Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE

ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Regimul politic din Romania 6 septembrie 1940- 23 ianuarie 1941

Istorie

+ Font mai mare | - Font mai mic


DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Doua constitutii, doua regimuri politice
Conceptul de terorism
RELATIILE STATELOR ROMANESTI CU MARILE PUTERI. „CRIZA ORIENTALA”
Petru I al Rusiei - Reforme
Statele democrate dupa al doilea razboi mondial
CONSIDERATII GENERALE DESPRE STIINTELE AUXILIARE ALE ISTORIEI
Nordicii
Secolul al-XX-lea intre democratie si totalitarism. Ideologii si practici polirice in Romania si in Europa
Interogatoriul ambasadorului sovietic Cristian Jurevitsch Rakovski luat de catre functionarul GPU, Gabriel G.Kuzmin, la 26 ianuarie 1938, la Moscova
Reforma religioasa si consecintele ei

TERMENI importanti pentru acest document

despre comisarii de politie din secolul xx asasinati de legionari :

Regimul politic din Romania 6 septembrie 1940- 23 ianuarie 1941

            - in conditiile in care liderii principalelor partide democratice au evitat sa-si asume raspunderea conducerii tarii, puterea a fost preluata de generalul I. Antonescu, care, in urma tratativelor cu Horia Sima, a format un guvern intemeiat pe Miscarea Legionara;

            - la 14 septembrie 1940, Romania a fost proclamata stat national-legionar; atat Antonescu cat si Sima apreciau ca la 14 septembrie incepea nu numai o guvernare noua, dar si un nou regim, ca se rupea cu trecutul si se edifica o forma noua de societate. Modalitatea concreta de atingere a obiectivului era privita diferit de cele doua grupari;

            - pentru prima data in Romania s-a experimentat statul totalitar, statul-partid, primatul ideologiei asupra realitatilor;

            - legionarii au staruit si au reusit sa obtina conducerea unor sectoare-cheie ale statului, Horia Sima fiind vicepresedintele Consiliului de Ministri si comandantul Miscarii Legionare;

            - Miscarea se intretinea din fondurile statului, preluand patrimoniul organizatiei Straja Tarii, in valoare de un miliard de lei, bani lichizi, cladiri, aparatura;

            - Miscarea  a desfasurat o intensa campanie de atragere a unui numar cat mai mare de membrii, mai ales din randul muncitorilor, infiintand organizatii (cuiburi) in aproape toate intreprinderile. Un fruntas legionar, Stefan Palaghita avea sa observe ca primirile in Legiune se faceau fara nici un discernamant  si ca permisiunea de a purta camasa verde “era data oricui”. La uniforma obisnuita (camasa verde, centura si diagonala) s-a adaugat un element nou: pistolul, menit sa exprime forta si puterea legionarilor;

            - aparatul de propaganda al statului a fost pus in slujba partidului unic; semnalul la radio a devenit melodia “Sfanta tinerete legionara”, iar programul postului national a fost adaptat ideologiei legionare. Presa legionara a cunoscut o dezvoltare exploziva, devenind un mijloc fundamental de influentare a opiniei publice. Este semnificativ faptul ca marele industrias Nicolae Malaxa a “oferit” lui Sima pachetele de actiuni apartinand fostei Societati anonime “Dimineata” si “Adevarul” din str. Sarindar, pe care le cumparase dupa interzicerea acestor ziare de catre guvernul Goga (decembrie 1937); aici, din octombrie 1940, au inceput sa functioneze “Imprimeriile Cuvantul”. Organul central de presa al Miscarii legionare “Cuvantul” avand ca director pe P.P. Panaitescu, se tiparea intr-un tiraj de 120.000 de exemplare, devenind cel mai raspandit periodic din Romania. Alaturi de acesta, un rol important in propaganda legionara a avut “Buna Vestire” (prim-redactor, Constantin Noica) si “Axa” (director Pavel Constantin Deleanu);

            - istoria a devenit mijloc de propaganda politica; intreaga evolutie a Romaniei mergea spre un singur tel: biruinta Miscarii si a comandantului, Horia Sima. O gazeta legionara scria in decembrie 1940: “Horia zilelor noastre, firav ca pamantescul fiintei sale, e mai urias decat muntii. Are infatisare de inger si spada de Arhanghel. E comandantul vrerii unei generatii intregi, este implinitorul testamentului Capitanului si al lui Horea vremurilor apuse. Horia este gandul, Horia este simtirea, Horia este lumina, vointa si bratul nostru al tuturor. In Horia am crezut cu fanatism si in el credem pana la moarte”.

            - s-a hotarat constituirea unui organism nou, politia legionara, care functiona paralel cu cea de stat;

            - s-au instituit comisarii de romanizare, care exercitau “controlul si supravegherea tuturor actelor administratiune”;

            - noul stat putea fi edificat decat prin lichidarea vechilor structuri si a sustinatorilor lor; legionarii au trecut in zilele de 26-27 noiembrie 1940 la pedepsirea “vinovatilor”;

            - ziarele erau inundate de festivitatile consacrate exhumarilor, slujbelor religioase, inhumarii noilor eroi nationali, legionari lichidati in timpul regimului carlist; asasinatul politic devenise o practica;

            - in lunile septembrie-octombrie 1940 s-a inregistrat un adevarat flux popular spre Garda de Fier;

            - conceptia legionara nu era acceptata de marea masa a cetatenilor; nici chiar intelectualitatea  nu s-a aratat receptiva la noul experiment politic;

            - generalul Ion Antonescu considera ca in guvernare “partidul nu se amesteca”;

            - asasinatele din 26-27 noiembrie 1940 au amplificat divergentele dintre Antonescu si Miscare. A doua zi, Antonescu a dat publicitatii decretul prin care se preciza ca “Omorul cu premeditare se pedepseste cu moartea”; la 5 decembrie a fost desfiintata politia legionara, la 10 decembrie s-a publicat ordinul prin care se interziceau violarile de domiciliu, la 18 ianuarie erau desfiintati comisarii de romanizare. Aceste acte vizau lichidarea regimului intemeiat pe partidul-stat, ceea ce nu putea fi acceptat de legionari;

            - o caracteristica esentiala a regimului legionar a fost cultivarea terorii, a fricii, depersonalizarii fiintei umane; o statistica intocmita pentru provincie pana in ianuarie 1941 indica 450 de cazuri de maltratari de persoane, 9 asasinate, 88 de violari de domiciliu, 323 sechestrari de persoane, 1162 insusiri de bunuri prin vanzari fortate, 1081 confiscari de bunuri, 260 de ocupari fortate de imobile, 65 de devastari, ceea ce insemna 3438 abuzuri si ilegalitati;

            - incidentul declansator al rebeliunii l-a constituit asasinarea maiorului german Doering, impuscat in fata hotelului Ambasador de un grec, agent al serviciului secret britanic;

            - Antonescu l-a demis pe generalul Petrovicescu, ministrul de Interne si omul Garzii, precum si pe alti sefi legionari de la Politie si Siguranta;

            - zilele de 21-22 ianuarie 1941 au reprezentat faza ofensivei legionare;

            - H. Neubacher, imputernicitul Reichului pentru problemele economice din Europa de Sud-Est, a incercat sa medieze o intelegere intre Antonescu si Horia Sima, atragand atentia sefului Miscarii ca Hitler se decisese sa-l sprijine pe general;

            - fata de fenomenele de anarhie care se inmulteau (grupuri de legionari au atacat si jefuit magazine, indeosebi evreiesti si au ucis evrei), Antonescu a luat masuri pentru reprimarea rebeliunii. Replica armatei a fost rapida si eficace: inceputa la mijlocul zilei de 22 ianuarie, ea s-a incheiat in dimineata zilei urmatoare; luptele cele mai indarjite s-au dat intre Piata Victoriei si strada Roma (unde se gasea principalul sediu al Miscarii). Rebeliunea a fost reprimata in intreaga tara, un numar insemnat de legionari, in frunte cu Horia Sima refugiindu-se in Germania;

            - potrivit datelor oficiale, 21 de ofiteri, subofiteri si soldati si-au pierdut viata, iar 53 au fost raniti. In randul rebelilor si ale populatiei civile s-au inregistrat in Capitala 118 morti si 254 raniti, iar in provincie 117 morti si raniti. In Bucuresti au fost asasinati 118 (dupa alte surse 120) de evrei. Nu s-au comunicat cifrele evreilor ucisi in provincie.

            - lichidarea rebeliunii legionare a fost un eveniment cu totul neobisnuit in zona de hegemonie a Germaniei;

            - dupa rebeliune, Antonescu si-a asumat raspunderea pentru aducerea legionarilor la putere: “Eu am decretat regimul legionar in aceasta tara. Marele vinovat sunt eu. Imi recunosc vina si aduc circumstante atenuante pentru mine, spunand ca nu puteam face altfel” (sedinta de guvern din 3 februarie 1941).

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 109
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved