Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Sonda (foreza) areologica

arheologie

+ Font mai mare | - Font mai mic







DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Palinologia (arheopalinologia)
Paleoetnobotanica
Metoda cronologiei glaciare („teoria lui Milanković”)
Sonda (foreza) areologica
Metoda tipologica
DESCOPERIRI ARHEOLOGICE DIN PERIOADA SECOLELOR VI-XI D. HR. IN SPATIUL EST-CARPATIC
TEHNICI SI METODE MODERNE DE DATARE ABSOLUTA IN ARHEOLOGIE
Metoda propagarii ultrasunetelor in oase
Procesul neolitizarii
Metoda determinarii uraniului din oase

Sonda (foreza) areologica.

Prospectarea subsolului prin intermediul forezelor este o metoda eficienta de detectare a prezentei obiectivelor arheologice si chiar de obtinere a unor importante informatii cu privire la unele caracteristici ale acestora. Exista mai multe tipuri de astfel de sondaje si anume:



-         forajele arheologice cu prelevare de carote integrale de sediment (coring);

-         forajele arheologice cu prelevare de sediment fragmentat (augering) – foreza arheologica clasica, elicoidala;

-         sondaje superficiale de mici dimensiuni (30 x 30 cm, adancime 30 cm) (divoting);

-         sondaje arheologice propriu-zise (1x1 m, 2x1 m, etc.);

Forezele utilizate in prospectarea arheologica sunt de doua tipuri: elicoidale si tubulare (geologice). Fiecare dintre acestea are anumite avantaje dar si dezavantaje.




Foreza elicoidala (augering), este compusa dintr-un sfredel ascutit de forma elicoidala, care poate penetra destul de usor stratul de sol, fiind prelungit cu o „camera” de forma tubulara ce are avand posibilitatea de a retine o parte din materia dizlocata in procesul perforarii. Foreza elicoidala poate fi actionata manual de 1-2 operatori de la suprafata, si poate penetra solul pana la adancimi de 2-3 m. Un neajuns al metodei consta din faptul ca materialele recuperate din sonda sunt puternic fragmentate, amestecate, fiind dificila, daca nu chiar imposibila, recunoasterea si atribuirea lor culturala. Totusi, acest tip de foreza este util in ceea ce priveste sesizarea prezentei depunerilor arheologice, un alt avantaj ce decurge din utilizarea ei fiind posibilitatea distingerii grosimii stratului de depuneri arheologice, repetarea operatiunii de forare pe o arie extinsa furnizand informatii pretioase cu privire la extinderea in plan orizontal a depunerilor arheologice, evolutia grosimii lor (respectiv a intensitatii de locuire), precum si asupra adancimii la care se afla sterilul arheologic si asupra caracteristicilor acestuia.

Utilizarea forezei tubulare (geologice - coring), prezinta, dupa cum aminteam, avantajul recuperarii unor fragmente de dimensiuni mai mari din materialul arheologic aflat in subsol, astfel incat este posibila, de cele mai multe ori, recunoasterea si identificarea cultural-cronologica a depunerilor. Acest tip de foreza prezinta toate avantajele celei anterior mentionate, in categoria dezavantajelor fiind de mentionat doar necesitatea actionarii ei cu ajutorul unui motor adecvat, datorita fortei deosebit de mari pe care o necesita perforarea solului si recuperarea carotei de proba. Un alt avantaj, adiacent, il reprezinta faptul ca prin prelevarea secventiala a carotelor poate fi urmarita si evolutia depunerilor arheologice, la care se adauga posibilitatea studierii lor in scopul determinarilor pedologice. Dealtfel in cadrul prospectiilor pedologice ante-sapatura se utilizeaza, pentru prelevarea probelor, tocmai o astfel de foreza arheologica.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 634
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2019 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site