Rolul solului ca factor de mediu

Pentru om solul, prin natura lui prezinta particularitati pe cat de deosebite de ale celorlalti factori de mediu inconjurator, pe atat de importante pentru biosfera. Ca suport si mediu de viata pentru plante, solul, prin continutul lui in humus, realizeaza principalele legaturi in lanturile trofice ale ciclului biologic al elementelor, de la sinteza materiei organice pana la produsele mineralizarii acestuia. Solul este intim implicat in toate procesele biogeochimice ciclice care contribuie la intretinerea si asigurarea existentei vietii pe pamant.

                  Pedosfera, incluzand atat invelisul de sol al uscatului cat si cel al acvatoriilor cu ape putin adanci este de neinlocuit in multiplele sale functii :

-         de mediu favorabil dezvoltarii organismelor ;

-         de rezervor si sursa de apa, elemente nutritive si energie ;

-         de intermediar activ in toate ciclurile biogeochimice globale de apa, oxigen, azot, fosfor, sulf, etc. ;

-         de interventie in procesele sau mecanismele care determina balanta bioenergetica a biosferei si peisajului.

                  Aceste functii au actionat neintrerupt in trecut, actioneaaa in prezent si vor continua sa actioneze si in viitor, bineinteles cu intensitati si ritmuri diferite in diferitele ecosisteme de pe glob.

Datorita capacitatii de a intretine viata plantelor, solul constituie principalul mijloc de productie agricola, dar existenta si dezvoltarea societatii umane vor fi conditionate inca multa vreme de abundenta si calitatea plantelor superioare terestre, care trebuie sa asigure oamenilor hrana si materii prime pentru imbracaminte, adapost, medicamente si alte cerinte.

                  Dobrovolschi si colab.(1985) arata ca: “Rolul biogeochimic total al solului in trasformarea suprafetei pamantului in evolutia geologica a planetei, pe de o parte, si rolul de protectie, pe de alta parte, trebuie subliniate in mod deosebit, avand in vedere subaprecierea larg raspandita tocmai a acestui rol si sublinierea in mod obisnuit si intelegerea rolului solului numai ca resursa naturala in agricultura, ca principal mijloc de productie agricola. Aceasta latura a solului ca component al biosferei are fara indoiala o importanta deosebita pentru om, dar a doua sa latura, desi nevazuta si adesea neinteleasa de specialisti, joaca un rol atat de important in viata planetei, incit subaprecierea acestei situatii poate avea urmari negative nu numai asupra omului contemporan, care cu intentiile cele mai bune, poate rani fara sa vrea “derma“ pamantului, poate “scalpa” pamantul fara sa acorde acestui fapt o importanta deosebita, ceea ce, ca de altfel, el face deja in fiecare clipa si in orice loc de cateva mii de ani, pierand in acest timp pentru totdeauna in jur de jumatate din solurile arabile ale planetei, deci o parte corespunzatoare din baza biosferei terestre si o parte din functiile geosferice ale invelitului de sol”.

Solul este locul unde se aduna poluanti sub forma de pulberi din aer, gaze toxice dizolvate de ploaie, ape de infiltratie poluate, rauri poluate, irigatii cu ape poluate, aglomerarile de deseuri menajere sau industriale. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in apa si aer acopera uscatul, infestand terenurile agricole acolo unde sunt mai fertile si strica peisajele atat de cautate pentru frumusetea lor.

                  Distrugerea invelisului de sol sau inlocuirea lui cu teritorii neproductive biologic, care s-a intensificat pe glob in ultimul timp, va conduce, evident, la modificari importante, unele imprevizibile, in procesele si ciclurile geochimice si hidrologice, ca si in regimurile de clima atmosferica, de caldura si energie ale biosferei, avand ca rezultat schimbari nefavorabile pentru viata in general.

                  Daca distructia invelisului de sol va continua, dereglarile in functionarea biosferei, locale sau regionale in prezent, vor afecta areale din ce in ce mai mari ducand cu timpul la perturbatii catastrofale in intreaga biosfera. De aceea, in prezent specialistii isi indreapta tot mai intens atentia asupra cercetarii complicatelor fenomene negative regionale de aridizare si desertificare, de schimbare a climatului, de poluare periculoasa a mediului prin ploi acide sau alte modalitati, precum si asupra masurilor de prevenire a acestor fenomene.

                  Rolul solului in stocarea si eliberarea apei in natura                   

                  Functiile pedosferei in legatura cu hidrosfera sunt foarte importante. Solul joaca un rol activ in circuitul hidrologic al Terrei prin faptul ca determina raportul dintre evapotraspiratia in atmosfera, scurgerea de suprafata in rauri si infiltratia in subteran din precipitatiile care cad la suprafata uscatului, participand astfel la bilantul de apa local sau regional si implicit, la cel general al uscatului.

                  Solul prin sistemul polidispers al masei sale, retine apa din precipitatii sau condenseaza vapori de apa din atmosfera formand rezerve de apa, filtreaza apa care percoleaza in adancime in ape freatice sau subterane. Rezervele de apa ale solului sunt folosite in procesul de evapotranspiratie in raport cu cantitatea de biomasa care a fost sintetizata si ariditatea climei si are loc o crestere a umiditatii aerului in apropierea solului acoperit cu vegetatie.

                  Apa de percolare si scurgere in adancime dizolva multi dintre componentii solului  influentand compozitia chimica a apelor de adancime sau ale raurilor in care ajunge si in care transporta produse solubile ale alterarii si solificarii, inclusiv metaboliti ai proceselor biologice.

                  Zonalitatii sau regionalitatii geografice a invelisului de sol ii corespunde si o zonalitate sau regionalitate a compozitiei chimice a apelor naturale. In ultima instanta, privind la scara geologica , insusi compozitia chimica a marilor si oceanelor este de fapt conditionata de functia geochimica a solului care in ciclul biogeochimic natural concentreaza elementele biofile restituind in hidrosfera cu precadere celelalte elemente.

                  In functie de tipul de bilant al apei in sol sunt si caracteristicile solului si apelor subterane :

-         tipul evaporativ sau exudativ de bilant, specific regiunilor aride , determina formarea de ape mineralizate si soluri saline indeosebi in teritorii joase (catre care au loc scurgeri locale).

-         tipul percolativ de bilant al apei in sol, specific regiunilor umede, cu soluri permeabile, conduce la formarea de soluri intens spalate, saracite in elemente minerale, cu aciditate ridicata si fertilitate redusa.

-         tipul acumulativ de bilant al apei in sol din terenuri joase mlastinoase sau din jurul lacurilor sau marilor este raspunzator pentru stagnarea apei si conditii anaerobe , insotite adesea de formarea de sulfuri si aciditate cauzate de prezenta sulfatului de aluminiu.

                  Modul de retinere, infiltrare, circulatie laterala, evaporare si transpiratie a apei in sol reprezinta mecanismele esentiale care determina directiile si intensitatea proceselor geochimice la scara globala , ca si alimentarea  plantelor la nivel local.

                  Prin functia sa de filtru solul are si o actiune importanta de retinere a unor substante care ar putea contamina apele subterane prevenind deci poluarea acestora.

                  Capacitatea de productie a bazinelor de apa (lacuri, iazuri, elestee, etc.) este deasemenea mult influentata de caracteristicile si calitatea solului submers existent in acestea.