Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Protectia calitatii apelor

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INFLUENTELE POLUARII APEI ASUPRA SANATATII INDIVIDUALE SI COLECTIVE
Poluarea - Efectele pe scara larga
PLAN REGIONAL DE GESTIUNE A DESEURILOR REGIUNEA 1 NORD-EST
1
POLUAREA APELOR
RECICLAREA APLICATA IN INDUSTRIA JAPONEZA DE AUTOTURISME
Organizarea monitorizarii mediului
Radioactivitatea deseurilor solide stocate la DIDR, CNE PROD - Cernavoda
Producerea si caile de emisie ale H-3 si C-14 in reactorii de tip CANDU
Fondul pentru Mediu ASE-EAM

TERMENI importanti pentru acest document

: protectia calitatii apelor : protectia calitatii apei : calitatea si protectia apelor : masuri de protectie a calitatii apelor :

Protectia calitatii apelor

Se poate realiza prin :

- gospodarirea adecvata a resurselor de apa existente ; 

- exploatarea surselor de apa functie de potentialul lor  (debit, viteza) ;

- intretinerea surselor de suprafata de apa prin controlul florei si faunei acvatice ;

- controlul fenomenului de autoepurare si valorificare a surselor de apa in corelatie cu acest fenomen ;

- stabilirea perimetrelor de protectie sanitara ;

- igiena captarilor si a transportului apei;

- protejarea surselor de apa prin acoperire, indiguire, delimitare ;

- controlul continuu al calitatii surselor de apa si luarea de masuri corespunzatoare in cazul deteriorarii unui indicator de calitate;

- interzicerea depozitarii deseurilor de orice fel in apropierea surselor de apa ;

- interzicerea unor activitati in apropierea surselor de apa, daca acestea pot emite substante poluante ;

- controlul substantelor poluante deversate in sursele de apa de suprafata.

Masurile de protectie a calitatii apelor pot fi grupate in :

-          masuri igienico-sanitare: au ca scop furnizarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi care sa satisfaca tendinta de dezvoltare a localitatii si sa nu prezinte risc pentru starea de sanatate a consumatorilor.

-          masuri tehnologice au ca scop:

-          purificarea apei brute si aducerea ei in limitele standardului de potabilitate si evitarea poluarii suplimentare de orice fel a apei purificate datorita retelei de distributie a apei;

-          epurarea apelor uzate pentru a evita poluarea surselor naturale de apa.

-          masuri legislative

 

Tehnologii de tratare a apei in scop potabil

Instalatiile de tratare a apei au in mod obligatoriu patru etape.

-          stocarea apei brute;

-          sedimentarea (indepartarea suspensiilor in functie de caracteristicile acestora, de proprietatile fizice ale apei si de tipul bazinului in care se desfasoara acest proces) si cuagularea (indepartarea suspensiilor coloidale si a microorganismelor fixate pe acestea prin adaugarea in apa a unor substante cuagulante);

-          filtrarea (retinerea suspensiilor neindepartate prin procedeele anterioare si reducerea numarului de microorganisme);

-          dezinfectia propriu-zisa se realizeaza prin procedee fizice (cu radiatii UV, ultrasunete, cu radiatii ionizante gama) sau chimice (clorinare, ozonizare, etc).

 

Epurarea apelor uzate

Definitii:

1. ape uzate orasenesti - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale si/sau ape meteorice;

2. ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de regula din metabolismul uman si din activitatile menajere;

3. ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacueaza din incintele in care se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale, altele decat apele uzate menajere si apele meteorice;

Epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile de natura chimica (minerala si organica) sau bacteriologica continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, astfel incat aceste ape sa nu mai dauneze receptorului in care sunt evacuate.

Procesele de epurare sunt de natura:

- fizico-mecanica (epurare mecanica- treapta primara);

- biologica (epurare biologica - treapta secundara);

- chimica (epurare chimica) .

La unele statii (deocamdata nu la toate!) mai exista o treapta tertiara - biologica, mecanica sau chimica.

►Principalele produse rezultate sunt:

- apele epurate - care sunt evacuate in receptor ;

- namoluri - care sunt indepartate din statie si valorificate.

1. Epurarea mecanica (Treapta primara)

- elimina reziduurile mari, suspensiile grosiere si cele fine, uleiurile, grasimile si in general toate substantele mai usoare decat apa care se ridica la suprafata acesteia.

- consta din mai multe elemente succesive:

►Gratarele retin corpurile plutitoare si suspensiile grosiere (bucati de lemn, textile, plastic, pietre etc.). De regula sunt gratare succesive cu spatii tot mai dese intre lamele. Curatarea materiilor retinute se face mecanic.

Sitele au rol identic gratarelor, dar au ochiuri dese, retinand solide cu diametru mai mic.

Deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule grosiere asigura depunerea pe fundul bazinelor lor a nisipului si pietrisului fin si altor particule ce au trecut de site dar care nu se mentin in ape linistite mai mult de cateva minute.

Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare si asigura stationarea apei timp mai indelungat, astfel ca se depun si suspensiile fine. Se pot adauga in ape si diverse substante chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare, uneori se interpun si filtre.

Spumele si alte substante flotante adunate la suprafata (grasimi, substante petroliere etc.) se retin si inlatura ('despumare') iar namolul depus pe fund se colecteaza si inlatura din bazin (de exemplu cu lame racloare sustinute de pod rulant)

2.Epurarea biologica (Treapta secundara)

-         impuritatile organice din apele uzate sunt transformate, de catre o cultura de microorganisme, in produsi de degradare inofensivi (CO2, H2O, alte produse) si in masa celulara noua (biomasa)

-         epurarea poate fi aeroba (utilizata la indepartarea poluantilor) sau anaeroba (prelucrarea namolurilor).

-         in asociere cu bacteriile in procesele aerobe intervin : protozoare, metazoare (rotiferi, nematode) si fungi.

Consta din mai multe elemente succesive:

►Aerotancurile sunt bazine unde apa este amestecata cu 'namol activ' ce contine microorganisme ce descompun aerob substantele organice. Se introduce continuu aer pentru a accelera procesele biochimice.

►Decantoarele secundare sunt bazine in care se sedimenteaza materialele de suspensie formate in urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest namol este trimis la metantancuri iar gazele (ce contin mult metan) se folosesc ca si combustibil de exemplu la centrala termica.

 

3.Treapta tertiara

-         nu exista la toate statiile de epurare.

-         ea are de regula rolul de a inlatura compusi in exces (de exemplu nutrienti - azot si fosfor) si a asigura dezinfectia apelor (de exemplu prin clorinare).

-         aceasta treapta poate fi biologica, mecanica sau chimica sau combinata, utilizand tehnologii clasice precum filtrarea sau unele speciale cum este adsorbtia pe carbune activat, precipitarea chimica etc.

►Eliminarea azotului in exces se face biologic, prin nitrificare (transformarea amoniului in azotit si apoi azotat) urmata de denitrificare, ce transforma azotatul in azot ce se degaja in atmosfera. Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologica, sau chimica.

In urma trecerii prin aceste trepte apa trebuie sa aiba o calitate acceptabila, care sa corespunda standardelor pentru ape uzate epurate.

►In final apa epurata este restituita in emisar . Ea contine evident inca urme de poluant, de aceea este avantajos ca debitul emisarului sa fie mare pentru a asigura dilutie adecvata.

Daca emisarul nu poate asigura dilutie puternica, apele epurate trebuie sa fie foarte curate.

►Namolul din decantoarele primare si secundare este introdus in turnuri de fermentatie, numite metantancuri.

De obicei sunt rezervoare de beton armat de mari dimensiuni, unde se asigura temperatura relativ ridicata, constanta, si conditii anaerobe, in care bacteriile fermenteaza namolul si descompun substantele organice pana la substante anorganice, rezultand un namol bogat in nutrienti si gaze.

►Evacuarea namolurilor in apele de suprafata este interzisa, asa cum este prevazut in Legea Apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin legea nr. 310/2004.

In prezent, in Romania, namolurile provenite din statiile de epurare sunt stocate in depozitele de deseuri menajere orasenesti.

►Statii individuale, moderne de epurare a apelor uzate: sisteme decentrale pentru epurarea apelor uzate ce pot fi utilizate atunci cand racordarea la reteaua de canalizare si epurare nu este posibila (case de vacanta, cabane turistice, moteluri, hoteluri, sate de vacanta, comunitati umane mici).

Aceste statii de epurare sunt specializate pentru: gastronomie, restaurante, spalatorii de masini, benzinarii, ferme agricole si zootehnice, diferite ramuri industriale.

Au eficienta de epurare ridicata, cheltuieli minime de achizitie, instalare si intretinere .

Componentele tehnologice pot fi montate in bazine dreptunghiulare sau cilindrice confectionate din material plastic, beton, metal, sau alte materiale. (http://www.ecotec-engineering.com).

Exemple:

E-TOP- statii de epurare individuale: 5-100 e.l (locuitor echivalent)

E-TMB- statii de epurare monobloc: 100-500 e.l

E-TFDB- statii de epurare multibloc: 500-5000 e.l

Conform HGR 188/2002, notiunea locuitor echivalent: incarcarea organica biodegradabila avand un consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO - de 60 g O /zi.

Definitia porneste de la faptul ca, prin metabolism si activitatile menajere un om produce zilnic aceasta cantitate de materii organice poluatoare.

Termenul 'echivalent'se refera la echivalarea gradului de poluare a industriilor care produc ape uzate compatibile cu apele uzate menajere cu un numar corespunzator de locuitori, pe baza acestui indicator. (Plan de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasenesti)

In fig.1. este redata o statie de epurare individuala de tip E TOP (http://www.ecotec-engineering.com).

Aceasta statie are urmatoarele parti componente:

- statia de epurare E-TOP;

- canalul de alimentare cu apa reziduala (influent);

- bazin de egalizare;

- bazin de activare;

- bazin de sedimentare;

- canalul pentru apa epurata (efluent);

- namol;

- compresor;

- alimentarea cu energie electrica;

- temporizator;

- semnalizare.

Avantaje:

-pret minim de achizitie;

-container compact din material plastic (polipropilena);

-eficienta purificarii: min.95% (standard, 98% la echipamentele cu filtru de nisip);

-apa epurata (efluentul) poate fi refolosita (irigatii etc.);

-necesita o suprafata minima pentru echipament;

-consum minim de energie electrica;

-ideal pentru aplicatii sezoniere (functioneaza pana la 3 luni de zile fara influent);

-simplitate constructiva;

-robust, nu contine piese in miscare in interiorul bazinului;

-instalare simpla;

-nu produce mirosuri neplacute;

-nu produce zgomot;

-semnalizeaza automat buna functionare a echipamentului.

Fig.1. Statie de epurare individuale de tip E TOP (http://www.ecotec-engineering.com).

►Statii de epurare integral biologice

- Se bazeaza preponderent pe utilizarea proceselor de epurare ce se desfasoara in natura; retine fosfatii, nitratii si agentii patogeni.

- Ele necesita insa suprafete de teren mult mai mari in raport cu metodele conventionale de epurarea, motiv pentru care se mai numesc si extensive.

- De aceea, utilizarea acestor solutii este favorizata in zonele rurale, unde terenurile sunt mai ieftine, precum si in zone izolate (www.focuseco.ro).

 

Acte normative

La nivel national, legislatia de protectie a resurselor de apa respecta criteriile internationale. Legislatia UE referitoare la prevenirea poluari apei este fundamentata pe criteriile de calitate a apelor care au diferite utilizari (tabel.1).

Tabel 1 Acte normative privind protectia apei

Acte normative comunitare

Transpunere in legislatia romaneasca

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane.

HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (MO 187/20.03.20002).

Directiva nr. 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole.

HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de Actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati proveniti din surse agricole.

Ordinul comun al MMGA nr.2296/11.04.2005 si al MAPDR nr.216/13/04.05 (Monitorul Oficial Partea I, nr.529/22.06 2005) privind aprobarea Programului cadru de actiune tehnica pentru realizarea programului de actiune in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati.

Ordinul comun al MMGA nr.1182/22.11.2005 si al MAPDR nr.1270/30.11.2005 privind aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati.

Directiva 76/464/CEE si cele 7 directive fiice privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase descarcate in mediul acvatic al Comunitatii.

HG nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzate de evacuarea unor substante periculoase.

OMMGA nr. 31/13.01.2006 pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea si dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (SMIAR) in care s-au stabilit atat Lista de substante periculoase care fac obiectul monitoringului minim anual, cat si Lista de baza cu substante periculoase care fac obiectul monitoringului periodic extins la fiecare 6 ani.

Directiva nr. 78/659/CEE privind calitatea apelor dulci care necesita protectie sau imbunatatire in scopul sustinerii vietii piscicole.

HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole modificata si completata de HG 563/2006.

Directiva nr. 76/160/CEE privind calitatea apelor de imbaiere.

HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere.

Directiva nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman.

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/2004.

Directiva 75/440/CEE privind calitatea apelor de suprafata folosita pentru alimentarea cu apa.

HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor privind metodele de masurare, prelevare a probelor si frecventa de analiza a apelor de suprafata destinata potabilizarii

Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.377/2001 pentru aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata.

Directiva 99/31/EC privind depozitarea deseurilor.

HG nr.162/2002 privind depozitarea deseurilor.

Directiva nr. 86/278/CEE privind protectia mediului si, in particular, a solului, cand namolurile de epurare sunt utilizate in agricultura.

Ordinul de ministru nr.49/2004 (M.Of. nr. 6/27.01.2004) privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului si in special a solurilor, atunci cand se folosesc

namoluri de la statii de epurare in agricultura.

Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluste.

HG nr. 467/2006 privind modificarea Normelor Tehnice privind calitatea apelor pentru moluste, aprobate prin HG 201/2002.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1492
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved