| CATEGORII DOCUMENTE | ||
|
||
| Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
PROTECTIA MEDIULUI NATURAL IMPOTRIVA POLUARII
Omul ca fiinta bio-psiho-sociala face parte din lumea vie, supusa legilor echilibrului ecologic, existenta sa depinzand de o anumita calitate a aerului, apei si hranei. In decursul evolutiei sale, incercand sa scape de consecintele dependentei de acest mediu, omul a perfectionat caile de exploatare a resurselor naturale, a artificializat o parte semnificativa a mediului natural, a creat noi materiale si a produs mari cantitati de energie dar, prin toate acestea, a produs o importanta poluare a mediului natural pana la punctul de a-si periclita propria supravietuire. Poluarea alarmanta a mediului natural, concomitenta cu industrializarea si cu explozia demografica s-a produs prin:
introducerea in natura a unor substante organice biodegradabile in cantitate atat de mare incat se depaseste capacitatea naturala de autopurificare a aerului, apei si solului
introducerea in mediul natural a unor materiale noi, sintetizate artificial, in mare parte toxice, pentru care nu exista descompunatori naturali
eliberarea in mediul natural a unei mari cantitati de energie termica
accelerarea ciclurilor naturale si introducerea manipularilor genetice
SURSE DE POLUARE
Principalele surse de poluare a marilor sisteme purtatoare de viata - aerul, apa si solul - sunt urmatoarele:
surse naturale: eruptiile vulcanice si fumarolele, furtunile de praful si nisip, plantele si animalele (polen, spori, fulgi, par, paraziti etc.), radiatiile cosmice, meteoriti, radioactivitatea naturala etc.;
surse naturale latente potentate de om: cresterea radiatiei ultraviolete datorita distrugerii stratului protector de ozon prin zborurile de la mare altitudine si prin raspandirea unor substante (freoni); salinizarea solului prin irigatii neadecvate; scoaterea din subteran a apelor acide, saline si radioactive; potentarea eroziunii si degradarii solului prin exploatare excesiva agricola si prin defrisari etc.
surse de poluare datorate activitatii omului pot fi surse punctuale sau areale, izolate sau grupate, avand emisii continue, intermitente sau accidentale, fiind sau nu prevazute cu mijloace de retinere si/sau neutralizare a substantelor poluante
POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU
a) Poluarea aerului - depinde de caracteristicile sursei si substantelor emise, de presiunea atmosferei, temperatura, miscarea aerului, umiditate, nebulozitate si precipitatii si provine din suspensii, gaze si aerosoli produsi de:
procesele de combustie din surse fixe (incalzirea locuintelor, industria energetica si arderea deseurilor) care emana pulberi, cenusa, funingini, oxizi de sulf, azot si carbon si diversi produsi incompleti de ardere iar, prin pierderea de caldura in atmosfera, polueaza termic. O centrala electrica de putere medie (800 MW) utilizand carbune inferior, dotata cu dispozitive de retinere a impuritatilor cu un randament de 97% va elimina in atmosfera 1,6 t/h de praf (52 t/h in absenta dispozitivelor de retinere) la care se adauga 4,6 t/h de SO2; iar in cazul utilizarii pacurei, se elimina o mare cantitate de funingine (mai daunatoare decat praful) si 7,6 t/h de SO2 la care se adauga substante incomplet arse, hidrocarburi, acizi organici etc.
procese de combustie din surse mobile cum sunt mijloacele de transport rutiere, navale si aeriene care polueaza prin modul de propulsie si, in caz de accidente, prin materialele transportate. Poluantii eliminati sunt: oxid de carbon, oxizi de azot, plumb, asbest, hidrocarburi nearse din care o parte, intrand in reactii fotochimice, creeaza "smog"-ul din marile aglomerari urbane unde densitatea automobilelor poate depasi 1500 vehicule/kmp, circuland simultan peste un milion de vehicule
procese industriale, in special din industria siderurgica a caror unitati la capacitati obisnuite emana circa 2-4 t/h bioxid de sulf, 625 t/ora oxid de carbon, 40 t/ora praf si alte substante; industria metalurgiei neferoase (cupru, zinc, plumb, cositor, nichel, mercur, litiu, aluminiu, magneziu, titan, beriliu) care produce prin praf, gaze si aerosoli intre 14-70 kg. substante poluante pentru o tona de metal produs; industria materialelor de constructii care, prin prelucrarea rocilor naturale (silicati, argile, calcar, magnezit, gips, asbest), poate emana, in cazul dotarii cu instalatii de desprafuire, circa 10-25% din materialele prelucrate; industria chimica, in special fabricile de mase plastice, rasini artificiale, viscoza, matase artificiala, vopsele, sapunuri, detergenti, cauciuc sintetic, care polueaza printr-o mare varietate de substante si gaze toxice la distante de kilometri; industria alimentara care polueaza in special printr-o mare cantitate de substante organice etc.
poluarea provocata de constructii si amenajari exterioare - consta in special in generarea de praf si particule poluante cauzata de:
Praful astfel generat este un praf poluat cu metale grele (in special Pb), hidrocarburi partial arse produse de trafic, care se impregneaza in pamant si in finisaje, efectele fiind vizibile mai ales la primele niveluri ale cladirilor.
poluarea radioactiva generata de acceleratoare de particule, generatoare de raze X, reactori nucleari, radioizotopi, deseuri radioactive, laboratoare de cercetare, spitale si clinici, poligoane de experienta nucleare si accidente
poluare sonora generata de trepidatii, infrasunete, sunete si ultrasunete din care o parte sunt sesizabile de om iar o alta parte sunt evidentiate numai prin actiunea nociva asupra organismelor vii. Intensitatea sunetelor, masurata prin valoarea logaritmica a raportului fata de un prag minim sesizabil luat ca etalon, in decibeli, se inscrie in limita normala pentru activitati ce solicita concentrare sau pentru odihna sub 30-35 dB iar pentru alte activitati pana la 60 dB. in comparatie, intensitatile sonore curente sunt 20 dB pentru un frigider; 50 dB pentru un aspirator, 90 dB pentru un autocamion, 106 dB pentru un avion cu reactie la decolare, 110 dB pentru o motocicleta in demaraj si 112 dB pentru sistemele de amplificare a muzicii. La intensitatea de 120-150 dB apar dureri acute iar in cazul expunerii prelungite la intensitati ridicate apar tulburari fiziologice si leziuni ireversibile pe nervii auditivi. Cei mai mari producatori de zgomot, in afara industriei, sunt traficul urban si zborurile supersonice
dlstanta a
nivelurilor de zgomot, creat
de trafic pe strazi
cu 4 si 6 benzi de circulatie
poluarea electromagnetica, produsa de radiatia coerenta foarte concentrata a generatoarelor laser, de undele utilizate de aparatura radar si de alte microunde utilizate in tehnica actuala este recent luata in considerare ca nocivitate
poluarea cu germenii patologici - datorata concentrarii populatiei, se situeaza intre cateva mii sau sute de germeni pe centimetrul cub de aer pe munte la inaltimi de 1000-2000 m. si 80.000 germeni/cm3 pe marile bulevarde sau 4.000.000 germeni/cm3 in marile magazine si garile cu mare tranzit de pasageri
Solutiile adoptate anterior de emitere in aer a poluantilor industriali prin intermediul unor cosuri foarte inalte ce reduc pe o raza egala cu de 5 - 10 ori inaltimea acestora concentratia la sol de substante poluante la 1% fata de punctul de emisie (pe timp calm), au rezolvat numai partial problema. Cele peste 800 de milioane tone de fum aruncate anual in atmosfera terestra a avut drept consecinta scaderea cu 0,3-0,5C a temperaturii medii terestre in ultimii 40 de ani (ultima glaciatiune a fost provocata de o scadere a temperaturii medii cu 4-5 C). Totodata, cresterea concentratiei de CO2 cu 50% in ultimul secol si perspectiva accentuarii acestui fenomen creeaza pericolul instalarii "efectului de sera" prin retinerea radiatiilor infrarosii de catre atmosfera poluata.
(b) Poluarea apelor - depinde de concentrarea si temperatura emisiilor primite, de caracteristicile morfologice si fizico-chimice ale apelor, de caracteristicile florei si faunei acvatice. Orice poluare a apelor de suprafata poate antrena poluarea apelor subterane conducand astfel la afectarea resurselor de apa potabila.
Sursele de poluare a apelor se identifica spatial pentru fiecare curs de apa si pot fi:
surse organizate care prin sistemul de canalizare colecteaza apele reziduale si le conduc spre un emisar natural dupa trecerea prin sisteme de epurare si/sau neutralizare, de exemplu:
ape reziduale din asezarile umane, bogate in microorganisme in mare parte patogene, in paraziti, in substante organice usor degradabile si putrescibile si in substante toxice (detergenti, coloranti, pesticide etc.), in mare parte in suspensii decantabile ce ajung la un volum de 50 kg. namol uscat pe an pentru un locuitor
ape reziduale industriale provenite din procesele de fabricatie, continand de la caz la caz substante organice in suspensie si germeni patogeni (industria alimentara), substante minerale in suspensie (de la prelucrarea minereurilor) si substante chimice potential toxice intre care metale grele, acizi metalici si organici, substante azotate, coloranti, fenoli, cianuri, detergenti etc. (provenind din industria metalurgica, chimica si usoara)
ape reziduale radioactive - provenite din extragerea si prelucrarea minereurilor, din prelucrarea combustibililor nucleari, laboratoare, spitale si clinici, din uzine si centrale nucleare (cca. 10.000-20.000 mc/an pentru o CNE)
ape reziduale agro-zootehnice - provenite din irigatii si salubrizarea fermelor zootehnice, continand produsi de eroziune a solului, ingrasaminte naturale si sintetice, diverse substante minerale si substante chimice folosite impotriva daunatorilor sau ca biostimulatori, agenti infectiosi specifici animalelor sau comuni si omului
surse neorganizate, create de apele meteorice (ploi, zapezi) care antreneaza impuritatile din aer si de pe sol, vanturile purtatoare de particule in suspensie, aerosoli si gaze, diverse puncte de vidanjare, de prelucrare sau de curatore neorganizata a mijloacelor de transport, accidente, toate acestea aducand in cursurile si bazinele de apa suspensii minerale si organice, substante chimice toxice, germeni patogeni si paraziti.
Sursele de poluare a apelor (atat cele organizate cat si cele neorganizate) polueaza indirect aerul, solul si apele subterane, afecteaza flora si fauna si produc o importanta poluare biologica pe lanturi trofice ce ajung pana la om.
(c) Poluarea solului - rezultata din depozitarea necorespunzatoare a reziduurilor rezultate din activitatea omului este creata de:
reziduuri menajere (resturi alimentare, cenusie, sticla, textile, hartie, materiale plastice, metale etc.) in cantitati ce sporesc in ritm de 1-3% anual, ajungand in prezent la 1,5-2 kg./locuitor/zi
reziduuri industriale, provenite din diferite stadii ale proceselor tehnologice, in volum de circa 20 kg./locuitor/zi, formate din materii brute, intermediare sau finite cu o compozitie variata ca: substante organice, substante chimice (organice, anorganice), zgura, cenusa, metale, compusi metalici, pesticide, detergenti, coloranti etc.
reziduuri radioactive sub forma de deseuri solide compresibile sau incinerabile (70% - plastic, hartie, textile, obiecte mici metalice, obiecte de lemn, animale) sau necombustibile si necomprimabile (30% - piese metalice mari, resturi de zidarie, beton, pamant) care, toate, intrec in volum de 5 ori deseurile combustibile propriu zise (circa 10 mc/an pentru o CNE) si datorita marii stabilitati a radionucleizilor pun probleme dificile de tratare si conservare
reziduuri agro-zootehnice, sub forma de furaje, asternut si dejectii de la fermele de animale (intre 3-5 t/an/animal mic si 10-15 t/an/animal mare), la care se adauga substante chimice, biostimulatoare, antibiotice, insecticide, erbicide, fungicide si intreaga gama de microorganisme patogene pentru animale dar, in parte, si pentru om.
Poluarea de natura organica a solului este nociva prin suportul asigurat germenilor patogeni, parazitilor, insectelor si rozatoarelor, prin gazele toxice si rau mirositoare rezultate din procesele de descompunere iar poluarea chimica si radioactiva genereaza, prin acumularea in plante, poluarea biologica ce ajunge pe lantul trofic pana la om. Poluarea solului se extinde pe arii largi, afectand aerul si apa datorita miscarii aerului (vant, turbulenta mecanica si termica), apelor meteorice si infiltrabile.
In conditiile cresterii masive a poluarii, capacitatea de autopurificare a mediului natural este depasita; de exemplu, ploile acide inregistrate in apropierea concentrarilor de industrii ce emana oxizi de sulf au distrus in cateva minute solul pentru a carui formare a fost nevoie de circa 400 de ani pentru fiecare centimetru de strat de sol.
(d) Poluarea biologica, rezulta ca efect indirect al poluarii aerului, apei si solului, prin acumularea unor substante toxice nemetabolizabile in organismele microscopice, in plante si animale, concentrandu-se in cantitati sporite pe masura inaintarii pe lantul trofic spre nivelele superioare si spre om. Intre aceste substante toxice se inscriu nitratii, Pb, Hg, Ca, Fl, Be, arseni si pesticide. In cazul omului lista este amplificata de consumul exagerat sau insuficient controlat de medicamente, conservanti, coloranti si aromatizanti, de inlocuitorii alimentari si de consumul voluntar de substante daunatoare (alcool, tutun, droguri).
RASPANDIREA AGENTILOR POLUANTI
Raspandirea agentilor poluanti in mediul natural include procese mecanice de transport, procese fizice de schimbare a starii de agregare, procese chimice, procese fotochimice si procese biologice de transfer la nivele trofice diferite.
Transportul agentilor poluanti intr-un anumit mediu purtator de viata (aer, apa sau sol) ca si autopurificarea acestor medii se produc in marea majoritate a cazurilor cu afectarea celorlalte medii.
|
Elementul de mediu |
Modalitate de autopurificare |
Agenti de transport ai nocivitatilor |
Alte elemente de mediu afectate in urma transportului si autopurificarii |
|
aer |
sedimentarea particulelor in suspensie |
vant, ape meteorice |
apa, sol, organisme vii |
|
dispersia suspensiilor si vaporilor |
vant, turbulenta aerului |
apa, sol, organisme vii |
|
|
radiatii solare bactericide |
|||
|
apa |
dilutie |
apa |
ape subterane, aer, sol, organisme vii |
|
sedimente |
apa, sedimente |
sol, organisme vii |
|
|
radiatii solare bactericide | |||
|
procese biologice si biochimice |
apa, flora si fauna acvatica |
flora si fauna acvatica |
|
|
biodegradarea substantelor organice |
bacterii saprofite, flora si fauna acvatica |
flora si fauna acvatica |
|
|
descompunerea lenta a radionucleizilor |
apa, flora si fauna acvatica |
aer, sol, organisme vii |
|
|
sol |
radiatii solare bactericide | ||
|
biodegradarea prin procese aerobe si anaerobe ale micro- organismelor din sol |
apa, miscarea aerului, flora si fauna telurica |
aerul, apa supra si subterana, organisme vii |
|
|
descompunerea lenta a radionucleizilor |
apa, miscarea aerului, flora si fauna telurica |
aerul, apa supra si subterana, organisme vii |
|
|
radiatii solare bactericide |
EFECTELE POLUARII
Efectele poluarii depind atat de elementele poluante (natura, concentratia, numarul, timpul de actiune), cat si de elementele poluate, fie oameni (varsta, sex, stare de sanatate, constitutie), fie plante, animale sau constructii si obiecte.
Efectele poluarii pot fi directe si indirecte, acute (in special in caz de accidente sau de conditii meteorologice particulare) sau cronice si se pot datora actiunii specifice unui poluant sau mai frecvent actiunilor complexe ale diversilor poluanti.
(a) Efectele directe pot afecta omul in diferite stadii:
inconfort (poluare sonora, vizuala, olfactiva, gustativa) cu efecte amplificate de densitatea ridicata din orase ducand la nevroze de situatie
afectarea starii de sanatate a unor indivizi sau grupuri de indivizi, mergand pana la deces, datorita actiunii infectante, toxice si radiotoxice a poluantilor
afectarea comunitatii umane, prin cresterea incidentei deficientelor genetice, prin ramanerea in urma a dezvoltarii fizice, intelectuale si psihonervoase a copiilor si prin scaderea generala a rezistentei organismului din cauza unor subintoxicatii,
(b) Efecte indirecte:
Efecte asupra mediului la scara globala si locala
schimbari climatice globale provocate de intensificarea efectului de sera
reducerea stratului de ozon
reducerea radiatiei solare
modificarea factorilor topoclimatici
influenta asupra florei si faunei terestre si acvatice
contaminarea bacteriologica, chimica si radioactiva a alimentelor
scaderea posibilitatii de autopurificare a mediului natural
Efecte asupra constructiilor si obiectelor: prin cresterea fenomenelor chimice de coroziune asupra materialelor de constructie, a fenomenelor de oxidare si corodare a obiectelor si constructiilor metalice, a degradarii vopselelor, lacurilor, picturilor, tesaturilor, etc.
Efecte economice:
pierderea prin poluare de materiale si de energie in procesele tehnologice si in agricultura, in conditiile diminuarii resurselor de materii prime si combustibili fosili
costurile si consumurile ridicate de materiale si energie necesare eliminarii poluarii
pierderile economice datorate intreruperii activitatii din cauza poluarii
pierderile economice datorate scaderii eficientei, productivitatii si creativitatii oamenilor din cauza scaderii calitatii vietii provocate de poluare
pierderile de bunuri materiale, constructii, alimente
Efecte asupra identitatii locale si nationale:
pierderile de bunuri de patrimoniu - opere de arta si de arhitectura
degradarea peisajului
PROTECTIA IMPOTRIVA POLUARII MEDIULUI NATURAL
Protectia mediului constituie o obligatie a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice iar responsabilitatea privind protectia mediului revine autoritatii centrale pentru protectia mediului si agentiilor sale teritoriale.
Principiile care stau la baza protectiei mediului, care fundamenteaza concentii internationale si Legile privind protectia mediului din diferite tari, inclusiv Romania (Legea protectiei mediului nr. 137/1995) sunt:
a) principiul precautiei in luarea deciziei;
b) principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor;
c) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
d) principiul 'poluatorul plateste';
e) inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor;
f) crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului;
g) utilizarea durabila;
h) mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia zonelor deteriorate;
i) crearea unui cadru de participare a organizatiilor neguvernamentale si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor;
j) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii mediului.
Modalitatile de aplicare a principiilor si elementelor strategice rezultate sunt:
a) adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de dezvoltare;
b) obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor, programelor sau activitatilor;
c) corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism;
d) introducerea parghiilor economice stimulative sau coercitive;
e) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, in functie de amploarea acestora;
f) elaborarea de norme si standarde, armonizarea acestora cu reglementarile internationale si introducerea programelor pentru conformare;
g) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului;
h) instruirea si educarea populatiei, precum si participarea organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si aplicarea deciziilor.
In vederea protectiel asezarilor umane, in Romania, conform Legii protectiei mediului prin planurile de urbanism si amenajare a teritoriului se urmareste:
imbunatatirea microclimatului urban, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe acestora, infrumusetarea si protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale;
amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a se prejudicia salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei;
respectarea regimului de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice, a zonelor de interes turistic si de agrement, a monumentelor istorice, a ariilor protejate si a monumentelor naturii. Este interzisa amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora;
adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;
reglementarea, inclusiv prin interzicerea, temporara sau permanenta, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor cu predominanta spatiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului;
adoptarea de masuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, a curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi;
initierea pe plan local a unor proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare si de intretinere si dezvoltare a canalizarii stradale.
In concluzie, se parcurg urmatorarele etape:
a) - detectia si masurarea contaminarii mediului natural
b) - controlul poluarii mediului prin stabilirea unor standarde si constituirea unor organisme de supraveghere si control la nivel national si international
c) - obligativitatea studiilor de impact si a urmatoarelor acorduri si autrorizatii ale organismelor competente (Agentii de Protectie a Mediului) pentru orice lucrari care pot afecta calitatea mediului si echilibrul ecologic existent si anume:
acord de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului,obligatoriu pentru investitii noi, modificarea celor existente si obiective importante din transporturi, energie, constructii hidrotehnice, eliminarea deseurilor si ambalajelor, aparare nationala. port- turism-agrement, industrie,cariere-balastiere etc
autorizatia de mediu - actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile si parametrii de functionare, pentru activitatile existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu obligatorie la punerea in functiune a obiectivelor noi care au acord de mediu
Tehnic, masurile de eliminare sau diminuare a nocivitatilor si de limitare a efectelor poluarii sunt orientate spre:
- interventii asupra surselor de poluare prin modificarea si perfectionarea proceselor tehnologice, recuperarea materialelor si energiei raspandite in mediul natural, reciclarea, tratarea si epurarea deseurilor, gestionarea corecta a substantelor chimice in agricultura si trecerea la o agricultura organic regenerativa, eliminarea riscurilor de accidente
- masuri de protectie a asezarilor umane fata de sursele de nocivitate prin studii de urbanism si amenajare a teritoriului care prevad:
diminuarea poluarii in asezarile existente se poate realiza printr-un complex de masuri urbanistice specificatein Planul Urbanistic General si in Regulamentul Local de Urbanism intre care:
mutarea si regruparea unitatilor nocive din interiorul localitatii pe noi amplasamente situate la distantele sanitare admisibile
rezolvarea corecta a traficului urban, in special a circulatiilor majore, transportului in comun, a tranzitului si transportului de marfuri cu prevederea spatiilor de protectie a locuintelor
amplificarea spatiilor plantate
rezolvarea tuturor lucrarilor tehnico-edilitare
pastrarea distantelor sanitare fata de platformele gospodaresti si parcaje
reducerea poluarii chimice si termice prin reabilitarea termoficarii, utilizarea surselor neconventionale de energie, sporirea izolarii termice a locuintelor
reducerea surselor de praf prin intretinerea corespunzatoare a finisajelor cladirilor, a spatiilor verzi, a imbracamintii circulatiilor carosabile si pietonale, ca si prin organizarea corespunzatoare a santierelor si transporturilor de materiale de constructie;
reabilitarea fondului construit existent si reutilizarea materialelor recuperate din constructii.
protejarea asezarilor umane in cazul amplasarii unor noi unitati potential generatoare de nocivitati (unitati industriale, centrale energetice clasice sau nucleare, aeroporturi, laboratoare, platforme de depozitare a deseurilor, statii de epurare a apelor uzate, ferme zootehnice etc.) prin obtinerea acordului Agentiei de Mediu (care conditioneaza obtinerea autorizatiei de construire), pe baza realizarea studiilor de impact si prin respectarea unor distante de protectie sanitara in functie de tipul unitatii si de factorii de mediu natural specifici locului.
De exemplu, zonele de protectie sanitara variaza in general astfel: pentru unitati industriale intre 50 m. si 16-20 km.; pentru unitati agro-zootehnice intre 30 m. si 1000 m.; pentru lucrari de gospodarie comunala intre 300 si 1000 m. (300 m. - statii de epurare a apelor uzate orasenesti, campuri de irigare cu ape uzate, rampe de gunoi acoperite cu pamant, 1000 m. - rampe de gunoi si vidanjare neacoperite etc.)
Suprafetele de teren incluse in zonele de protectie sanitara nu pot fi utilizate pentru producerea plantelor alimentare si furajere si nici pentru spatii de odihna, sport si agrement. Plantatiile din aceste zone, din specii rezistente la nocivitatile specifice, se dispun alternat ca inaltime pentru a se mari turbulenta aerului si deci capacitatea de retinere a nocivitatilor.
Protejarea mediului natural intampina la scara globala dificultati cauzate de urmatoarele contradictii:
contradictia dintre ritmurile actuale de crestere demografica si dezvoltare economica si dintre insuficienta productiei de alimente si limitarea sau perspectiva apropiatei epuizari a rezervelor materiale si energetice neregenerabile
contradictia dintre nevoia de pastrare a calitatii vietii prin intermediul valorilor fizice si estetice ale mediului natural si dintre insuficienta dezvoltare a tehnologiilor "blande" , in special a surselor neconventionale de energie
contradictia dintre necesitatile stringente ale eficientei economice actuale si dintre obligatia de solidaritate diacronica cu generatiile viitoare
contradictia dintre interesele la nivel local si national si interesele generale ale umanitatii.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 4892
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
