Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Poluarea apelor continentale

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Costurile si beneficiile energiei eoliene
Plan de actiune pentru mediu Bucuresti
CAI DE DETERIORARE A ECOSISTEMELOR
Managementul deseurilor radioactive
Planul de Actiune pentru Mediu
Program: /PROMED / PN 03-04 Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului
ROLUL EDUCATIEI ECOLOGICE IN CONTEXTUL ACTIUNILOR EDUCATIVE
MANAGEMENTUL CALITATII SISTEMELOR DE ENERGIE – Managementul Sistemelor de Protectie a Mediului
Delta Dunarii – Rezervatie a biosferei
Biotopuri si biodiversitate. Specii reprezentative si “bioindicatoare” - Conservarea biodiversitatii

TERMENI importanti pentru acest document

: poluarea apelor continentale : surse de poluare a apelor continentale : exemple de surse de poluare a apelor continentale : surse de poluare ale apelor continentale :

             

              Poluarea apelor continentale

                                                                      

           

Vorbind depre mediul in care traim ne referim la biosfera, un invelis atat de subtire a carui grosime este mai mica decat o sutime din raza Pamantului .Biosfera contine toate organismele vii si constiutie mediul in care ele traiesc. In urma unei evolutii de milioane de ani biosfera a ajuns sa cuprinda un imens mecanism de viata care intercepteaza energia chimica prin fotosinteza si o distribuie prin diverse moduri. Biosfera cuprinde padurile, muntii, lacurile, fluviile si oceanele cu toata viata vegatala ce o contin.

            Apa, componenta esentiala a biosferei, reprezinta circa 1,4 miliarde km3 , din care circa 97% este apa marilor si a oceanelor. Astfel omul dispune de o cantitate limitata din apele ce curg la suprafata continentelor, continuu reciclata de precipitatii, de apoximativ 30.000 de km3 . Astfel resursele de apa sunt limitate in timp ce in lume necesarul de apa creste in continuu.

            Daca in Africa, in zonele aride consumul de apa al unui om este de circa 3 L pe zi , in Europa este de circa 500 L iar in America de peste 1000 L pe zi. Materialale sau energia introduse in mediul ambiant sunt numite poluanti atunci cand sunt folosite in concentratii ce depasesc anumite limite si care au efecte daunatoare asupra sanatatii omului sau produc dezechilibre ecologice. Astfel, poluarea apei reprezinta alterarea calitatilor ei fizice, chimice si biologice si este produsa direct sau indirect in modul natural sau artificial, devenind improprie utilizarii.

      Poluarea apelor este deteminata de urmatoarele grupe de agenti :

              a) poluarea apelor datorati agentilor biologici (microorganismele) .Apa a fost dintotdeauna un purtator potential de agenti patogeni, care de multe ori au provocat epidemii catastrofale. In evul mediu in urma epidemii de holera a murit aproape jumatate din populatia Europei. Apa transporta microorganisme ce pot transmite hepatita, ganstroenterite,etc.. Industriile alimentare, industria hartiei sunt factori de poluare din aceasta categorie. De exemplu o fabrica de hartie de dimensiune medie produce aceeasi poluare ca un oras de 500.000 de locuitori. Perturbarea echilibrului dinamic al solului are consecinte importante pentru evolutia acestuia. Adaugarea unor saruri solubile in sol (prin ingrasaminte minerale sau organice necorespunzatoare), are ca urmare atacarea zestrei organice acumulate a solului si acidificarea.

      Folosirea nerationala a ingrasamintelor minerale a dus de cele mai multe ori la poluarea apelor freatice si de suprafata cu nitrati. De asemenea, folosirea pe scara larga a ingrasamintelor si stimulatorilor de crestere a avut drept consecinte colaterale proliferarea unor specii vegetale din randul buruienilor. Acestea la randul lor au antrenat o sporire a erbicidelor.

      Poluarea datorita erbicidelor se manifesta ca urmare a folosirii timp indelungat a acestora. Se observa in unele situatii distrugerea structurii solului, o diminuarea  progresiva a nivelului de carbon organic in orizonturile superficiale ale solului, o inrautatire a capacitatii de schimb cationic si a puterii de retinere a apei. Nu trebuie neglijat nici aspectul toxic asupra microflorei si microfaunei din sol (L.Dejeu si colab., 1998).
              b) poluarea chimica prin deversarea in apa a diferite produse : azotati, fosfati, insecticide, reziduri ce contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur, hidrocarburile.

Mercurul provenit din deseuri industriale, inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente, ingerarea accidentala de compusi anorganici, deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice. Azotatii proveniti din, ingrasaminte chimice, detergenti,

pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu, aerosoli.Plumbul provenit din evacuarile uzinelor industriale, gazele de esapament ale autovehiculelor, manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.Zincul provenit din apa sau bauturi cu continut de zinc, ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele), dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale.Hidrocarburile provenite din, gazele de esapament ale autovehiculelor, scurgerile de titei, arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale), arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul), fumul de tigara.
              c)Poluarea apei cu substante organice de sinteza - detergenti, insecticide si pesticide. Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare, pulverizarile aeriene, spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate, detergenti.


              d) agenti fizici de poluare : substante solide care infecteaza apele prin deversarea materialalor minerale insolubile; poluarea termica a apei datorita centralelor electrice construite in apropierea apelor ; poluarea radioactiva care apare in prezenta unor materiale sau a unei atmosfere radioactive legate de industriile ce folosesc energia atomica.

       Principalii agenti fizici cu rol in poluarea apelor sunt reprezentati in mare parte de :

  1.substante radioactive

  2.apele termale (fierbinti) rezultate din procesul de racire tehnologica din industrie.

  1.Poluarea radioactiva. Sursele ei sunt:

    a).depunerile radioactive ce ajung in ape o data cu ploaia;

    b).apele folosite in uzinele atomice pt. racirea reactoarelor-ape ce pot devenii radioactive;

    c).deseurile radioactive introduse in recipiente sigilate si aruncate in abisurile aceanelor.

Efecte ecologice: substantele radioactive din apa se acumuleaza de-a lungul timpului, iar 1 gr de fitoplancton contine 90 milionimi de grame de Cu, adica de 50.000 de ori mai mult).Daca plantele si animalele pot concentra unele ele-

mente naturale din apa de mare, inseamna ca pot concentra in acelasi mod si substante radioactive.


             e) Substantele organice care polueaza apele sunt : De origine naturala: titei, hidrati de carbon, biotoxine marine; De origine artificiala din industria chimica organica sau petriochimica : hidrocarburi (benzen, eteri din petrol, acetona , cloroform, esteri, benzina), hidrocarburi halogenate (pesticide) ,detergenti, substante aromatice. Detergentii au devenit substante aproape indispensabile vietii oamenilor si totusi 75% dintre acestia sunt poluanti. Bineinteles ca pe termen scurt cel mai mult au de suferit fauna si flora acvatica Poluarea raurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaza in oase si dinti, prea mult fluorid in apa putand cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili in grasimi decat in apa. Astfel, aceste substante se gasesc in concentratii mici in apa, insa in concentratii mai mari in insecte si alge si in concentratii si mai mari in pesti, pasarile si oamenii care se hranesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.

            

SITUATIA APELOR DIN ROMANIA ROMANIEI DIN PUNCT DE VEDERE  AL  POLUARII

Starea actuala a factorilor de mediu in tara noastra, deosebit de critica, in special, in zonele afectate de activitati antropice, necesita ample actiuni pentru reducerea substantiala a potentialului poluant si pentru refacerea ecosistemelor afectate.

Desi in ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalatii antipoluante, ajungandu-se in prezent sa functioneze peste 4900 de statii de epurare a apei si peste 15000 de instalatii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice, contributia acestora la reducerea poluarii mediului a fost insuficienta datorita:

- exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor, lipsa pieselor de schimb, reducerea cotelor de energie si fiabilitatea redusa a unor utilaje;

- lipsa personalului calificat, ca si retribuirea lui la un nivel minim fata de alte ramuri, reprezinta o alta cauza care a contribuit la aparitia unor deficiente majore in functionarea la parametrii proiectati a acestor instalatii;

- dezvoltarea capacitatii de productie fara asigurarea concomitenta a realizarii instalatiilor de epurare si respectiv de purificare a gazelor nocive.

Datorita acestui fapt, in prezent aproximativ 20% din lungimea cursurilor de apa supravegheate (~20000 km) sunt degradate.

Din totalul retelei hidrografice a tarii, distributia pe categorii de ape este urmatoarea:

18% (19700 km) se incadreaza in categoria a IV-a de calitate, improprii pentru orice utilizare;

12% se incadreaza in categoria a III-a de calitate, care pot fi, cu mari cheltuieli, utilizabile;

30% se incadreaza in categoria a II-a de calitate, care prin tratare, pot fi folosite si ca sursa de apa potabila.

Poluarea retelei hidrografice a dus la disparitia faunei pe segmente importante de rau, de exemplu: Ialomita 48%, Olt 42%, Tisa 35%, Siret 31%, Arges 22%, Mures 22%, Vedea 23%, Prut 20%.

            Sursele de poluare a apelor evidentiate sunt in numar de 6097, din care au aviz de functionare numai 3223, adica 52%.

            La ora actuala exista 4831 de instalatii de epurarea a apelor, din care numai 2574, adica 53,2% functioneaza corespunzator.

            Pentru a ilustra gradul de poluare al apelor de suprafata din tara noastra, precum si a Marii Negre, oferim cateva exemple de situatii constatate in ultimii ani. In acelasi timp, trebuie mentionat faptul ca gradul de poluare se mentine ridicat chiar in conditiile in care unitatile economice nu mai functioneaza la parametrii proiectati.

            Oltul este, se spune, o apa moarta. Barsa il sufoca, aducandu-i substantele deversate de Fabrica de celuloza si hartie din Zarnesti. Alt afluent, Vulcanita, aduce “otrava” scursa de la Colorom Codlea. Combinatele chimice de la Victoria si Govora “contribuie” sarguincioase cu substante organo-clorurate, la fel de toxice. Multe asemenea intreprinderi nu au nici macar autorizatii de functionare, iar statiile de epurare, ce au costat milioane, zac nefolosite de ani de zile.

            Mai la nord se inregistreaza alte statistici negative. Unitatile miniere si metalurgice din Maramures au evacuat, in fiecare an, 50 mil. m3 de ape uzate, cu un continut de 10000 t suspensii (350t cupru, 240t fier etc.), afectand grav raurile Sasar, Cavnic, Viseu, Lapus si Somes. Nu este doar o crima ecologica, ci si o risipa uriasa, prin poluarea si nerecuperarea substantelor utile deversate. Doar doua unitati, S.A. Phoenix si S.A. Romplumb, au produs pagube de 700 mil. lei in fiecare an.

            Raul Mures, coloana vertebrala a Transilvaniei, este amenintat sa se rupa sub apasarea nemiloasa a industrializarii. In aval de orasul Reghin se deverseaza cca            250 l/sec. apa uzata. In aval de localitatea Gornesti, crescatoria de porci amplifica poluarea, la care se adauga socul poluant al orasului Tg. Mures, 3,5 m3/ora apa uzata (menajera si industriala), care reprezinta 25-35% din volumul total al debitului raului si care contine: compusi ai azotului, fosfati, detergenti, fenoli. Acesti poluanti creaza un soc tragic echilibrului ecologic al raului Mures, alterandu-i calitatile. Diminuarea oxigenului din apa duce la existenta a doar doua grupe de viermi, putin pretentiosi la conditiile de mediu.

            Sistemul actual de dezinfectare a apei Mures prin clorinare da nastere la trihalometani (substante cancerigene).

            In aval de Tg. Mures, raul ajunge la un grad de degradare biologica de 45-50% vara si 60-70% iarna. Chiar si dupa cativa zeci de kilometri in aval, cand raul se autoepureaza partial, degradarea se pastreaza la 35%. In aceste conditii prolifereaza o bacterie filamentoasa care colmateaza conductele termocentralei Iernut, recul si lostrita au disparut din fauna, celelalte specii s-au redus: somonul, stiuca; scoica, care filtreaza   40 l/zi de apa, s-a redus la 80 buc./m3 la 1-2 buc./m3.

            Combinatul chimic Azomures nu are tehnica si tehnologiile proiectate sa se incadreze la standardele internationale de protectie a mediului.

            Mediul cel mai poluat continua sa fie apa, in care:

- ionul de amoniu se situeaza la 17-18 mg/l, fata de concentratia maxima admisa (C.M.A.) de 6 mg/l;

- ionul nitric se situeaza la 70 mg/l, fata de 26 mg/l C.M.A.;

- ureea este de 40-50 mg/l, fata de maxim admis de 2,7 mg/l.

Aceste produse reprezinta 80% din productia societatii Azomures.

Mediile lunare ale concentratiei ionilor poluanti cresc in perioadele ploioase, datorita spalarii lor de pe platforma si antrenarii in circuitul natural al apei.

Poluarea accidentala joaca si ea un rol important in balanta negativa a agresarii mediului acvatic.

Mediul aerian este si el afectat. Amoniacul gazos, mai ales pe vreme umeda, formeaza o ceata deasupra orasului Tg. Mures.

Cosurile de dispersie (cu inaltimea h=78-106m) arunca in atmosfera oxizi de azot, rosii-portocalii, numiti “cozi de vulpe”. Desi sub concentratia maxima admisa, pe timp de ploaie, formeaza acidul azotic care afecteaza direct culturile vegetale.

Raul Tarnava, victima pe termen lung a poluarii de aici, este de mult abiotic. Cosurile celor doua uzine domina cerul nu atat cu inaltimea lor, cat mai ales cu negru de fum si noxele ce le degaja continuu.

Noxele de 20-21 g/m3/luna, fata de 17 g/m3/luna maxim admis, sunt variabile, functie de anotimp.

Repercursiunile poluarii asupra copiilor constau in frecventa mare a bolilor pulmonare si cardio-vasculare, precum si mortalitatea infantila crescuta.

Recent (dupa 1989) s-au instalat circa 8000 de electrofiltre, saci filtranti cu garantie calitativa, statii de epurare a apelor uzate la instalatia furnal-aglomerare. Costul amenajarilor antipoluante este foarte mare.

In aceste conditii, costul de fabricatie este mult mai mare decat pe piata externa, in ceea ce priveste negrul de fum. Devine fireasca intrebarea, de ce nu alternativa cu achizitionarea de pe piata externa? Am scapa de poluare. Implicatiile sociale sunt cele care dicteaza aceasta politica.

De sus, dintre Calimani si Bargau si pana jos, in Siret, Bistrita, apa cea repede, devine aproape otrava. Trece prin doua judete – Neamt si Bacau – si ajunge la varsare corespunzatoare categoriei a III-a de calitate.

Lacurile de acumulare din aval de Piatra Neamt – Racova, Garleni si Lilieci – in care aflueaza debitele raului Bistrita de pe albia veche si de pe canalul UHE prezinta, de asemenea, un grad mare de poluare, fiind degradate in cea mai mare parte din timp, la un debit continuu de peste 40 m3/sec. (inscriindu-se in categoria a III-a de calitate).

Degradarea provine de la afluentii industriali.

In judetul Neamt, acestia provin de la Fabrica de celuloza si hartie din Piatra Neamt, de la Platforma chimica Savinesti – Roznov.

Cursurile de ape din judetul Bacau, a caror calitate este grav afectata sunt raurile Bistrita, Trotus, Siret.

Sursele principale de poluare sunt: din Bacau, Combinatul de ingrasaminte chimice, Combinatul de hartie si celuloza; din Onesti, Combinatul petrochimic, Combinatul chimic din Borzesti, Rafinaria Darmanesti, Combinatul de prelucrare a lemnului Comanesti, Intreprinderea pentru cresterea si ingrasarea porcilor Bacau, Exploatarile de gospodarie comunala a localitatilor urbane din judet, Fabrica de postav din Buhusi. La acestea se adauga apele uzate menajere.

In municipiul Bacau, cantitatea de apa este insuficienta pentru populatie. Se asigura 33,3 mil. m3/an, ceea ce reprezinta 0,456 m3/loc/zi. Se da, in permanenta, in consum, apa nepotabila din punct de vedere chimic, situatie ce nu mai poate fi corectata, intrucat a fost complet afectata panza freatica, inca din 1986. Rapiditatea cu care este influentata panza subterana demonstreaza ca solul din zona este saturat de poluanti si nu mai poate reprezenta o bariera pentru retinerea lor prin filtrare.

Valorile indicatorilor chimic curenti, urmarite in apa distribuita populatiei orasului Bacau, inregistreaza o depasire neta a concentratiilor maxim admisibile in substante organice, amoniac, nitrati, nitriti. Valorile au oscilat, pentru substante organice, intre 69,5mg/l, in 1989 si 28,4mg/l in 1990 (fata de valoarea admisa 10-12 mg/l), pentru amoniac intre 10,5mg/l, in 1986 si 2,8mg/l in 1990 (nu este admisa prezenta lui), pentru nitriti intre 0,76mg/l, in 1986 si 4,2 mg/l in 1989 (prevederile STAS = 0 mg/l).

Existenta amoniului din apa impurificata blocheaza clorul introdus pentru dezinfectie, formand cloramina, clorul nemaifiind eficient.

Problema aprovizionarii cu apa a municipiului Bacau nu va fi corespunzator rezolvata, intrucat evacuarile de ape uzate din judetul Neamt afecteaza apa Bistritei, in vreme ce evacuarile apelor reziduale din Bacau influenteaza calitatea apelor raului Siret, respectiv ale lacului Galbeni folosit pentru aprovizionarea municipiului.

Din cei 611 km din raurile principale ale judetului Bacau, analizate fizico-chimic, 42% sunt de categoria I, 20% de categoria a II-a, 23% de categoria a III-a de calitate, iar 15% sunt degradati.

Exista si pericolul contaminarii radioactive a panzei de apa freatica, prin infiltrarea in sol a apei de ploaie ce solva partial radiul prezent in haldele de fesgips, deseu de la Combinatul de ingrasaminte chimice Bacau.

Implicatiile s-au regasit mai ales in sanatatea copiilor din Bacau, unde in ultimii ani nivelul mortalitatii infantile a fost mai mare decat media pe tara. In 1989, morbiditatea generala a crescut, inregistrand un indice de 719,8 cazuri la 1000 de locuitori, incidenta fiind mai crescuta in mediul urban si in principal in grupa de varsta 0-14 ani. Pe primul loc se situeaza afectiunile aparatului digestiv, urmeaza bolile aparatului respirator, bolile infectioase si parazitare, bolile pielii si tesutului celular subcutanat. Actiunea substantelor organice si a altora are efecte mutagene si cancerigene asupra oamenilor, timp de 10-20 de ani. Au crescut, la copii, anemiile, infectiile renale, intoxicatiile acute cu nitriti (la sugari). Tot ca efecte, au fost semnalate distrugeri masive ale florei si faunei, pierderi masive de substante utile evacuate in apele uzate, acuta lipsa de apa potabila in municipiul Bacau (de 70%), calitatea necorespunzatoare a celei existente.

Iata ca un rau, in loc sa dea viata, otraveste.

Substantele ucigatoare se varsa, toate, in Dunare.

“Dunarea este bolnava”, spunea comandantul Cousteau, aflat in vizita la Bucuresti si nu este de mirare, caci aduna tot raul de la muntii Padurea Neagra incoace. Iar noi sporim “sinistra zestre”. In judetul Mehedinti, pe parcursul a 179km, fluviul primeste 11600 tone suspensii si 1600 tone substante biodegradabile pe care le duce spre mare.

Referitor la Dunare, nu s-a reusit mentinerea calitatii apelor care intra in Romania la sectiunea Bazias. Apele din interiorul tarii noastre sunt foarte poluate si prin urmare procesul natural de autoepurare nu reuseste sa mentina calitatea de la intrarea Dunarii pe teritoriul romanesc. O dovedesc indicii de calitate de la sectiunea Bazias comparativ cu indicii de la nitrati, nitriti, fenoli, mai recent si la metalele grele si produsele petroliere. Ultimele depasind de 20 pana la 50 de ori limitele admise.

Nu sunt statii de epurare la Tulcea, dar nici la Galati, Braila, Calarasi, astfel incat apele uzate menajere si o parte din apele reziduale industriale sunt deversate direct in Dunare. Nu exista in zona nici o instalatie pentru prelucrarea reziduurilor, ori un accident petrolier s-ar solda cu consecinte dezastruoase asupra faunei si florei.

Multiplicarea noxelor si asaltul factorilor poluanti asupra mediului pe teritoriul judetului Tulcea configureaza o stare de lucruri alarmanta. Totul se varsa in Dunare. Si cand vorbim de protectia Dunarii trebuie avut i vedere apartenenta ei la o larga zona a Europei Centrale. Afectarea fluviului duce la degradarea Deltei. Ori, Delta Dunarii si anexele sale genetice au statutul de zona cu regim special de protectie. Comitetul International UNESCO a recunoscut necesitatea includerii sale in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei. Aceasta zona ocupa pe teritoriul Romaniei, pozitia numarul unu pe lista obiectivelor cu valoare universala, in baza prevederilor Conventiei Internationale a patrimoniului natural si cultural universal.

Sursele de poluare, pentru Dunare, sunt: combinatele chimice si metalurgice, porturile lipsite de orice aparare impotriva reziduurilor petroliere ori de alta natura provenite de la nave, zootehnia, de unde se evacueaza mari cantitati de dejectii.

Victimele sunt, in primul rand, lacurile, legate, in majoritate cu Dunarea, prin bratul Sf. Gheorghe. Asa, de exemplu, Complexul de porci Baia polueaza lacul Golovita, cel de la Satul Nou si Fabrica de zahar de la Babadag otraveste lacul Babadag la care se adauga complexele avicole si de taurine de la Nalbant, Daieni etc. si, bineinteles, exploatarea miniera de la Altan-Tepe.

Marea Neagra, ca mare semiinchisa si unicat hidrogeologic, a facut, inca de la inceputul secolului obiectul cercetarii stiintifice.

Odata cu dezintegrarea lagarului comunist, tarile estice au putut atrage atentia asupra gravitatii starii ecologice a acestei mari. Comunitatea stiintifica internationala a devenit tot mai receptiva la problematica acestui important segment planetar. In afara de tarile riverane si de cele europene cu traditii in cercetarea oceanografica, un rol important revine si S.U.A., cu Institutul oceanografic Wood Hole, cu experienta carui s-a reusit stimularea cercetarii si demararea unui program international privind Marea Neagra. Programul, inaugurat la Viena, in 1991, a organizat, pentru prima data, o expeditie la care au participat toate tarile riverane de la acea data: Rusia, Ucraine, Romania, Bulgaria si Turcia. S-a realiza, in doar doua saptamani, acoperirea cvasi-sinoptica a marii in multe planuri de cercetare. In anul 1992, s-au realizat alte doua campanii oceanografice, de aceeasi anvergura. Procesul continua.

Problematica Marii Negre nu priveste numai statele riverane, ci intreaga comunitate internationala. Astfel, un prestigios organism international, “Global Environment Facility” (GEF), compus in Programul ONU pentru protectia mediului, Programul ONU pentru dezvoltare si Banca Mondiala, considera chiar o prioritate ameliorarea situatiei ecologice a Marii Negre. GEF a acceptat finantarea unor programe internationale pentru Marea Neagra, pentru Delta Dunarii. Cooperarea internationala se impune ca o conditie fundamentala a unei minime sanse de succes in ce priveste ameliorarea situatiei mediului.

Adevarul despre Marea Neagra este trist, chiar dramatic. Uni experti vorbesc deja de o criza ecologica grava, tot mai evidenta. Creste continuu poluarea, Dunarea fiind principalul caraus de reziduuri dintr-o Europa puternic industrializata; la capatul drumului ei se afla Romania si Marea Neagra. Tot mai frecvent si pe zone tot mai intinse, apare fenomenul de hipozie – scaderea concentratiei de oxigen, element indispensabil vietii. In plus, creste, in anumite lacuri, nivelul hidrogenului sulfurat, care impiedica viata.

Marea Neagra prezinta particularitatea de a avea la suprafata un strat de apa oxigenata, iar in adanc un altul cu hidrogen sulfurat, care nu permite decat existenta catorva specii microbiologice. Scade dramatic biodiversitatea. Stridii nu mai exista demult in dreptul litoralului nostru, midiile aproape au disparut, pestele s-a imputinat dramatic.

Toate acestea au repercursiuni directe asupra calitatii apei si a plajei.

             

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 629
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved