CIVILIZATIA ROMANEASCǍ IN CONTEXT EUROPEAN (SEC. XV - XVII)

CIVILIZATIA ROMANEASCǍ IN CONTEXT EUROPEAN (SEC. XV - XVII)

DOMNIE: INSTITUTIA SUPREMǍ IN STAT, PREROGATIVELE ACESTEIA FIIND EXERCITATE DE CǍTRE DOMN;

DINASTIE: FAMILIE DIN RANDUL CǍREIA SUNT ALESI CONDUCǍTORII UNUI STAT;

SFAT DOMNESC: INSTITUTIE CU CARACTER CONSULTATIV ALCǍTUITA DIN MARII BOIERI CU DREGATORII CARE IL AJUTǍ PE DOMN IN CONDUCEREA STATULUI;

ADUNAREA TǍRII: INSTITUTIE CU CARACTER CONSULTATIV ALCǍTUITǍ DIN MEMBRII TUTUROR CATEGORIILOR SOCIALE, ERA CONVOCATǍ PENTRU A HOTǍRI IN PROBLEMELE SUCCESIUNII LA TRON SI IN CELE FINANCIARE (ROLUL EI ERA MINOR);

MITROPOLIE: INSTITUTIA CONDUCǍTOARE A BISERICII DIN VALAHIA SI MOLDOVA, EXPONENTUL ACESTEIA ERA MITROPOLITUL (DEPENDENT DE PATRIARHUL ECUMENIC DIN CONSTANTINOPOL);

CURTEA DOMNEASCǍ: RESEDINTA DOMNITORULUI; CAPITALA TǍRII;

OASTEA CEA MICǍ: TRUPELE BOIERESTI;

OASTEA CEA MARE: TOT POPORUL INARMAT;

COMITAT: UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALǍ IMPUSǍ DE MAGHIARI IN TRANSILVANIA (MODEL OCCIDENTAL);

SCAUN: UNTATE ADMINISTRATIV-TERITORIALǍ CARACTERISTICǍ SASILOR      SI SECUILOR DIN TRANSILVANIA;

DISTRICT (TARǍ); UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALǍ CARACTERISTICǍ ROMANILOR DIN TRANSILVANIA;

JUDET: UNITATE ADMINISTRATIV-TERITORIALǍ DIN VALAHIA;

TINUT: UNITATE ADMINISTATIV-TERITORIALǍ DIN MOLDOVA;

MARCA: UNITATE DE APǍRARE CREATǍ DE REGELE MAGHIAR LUDOVIC D'ANJOU IN N-V MOLDOVEI IMPOTRIVA TǍTARILOR;

SUVERANITATE: CALITATEA DE A NU DEPINDE DE NICI O ALTǍ PUTERE DE STAT, MANIFESTATǍ PRIN ELABORAREA NESTINGHERITǍ A POLITICII INTERNE SI EXTERNE;

CRUCIADǍ TARZIE: LUPTA STATELOR CRESTINE CU IMPERIUL OTOMAN IN SECOLELE XIV-XVI AVAND DREPT SCOP ALUNGAREA OTOMANILOR DIN EUROPA;

SUZERANITATE: STARE DE FAPT A UNUI STAT CE SE AFLǍ SUB DOMINATIA UNEI PUTERI SUZERANE (STǍPANE) CE DICTEAZǍ POLITICA EXTERNǍ DAR LASǍ O LIBERTATE PE PLAN INTERN;

VASALITATE: DEPENDENTA POLITICǍ A UNUI STAT (VASAL) CARE SE OBLIGǍ, PE BAZA UNUI CONTRACT, SǍ PLǍTEASCǍ O SUMǍ DE BANI, SǍ ACORDE AJUTOR MILITAR SI SǍ FIE CREDINCIOS UNUI STAT MAI PUTERNIC (SUZERAN);

REGIM TRIBUTAR: DOMINATIA POLITICǍ A STATULUI SUZERAN ASUPRA STATULUI VASAL. ACEASTA ERA REPREZENTATǍ PRIN PLATA UNUI TRIBUT DE CǍTRE STATUL VASAL;

REGIM VASALIC: DOMINATIA STATULUI SUZERAN ESTE POLITICO-ECONOMICǍ. AUTONOMIA INTERNǍ ESTE REDUSǍ, POLITICA EXTERNA FIIND SUBORDONATǍ CELEI A STATULUI SUZERAN;

TRIBUT: OBLIGATIE IN BANI SAU PRODUSE PE CARE STATUL SUZERAN O IMPUNEA STATULUI VASAL; SUMǍ DE BANI PLǍTITǍ IN SCHIMBUL PǍCII;

CAPITULATII: TRATATE INCHEIATE DE POARTA OTOMANǍ CU STATELE CRESTINE; DIPLOME DE PRIVILEGII ACORDATE DE SULTANII OTOMANI DOMNILOR ROMANI;

AUTONOMIE: DREPTUL RECUNOSCUT DE AUTOCONDUCERE SI AUTOADMINISTRARE A UNUI TERITORIU PRIN ORGANISME POLITICE PROPRII;

INDEPENDENTǍ: DREPTUL EXCLUSIV AL UNUI STAT DE A LUA HOTǍRARI SI A SOLUTIONA PROBLEMELE SALE INTERNE SI EXTERNE FǍRǍ NICI UN AMESTEC DIN PARTEA ALTOR STATE;

PASALAC: PROVINCIE A IMPERIULUI OTOMAN, ADMINISTRATǍ DUPǍ LEGILE OTOMANE, CONDUSǍ DE UN PASǍ;

LUPTǍ OFENSIVǍ: FORMǍ DE LUPTǍ BAZATǍ PE ATAC;

LUPTǍ DEFENSIVǍ: FORMǍ DE LUPTǍ BAZATǍ PE APǍRARE;

PRIVILEGIU COMERCIAL: MODALITATE PRIN CARE DOMNII ROMANI ACORDAU UNELE INLESNIRI NEGUSTORILOR STRǍINI;

EMANCIPARE: ELIBERAREA UNEI PERSOANE SAU STAT DE SUB DOMINATIE SOCIALǍ SAU NATIONALǍ;

FRONT ANTIOTOMAN: POLITICǍ DE ALIANTE MILITARE INTRE TǍRILE ROMANE CU SCOPUL DE A SE UNI PENTRU A REZISTA CONTRA OTOMANILOR SI A SE SALVA DE PERICOLULTRANSFORMǍRII LOR IN PASALAC;

'CHEIA EUROPEI CENTRALE': ORASUL BELGRAD, PUNCT IMPORTANT DE REZISTENTǍ IMPOTRIVA OTOMANILOR, PENTRU A-I IMPIEDICA SǍ PǍTRUNDǍ IN EUROPA CENTRALǍ;

'POARTA CRESTINǍTǍTII': EXPRESIE CE SUBLINIA POZITIA GEO-STRATEGICǍ A MOLDOVEI CARE, PRIN LUPTA SA ANTIOTOMANǍ, ERA UN ZID IN CALEA EXPANSIUNII OTOMANE SI APǍRA ASTFEL LUMEA CRESTINǍ;

LIGA SFANTǍ:ALIANTǍ ANTIOTOMANǍ A STATELOR CRESTINE.

1.ORGANIZAREA SI CONSOLIDAREA POLITICO-INSTITUTIONALǍ

A. DOMNIA : PRINCIPALA INSTITUTIE A STATULUI MEDIEVAL ROMANESC. ASA CUM SPUNE SI DENUMIREA DOMNUL (DOMINUS=STǍPAN) DETINEA TOATE ATRIBUTELE PUTERII IN STAT:

CONDUCǍTOR SUPREM AL ARMATEI (VOIEVOD);

LEGISLATOR SUPREM (EMITEA ACTE CU PUTERE DE LEGE);

JUDECǍTOR SUPREM (ERA CEA MAI INALTǍ INSTANTǍ);

ACORDA PRIVILEGII SI RANGURI BOIERESTI;

STABILEA DǍRILE;

AVEA DREPTUL DE A SE AMESTECA IN PROBLEMELE BISERICII;

BǍTEA MONEDA (SIMBOL AL SUVERANITǍTII STATULUI);

INCHEIA TRATATE INTERNATIONALE;

DECLARA RǍZBOI SI INCHEIA PACE;

TRIMITEA SI PRIMEA SOLII.

AVEA DREPT DE PREEMTIUNE ASUPRA INTREGULUI FOND FUNCIAR AL TǍRII (DOMINIUM EMINENS).

SUCCESIUNEA LA TRON SE REALIZA CONFORM SISTEMULUI ELECTIV-EREDITAR: DOMNUL ERA ALES DE CǍTRE ADUNAREA TǍRII DIN CADRUL DINASTIEI DOMNITOARE ('OS DOMNESC'), AVAND DREPT DE DOMNIE TOTI DESCENDENTII PE LINIE MASCULINǍ.

CELE MAI IMPORTANTE DINASTII AU FOST:

BASARABII - TARA ROMANEASCǍ;

MUSATINII - MOLDOVA.

ORIGINEA PUTERII DOMNULUI ERA DE NATURǍ DIVINǍ,LUCRU PREZENT IN TITULATURA DOMNULUI:

'IO'-CEL ALES DE DUMNEZEU, 'DIN MILA LUI DUMNEZEU'.

CARACTERUL STǍPANIRII :-STǍPAN DEPLIN:'SINGUR STǍPANITOR'(IN INTERIOR SI IN EXTERIOR).

INSEMNELE PUTERII: COROANA(FOLOSITǍ PANǍ IN VREMEA LUI BRANCOVEANU SEC.XVIII), HLAMIDA, SCEPTRUL, STINDARDUL.

B. SFATUL DOMNESC : ERA FORMAT DIN BOIERII CU DREGǍTORII SI CLERUL INALT (MITROPOLITUL SI EPISCOPII); ERA UN ORGAN CONSULTATIV (AJUTA PE DOMN IN LUAREA DECIZIILOR MAI IMPORTANTE).

BOIERII IMPREUNǍ CU OSTASII SI SLUJITORII DOMNULUI ALCǍTUIAU CURTEA DOMNEASCǍ.

C. ADUNAREA TǍRII :INSTITUTIE CU ROL CONSULTATIV CONVOCATǍ IN SITUTII DEOSEBITE, ALCǍTUITǍ DIN REPREZENTANTI AI BOIERILOR, CLERULUI, ORǍSENILOR SI TǍRANILOR LIBERI. ATRIBUTIILE EI ERAU : ALEGEREA DOMNULUI, STABILIREA TAXELOR INTERNE SAU EXTERNE (TRIBUTUL CǍTRE IMPERIUL OTOMAN).

D. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV -TERITORIALǍ JUDETE (TARA ROMANEASCǍ) SI TINUTURI (MOLDOVA).

E. ARMATA : -OASTEA CEA MARE (TOT POPORUL INARMAT);

-OASTEA CEA MICǍ (TRUPELE BOIERILOR SI ALE BISERICII);

-MERCENARII (FOLOSITI PE SCARǍ LARGǍ DIN SECOLUL XVI)

-SISTEMUL DEFENSIV FORMAT DIN CETǍTILE DE GRANITǍ: HOTIN, SUCEAVA , NEAMT, CETATEA ALBǍ, CHILIA (MOLDOVA); GIURGIU, TURNU, BRǍILA (VALAHIA).

F.      BISERICA : - ERA ORGANIZATǍ SUB FORMA MITROPOLIEI (ARGES-TARA ROMANEASCǍ ; SUCEAVA-MOLDOVA) SI A EPISCOPIILOR (RAMNIC SI BUZǍU IN TARA ROMANEASCǍ; ROMAN, RǍDǍUTI SI HUSI IN MOLDOVA). ERA PUTERNIC SPRIJINITǍ DE DOMNIE (CTITORI DE BISERICI SI DE MǍNǍSTIRI, PE CARE LE INZESTRAU CU MOSII);

a.     MITROPOLITUL ERA CONSIDERAT AL DOILEA DEMNITAR AL STATULUI,CEL MAI IMPORTANT SFETNIC AL DOMNULUI;

b.            PARTICIPA LA ALEGEREA DOMNULUI CǍRUIA II CONFEREA AUTORITATE DIVIN PRIN INCORONARE;

c.     CONDUCEA SOLII INCREDINTATE DE DOMN;

d.            ERA LOCTIITORULDOMNULUIIN CAZUL IMPOSIBILITǍTII ACESTUIA DE A-SI EXERCITA AUTORITATEA;

e.     ERA ALES DE EPISCOPI SI CONFIRMAT DE DOMN;

DOC.1:'MARELE SI SINGURUL STǍPANITOR,DIN MILA LUI DUMNEZEU DOMN, IO ROMAN VOIEVOD, STǍPANIND TARA MOLDOVEI DE LA MUNTE PANǍ LA MAREA CEA MARE.'

(30 MARTIE 1392)

COMENTARIU: DOCUMENTUL APARTINE DOMNULUI MOLDOVEAN ROMAN I (1391-1394) SI ATESTǍ O SERIE DE CARACTERISTICI ALE EXERCITǍRII FUNCTIEI VOIEVODALE: STAPANIREA ASUPRA UNUI STAT INDEPENDENT ("MARELE SI SINGURUL STǍPANITOR"), ORIGINEA DIVINǍ A PUTERII ("DIN MILA LUI DUMNEZEU", "IO"), EXTINDEREA TERITORIALǍ A MOLDOVEI PANǍ LA MAREA NEAGRǍ,CEEA CE DEMONSTREAZǍ DESǍVARSIREA UNIFICǍRII TERITORIALE A ACESTUI STAT MEDIEVAL ROMANESC.

2. POLITICAEXTERNǍ A VOIEVOZILOR ROMANI

CONTEXTUL INTERNATIONAL

• TENDINTELE EXPANSIONISTE ALE STATELOR VECINE: IMPERIUL OTOMAN, UNGARIA POLONIA SI, DIN SECOLUL AL XVI-LEA IMPERIUL HABSBURGIC;
• IMPERIUL OTOMAN A CUCERIT PENINSULA BALCANICǍ, CONSTITUIND O PRIMEJDIE PENTRU EXISTENTA POLITICǍ A TARILOR ROMANE;
• DUPǍ INVAZIA LUI SOLIMAN MAGNIFICUL DIN 1538, IMPOTRIVA MOLDOVEI SI TǍRII ROMANESTI, ARE LOC O ACCENTUARE A DOMINATIEI OTOMANE ASUPRA TǍRILOR ROMANE. ACEASTA ESTE CARACTERIZATǍ PRIN TRECEREA DE LA REGIMUL TRIBUTAR LA REGIMUL VASALIC. AUTONOMIA INTERNǍ ESTE IN CONTINUARE RESPECTATǍ DAR SENSIBIL REDUSǍ, POLITICA EXTERNǍ ESTE SUBORDONATǍ IN TOTALITATE PORTII. OBLIGATIILE FINANCIARE CRESC FOARTE MULT, OTOMANII SE AMESTECǍ IN ALEGEREA DOMNILOR. RAPORTURILE DINTRE CELE DOUǍ PǍRTI SE VOR REGLEMENTA PRIN CAPITULATII. ACESTE REGLEMENTǍRI AU LA BAZǍ DREPTUL OTOMAN CARE SE BAZA PE EXISTENTA A TREI TIPURI DE RELATII:

DAR AL ISLAM: CASA ISLAMULUI;

DAR AL 'AHD: CASA LEGǍMANTULUI (PǍCII);

DAR AL HARB: CASA RǍZBOIULUI.

INTENTIA OTOMANILOR ERA CA TOATE POPOARELE SǍ FIE INTEGRATE IN CASA ISLAMULUI PRIN CASA RǍZBOIULUI DAR, FIIND CONSTIENTI CǍ ACEST LUCRU SE REALIZEAZǍ FOARTE GREU, AU DAT POSIBILITATE POPOARELOR CU RELIGII REVELATE (EVREII SI CRESTINII) SǍ STEA INTR-O POZITIE INTERMEDIARǍ, PENTRU UN TIMP SCURT, IN CASA PǍCII. ACEST PRIVILEGIU SE PLǍTEA, INSǍ, PRINTR-UN TRIBUT.

A. TARA ROMANEASCǍ

UNIREA TǍRILOR ROMANE

MIHAI VITEAZUL INTRE HABSBURGI SI OTOMANI

1597 - TRATAT DE PACE CU IMPERIUL OTOMAN. PREVEDERI:

1. RECUNOASTEREA DOMNIEI PE VIATǍ LUI MIHAI;
2. REDUCEREA TRIBUTULUI LA JUMǍTATE.

PIERZAND TǍRILE ROMANE, IMPERIUL OTOMAN:

• RǍMANEA FǍRǍ PROVIZIILE VENITE DE AICI;
• URMA SǍ SE INVECINEZE CU HABSBURGII.

SITUATIA ERA DIFICILǍ PENTRU MIHAI, CARE:

• AR FI PUTUT RǍMANE DOMN AL TǍRII ROMANESTI, DACǍ RENUNTA LA LUPTA ANTIOTOMANǍ;
• PRIVEA CU NELINISTE SPRE MOLDOVA UNDE NOUL DOMN, IEREMIA MOVILǍ, PǍRǍSISE ALIANTA ANTIOTOMANǍ;
• FUSESE INFORMAT CǍ SIGISMUND NU MAI ERA INTERESAT SǍ CONTINUE LUPTA CU IMPERIUL OTOMAN;
• CONSIDERA TRATATUL INCHEIAT CU TURCII DREPT UN ARMISTITIU;
• VISA LA INDEPENDENTA DEPLINǍ A TǍRII SALE;
• A VǍZUT IN PROPUNEREA HABSBURGILOR O SOLUTIE MAI BUNǍ.

1598-"TRATATUL DE ALIANTǍ SI PRIETENIE" CU IMPERIUL HABSBURGIC. PREVEDERI:

AJUTOR MILITAR IMPOTRIVA OTOMANILOR;

RECUNOASTEREA INDEPENDENTEI;

STABILIREA DOMNIEI EREDITARE.

NECESITATEA UNIRII

SIGISMUND BATHORY RENUNTǍ LA TRON IN FAVOAREA VǍRULUI SǍU ANDREI BATHORY ADEPT AL ALIANTEI CU POLONIA SI IMPERIUL OTOMAN CARE:

REIA PLATA TRIBUTULUI CǍTRE POARTǍ;

ADOPTǍ O POZITIE DUSMǍNOASǍ FATǍ DE MIHAI;

SPRIJINǍ INSCǍUNAREA LUI SIMION MOVILǍ IN TARA ROMANEASCǍ;

DESTRAMǍ, PRIN ACTIUNILE SALE, COALITIA ANTIOTOMANǍ.

IFǍPTUIREA UNIRII

28 OCTOMBRIE 1599- LUPTA DE LA SELIMBǍR: ANDREI BATHORY ESTE INFRANT, TRANSILVANIA CUCERITǍ.

1600, PRIMǍVARA-SUPUNEREA MOLDOVEI

TITULATURA LUI MIHAI

"DOMN AL TǍRII ROMANESTI, AL ARDEALULUI SI A TOATǍ TARA MOLDOVEI"

( MAI 1600)

DESTRǍMAREA UNIRII

18 SEPT. 1600-LUPTA DE LA MIRǍSLǍU-NOBILIMEA MAGHIARǍ IL INFRANGE PE MIHAI;

PLONEZII IL REPUN PE TRON PE IEREMIA MOVILǍ IN MOLDOVA, PǍTRUND MAI DEPARTE IN TARA ROMANEASCǍ SI-L PUN PE TRON PE FRATELE ACESTUIA, SIMION.

CU AJUTORUL LUI RUDOLF II SE INTOARCE IN TRANSILVANIA, UNDE A REVENIT PE TRON SIGISMUND BATHORY.

3 AUGUST 1601-LUPTA DE LA GURUSLǍU- VICTORIA LUI MIHAI

19 AUGUST 1601-ASASINAREA LUI MIHAI PE CAMPIA TURZII.

B. FRONTUL ANTIOTOMAN CONDUS DE IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456)

C. MOLDOVA

SULTANI OTOMANI CONTEMPORANI      PERSONALITǍTI DIN TIMPUL

CU VOIEVIZII ROMANI: LUI MIHAI VITEAZUL:

1. BAIAZID I FULGERUL      1. RUDOLF AL II-LEA

(1389-1402); (IMP. HABSBURGIC);

2. MURAD AL II-LEA      2. GENERALULGHEORGHE BASTA

(1421-1444); (IMP. HABSBURGIC);

3. MEHMED AL II-LEA      3. SIGISMUND SI ANDREI BATHORY

(1444-1446; 1451-1481); (TRANSILVANIA);

4. BAIAZID AL II-LEA      4. ARON TIRANUL

(1481-1512); (MOLDOVA);

5. IEREMIA SI SIMION MOVILǍ

(MOLDOVA);

6. MEHMED AL III-LEA

(IMPERIUL OTOMAN).