale omonime.

1.8.Managementul mediului inconjurator

Prin managementul mediului se intelege acea actiune voluntara de transformare a unor caracteristci ale acestuia pentru a satisface mai bine anumite cerinte de moment si de perspectiva ale comunitatii umane care il locuieste.

Managementul (organizarea spatiului geografic) reprezinta o forma evoluata de interactiune dintre om si natura, prin care se incearca ameliorarea unor elemente ale mediului natural, realizarea unor transformari antropice si crearea unei situatii noi, cu o functionalitate care sa fie mai buna din punct de vedere natural si economic.

            Domeniile ce trebuie protejate sunt aceleasi cu cele afectate: apa, aerul, solul, biosfera, habitatul, fiecare dintre acestea cunoscand modificari si degradari care impun masuri si organizari specifice, in functie de regiune, tara, dar si de factorii care le-au provocat.

Intrebari de autoevaluare

·         Care sunt componentele mediului inconjurator?

·         De ce mediul geografic reprezinta un sistem unitar?

·         Ce este mediul edafic?

·         Care sunt factorii care au condus la modificarea mediului natural in zona in care locuiti?

·         In ce masura activitatile industriale au contribuit la modificarea mediului in zona in care locuiti. Dar activitatile agricole?

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1138
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved