Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


GHEORGHE DOJA (1514)

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
RAZBOAIELE DACO-ROMANE
RELATIILE STATELOR ROMANESTI CU MARILE PUTERI. „CRIZA ORIENTALA”
Razboiul bio-psihologic
POPOARELE TURCICE - MONGOLII
Carol II (1930-1940)
NOI INSTRUCTIUNI ORGANIZATORICE, COOPERAREA CU STRUCTURILE SPECIALIZATE ALE ALIATILOR SI APORTUL INFORMATIV AL MISCARII DE REZISTENTA (1917 – 1919)
STATUL MEDIEVAL: INCERCARI DE REFACERE A IMPERIULUI ROMAN, IMPERIUL BIZANTIN
INDUSTRIA EVENIMENTELOR LOVITA DE ATENTATELE DIN 11 SEPTEMBRIE
Adamismul romanesc
De la 300 la Marea Schizma - Identitate Crestina in Istorie

TERMENI importanti pentru acest document

: gheorghe doja istorie : rascoala lui gheorghe doja 1514 : : dan din bocsa :

GHEORGHE DOJA (1514)

    CAUZELE RAZBOIULUI TARANESC

            Dupa rascoala de la Bobalna, nobilimea din Transilvania a cautat tot mai mult sa ingradeasca drepturile celor multi si sa-si sporeasca veniturile. Au crescut mereu datoriile taranilor serbi fata de nobili: in produse, bani si zile de munca.  Tot mai multi tarani liberi si-au pierdut pamanturile, devenind iobagi.

            Abuzurile nobililor nu mai cunosteau margini. La fel se comporta si orasenimea bogata fata de orasenii de rand.

          IZBUCNIREA  RAZBOIULUI

Text Box:  
GHEORGHE DOJA 
            La inceputul sec. al XVI-lea, pericolul otoman era tot mai amenintator. Ungaria a gandit organizarea unei cruciade (razboaie impotriva paganilor) si a chemat la oaste si taranimea nelibera, careia i-a promis eliberarea din serbie.

            Asa se face ca, la Buda, capitala Ungariei, s-au adunat in primavara anului 1514 peste 40 000 de maghiari, romani, secui, slovaci si sarbi, doritori de libertate.

            In fruntea cruciadei a fost numit Gheorghe Doja, un mic nobil secui.

            Nemultumiti ca le raman mosiile nelucrate, nobilii au incercat prin mijloace barbare sa impiedice plecarea in masa a serbilor.

            Auzind ce se petrece in satele de unde au plecat, oastea taraneasca de la Buda a intors armele impotriva nobilimii si a pornit spre Transilvania.

          DESFASURAREA  RAZBOIULUI

            Rascoala s-a raspandit cu iuteala, cuprinzand Maramuresul, Crisana, Banatul, Tara Barsei si teritoriile secuiesti. S-au alaturat minerii si orasenii saraci din Cluj si Turda, ba chiar si sasii din Bistrita si Sighisoara.

            La Cenad, rasculatii au obtinut o importanta victorie asupra armatei nobiliare care a fost nevoita sa se refugieze la Timisoara. Doja a supus orasul unui lung asediu si nobilii au fost la un pas de capitulare.

INFRANGEREA  RASCULATILOR

            La mijlocul lunii iunie, 1514, armata regala si cea a voievodului Transilvaniei i-au inconjurat pe rasculati. Taranii au fost infranti si nobilii s-au razbunat crunt.

            Capeteniile au fost ucise in chinuri ingrozitoare. Doja a fost asezat pe un tron din fier inrosit in foc, iar pe cap i s-a pus o coroana inrosita, apoi trupul i-a fost sfartecat in patru.

            In alte parti ale Transilvaniei, luptele dintre nobili si cete razlete de rasculati au mai continuat pana in 1515.

URMARILE  SI  INSEMNATATEA RAZBOIULUI  TARANESC

            Furia nobililor a fost imensa. Mii de tarani si oraseni au fost ucisi si torturati fara mila. Cei puternici s-au adunat in toamna anului 1514 si au stabilit un cod de legi antitaranesti prin care serbilor  li   se  interzicea   pe   vecie  stramutarea  pe  alte mosii, iar

obligatia in munca crestea la o zi pe saptamana. S-au marit si darile in bani si produse agricole.

            Prin aceste masuri, insasi puterea de aparare a Ungariei a slabit considerabil. Lipsita de ajutorul taranimii, armata nobiliara a suferit o grea infrangere in fata turcilor, la Mohacs, in anul 1526, iar o mare parte a Ungariei a fost transformata in pasalac.

            Ceea  ce a demonstrat acest razboi a fost faptul ca cei asupriti trebuie sa lupte impreuna, indiferent de nationalitate si limba, daca doresc sa se bucure de roadele muncii lor.

UN  IOBAG  ISI  PLATESTE  INDATORIRILE CATRE NOBIL

- LECTURA –

            In anul acela, Dan din Bocsa a muncit zi si noapte sa scoata cat mai multa roada. Avea cinci copii si nu i-ar fi putut hrani. A fost un an manos. S-a facut si graul, si ovazul, si fasolea, si meiul. Oile si vitele mari au avut si ele hrana destula. Cand le-a vazut  pe toate, stranse in gramezi, gata sa fie urcate in hambare, lui Dan ii venea parca sa chiuie de bucurie.

            Dar a venit imputernicitul de la castel si a zis:

            - Dane, plateste darea!

            Trei zile a pierdut Dan la targ la Zalau ca sa vanda cinci galeti de grau, una de fasole si doua oi, sa stranga bani pentru cens, adica taxa pentru pamant. Indata ce a incasat banii, imputernicitul a adaugat:

            - Acum plateste si dijma din grau, ovaz, mei si fasole!

            Dan a masurat cu mierta dijma legiuita din fiecare holda si a oftat, vazand cat de repede scad gramezile de grane. Dupa ce a platit si zeciuiala, omul nostru s-a intristat si mai mult. 

            - Dane, de ce n-ai semanat mazare? l-a intrebat imputernicitul de la castel.

            - Am vrut sa scot mai mult grau.

            - Atunci mai da o galeata de grau pentru un sfert de mierta de mazare.

            A dat. Ce putea sa faca?A incarcat in caruta ce-a mai ramas din holde: adica mai putin de jumatate.

            Dar n-a scapat cu atat. De Craciun a trebuit sa dea unt, cas, pui, gaini, rate si claponi pentru bucataria castelului. N-a avut decat doua gaini; pentru restul s-a platit in galeti cu ovaz. 

            De Anul Nou, imputernicitul de la castel a cerut fiecarui taran cate un purcel de lapte si cate o painisoara. Dan a trebuit sa vanda o mierta de grau si sa cumpere un purcel de lapte. Pe urma, domnul conte si-a maritat o fata. Satul  Bocsa  a  trebuit  sa  dea 12 vitei, 30 de claponi, 30 de gaste, 5 000 de oua, 40 de cupe de unt si cinci butoaie de miere. A dat si Dan  partea lui, vanzand fasolea si meiul. Asa, granele s-au imputinat si mai mult. Indata dupa nunta, domnul conte a poftit sa faca o vanatoare in padurile Lapusului. Si pentru ca nu prea au iesit nici cerbii, nici capriorii, nici iepurii, domnul conte a poruncit satului sa aduca la castel cate un cerb la zece oameni si cate in iepure la trei oameni. Dan nu era vanator, asa ca a trebuit sa plateasca vanatorilor partea lui de cerbi, capriori si iepuri tot in galeti de grau si ovaz. O saptamana, pe ger cumplit, a carat trei sanii de lemne, ca sa-si implineasca si acest dat.

            Uiumul la moara si la teascul de ulei l-a platit tot domnului conte si tot in grau. A mai venit apoi Pastele, cand a dat trei miei si 50 de oua.

            Asa ca, in luna aprilie, Dan din Bocsa nu mai avea nici un bob de grau in pod. Ca sa-si poata hrani cei cinci copii, s-a imprumutat de la castel, platind dobanda o galeata la zece.

            Si toate astea desi a muncit tot anul, zi si noapte.

TARILE ROMANE IN SEC. AL XVI-LEA

- LECTURA –

                   SITUATIA POLITICA

            Dupa domniile glorioase ale sec. al XV-lea, Tarile Romane au trecut printr-o perioada de decadere. Aceasta s-a datorat marii boierimi care a incercat sa-si impuna dominatia apeland la ajutorul unor forte straine.

            Puterea Imperiului Otoman era in crestere, extinzandu-se spre centrul Europei. In 1526, o mare parte a regatului ungar a fost transformat in pasalac turcesc.

            Transilvania a devenit principat autonom, cu obligatia de a plati tribut Portii.

            Pentru ca Tarile Romane sa nu mai constituie o amenintare, domnii erau numiti si schimbati de catre sultan. Tronul se castiga in schimbul unor sume de bani enorme  care de multe ori depaseau valoarea tributului anual. O alta masura de supraveghere a domnilor a fost aceea de a avea garda personala formata din  ieniceri si spahii turci.

            Capitalele au fost mutate la Bucuresti si Iasi, orase deschise (fara ziduri de aparare, usor de controlat).

            In ciuda acestor masuri drastice, au existat si cativa domnitori care au incercat sa reinvie clipele de glorie din veacul precedent.

            In Moldova, s-au remarcat Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare, si Ioan Voda cel Viteaz,care i-a infruntat pe turci timp de cinci ani, purtand cu acestia 19 batalii.

            Marea boierime a preferat insa de cele mai multe ori sa colaboreze cu Poarta, usurand astfel dominatia acesteia asupra celor trei Tari Romane.

                    SITUATIA ECONOMICA

            Desele schimbari la domnie si cresterea puterii marii boierimi au  dus la saracirea treptata a celor trei tarisoare.

            Tributul sau haraciul sporea permanent. La el se adaugau darurile (peschesurile) anuale si ocazionale, platite de domni pentru castigarea si pastrarea tronului. Depasind valoarea tributului, acestea au ajuns la sfarsitul sec. al XVI-lea la sume de milioane de galbeni.

            In afara de bani, Tarile Romane erau obligate sa livreze mari cantitati de grane, animale si cherestea si sa participe la repararea cetatilor sau corabiilor turcesti.

            Toate acestea se faceau pe spinarea bietului taran. Tot mai multi isi pierdeau pamanturile si deveneau serbi.

            „Turcii storc bani de la domn, domnul stoarce bani de la bietul norod si aproape toti, pana la unul, sunt adusi la grozava saracie”, marturisea un cronicar.

            In asemenea conditii, multi tarani fugeau de pe o mosie pe alta sau peste granita, luau calea haiduciei sau se rasculau.

            Intre anii 1562 si 1569, Transilvania a fost zguduita de rascoalele taranimii secuiesti si romanesti.

            La fel s-au rasculat in 1563 si 1566 si taranii moldoveni.

            Faptul ca Tarile Romane erau considerate „camara” Portii si teama izvorata din infrangerile suferite, i-a facut pe turci sa renunte la transformarea lor in pasalacuri, asa cum procedasera cu bulgarii, sarbii si ungurii.    

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 350
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved