Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Conferinta de pace de la Paris (1919-1920). Sistemul tratatelor de la Versailles

Istorie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Conferinta de pace de la Paris (1919-1920). Sistemul tratatelor de la Versailles

I Incheierea ostilitatilor militare:

FRONTUL DE EST: EFECTELE IESIRII RUSIEI DIN RAZBOI

A. RUSIA, tratative la Brest-Litovsk din 15 decembrie 1917, finalizate prin Tratatul incheiat la 3 martie 1918;



B. Romania, preliminarii semnate la Buftea in 5 martie 1918, Tratatul semnat la Bucuresti, 7 mai 1918.

FRONTUL DE VEST SI SUD-EST

a. BULGARIA, 29-30 SEPTEMBRIE 1918, SALONIC

b. TURCIA, 30-31 OCTOMBRIE 1918, MOUDROS

c. AUSTRO-UNGARIA, 3-4 NOIEMBRIE 1918, VILA GIUSTI langa PADOVA

d. GERMANIA, 11 NOIEMBRIE 1918, PARIS

II. Negocierea pacii la Paris, Versailles.

- concepte cheie: noua diplomatie, noul tip de negociere, perspectivele nationale asupra pacii.

a. pregatirea, deschiderea, definirea organizarii si procedurilor de lucru: 18 ianuarie -7 mai 1919.

b. 27 de puteri prezente la Paris, 70 de reprezentanti ai puterilor invingatoare, aliate si asociate; neoficial alte 15 state au avut reprezentanti; statele invinse nu au fost invitate la negocieri.

c. Prima faza a conferintei: 18 ianuarie-15 februarie: pregatirea proiectului statutului Ligii (Societatii) Natiunilor in cadrul Consiliului celor 10 (Clemenceau si Pichon pentru Franta, Wilson si colonelul House pentru SUA, Lloyd George si Balfour pentru Anglia, Orlando si Sonnino pentru Italia, Saionji si Makino pentru Japonia).

d. Fiecare delegatie a fost insotita de numerosi experti si profesionisti, care aveau misiunea de a prepara tehnic negocierea tratatelor.

e. Au functionat 52 de comisii pentru reglementarea problemelor specifice: Liga Natiunilor, Responsabilitatea pentru Razboi si Garantii, Reparatii, pentru minoritati, Oraganizatia Internationala a Muncii, etc. Toate erau subordonate si coordonate de Consiliul celor zece

f. A doua faza a conferintei: 14 martie- sfarsitul lunii aprilie 1919

g. Pregatirea si adoptarea formei finale a Statutului (Conventului) Ligii Natiunilor, negocierea termenilor tratatului de la Versailles.

h. Coordonarea activitatilor a fost transferata Consiliului celor 4, apoi - dupa criza din Fiume - celor 3, care a luat toate deciziile finale pentru cele cinic tratate de pace.

i. Crize politice, avand la baza dispute teritoriale, aparute in negociere intre puterile aliate: statutul zonei Rhin-ului, a orasului Fiume sau asupra Shantung-ului.

j. Pregatirea tratatelor dificila: multe comisii de specialitate implicate, lipsa de coordonare intre acestea: munca laborioasa si dificil de evaluat la nivelul ultim decizional: exemplu, Tratatul cu Germania, 200 pagini, 440 articole organizate in 15 capitole, fiecare dependent de munca mai multor comisii. Ca urmare, Consiliul celor 4 nu a vazut textul in intregime decat in 7 mai 1919, doar cu putine ore inainte de transmiterea acestuia catre delegatia germana.

k. Semnarea tratatului de la Versailles a incheiat misiunea principala a Conferintei; de acum preparativele pentru incheierea tratatelor cu Austria, Ungaria, Bulgaria a fost lasata in sarcina Consiliului Suprem organizat la Versailles; termenii tratatului cu Turcia au fost precizati la Londra si semnarea a avut loc la Sevres, 20 august 1920.

III. Tratatele de Pace

a. Germania, Versailles, 28 iunie 1919

-preambul, convenantul Ligii Natiunilor, care devinea responsabila pentru aplicarea unora dintre clause: organizarea plebiscitelor, numirea

administratiei in Saar si Danzig; mandatele si statutul minoritatilor;

-frontierele Germaniei in Europa si lume: Belgia primea teritorii in zona

Malmedy si Eupen; Alsacia si Lorena revin Frantei; situatia Rhinelandului; independenta Austriei; Cehoslovacia a primit o zona restransa langa Tropau; cedarea coridorului Poloniei, a regiunii Poznan si a unei mari parti din vestul Prusiei; Germania obligata sa renunte la toate drepturile si titlurile avute in lume; Memel si Danzig devineau orase

libere; se vor tine plebiscite in Silezia superioara, Estul Prusiei, Schleswig

pentru determinarea frontierelor cu Danemarca.

-Dezarmarea, reducerea armatei la mai putin de 100 000 oameni, pe baze voluntare pe o perioada de 12 ani; producerea munitiei si a armamentului proportionala cu marimea armatei; 10 vase de lupta, sase crucisatoare usoare, 12 distrugatoare si 12 torpiloare urmau sa compuna flota Germaniei (interdictie pentru submarine).

-Reparatii, penalitati si reparatii pentru agresiuni si distrugeri; 20 miliarde marci germane catre Puterile aliate pana in mai 1921; materii prime, carbune, lemn pentru Franta si Belgia; nave pentru Marea Britanie; libertatea de circulatie pe raurile si in porturile germane.

- Garantii, ocuparea Rhin-landului pentru 15 ani, reducerea prezentei

armate aliate la cinci ani sub conditia indeplinirii clauzelor din tratat, etc.

b. Austria, St. Germain, 10 septembrie 1919

- delegatia Austriei ajunge la St. Germain en Laye, 14 mai 1919

- problema definirii Austriei

- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat - frontiere, dezarmare,reparatii, etc.

c. Bulgaria, Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919

- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat - frontiere, dezarmare,reparatii, etc.

d. Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920

- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat - frontiere, dezarmare,reparatii, etc.

e. Turcia, Sevres, 10 august 1920

- clauze modelate dupa tratatul de la Versailles: de ilustrat - frontiere, dezarmare, reparatii, etc.

-pozitia Turciei fata de continutul tratatului - evidentierea cauzelor care au determinat inlocuirea acestui tratat cu cel de la Lausanne (24 iulie 1923); de ilustrat principalele prevederile ale acestui nou tratat semnat de Turcia.

f. Problema mandatelor coloniale

-evidentierea principalelor puteri care au obtinut mandate asupra unor teritorii coloniale.

IV. Liga / Societatea Natiunilor

A) Formarea Societatii Natiunilor

-aceasta organizatie este mentionata in ultimul punct din cele 14 evidentiate de presedintele american Woodrow Wilson in discursul sau din 1918

- planuri pentru crearea Societatii Natiunilor:

a) planul Hoause -Wilson: multiplicarea institutiilor internationale dupa modelul statelor natiune, avand un parlament, guvern etc.

b) planul britanic Phillimore: o alianta diplomatica intarita de un sistem de arbitraj

c) planul francez Leon Bourgeois: crearea unei forte militare internationale , avand un stat major permanent

- Comisia pentru Societatea Natiunilor a acceptat proiectul comun anglo - american Hurst - Miller, ca baza a discutiilor

- 28 aprilie 1919 - acceptarea regulamentului Societatii Natiunilor prin adunarea plenara a Conferintei de pace de la Versailles

- 28 iunie 1919 - semnarea regulamentului alcatuit din 26 de articole de catre statele fondatoare, care sunt si semnatare ale tratatului de pace. Regulamentul devine parte integranta a Tratatului de la Versailles

-ianuarie 1920 Societatea Natiunilor isi incepe activitatea.

B) Structura:

1) Adunarea generala se intruneste o data pe an la Geneva; in cadrul ei fiecare stat are drept de vot

2) Consiliul: alcatuit initial din 5 membri permanenti si 4 membrii provizorii alesi de Adunarea generala

- Germania intra in Societatea Natiunilor in 1926 si tot atunci devine membru permanent; dupa retragerea sa in 1933, locul sau este preluat de Uniunea Sovietica

-creste numarul membrilor provizorii de la 6 in 1922, la 9 in 1926 pentru ca in 1936,numarul lor sa ajunga la 11

-atributii: decide in caz de conflict care este agresorul si preconizeaza eventualele sanctiuni

3) Secretariatul general, condus de un secretar general permanent; pregateste documentele si rapoartele pentru Adunarea generala si Consiliu

4) Curtea permanenta de justitiei internationala de la Haga constituita in 1922

- formata din 21 de magistratii, alesi din toate natiunile, numiti pe o durata de 9 ani, reeligibili

- judeca diferendele cu caracter international supuse ei de partile in litigiu

-au existat o serie de organizatii specializate alipite Societatii Natiunilor care erau insarcinate sa extinda cooperarea internationala in domeniul problemelor sociale (Biroul International al Muncii), financiare (Banca Reglementarilor Internationale), intelectuale (Centrul International de Cooperare Intelectuala), precum si o serie de comisii de studiu (de exemplu, comisia dezarmarii)

C ) Scopul:

-crearea si garantarea securitatii colective prin mijloace specifice specificate in statutul Societatii (arbitraj, sanctiuni morale, economice, militare) -dezvoltarea cooperarii intre state -reducerea inarmarilor

D ) Esecul Societatii Natiunilor:

-evidentierea cauzelor esecului Societatii Natiunilor

-pozitia Societatii Natiunilor fata de:

problema securitatii colective (Protocolul de la Geneva din 1924)

problema dezarmarii (Conferinta de la Geneva 1932-1934)

agresiunea Japoniei in Manciuria (septembrie 1931)

agresiunea Italiei in Abisinia (octombrie 1935)

Germania paraseste Societatea Natiunilor (19 octombrie 1933)

primirea Uniunii Sovietice in Societatea Natiunilor (18 septembrie 1934)

Italia paraseste Societatea Natiunilor (1937)

neinterventia Societatii Natiunii impotriva politicii expansioniste a

Germaniei ( reintroducerea serviciului militar obligatoriu, 16 martie 1935;

remilitarizarea Renaniei, 7 martie 1936; anexarea Austriei sau Anschluss, martie 1938; dezmembrarea Cehoslovaciei)

dizolvarea Societatii Natiunilor prin hotararea Adunarii generale (18 aprilie 1946)



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1718
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved