EVOLUTIA POPORULUI ROMAN

evolutia poporului roman

Izvoarele din evul mediu care atesta formarea poporului roman incep cu sec.VII-VIII, cand romanii incep sa se organizeze in formatiuni politice, fiind mentionate aspecte ale formarii statalitatii. Sursele ii mentioneaza cu denumiri variate: slavii sudici ii numesc VLAHI, Vasile al II-lea Macedoneanul le zice VALAHI, slavii de rasarit VOLOHI, iar maghiarii BLACHI sau OLAHI (foloseau olos pentru italieni).

Lucrarile:

-Strategikon (tratat militar bizantin);

-o insemnare de la manastirea Costamonitu;

-romanii sunt mentionati si in arhiva imparatului bizantin Constantin Porfirogenetul.

Lucrarile se inmultesc dupa sec. VII-VII si demonstreaza ca romanii si-au spus intotdeauna de la un derivat latin romanus. Ei apar si in izvoarele narative ale unor popoare mai indepartate: un geograf persan, in lucrarea Podoaba istoriilor, localiza spatiul romanesc intre Dunare, Marea Neagra si un munte mare,in timp ce Kynnamos, in sec.XI, era ceva mai departe de adevar cand nota: se zice ca romanii sunt veniti din Italia.

Tot in sec.XI Cronica notarului anonim al regelui Bella III al Ungariei oferea informatii despre formatiunile statale romanesti din Transilvania.

Alte lucrari care ii mentioneaza pe romani:

-Povestea anilor care au trecut (cronica ruseasca);

-Cantecul nibelungilor si Cantecul lui Roland, ambele scrieri din Apus.

In sec.VIII-IX romanii apar ca popor distinct, de factura romana, nascut din simbioza etnica a dacilor si romanilor; aveau organizare statala proprie, civilizatie si cultura originale. La sud de Dunare apar trei mari grupuri care folosesc dialecte datorita convietuirii si presiunilor exercitate asupra lor de bulgari, greci si sarbi.:

-aromanii

-meglenoromanii

-istroromanii

Cercetarile antropologice ii descriu pe romani astfel:

-barbatii: inalti, robusti, forta virila, piele de culoare deschisa, ochi albastri vioi, parul blond-roscat, fata expresiva, frumoasa, desi cu trasaturi aspre

-femeile: zvelte, par blond, farmec deosebit al fetei, frumoase.

Dincolo de fizic, romanii sunt caracterizati de firesc, simplitate, comportament neartificial, retinere si pudoare in contact cu strainii, dar devin duri cand sunt lezati, curajosi, cu indice mare de inteligenta, harnici, inventivi, dar de cate ori e impilat se face ca munceste. Au inclinari spre activitati lucrative, sunt iuti, impulsivi, dar nu ei incep un conflict, ci din contra, au tendinta de a le evita, au un simt al tolerantei si al echilibrului remarcabile, bun gust, o simtire metafizica de factura cosmica (motiv pentru care au adoptat ortodoxia si nu alte religii), inclinatie spre dreptate, rezistenta, mandrie, o anume nepasare pentru propria persoana (trasatura de la daci), avant, mai putina grija pentru sanatate.

Exista diferente zonale:

-transilvanenii, banatenii si bucovinenii, pe linia influentelor ungare si austro-ungare, sunt mai disciplinati si mai zgarciti, mai putin ospitalieri si mai muncitori;

-oltenii sunt mai mercantili ( mai negustori"), mai iuti, se "invartesc" mai repede in viata, au un grad mai mare de siretenie

-moldovenii sunt molcomi, foaaarte calmi, blanzi, extrem de iubitori si neagresivi fata de copii, doar ca acest calm devine uneori o piedica in atingerea obiectivelor. In istoria romanilor, cu tot calmul lor, au avut doua pozitii decisive si oportune: la Unirea Mica (1859) si in 1989, deoarece era stabilit ca revolutia sa porneasca de la Iasi.

In general romanii considera dezirabila ordinea ("vrea mana de fier"), aprecieaza in traditie autoritatea parintilor, relativ stapanirea emotiilor (expansivitatea psihica), aspira spre un stil relaxat de viata (la servici), pretuiesc mai mult abordarea teoretica decat cea pragmatica, trec greu de la proiect la actiune. Exista si alte trasaturi puse pe seama balcanismului.

Orientarile de valoare specifice neamului romanesc:

-orientarea prioritara spre viitor (de multe ori ramane planul);

-preferinta pentru dominarea naturii (o explicatie pentru defrisarile irationale, asolamente);

-valorizeaza pozitiv harnicia ("fruntasii"

-pretuiesc intrajutorarea (claca);

-sunt solidari in momente de cumpana, de restriste;

-nu au spirit comunitar prea dezvoltat;

-individualismul este o optiune secunda; ei apreciaza natura umana ca fiind buna, de aceea sunt prietenosi, ospitalieri, generosi, altruisti.

Recensamantul populatiei din 2003 prezinta total populatie stabila 21 700 000 locuitori, numarul scazand dupa 1989. Din acestia       89,5 % sunt declarati.

Alte nationalitati: maghiari 6,6%. Acestia au venit din regiunea muntilor Altai, sunt de origine fino-ugrica, au inaintat spre Apus ocupand succesiv tinuturile de stepa dintre Volga si muntii Urali, au migrat apoi intre Nipru si Don si au ramas putina vreme pe malul Marii Negre. Sub Arpad parasesc aceasta regiune, traverseaza Carpatii nordici si se aseaza in 896 in Campia Panoniei. Regiunea respectiva se numea atunci Tara UGVARULUI, de unde numele de unguri; se reunesc triburile intr-un stat si incep expeditii indreptate spre apusul europei. Acestor expeditii le pune capar OTTO CEL MARE in 957. Aunci incep sa vina spre est,unde romanii si slavii sunt in plin proces de structurare politico-statala.

Sunt crestinati in 1001 (mai tarziu cu 6-7 secole decat romanii sub regele STEFAN si incep sa inainteze spre centru Transilvaniei; anihileaza structurile statale si o cuceresc la sf.sec.XII, inceputul sec.XIII.

Din randul lor fac parte si secuii cu originea in discutie dar sigur inruditi cu ei, care erau avantgarda militara; acestia colonizeaza in Transilvania pe masura ce aceasta este cucerita. Primesc pamant de la coroana in centru Transilvaniei, iar ulterior avanseaza spre est si sud, in depresiuni, unde sunt si azi (v.Targu secuiesc).

Germanii 0,3 au scazut dupa al II-lea razboi mondial, in vremea lui Ceausescu, care le cerea bani..? Sasii era numele generic pentru colonistii germani adusi aici de Coroana maghiara in sec.XII-XIII din partile Flandrei, Rinului mijlociu si Saxoniei. Acestia au ocupat prin colonizare localitati cu populatie majoritar romana, intre Orastie si Baraolt, Tara Barsei, regiunea Bistrita Nasaud, Sibiului, Medias, Tarnave. Au primit proprietati intinse, privilegiu pe care si-au intemeiat asezari proprii in timp. Au contribuit la dezvoltarea comertului, mestesugurilor, mineritului in zona Rodnei, au intemeiat orase care raman remarcabile: Brasov, Sibiu, Sighisoara, Medias, Bistrita. De la ei au ramas biserici si cetati unice in Europa, cu ele patrunzand pentru prima oara in tara noastra goticul.

Mai avem: rromii 2,5, evrei 5170, ucraineni, rusi, tatari, slovaci, bulgari, armeni, croati, cehi, greci, caraoveni, italieni, chinezi (in crestere), albanezi, gagauzi, macedoneni, ceangai (?in zona Bacaului).