Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





loading...

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Peisagistica

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Epurarea apelor uzate - Istoric si evolutie
Apa - element esential vietii
Procedee si Echipamente pentru Epurarea Atmosferei
Centrul Regional de Protectie a Mediului Romania REC-Romania
Ecologia organismului (selectia habitatului si raspandirea indivizilor, factori limitanti si factori proximali, dispersie, agregare, interval de expan
Radioactivitatea deseurilor solide stocate la DIDR, CNE PROD - Cernavoda
Principiile ierarhizarii sistemelor in biologie si ecologie. Exemplificati.
Protectia si conservarea ariilor naturale
Fondul pentru Mediu ASE-EAM
Incendiile de padure - Studiu de caz in departamentul Isθre (Franta)

Peisagistica – disciplina ce se ocupa cu studiul, interpretarea, interventia si proiectarea in peisaj




-relatia mediu-sit-peisaj

Mediu=totalitatea imprejurimilor in care se afla o fiinta, lucru, stare, etc

Mediu inconjurator=totalitatea factorilor naturali si artificiali (fizici, chimici, biologici, sociali, umani) in care se dezvolta o fiinta/colectivitate

Ecologia=echilibrul intre aceasta fiinta si mediul inconjurator

Haeckel a pus bazele ecologiei – definirea mediului ca stare alcatuita din: sisteme vii (regnul vegetal, animal), sisteme inerte (regnul mineral), energie (schimburi)

-cand exista un echilibru se numeste ecosistem, alcatuit din 2 nivele: biotop (sfera anorganica) si biocenoza (sfera organica)

-singurul sistem ce nu se regleaza decat prin vointa, nu spontan, e corpul uman, prin legi, reguli

-sfera mediului e cea mai mare – are o existenta obiectiva

-„work with nature” – Ian Mac Harp-proiecteaza pe mari dimensiuni, Wesley Ward-fac analiza solului, acoperirii biologice, foarte in detaliu

-peisajul e o rezultanta obiectiva generata de stiinta o legatura traditionala mediu-peisaj

Situl daca mediul e nelimitat, situl e lizibil

-se poate confunda cu amplasamentul

-ecologistii inteleg printr-un sit un ansamblu de ecosisteme

-teritorialitate un teritoriu folosit de o fiinta, fara limite precise sunt cele biologice

-e o notiune foarte veche „sit” dar avea sensuri diferite la greci sit=loc sanatos

-sit in Evul Mediu era apararea; era un loc aparat de fortificatii

-importanta la un sit e tipologia din punct de vedere spatial – inchis

-deschis

-orientat

-difuz

-analiza dinamicii sitului e importanta

Peisaj – un peisaj este o portiune din teritoriul cuprins cu vederea care in stare naturala sau prin interventia omului formeaza un ansamblu estetic

Peisaj global – globalizand mai multe individualitati culturale

Teritoriu – intindere de suprafata terestra pe care traiesc grupuri de oameni si asupra careia se exercita o autoritate

-dupa 1966, transformari si elemente noi in stiinta – abordarea ecologica masiva; cu 20 de ani in urma, dezvoltarea durabila abordata – consecinta a gandirii de echilibru ecologic

-apare conceptul pol de globalizare

-peisajul nu mai e cel cuprins cu vederea ci in plus are repercursiuni politice, culturale asupra peisajului si a legaturii culturii cu peisajul

-apare o alta definitie: peisajul=unitate intre natura si cultura

- exprimare fizica a unei culturi in mediul inconjurator, cultura receptata de om prin imagine ce creaza o stare nationala

-optica-culturala

-emotionala

-peisajul mai e definit si ca un geo-sistem ce se compune , se caracterizeaza printr-o integrare a elementelor aer, apa, relief, exploatari, vegetatie, asezari, ce are o functionalitate si care se manifesta ca un tot , ca o personalitate geografica; peisajul receptat ca un tablou cu un continut

-alta definitie – „Arhitectura peisajului”-Simons

-peisjaul cu puterea sa de simbol: peisajul poate transmite diferite mesaje in functie de sensibilitatea, cultura, cunoasterea fiecarui individ

Rosario Assunto – filozof italian ce s-a ocupat cu filozofia gradinii

-de factura idealista relatia cultura –peisaj

-subliniaza ca un peisaj nu poate fi rezultatul unui fenomen total obiectiv, peisajul pur nu exista aproape deloc pe acest pamant decat oceanele, portiuni mici de padure; peisajul e legat aproape mereu de activitatea umana peisajul e rezultatul unui demers subiectiv/obiectiv(natura)

-spiritualitatea naturii in acelasi timp cu spiritualizarea sufletului

-estetica apartine culturii

-estetica – demers ideatic, subiectiv, impus

R.Assunto afirma ca interventia intr-un peisaj sau crearea unuia trebuie sa afirme o idee

-aceasta este o pozitie subiectiva

-sa nu exprime rezolvarea unei nevoi pragmatice/functionaliste

Peisaj si spatiu

-probleme de perceptie, directionare a unui tablou de peisaj

-perceptia are cateva tipuri de interpretare: distanta pana la tabloul de percepere

spatiul intermediar noi – tablou

timp, durata

-peisajul ca tablou – din renastere

-un element ce a aparut in tablourile pictorilor – in aceasta globalitate a spatiului si mediului exista bolta cereasca si pamantul, intersectia lor fiind orizontul

-alt lucru ce e aparut un punct fix, de concentrare a interesului= element de cultura aparut in arta si s-au cristalizat in elementele peisajului deci sunt elemente de peisaj

R.Assunto sublinia importanta cerului, orizontului, spatiului limitat, spatiului nelimitat care duce cu ideea la mediu

-orizontul (spatiu nelimitat) are o importanta mare

-spatiul nelimitat nu se poate percepe decat pe portiuni, il putem intui

-spatiul peisagistic e la confluenta intre spatiul limitat si spatiul nelimitat

-diferentiere de spatii cu calitati estetice

-diferentiere de mesaj estetic

-catastofele naturale si cele create de om dau portiuni ce nu au mesaje estetice, peisaje, portiuni de teritoriu cu vid estetic, spatii neutrale, in descompunere

-periferia oraselor care datorita deseurilor formeaza un non-peisaj

Peisajul si timpul

-prin perceptia imaginii

R.Assunto a adus ideea ca perceptia peisajului induce ideea contemplarii (atitudine pasiva)

-aceasta imagine ofera ca esenta filozofica statornicie, succesiune (ceva ce se intampla in timpi diferiti), elemente de simultaneitate

-palierul natural ce exprima in imagine trecerea timpului =periodicitate a trecerii timpului naturii – peisajul exprima aceasta succesiune

-peisajul urban exprima timpul istoric; intr-un oras acest timp se exprima printr-o simultaneitate de elemente

-exista 3 regnuri distincte ale ordinii naturale-mineral

-vegetal

-animal

-mineralul in peisaj – case, alei

in natura – stanci, faleze, munti, plaje

-imaginea data de ele ne dau statornicie, e un reper al duratei, al ordinii in timp

-apa apartine tot regnului mineral – exprimarea unei unitati dar si diversificare

-vegetalul-insereaza in peisaj ideea de periodicitate, miscari ciclice ale naturii

-e continuu, se transforma, reprezinta timpul natural ca durata infinita dar intr-o stare de continua metamorfozare

-animal - inscrie in peisaj imaginea cea mai pregnanta a vietii in miscare, imprevizibila, aleatorie, pe care noi o interpretam, o contemplam

Gradina ca peisaj facut, creat in esenta are un demers cultural

Probleme de citire si interpretare a peisajului

Raportul mediu-sit-peisaj

Raportul natura-cultura-peisaj

Peisaj cultural implica acest lant de raport natura-cultura-peisaj

Natura=materia/ existenta, sfera cea mai cuprinzatoare

=existenta in general; este in opozitie cu spiritul, constiinta

=este o realitate obiectiva, infinita, cuprinde regnul vegetal, animal; e baza aparitiei si

existentei umane

=este o esenta care determina partea calitativa a unui lucru/ proces

-in relatie cu omul, natura reprezinta legatura intre obiect si subiect – ea este obiectul; ea furnizeaza partea obiectiva a peisajului;

-omul va furniza ceea ce vine din partea spiritului; natura pentru om poate fi o sursa de inspiratie, o legatura concreta existentiala, o sfera mistica;

Cultura=totalitatea produselor materiale si spirituale ale muncii omenesti rezultate din activitati de transformare constienta a mediului natural si a mediului social si de perfectionare si dezvoltare umana;

-cultura ia nastere si se defineste in opozitie cu natura

-raportul natura – cultura

-atitudine pasiva de explicitare;

-atitudine activa fata de natura valorificatoare;

-gest de interpretare si interventie in natura raportat la nevoile materiale si spirituale

Creatie=factorul cel mai dinamic al procesului cultural: creatie=armonie, estetica

-raportul natura – cultura: rolul culturii este de a reflecta natura, de a da viata naturii

-protejare a naturii;

-cultura este cumva adversara naturii

Metamorfozele peisaului

-artificializarea: cultura reda de multe ori natura in imaginar

-atitudinea omului fata de natura a avut mai multe momente

-omul a fost supus naturii; peisajul este expresia unei libertati totale; orizontul reprezenta pentru constiinta umana un element de peisa esential

-linia de contur intre suport (relieful) si cer este linia orizontului

-aparitia omului antropic – care foloseste natura

-apare pe primul plan un gest – ideea de contemplare, este primul gest de constientizare a peisajului; natura este mijloc de inspiratie;

-folosirea naturii in sensul pragmatic de utilizare modifica natura

-distrugerea naturii pe un segment; este o problema de nuanta

-peisajul se imbogateste tot mai mult

-peisajul imagine – este o secventa surprinsa la un moment dat – o imagine secventiala; peisaje surprinse in spatii urbane (peisaje eveniment)

-peisajul cinetic – este peisajul de detaliu (scuar, gradina), in care intervin elemente in miscare (apa, sculpturi); perceperea peisajului in miscare;

-este caracterizat printr-o percepere glisanta care da nastere la o imagine cumulata

-peisaj indiferent – juxtapunere dupa interese individuale a diverselor obiecte, automata, fara ierarhie

-la noi exista multe spatii vagi, adica peisaje destructurate

-o anumita tendinta manifestata in spatiul urban: Ex: Expo Flora…gradinile private noi sunt gradini care vor sa devina elemente de reprezentare personala

Interpretarea peisajului

-exista peisaj analizat ca peisaj perceput sau ca peisaj loc (pe teren)

-exista 3 moduri:-planul-real obiectiv

-planul peisajului perceput

-planul peisajului trait

-in planul perceptiv – sesizam forme, culori, texturi, miscare, luminozitate

-in planul exprimarii estetice – compozitie, expresia artistica, definirea valorilor, ambianta

-in planul functional pragmatic (real) – analiza de utilizare de teren, exploatari, resurse, circulatii;

-in planul de mesaj simbolic – epoci de dezvoltare si interventii

-ultima tendinta e de a compune elemente de peisaj:

-silueta

-contur

-grupuri constituite

-dominanta

-limite

-scara peisagera

-scara naturala

-echilibru static

-echilibru in miscare

-linie de forta

-silueta este linia invaluitoare care separa linia terenului de cer

-limita exacta este conturul – conturul este de fapt o figura

-tin de textura, lumina zenitala, calitatea aerului

-grupurile sunt elemente care au o calitate comuna si care tind sa se grupeze in campul nostru vizual

   

-exista si un punct de forta si de tensiune spre care converg anumite interese

-o autostrada poate fi o linie de forta in peisaj, sau un rau, o coama…

-linia virtuala pe care o putem descifra prin legarea unor sate sau orase pe anumite directii generale

-scara in peisagistica trebuie sa fie inteleasa in ideea de proportii si rapoarte

-spatiu global, general, total…

Citirea – interpretarea peisajului

Receptarea peisajului se face ca imagine, obiect, genius loci (locul memoriei)

Exista spatiu perceput, spatiu obiectiv-existential (functional, mai pragmatic) si spatiu trait (care are un mesaj, memorie, istorie culturala)

Cu cat s-a amplificat intelesul notiunii de peisaj cu atat cele trei ipostaze s-au inter-relationat. Fiecare ipostaza a intelegerii peisajului are o anumita metodologie

Analiza unui peisaj

Planul perceptual estetic

Planul functional pragmatic

Planul simbolic (de mesaj, semantic)

Momente de analiza a tipului de peisaj

Perceperea – vizualizarea

Citirea – lectura peisajului

Interpretarea

Zonificarea sau clasificarea

Interventia sau strategia de interventie

Repere despre tipologia sitului si peisajului

In mediu exista situri implantate - exista mai multe tipuri de sit

In planul spatiului peisagistic avem prezent si mediul si situl si poate fi interpretat in diverse moduri

Exista macropeisaj, mezopeisaj, micropeisaj

SITURI

Ex: situri clasice: zona naturala – sit in panta

Zona artificiala – sit orizontal

Caracteristici:

Situl in panta – este directionat, are o vedere de interes importanta, forta gravitationala care este element de stabilitate – este foarte importanta

-sunt foarte importante calculul acceselor, curgerea apelor

-e un sit puternic, privelistea este esentiala – elementul ce poate fi pus in valoare este folosirea apei – chiar daca se asociaza cu o arhitectura slaba – el ramane puternic

Situl orizontal – este un sit fara scara

-un om, arbore sau constructie pe o campie devine un punct focal

-gandirea unei relationari

-cere prin oponenta (el fiind monoton, neutru) o interventie creativa care sa-i dea un caracter puternic

-este multidirectional

-sunt importante subspatiile de trecere – fac parte din preocuparea peisagistica de imediat contact

-situl orizontal este un sit slab

-campia este peisajul orizontal, este uneori extrem de interesanta; induce o anumita melancolie in functie de ipostazele cerului – apusul, seara, este foarte important

-calitatea aerului este foarte importanta

-orientarile pe care le avem – lumina de sud cand soarele e la amiaza nu e foarte interesanta; nu pune in valoare nici siluete, nici texturi

SIT URBAN – RURAL

Situl urban – este caracterizat prin vederi scurte – o senzatie de apasare, oarecum de control – acesta venind direct sau indirect din spatiul de vecinatate

-e un sit mineral – natura e rara si capata importanta – ar trebui protejata

-importante sunt reperele, accentele, dominantele

-liniile de tensiune – undele verzi, liniile de deplasare (pietonale, carosabile)

-calitatea esentiala e organizarea, delimitarea, compartimentarea, rafinarea spatiului, materialului, constructiei

Situl rural (clasic)

-vederi mai lungi, deschise catre spatiul exterior, natural – vecinatatea e mai atenuata

-importanta elementelor climatice; vegetatia este dominanta

-e un sit mai pitoresc, cu grad de nedefinire (are putin mister); are o organizare mai fluida, cu mult sens de organicitate, de racordare la conditiile naturale, de relief;

TIPOLOGIA PEISAJULUI

Criterii:

-geografic

Tipologii:

-munte, campie, deal, vale, peisaj mediteraneean, marin, lagunar, desertic, tropical

-din punct de vedere al scarii de peisaj: peisaj major – macropeisaj

peisaj mediu – mezopeisaj

peisaj minor – micropeisaj – peisaj local

-macropeisajul este vazut la scara de mediu – macropeisajul unei tari poate fi si un munte – o padure de pe muntele respectiv poate fi un mezopeisaj

-dupa starea de existenta: peisaj primar – natural

peisaj modificat – antropizat

peisaj artificial – creat (peste 60-70%)

-dupa textura: peisaje verzi, albastre(apa), galbene(zona agricola)…..

peisaje stancoase….

-dupa tipul spatiului: spatiu inchis

spatiu deschis

spatiu mono-orientat (marea)



spatiu difuz (mlastina)

-dupa forma spatiului: spatiu liniar

spatiu fluid

spatiu tentacular

spatiu structurat

spatiu compartimentat

-in raport cu trairea umana caracterul peisajului tine de scara, de structura, de organizare (ex: peisaj unitar, eterogen, cu caracter modern, monumental), este ierarhizat, coerent, destructurat

-expresivitatea tine de ambianta: peisaj vesel

peisaj optimist

peisaj agitat

peisaj idilic

peisaj sumbru

peisaj pitoresc

Latura de abstractizare vine dintr-o trasatura filozofica – a dat nastere diferitelor tipuri de spiritualitati, de epoci care au inteles peisajul sub un anumit tip;

-depasirea unui nivel pur de intelegere mecanica

-daca interventiile sunt de mare adancime, arata o anumita interpretare a spatiului

-aceasta abstractizare a spatiului a generat diferite tipuri de peisaj: Egipt - existenta Nilului, existenta unor platforme, dealuri – conceptia de organizare a acelei societati (exceptand piramidele) a avut ca simbol o succesiune de platforme si un ax fata de care s-au dispus diverse evenimente

-Romanii erau interesati de organizarea spatiului – trasee cardo – decumanus

-de la romani au ramas trasee, urme de poduri, castre

-la greci totul era ierarhizat intr-o forma circulara intr-un anumit punct – acropola

-in lumea moderna: principiul campuri de actiune legate intre ele

-exista o zona a Europei si Asiei – Siberia, unde exista o credinta sau concept care ii dirijeaza ca orientare in spatiu; Steaua Polara ii dirijeaza spre nord

Citirea peisajului (lectura peisajului)

Citirea directa generala – globalizarea

-diferentiata

Citirea indirecta – conventionala – se refera la transpunerea mentala a informatiilor din planuri asupra peisajului – putem interpreta

-interpretata valoric – citim mai mult decat vedem

-peisaj creat diacronic – adica in timp

-aceasta citire indirecta e facuta de profesionisti

-indiferent de piesa (poza, plan) ne putem da seama daca peisajul e autentic, echilibrat, mimat

-interpretarea peisajului tine de atitudinea pe care o avem – daca il privim ca imagine, obiect, loc; tine de scara, de obiectivul urmarit (urmarim valoarea culturala, utilizarea functionala…)

-in gandirea peisagistica e importanta analiza/ interpretarea acelor elemente ce definesc ambianta

CATEGORII DE ELEMENTE:

Elemente de structurare-naturala

-artificiala

-acestea sunt analizate dupa impartirea in planul suport, suportul (peisajul pur) si acoperirea(ape, veget.)

-linii de forta, axe, repere, accente

Elemente de ierarhizare=elemente de scara, de tipologie, de trasee, de proportii

-elemente de valoare, de nonvaloare

Elemente valorizante – contrast, ritm, succesiune, centru de interes, culoare, textura

-luminozitate, forme, diversitate, activitati, stare de anotimpuri, mesaje simbolice

-modul de a gandi diferentiat este foarte important

-la analiza marelui peisaj putem avea categorii de citire de multe feluri: parcuri, rezervatii – clasificare

-situri – cu potential natural, de odihna

- peisagere de valoare deosebita

-autentice – ce duc la identitatea zonei

-elemente de patrimoniu: ex: un simplu arbore, o zona

-in mezopeisaj – o zona in care exista plantatie

-ex: padure, liziera de padure, plantatie de aliniament, arbore (poatefi un reper), cringuri (plantatie patrata tanara), plantatie destructurata, plantatie de protectie, arboretum (un fel de pepiniera)

-ierarhizari – in zone – zona cu valoare de patrimoniu natural

-zona de interes peisagistic neutru

-zona cu potential de interventie(permisive)

-zone modificabile (de detaliu)

Strategia de interventie:

-in Marele peisaj – strategia are niste particularitati

-accent detaliat

-interventia vizeaza scoaterea la suprafata a valorilor:

curatarea de zone cu vegetatie uscata, cu interventii insolite

-marele peisaj nu se distruge; se foloseste turistic

-Mezopeisajul strategie de conservare, de accentuare (a unor inaltimi, unui drum, prin dinamizare)

-Micropeisaj (si mezopeisaj) pot suferi conservarea, modificarea, accentuarea, distrugerea

   

-Mezopeisaj

   

-daca avem o relatie de detaliu intre constructie si peisaj din punct de vedere al efectului peisagistic trebuie sa urmarim o armonie prin concordanta (de forma, material, culoare) sau contrast

   

-inscrierea unei constructii intr-un sit urban de valoare: concordanta, contrast

-racordare neutra sau armonie prin contrast – problema e legata de proportii, rapoarte

-orasul nu e un peisaj diacronic

-elementele coexista – context, forma

Relatia constructie-peisaj

Peisajul saharian – mod de adaptare la natura – locuinta

-adaptare la clima – inscriere in natura

-relatie de concordanta cu natura – mimetismul materialului

-panta, culoare, material, curbe de nivel

ex: Mont Saint Michel – asezare in concordanta cu curbele de nivel

Evolutia artei gradinilor si stiluri:

Stiluri clasice sau traditionale

Stilul reprezinta totalitatea particularitatilor si caracteristicilor unei structuri fizice, civilizatii sau activitati legate de o anumita epoca si de un anumit loc, elaborate sub influenta conditiilor naturale

si a factorilor socio-umani, politici si tehnici. Stilul este legat de epoca si de un loc.

-azi nu poate fi decat mimat un anumit stil sau in maniera stilului respectiv

-stilul are o justificare - unde si de ce a aparut

-stilul se refera la o forma anume, la un tip de realizare si are un anumit mesaj

-diferite moduri de a caracteriza interventia noastra in peisaj

Genuri peisagere au o legatura cu o expresivitate ce genereaza emotii, senzatii – peisaj romantic, optimist, pitoresc

-un alt mod de a privi si a face o gradina urmarind un efect fata de o atitudine, fata de natura, accentuarea unei atitudini in interventia noastra genereaza efecte

-decorativismul poate genera un efect de exuberanta sau ultra-abstractizare; o atitudine de sobrietate mai multe efecte de monumental de mister, misticism

-rationalitatea, constructivismul nuanta de abstractizare; mobilitate, incertitudine impus peisajului

-stucturare prin stil – senzatia pe care o da mesaj artistic

Stil geometric

Stil liber

Stil mixt (hibrid – combinatie intre primele doua)

Primele doua stiluri au o viata foarte lunga – ele eu coexistat si provin din antichitate

Arta gradinilor: este veche dar cu informatii putine; justificarile aparitiei unor amenajari tip gradina sunt in ordine-utilitarismul

-sacrul sau divinul

-reprezentarea

Asia Mica, Asia Centrala, Extremul Orient – China, Mediterana, Mexic sunt locurile de inceput ale acestor arte

Evolutia gradinilor a depins, a fost influentata pe de o parte de spiritualitatea poporului si locului unde a aparut si de nivelul de civilizatie, materiale, tehnica si nivel de cunoastere.

-umanismul grecesc, spiritul democratic al grecilor se transpun in atitudinea de respect si punerea in valoare a naturii, a elementelor vegetale

-spiritul constructor si dominator s-a manifestat prin modul de supunere a naturii, grecii fiind primii care au inventat fasonarea

-geometrismul gradinilor: in mare parte se datoreaza prezentei canalelor de irigatii – sec 9 i.h –primele gradini erau UTILITARE

-livezi, culturi, etc

-tot spiritul popular: rafinamentul gradinilor din China si Japonia

-spiritul luxuriant – inclinarea spre culoare, plante odorifiante, ambianta feerica – minutiozitate a civilizatiilor arabe

Stilul geometric adica prototipul acestui stil reprezentat prin 2 momente ale istoriei:Versailles – Franta inc. Sec.17

-exista si variatii ale acestui stil: gradinile renasterii italiene sec.15-16 si gradinile hispano-maure din Spania sec. 11

-geometrizarea prin compartimentari: folosind in Franta cu precadere linia curba mai ales la decor si in Italia unghiul drept

-folosind in compozitie a simetriei=>in Italia – ax de simetrie; in Franta si simetrie principala si secundara, existau 2 axe

-perspective drepte, lungi, conduse, dirijate

-perspective convergente – adunate intr-un punct – la Versailles este foarte tacut – alei ce duc la o piateta – a inspirat realizarea piatetelor stelate din Paris

-in Franta – elementul decorativ vegetal e parterul frantuzesc – e o modalitate de decor – un desen ce foloseste linia curba

-este o gradina regala: minutiozitate, artificializare; e o gradina colorata

-alte elemente de decoratie: apa (statica, inmagazinata-oglinda de apa), statui, colonete, fantani

-Canalul din Versailles – forma de cruce nu foarte simetrica; e facut pentru a crea senzatia de lung; suport sculptural

-in Italia – gradina italiana spre deosebire de cea franceza, e asezata pe un teren foarte inclinat

-e legata de prezenta unei vile nobiliare

-gradina e o prelungire a arhitecturii, fiind gandite impreuna; are un ax principal; perspectiva e foarte complexa;

-e o perspectiva descendenta, ascendenta, indepartata

-e inconjurata de ziduri – aducerea bogatiilor naturale in interior

-gradina italiana e a seniorului, e privata, e de meditatie, lipsita de flori, e sumbra – culoare inchisa – un singur contrast: verdele vegetatiei si albul marmurei

-e un fel de labirint – o structurare cu vegetatie

-este mult mai mica decat gradina franceza; arbori lasati liberi in special pe margini

-balustrada de marmura, statui puse in valoare

-la un moment dat exista un teatru de verdeata, ca o scena – exedra – gradina vilei

D’Este – gradina celor 100 de fantani semiarteziene – bogatie de apa

-Italia foloseste apa in miscare – teren in panta

Vila Lante facuta de Viniella

Vila Madama cu gradina realizata de Rafael

Vila Aldobradini

Vila Caprarola facuta tot de Viniella

-apar aceste gradini foarte rafinate, elegante

-momentul Renasterii – redescoperirea valorilor antichitatii – moment de crestere intelectuala cand s-au deprins stiintele perspectivei

-al treilea tip de gradina geometrica

-gradina spaniola – in epoca medievala in care din punct de vedere peisagistic nu putem vorbi decat de gradini manastiresti prilej de culturi de plante medicinale si livezi – gradini utilitare

-mici gradini hispano-maure de influenta spaniola dezvoltate in curtile palatelor – nu au o anvergura dar au o legatura stransa cu arhitectura interioara si exterioara

-elementele de decor sunt foarte putine

-formele sunt fie patrate fie dreptunghiulare

Curtea cu lei

-din interior spre exterior porneau niste canale foarte mici 15/10 cm ce marcau conturul – fantana sau arbore sau element ce fixeaza centrul si limitele

-canalele fac bolti de apa peste care treci

-element de miscare - foarte special la acest canal – dubla simetrie

-de mici dimensiuni, cu perspective scurte, cu relatia interior exterior, fara alei, colturi marcate – influente orientale

-minutiozitate

-mozaicuri imbracate in ceramica

Stiluri de tip traditional clasic

Stilul romantic englezesc liber

-numele este in functie de etapele in care s-a dezvoltat

-prezenta acestui stil e legata de o atitudine in istoria de schimbare atat a sferei culturale, filozofice, artistice si a sferei economice

-acest stil incepe a se contura in a 2-a jumatate a sec.18 in Anglia

-poarta cu el cateva influente din experientele antichitatii si experientele orientale

-planul creatiei si planul gandirii

-compozitie rigida cu reguli prea stricte – linia dreapta

-apartine momentului aparitiei romanticului in literatura; intoarcerea spre natura

-se trece la o altfel de abordare si privire a vietii

-incepe epoca industriala cu primele manifestari in Anglia

-mai apare o conditie importanta – tipul de natura

-stilul se numeste englezesc-romantic la inceput pentru ca poarta amprenta unei mai mari libertati, romantic

-au amprenta de continuitate

-dispare axul central si aleea centrala – opozitie cu simetria

-in loc de acest ax avem o deplasare pe curba unui microrelief

-in ax apare un element poiana – o suprafata naturala degajata de arbori

-atitudine fata de natura: nu se construieste natura, se interpreteaza, se foloseste si cel mai mult se intervine in detaliu, perspectiva nu mai e dreapta, directa ci este indirecta, laterala – parcurile noastre

-spatiul nu e total, e compartimentat – nu il cuprinzi cu privirea dintr-o data

-exista o ritmicitate tacuta din relief sau vegetatie

-daca gradina geometrica o vezi dintr-o data, gradina libera, englezeasca o descoperi, o parcurgi, te integrezi cu spatiul

Bricman – lui ii apartine conceptul acesti stil

Kent – scenograf – daca in gradina franceza avem o limita, aici nu exista limita

Edison – teoretician

-apar peimele scrieri culte privind arta gradinilor

-romantismul se manifesta printr-o aglomerare de alei sinuoase – ambiguitate si aglomerare de obiecte de decor ale acestor gradini

-aducerea in cadrul gradinilor a unor insemne din diferite epoci si civilizatii=>apar obeliscuri, piramide, arce, colonade la scara redusa, moschei si insemne ale vietii mistice

-un romantism mimat

-intoarcerea spre autentic

Kent a introdus aceste elemente aglomerate: statui, grote si a creat scenografii care sa induca sentimente puternice (teama, groaza)

-acest mister ce ulterior s-a transformat in reverie, contemplare si nu are tip de odihna ce nu te solicita interior

-unul dintre parcuri –parcul Stow – avea o piramida, o grota a ciobanului

-gradina din Kew e celebra pentru plantele exotice – un element de influenta orientala se va perpetua printr-o exacerbare a preocuparii stiintifice cu predilectie pentru a importa si a adapta plante exotice

-sec.19 acest stil in aceasta perioada - rafinare, clarificare, asezare a stilului

-dispar elementele de kitch, apar elemente de mesaj cultural, simbolic de o valoare mai mare, se simplifica circulatiile de alei, se clarifica volumetria

-sec. 19 – incep sa apara si parcuri noi, urbane pe langa parcurile existente pe domenii – ca niste ochiuri urbane, publice

-mai apar parcuri noi facute cu anumite ocazii

-in Paris – Monceau – nord-vestul Parisului – unul din primele parcuri romantice

-un parc geometric este un parc artificial, o natura facuta

-stilul geometric: are un pronuntat caracter expozitional, e ca o expozitie florala – de o mare vastitate

-epoca Versailles, baroca si clasica era dominata de sentimentul de mare

-gradina englezeasca respect fata de natura – interpreteaza natura dar nu o face, nu o mimeaza

-se poate face in etape

-oras-populatie-industrie – ideea de igienizare a mediului, ideea de recreere in masa si necesitatea ei – nevoile publice

-tehnologia se dezvolta si ofera o serie de mijloace

-se dezvolta sistemul de spatii verzi urbane – acesta s-a format in timp

-se promoveaza marile bulevarde haussmaniene

-ringul vienez dispare, se formeaza o mare fasie verde, implantarea marilor dotari de marca – undele verzi ale orasului

-se creaza parcuri noi, apare o preocupare deosebita de introducere in circuitul public a padurilor – la marginea oraselor, o zona de agrement

-celebra Bois De Bologne (Paris)

-padurea Vincennes

-mari gradini ce devin un fel de gradini publice

-gradina Luxemburg

-parc in amsterdam

-gradina expo-flora

Alte forme:

-incep sa se adune activitati de comanda publica

-apare Central Park – New York - 340ha – plaman al orasului cu diverse activitati si circulatii un element care din punct de vedere urbanistic impune o ordonare a functiunilor orasului spre parc

-apare preocuparea la nivel teritorial – sistematizarea vaii Tenesee – baraje, etc

-preocupare pentru un peisaj mare, inglobator; se manifesta si la Stokholm

-apar manifestari de schimb a geografiei naturale

-apar curente si autori




-Le Corbusier – urbanismul functionalist in a carui conceptie elementul vegetal e foarte pretuit nu ca element de decor sau individualizare ci ca exprimare a amenajarii unui spatiu exterior locuintei pentru o amenajare ambientala igienica a locuintelor

-termen nou: amenajare de spatii verzi exterioare

-la inc.sec.20-sf.sec.19 – gradina, parcul functionalist de activitati

-tendinta functionalista ceruta de activitati, de nevoile publice si din facilitatile oferite de tehnica – sa facem spatii pentru activitati – o schimbare de conceptie

-tendinta de unificare a stilurilor in parcul functionalist expresie estetica, uniforma, neutra, fara o valoare anume

-e un amestec de stiluri datorita acestui fenomen – o influenta de stiluri

-un geometrism ce foloseste linia curba – desen abstract

-tablou cu linii in care decupez ceva care e aleea, portiunea de trecere cu latime variabila

-toate aceste linii sunt limite intre 2 tipuri de materiale sau culori

-printre aceste texturi exista circulatii ce se integreaza – intensitati lizibile

-tot in sec.20 ar fi de retinut experimentul gradinilor individuale – o decantare a unor experimente a unor mari arhitecti/peisagisti

-Les Jardins Modernes

-Les Jardins Individuelles

-Frank Lloyd Wright – organicitate, dispunere

-o alta atitudine e: gradina e o continuare a locuintei (cu nuante) gandita structural si constructiv; modularea interiorului trece spre exterior spre a exprima organizarea gradinii

Arta gradinilor la noi in tara

-din punct de vedere al etapizarii: pana in sec.17 gradinile la noi au avut influenta de tip medieval – manastiresc cu caracter pronuntat utilitar fara preocupare pentru compozitie, mai degraba axat pe plante medicinale, exotice

-amestec de gradina de livada cu apa tip cascade mici, helesteu – pe langa curti domnesti sau manastiresti

Gradinile si parcurile in Romania

-a 2-a etapa sec.17-19 – epoca influentelor occidentale la noi in tara, introduce elemente de renastere italian de tip venetian, influente franceze si romantice englezesti

Mayer si Rebhun – stilul mixt ce apare la sf.sec.18-inc.sec.19 prin juxtapunerea la inceput a celor doua stiluri, ulterior spre sf. sec.18 fuzionand

Redant – stilul romantic, liber-peisagist – parcul poporului Craine

-aceste influente nu sunt o transpunere exacta a stilului la noi in tara, aceste realizari influente din stilul autohton

-micsorare a monumentalismului – tot ce s-a realizat are un spirit

-o oarecare derogare de la rigiditatea dogmei stilistice

-un pronuntat gust pentru culoare de unde se deduce folosirea florilor mai mult ca in occident – sobrietate mai calda, atmosfera mai optimista

Cateva tipologii specifice pentru noi:

-promenadele de tip bulevard – caracter pronuntat urban ce leaga gara cu centrul sau centrul cu un curs de apa/padure

1882 – parcul de la Ploiesti – leaga gara cu centrul

-promenade parc – promenada pe o fasie verde – de tip Kiselleff

-promenada gradinii Copou

-parcul Cluj – Somes

-gradina publica ca un element recreativ de viata urbana, cu ambianta si dotari - gradina Cismigiu, Herastrau

-padurea parc – dintre cele mai vechi, traditionale, e parcul Crangul Buzau, Parcul Arin (Sibiu), Padurea Verde din Timisoara

-scuarul urban inverzit – de dimensiuni mici - parcul Ioanid, Gradina Icoanei

-dupa sec.19 si la noi in tara au intervenit influente occidentale si au aprut parcurile functionaliste

-apa, fauna, flora foarte variata gradinile egiptene

-spiritul de respect fata de natura al grecilor si contrastul verdelui cu albul marmurei, ideea de spatiu verde, peisagistic, e mai mult decat o gradina

-primul parc public din istorie – anul 55 I.H la Pompei

Caracteristicile gradinii traditionale din Extremul Orient

-arta gradinii in Orient incepe cu sec.4 in China – ca si in Japonia s-a dezvoltat fiind influentata de filozifia budhista si taoista

-omul are o comunicare cu natura si e determinat de ea fizic si psihic

-primele manifestari incadrarea lacaselor de cult in peisaj – paduri

-asa-zisele gradini tematice de azi

-pana in sec.10

-daca depasim latura manastirilor si gradinilor imperiale – gradina e lipsita de vegetatie

-se considera ca vegetatie este efemera – se pune accent pe apa – simbolul vietii

-mineralul – stanca – piatra care arata indestructibilul

-dupa sec.10 incep sa fie folosite elemente vegetale – toate sunt organizate intr-un fel simbolic

-pin, bambus = mesaj de prietenie

-cires, prun = primavara

-crizantema = viata lunga

-bujor = sanatate

-orhideea = farmec feminin

-sec.14 China – inceputul dinastiei Ming, spiritul privind gradina se laicizeaza

-amenajarea marelui palat de vara a dinastiei Ming

-modul in care se inscrie arhitectura in relief; galerii, podete, folosirea culorii, pavilioane cu anumite mesaje, incluse in vegetatie bogata

-Japonia – se inspira foarte mult dar isi capata caracteristici proprii

-gradina traditionala japoneza vrea sa evoce natura dar de fapt e foarte artificiala

-sunt de mici dimensiuni – ele reproduc dimensiunea naturala

-e facuta pe planuri succesive din ce in ce mai inalte – vine din influenta picturii japoneze

-gradinile cu tema

-Gradina cu nisip – e un nisip greblat – putin stabilizat – in interior se fac aranjamente

-Gradina de muschi – in gradinile japoneze traditionale nu existau alei

-apoi s-au introdus alei din dale de piatra – nu exista gazon – exista piatra si muschi

-Gradinile Liliputane – mici aranjamente cu un anumit cod care sugereaza ceva – cu un mesaj

-Gradina ceaiului – cea mai reprezentata gradina japoneza; e o gradina la care japonezii se uita cand servesc ceaiul

-sec.20

-peisaj global, peisaj integrat

-sistemul liniar – in pete – mixt = sistemul verde urban

-accentul cade pe relatia globala intre oras si natura

-exista conceptia ca in planul de urbanism trebuie sa existe si verdele

-in Franta se da Legea Cornudet: orice oras cu mai mult de 10.000 locuitori trebuie sa aiba un plan de amenajare si infrumusetare in care sa intre terenuri de joc, spatii publice, parcuri, scuaruri

-se pune accentul pe partea igienica si pe estetizarea spatiului public

-apoi Legea Henard – Franta

-i se creeaza o raza – un parc – raza minima de 500m, maxim 1500m

-se multiplica experimente diverse privind gradinile

-apar gradinile efemere – cele de nisip

-apoi gradina de piatra, gradina picturala abstracta (virtuozitate a aranjamentului vegetal)

-gradina tip expo-flora

-gradina educativa-stiintifica – intervine un fel de pavilion de comunicare mas-media

-apare parcul – in care principale trebuie sa fie elementele adresate auzului – e o abordare ambientala, senzitiva

-sf.sec.19-inc.sec.20 – peisagisti mai renumiti

Garett Eckbo – adeptul gradinilor functionaliste

L.Halprin

B.Mars

T.Church

C.Stein

F.Olmsted

Augustin Bercone

Gilles Clement

-sec.20 – psihologia care apare

-situl din punct de vedere al naturii e considerat natura primara, natura virgina si secunda (prelucrata, cultivata)

-acest sit devine peisaj cand cel care priveste ii recunoaste niste calitati deosebite

-e un sit cu valente artistice si functionale deosebite

-tutela artei care domina incepe sa-si sfarseasca epoca de glorie printr-o complexitate mai mare ecologica, geologica

-peisajul reprezinta un fel de natura idealizata

-un loc ideal in care omul introduce arta – e gradina

-e un peisaj ideal si idealizat care il reprezinta pe om si conceptia lui raportata la gradina

-gradina devine un fel de reprezentare

F.Choay – arta moderna e exploatarea noului – oarecum in ruptura cu traditia si creand o codificare proprie

-apare simplificare, geometrism comandat

-gradina urbana incepe sa fie numita spatii exterioare verzi

-si in arta peisajului se vor manifesta experimente – postmodernismul (inceputul unor pozitii radicale)

-contextualismul

-spiritul formal scenografic

-exacerbarea imaginarului si gradina virtuala

-gradina in miscare – face referire la esenta naturii, materialelor din care e facuta gradina

Elemente de morfologie si tehnica peisagera

  1. Vegetatie
  2. Apa
  3. Alei, platforme, scari, ziduri de sprijin
  4. Obiecte sculpturale, decorative, alte amenajari
  5. Micromobilier, microconstructii
  6. Materiale minerale folosite/ finisaje
  1. Vegetatia

-vegetatie lemnoasa – arbori, arbusti

-vegetatie ierboasa – flori, liane, ieburi decorative

-conditii de alegere a vegetatiei

-moduri de utilizare a vegetatiei in parcuri (tipologie)

-efecte estetice si spatial-volumetrice

-relatia vegetatie-arhitectura, vegetatie-oras – elemente structurale

-elemente legate de executia plantatiei prin prisma vegetatiei

-criterii de apreciere pentru alegerea vegetatiei vegetatie lemnoasa care reprezinta baza structurii oricarui spatiu inverzit

Exista 2 criterii

-calitati estetico-ornamentale ale vegetatiei; caracteristici care genereaza calitati ale vegetatiei: inaltimea, forma si tipul de coroana, culoarea (totala sau combinata), posibilitatea de a fi fasonate, ritmul de crestere, rezistenta la poluare

-comportamentul vegetatiei in raport cu conditiile de mediu

FORMA – tipologii

-denumirea latina – 2 componente:

-specia

-varietatea

A –forma columnara

Ex: plopul (populus alba, populus nigra – pluta, care este arbore iubitor de apa)

B – piramidal asociat cu forma ovoida

Ex: populus canadensis (plopul canadian)

C – globular / globulos / sferic

Ex: pomi fructiferi – utilitari

Robinia (salcam)

D – forma eruptiva, neregulata

Ex: ulmus (ulmul) – arbore pitoresc, iubitor de apa, „clasic romanesc”, autohton

E – coroana pedenta / cazatoare / plangatoare

Ex: salix babilonica – salcia plangatoare

-exista si salcie de tip eruptiv: salix argentua – salcia argintie (intre arbore si arbust)

F – coroana tabulara / tubulara – ovoid pe orizontala

-la noi nu exista dar pot fi fasonate

-tipurile A,B,C – coroane cu forma stabila

-drajonarea=cresterea pe sub pamant a esentei apar arbusti la distanta, peste tot

ARBORI CU FRUNZA CAZATOARE:

-artarul (acer) – arbore de baza in crearea de volumetrii

-paltinul (acer platanoides), paltinul decorativ (acer pseudoplatanus) – au frunza palmata

-platanul (platanus)

-fagul (fagus) – arbore de inaltime

-teiul obisnuit (tilia platiphylos) – intre B si C; cand e tanar e de tipul C apoi devine B

-mesteacanul (betula verrucoza) – forma neregulata

-stejarul obisnuit (quercus robur)

-exista diverse denumiri, populare:

-stejarul rosu decorativ

-garnita

-stejar pufos

-gorun

-salcam decorativ (sophora japonica – are flori galbene)

ARBUSTI CU FRUNZA CAZATOARE (foioase):

-mici: 1,20 m

-medii: 1,80-2,00 m

-inalti: intre arbusti si arbori (magnolie)

-zapejoara (forsythia, spiraea)

-lemnul cainesc (ligustrum) – nu e decorativ, se foloseste la garduri vii

-liliacul (syringa vulgaris) – este inalt

-mediu: buddlea – floare ca o palnie, roz, roz-violaceu, alb

-mediu-inalt: viburnul – floare ca un bulgare de zapada

-merisor (buxus) – se fasoneaza sub forma de bile

Rasinoasele isi pastreaza frunzele:

-bradul (abies alba, abies nigra, abies argenta)

-molidul (picea)

-pinul (pinus)

-chiparos de balta – arbore mare, isi schimba culoarea spre roscat iarna; are o coroana mai transparenta decat bradul

-arbusti – tuia (thuja) – se fasoneaza - forma columnara

-tisa (taxus bacata)

-ienuparul (juniperus verticalis, juniperus orizontalis)

-larix – ace mici, tija de ac lunga;

VARSTA:

-specii longevive: cresc incet – stejar, fag, chiparos

-specii putin longevive: au lemnul moale – plopul, ulmul, salcamul

-exista specii care cresc repede in primii 5 ani dupa care cresc incet

-arborii se planteaza sub forma de puiet – cand au tulpina cu diametrul de cca.25cm – se planteaza dens, apoi se raresc;

INALTIMEA:

-scunzi 6-8m – salcamul, salcia

-medii 12-15m – tei, brad, pin

-mari 35-40m – platan, stejar, eucalipt, fag

Forma si consistenta coroanei creeaza efecte de umbra si de lumina

-tei – arbori de umbra

-castanul (hippocastanum) – arbori de umbra

COMPORTAMENTUL LA FASONARE:

-exista esente care nu se pot fasona

-se fasoneaza tuia, buxus, ienupar, tei

Conditii de mediu – tipul de sol si comportamentul plantelor la sol

-sol – nisipos – salcamul

-aluvionar

-calcaros

-sol fertil – tei, frasin

-Umiditate – sol umed – salcie

-sol uscat

-mai putin umed – salcam, paltin, artar

Gradul de lumina – lumina

-umbra – la munte

-penumbra

Culoarea: efecte

-daca se vrea accentuarea spatiului lumina planurilor sa aiba in suprapunere degradeuri care merg spre exterior

   

-nuante de verde-albastrui, gri, violet, verde

-griurile – culori care departeaza planurile

-mesteacanul, platanul – alb, verde deschis, gri, violet

-esente care apropie planurile – tei

-contraste

-senzatia de spatiu – modul in care folosim volumetriile

-efecte estetice locale – contraste de culori

-exista culori diferite dar cu aceeasi intensitate: rosu cu portocaliu, portocaliu cu alb;

-rosu cu verde albastrui culori si intensitati diferite

-contrast tipic rosu pe verde

-exista ierburi decorative – sedum – are inaltimea ca a florilor de talie mica – multe culori dar de aceeasi nuanta, nu fac un contrast puternic

Cum se folosesc arborii in parcuri:

Morfologic:

-izolat – cap de perspectiva; elemente singure pe peluze, sau asociat cu un masiv

-pe obiecte de arhitectura

-in gradini individuale

-marcarea unui anumit loc

-pot fi arbori izolati prin valoarea lor – esente protejate de patrimoniu natural;

-in grupuri – elemente de mobilare a spatiului peisagistic, in gradina, in parc; efecte estetice speciale – de culoare (asociere de culori), creeaza ambianta sau o stare de spirit;

EX: melancolie – mesteceni, salcamii – grup voios;

-se folosesc ca si capete de perspectiva, centru de greutate a unui scuar, elemente de contrast pentru obiecte de arhitectura, amenajarea spatiilor de joaca pentru copii;

-grupuri de aceeleasi esente – palcuri;

-grupuri de esente inrudite – brad – molid; artar – platan;

-grupuri de esente foarte diferite – sunt cele mai spectaculoase, dar nu se recomanda pentru ca au perioade diferite si la un moment dat grupul se dizolva;

-grupuri cu sau fara arbusti la baza, in exterior, pentru a opaciza baza-privirea;

-grup specific – aliniamentul – ca linii sau contur al spatiilor verzi, ca directionari de perspectiva pe alei importante, conturarea unor zone functionale in parcuri, capete (panoramice) de perspectiva, separari de zone urbane cu functiuni sau statut funciar diferit, separari de zone poluante – fasii (pseudoaliniament), conturarea parcelelor agricole – impact interesant in peisajul agricol;

-in masiv – creeaza volumetria generala a unui mare spatiu; nu exista in gradini ci in marile parcuri; exista in paduri, gradini de agrement, zone mai mari de 100ha;

-formeaza structura majora; exista in stare spontana si semispontana in zone de munte, la limita localitatilor (spatii neorganizate)



-arbori columnari

monumentalitate

-nu depasesc 5-7 elemente

-nu se planteaza ordonat

-se planteaza in patrate, in romburi; la inceput la distante de 2m apoi 6-8 m

-nu se pun esente cu siluete specifice sparg plantatia

ARBUST:

-tamarix – catina – inflorescenta violacee care se transforma in frunze

-prun rosu – prunus pissardi – arbust cu coroana sferica, frunze rosii, floare mai rosie

-cires japonez, la fel ca prunul rosu dar cu flori mai mari

-stejar rosu – are perioada de desfrunzire tarzie

-gazon decorativ – gazon cu flori diseminate – stil liber – seminte amestecate

-flori de talie mica – aster – steluta

Modul de a dispune sculpturile

-relatia intre tema, materialul sculpturii, fundalul pe care se proiecteaza si scara in raport cu restul;

Cluj – scuar – statuia lui Mihai Viteazul este prost amplasata raportata la fundal – pe fundal e o cladire – se produce o vibratie vizuala, o confuzie;

Sculpturile in serie – Baia Mare – contrast de materiale bine gandit, amenajari florale – tematica buna;

-rabata este o fasie de flori – un fel de bordura;

Un parc in Franta – contrast bun – se pierde insa in spatele unor arbusti;

Fantana arteziana – foarte robusta – are mai multe bazine suprapuse – Madrid

Niste trepte intr-un parc – exista multe posibilitati – trebuie sa existe creatie – stanci, dale de ceramica, arbustri;

Alei in parc – amfilada de ortenzii (flori) – ii da o particularitate;

Problema culorii si oglindirii – densitatea culorii – lacul e o sursa de luminozitate sau nu – se creeaza efectul de adancime al apei;

Gandirea malurilor – ritmicitate de volum – cu siluete de conifere si de arbusti rotunjiti – si ritmicitate de culoare – promenada/belvedere de unde se poate cuprinde acest peisaj;

Gradina cu multa luminiscenta de la apa, frunzis si esente diferite;

Gradina botanica – arata o zona exotica – un colt de padure tropicala – apa cu multa plantatie de suprafata; pasaj facut din liane – parc botanic redand ambianta locului unde sunt toate aceste esente la un loc;

Grupuri compacte din aceeasi specie – 3-5 sau 3-9 pini, molizi, platani, mesteceni;

-din specii diferite: 2 tei+2 platani+1 mesteacan;

-grupuri transparente: 2 salcami+3 frasini+1 mesteacan;

-grupul liric: 2 salcii+1 arin+1 mesteacan+1-2 frasini pletosi;

-grupul monumental: 3 stejari sau 5 fagi sau 5 platani

-florile le deosebim dupa varsta:

-flori anuale – se folosesc in aranjamente si scuaruri geometrice; mozaicuri florale

-flori bienale

-flori perene – infloresc de la sine; se folosesc diseminate (risipite) in stilul liber

-grupurile sunt de multe feluri: pete, ronduri, ceasuri solare cu flori, benzi, bordura care e o fasie cu un rand sau doua de flori dar bordura poate fi si un gard viu mic; parter de flori, gazon de parter (scurt, des, verde, intens, ordonat, cu inaltime mica, e gazon de peluza, de gradina, foarte rezistent), gazon de pajiste (mai inalt, cu flori diseminate, e moale), gazon pentru terenuri sportive (dens), gazon de taluz (ierburi rustice cu crestere inceata, foarte dese si foarte rezistente la medii aspre);

Apa – in parcuri si gradini

-incepand cu secolul 18 in aceste parcuri se foloseste in mod constient apa, in miscare – izvoare, cascade, paraie;

-exista o clasificare: ape artificiale, naturale, statice, curgatoare

-apele in miscare, curgatoare sunt specifice parcurilor de stil liber, natural;

Categorii de ape

Forma

Raportul intre suprafata apei si suprafata parcului

Studiu legat de organizarea perspectivelor catre apa

Plantarea malurilor

Realizarea efectului de oglindire (studiu care trebuie sa analizeze tipul de teren, comportamentul in timp)

Sistemul de curatire

Lacuri

-se face un fel de mal inaltat; malurile: percepere globala – un lac nu e bine sa il vezi dintr-o data ci pe portiuni – spatiul catre locul respectiv e liber si plantat aici;

-Problema de percepere de detaliu; orice fel de loc cere un circuit de promenada; exista problema ritmicitatii;

   

-oglindirea e data de plantatia pe malul nordic si de est;

-e o problema de pozitie a soarelui;

-o insula se aseaza aproape de un mal – nu in mijloc;

-Bazine – cu fantani arteziene, sculpturi, vegetatie acvatica;

-sculpturile: un bust pe un soclu nu se pune intr-un spatiu peisagistic cu flori; trebuie adosat unui fundal; in spatii peisagiste libere se potrivesc grupuri statuare care se pot privi de jur imprejur, din bronz, care se proiecteaza pe cer, ori obiecte abstracte;

-iluminatul: utilitar sau decorativ;

-o preocupare moderna;

-iluminatul utilitar – stalpi;

-exista intensitati diferite;

-exista o intensitate pe nivelul parcului; designul obiectelor de iluminat conteaza foarte mult;

-iluminat decorativ – in parc se ilumineaza oglinzi de apa, jeturi de apa, fantanile arteziene deosebite, arbori monument, ornamente florale decorative, sculpturi, un pavilion deosebit;

-la plantatii – se pot ilumina din interiorul coroanei;

-folosirea apei azi – se fac pereti de apa – in scuaruri, cascade in panta cu sculptura cinetica, stancarie;

-aceste asocieri se folosesc si la materiale;

-aleile – asocieri de materiale care devin decorative – asocieri cu desene – asfalt colorat, dale, blocuri de BCA, lemn, metal;

Elemente de microproiectare

Spatii verzi – 1/5000, 1/2000

-masivul – conturarea volumetrica;

-elemente care implica o folosire anume – arbusti;

Detalierea – 1/2000

-plantare discreta – 1/1000 – pom de pom;

-reprezentare sintetizata – nu foarte reala din punct de vedere grafic; fasii de legatura;

Circulatii – geometrizata – diferentiere

-inverzire a unei circulatii – sistem liber peisagist;

-exista posibilitati diverse;

-zona de transparenta;

-individualizat – plan de detaliu;

-trebuie sa existe elemente de racordare;

-posibilitati – sistem unitar – parter italienesc;

Principii – unitatea in diversitate;

-amestecarea – folosirea pantei ca sculptura;

Principii ale proiectarii peisagiste

1.Conteaza organicitatea (vernacularul, in arhitectura) – racordare ritmica in raport cu subiectul/obiectul

-situl – racordare la clima, mediu, panta, structura geologica;

-exista un sistem de articulare al planurilor de concepere si a cum realizam acest lucru (cu ce lucruri)=>compatibilitatea

2.Proiectarea peisagistica urmareste armonia, esteticul, frumosul – acestea se pot face instinctual;

Unitatea in diversitate (creativa) – tine si de planul functional;

-un parc – cu accent pe recreatia acvatica – diversitatea in a face acest lucru – sport, spectacol;

-spontan – desen pe asfalt, role, etc

-micul pavilion, aleea – diversificate

3.Coerenta si echilibru

-incercare – in sec XX se poate face aproape orice; nu mai exista repere, nu mai este echilibru=>un control;

-echilibrul intr-un spatiu traditional: parcul e impartit – dezechilibrat

-metamorfoza – stiluri traditionale clasice

-stil geometric – axa de compozitie; cap de perspectiva; au aparut lucruri noi=>multifunctionale=>echilibrare (simetrie ponderata)

EX: centrul de greutate – joaca un rol important;

-polul de interes – compozitiile pot sa-si gaseasca o ordine, o coerenta;

-distributia de puncte de interes=>tabloul – gradatia semtimentelor

-in planul perceptiei;

-insumare de tablouri – percepere panoramica – echilibru emotional

-pe un plan peisagist – spatiu mai larg=volum mai mare

-intr-un parc te duci sa te odihnesti=>promenada – apar alei golase;

PARCUL

-program reprezentativ pentru proiectarea peisagistica urbana;

-parcul nu este acelasi lucru cu gradina urbana;

-clasificare a spatiilor verzi publice care au la baza marimea, dar care ilustreaza indirect capacitatea functionala;

-Herastrau – gradina urbana la nivelul orasului

-exista si gradini de cartier;

-gradini particulare – Clubul Diplomatilor – gradina de reprezentare;

-gradina – are alt fel de exprimare peisagistica (nu au functiuni)

Squarul – minispatiu verde urban – 3ha maxim; Gradina Icoanei

-toate sunt spatii publice – se adreseaza odihnei si recreerii zilnice;

PARC:

1.Conceptul de spatiu verde urban

2.Conceptul de recreere

1.Totalitatea existentei si configurarii spatiilor intr-un oras, intr-o localitate (nu trenuie izolate)

2.Recreerea – anii 70 loisir – motivatia spatiilor verzi organizate in cadrul orasului: zilnica (cotidiana), periodica (saptamanala), ocazionala (anuala-peisaj turistic)

PARCUL e o dotare oraseneasca, destinat recreerii saptamanale dar si cotidiene pentru vecinatati si ocazionala pentru turisti si nu numai;

1.Parcul trebuie sa cuprinda facilitati care sa serveasca orasul;

2.Parcul trebuie sa cuprinda o parte, in general, periferica, pentru recreerea cotidiana;

3.Parcul trebuie sa cuprinda o calitate reprezentativa, o particularizare;

In epoca functionalista sec XX – parcul s-a facut dupa functia - de cultura – teatru de vara, 2-3 biblioteci, expo-flora, restaurant.

Intr-un oras nu trebuie sa existe un singur parc o caracteristica

EX: Tineretului – varietate in acelasi stil

-elemente tehnice ale parcului;

-plan conceptual – ideea, viziunea;

-plan de organizare (polii mari, intrarile, spatiile mari)

-plan de amenajare – ambientare

-plan de detaliu – banca, statui

-un parc e facut pentru vizitatori – elemente de confort – circulatie si deplasare (pe panta cea mai comoda);

-de la liniile de forta – riu, lac-spre punctele de contrast, interes

-trebuie sa existe o alternanta intre spatiile neutre si spatiile ce iti solicita interesul – interiorizare, exteriorizare

-recreerea este dirijata sau libera, spontana;

Circulatiile in parcuri

-exista sensuri;

-exista o intrare principala si altele secundare;

-in planul organizarii circulatiilor trebuie sa ai o circulatie predominanta care sa lege diversele zone ale parcului;

-circulatia dizolva si particularizeaza;

Importanta: principale si secundare(de intretinere);

-pavimentul: la aleea principala este neted, decorativ

la aleile secundare este din caramida, lemn, alte materiale

-amenajarile trebuie sa fie in armonie cu functia;

EX: vegetatia importanta, colorata sa existe pe aleile principale;

-intrarea – transport public;

-spatiul de limitare a parcului:

   

Volumetria – in functie de ambianta, de functii

-functia principala este aceea de recreere, de odihna; promenada+odihna; cultura;

EX: expozitii, teatru de papusi

Sport

Recreere de alt tip – muzica, parc de distractii

Auxiliar – alimentatie publica

Volumetria – facuta din masive – ritm de umbra si lumina; tine de functie – au efect de ambianta (luminozitatea e foarte importanta, gradul de confort-linistea)

-se pot introduce activitati mai vesele, dar se asociaza zonele zgomotoase fata de cele linistite;

Vegetatia – element important – folosirea unei singure esente – coloana pavilioanelor (marime diferita);

Squarul – dimensiune mica

-este de folosinta zilnica si periodica;

1.De reprezentare – decorativ (in fata unei institutii publice); EX: Opera

2.De buzunar – dintr-o demolare;

3.De trecere – poate avea orice configurare – odihna de scurta durata (in zonele centrale, publice)

4.De organizare a circulatiilor: EX: Squarul Pache

Organizarea squarurilor – trebuie sa aiba o conceptie unitara; trebuie sa aiba un punct de interes – poate fi o dominanta(copac, fantana);

-squarul trebuie sa aiba o limita;

EX: daca au in vecinatate birouri, locuinte ( e foarte important mesajul estetic, culoarea, materialul;

   

Volumetria – daca are vegetatie mai multa plantata poate nu egal in raport cu vecinatatea;

Agrement

-din punct de vedere al situarii de spatii verzi zonele de agrement sunt in afara orasului

-in teritoriu (vecinatatile localitatii)

-la periferie

-au multe caracteristici: nu semana cu parcul – cotidian, periodic, ocazional;

-cele in teritoriu sunt adresate recrearii periodice si ocazionale;

-cele periurbane – daca sunt tangente orasului (predominanta-periodica)+turism (ocazional)

-au luat nastere pe baza unui element natural: padure, riu, cascada, vestigii, bara, etc;

Marimea – daca prcurile sunt de 20-200ha – au o semnificatie complexa – sunt zonele de oxigen ale orasului – amelioreaza clima, vanturile;

-au o functie ecologica (cele in sine reprezinta un leagan de ecosisteme; reprezinta si o atractie, o directionare a altor miniecosisteme si catre care acestea merg;

-aceste zone pot proteja diverse lucruri: poluare, noxe, locuri inestetice

-cand se pune problema unor politici de dezvoltare strategii legate de oras;

-din punct de vedere recreativ – inelul verde al Bucurestiului – strategie recreativa si zone de agrement;

-inelul verde al Parisului – este foarte mare si are rolul de a proteja si de a incuraja verdele;

Functiuni ale zonelor de agrement

-cazarea – turism – poate fi un mic sat de vacanta – camping;

-sport – mai de performanta – baze de cantonament nautice, de echitatie

obisnuit – zone pentru biciclisti, rolleri, spatii degajate pentru miscare libera;

-cultura si instruire (tip de recreere) – parcul zoologic, botanic, parcuri expo care au o conotatie istorica importanta;

Principii de organizare – protejare a fondului natural si completarea sa;

-capacitatea nu se calculeaza la suprafata;

organizare – pol-axa

Zonele de agrement din teritoriu

-parcuri naturale/rezervatii, parcuri nationale

-fixarea limitei – dendrologica – a arborilor; data de ecosisteme ecologice; locul in sistemul teritorial;

-parcurile sunt sup patrimoniul academiei;

EX: parcul rezervatie:

1=partea cu recreerea turistica – protectie – nuclee condensate

2=pentru cei avizati (ex: alpinisti)

3=”inima” – elementul cel mai important – aici nu intra decat cercetatorul – zona se protejeaza;

-extinderea ideii de peisaj cu teritoriu

-trasee – circuite turistice – sa aiba o continuitate si sa se adreseze unui spectru foarte larg – o zi, o saptamana;

-exista o baza de pornire – puncte de cazare pe trasee;

Peisajul este si in statiunile balneoturistice – noi le facem foarte urbane;

1.Tratamentul

2.Cazarea

-trebuie sa existe o legatura intre ele;

Tendintele moderne

-parcul e format din puncte – pavilioane rosii de exemplu;

linii – canale de apa, structuri, promenade;

suprafete – la sol se intretaie diferitele activitati



loading...







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1949
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site