Oscar Fingal O'Flaherty Wills Wilde

Oscar Fingal O'Flaherty Wills Wilde (n. 16 octombrie 1854, Dublin - d. 30 noiembrie 1900, Paris), scriitor irlandez, cel mai cunoscut dintre scriitorii estetizanti de limba engleza.

Biografie

Oscar Wilde a fost fiul unui medic irlandez. Tatal sau, sir William Wilde, doctor specialist in boli de ochi si urechi, anticar si scriitor, mai avea trei copii dintr-o prima relatie. Mama sa, Jane Francesca Elgee, era poeta (scria poeme revolutionare sub pseudonimul Speranza) si jurnalista. In timpul scolii, Oscar a excelat in studiul clasicilor, la limba greaca si la desen, castigand numeroase premii si burse de studiu. Dupa studii stralucite la Trinity College din Dublin, audiaza prelegerile de estetica ale lui John Ruskin la Universitatea din Oxford, unde se distinge si prin gusturile sale rafinate, imbracamintea eleganta si stilul dandy de viata. Dupa absolvire, in 1878, se muta la Londra.

In acelasi an, 1878, primeste premiul 'Newdigate' pentru poezie si initiaza miscarea 'Arta pentru Arta', prin care dezvolta teoria sa asupra estetismului. In 1882 publica prima sa culegere de versuri, in privinta careia criticii nu au cazut de acord. Urmeaza o perioada in care tine o lunga serie de prelegeri de Estetica in Statele Unite si Canada, o alta in care Wilde locuieste pentru o scurta perioada la Paris, dupa care isi incheie sirul de conferinte in Marea Britanie si Irlanda. Urmatorii sase ani reprezinta apogeul de creatie al irlandezului. Povestile pentru copii, piesele de teatru si mai ales 'Portretul lui Dorian Gray' ii aduc lui Oscar Wilde, pe langa niste citatii in tribunale, si mult dorita faima.

In 1884 se casatoreste cu Constance Lloyd, cu care are doi fii: Cyril (1885) si Vyvyan (1886). Tot in 1886, Wilde are prima relatie homosexuala cu tanarul Robbie Ross (la moartea acestuia din urma, in 1918, cenusa sa va fi inhumata in mormantul lui Oscar Wilde).

In ultimele decenii ale secolului al XIX-lea publica o serie de opere care ii aduc un mare renume in lumea artistica.

Declinul sau incepe in vara lui 1891, cand Oscar il intalneste pe lordul Alfred Douglas. In curand, cei doi devin iubiti si de nedespartit pana la arestarea lui Wilde, patru ani mai tarziu, cand dupa acuzarea de homosexualitate (pe atunci ilegala in Anglia) va fi condamnat la inchisoare. Ostil filozofiei si conventiilor morale ale epocii victoriene, Oscar Wilde duce o viata de ostentatie cinica si de scandal, afisandu-si public relatia sa homosexuala, ceea ce ii atrage in 1895 o condamnare penala de doi ani inchisoare pentru ultragiu la moralitatea publica.

Intre timp sotia si copiii il parasesc si isi schimba numele in 'Holland'. Dupa eliberare, ruinat financiar de luxoasa relatie cu Bosie si cazut in dizgratie, Wilde mai traieste inca trei ani, cutreierand Europa si locuind in hoteluri ieftine.

Ultima parte a condamnarii o ispaseste in inchisoarea din Reading si va face obiectul unei celebre balade. Eliberat in 1897, se stabileste in Franta, unde-si sfarseste viata in uitare si singuratate. Isi gaseste sfarsitul la Paris pe 30 noiembrie 1900, dupa o meningita, ce se instalase pe fondul unei infectii puternice la o ureche. Este inmormantat in cimitirul 'Pre Lachaise' din Paris.

scar Wilde a publicat versuri (Poems, 1881), povestiri (The Happy Prince and Other Stories, 1888), eseuri (The Soul of Man under Socialism, 1891). Romanul 'Portretul lui Dorian Gray' (The Picture of Dorian Gray, 1891), cea mai importanta opera a sa, este o ilustrare pregnanta a principiilor sale estetice. El defineste rolul artistului in cautarea rafinamentului si frumosului si situeaza arta mai presus de viata, pentru ca exprima esenta caracterelor si a fenomenelor mai fidel decat insasi realitatea.

In creatia sa dramatica, 'Evantaiul doamnei Windermere' (Lady Windermere's Fan, 1892), 'O femeie fara importanta' (A Woman of no Importance, 1893), 'Sotul ideal' (An Ideal Husband, 1895), 'Ce inseamna sa fii onest' (The Importance of Being Earnest, 1895), care continua traditiile comediei engleze din secolul al XVIII-lea cu Sheridan, Oscar Wilde satirizeaza snobismul, frivolitatea si fatarnicia 'inaltei societati' a timpului, lasand sa se intrevada preocuparile sale proprii pentru problemele spirituale majore ale omului. Subtilitatea caustica a satirei si ingeniozitatea paradoxului, verva scanteietoare a dialogului, bogatia ornamentala si rafinamentul cizelarii stilistice a frazei au impus creatia lui Oscar Wilde in dramaturgia de la finele secolului al XIX-lea.

Cezar Petrescu (n. 1 decembrie 1892, Cotnari, Iasi - d. 9 martie 1961, Bucuresti) a fost un romancier, nuvelist, traducator si gazetar roman, redactor la Adevarul, Dimineata, Bucovina, Tara noua, Vointa, fondator si codirector, alaturi de Pamfil Seicaru, al revistei social-politice si culturale Hiena (1919-1924).Cuprins [ascunde]

1 Date biografice

2 Opera

2.1 Cronica romaneasca a veacului XX

2.2 Literatura pentru copii

3 Legaturi externe

Date biografice

S-a nascut la Hodora-Cotnari, judetul Iasi, fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Scoala agricola Trifesti langa Roman, unde viitorul scriitor a si invatat intre 1901-1903. Urmeaza liceul la Roman si apoi la Iasi, unde isi ia bacalaureatul in anul 1911. Obtine licenta in drept in anul 1915.

Cezar Petrescu, scriitor fecund, care pe urmele lui Honor de Balzac aspira sa scrie o noua 'Comedie umana', o Cronica romaneasca a veacului XX. Este unul din cei mai de seama gazetari din prima jumatate a veacului.

Obtine Premiul national pentru literatura in 1931 si Premiul de Stat pentru dramaturgie in 1952 pentru piesa Nepotii gornistului - colaborare cu M. Nivicov.

Opera

Opera lui Cezar Petrescu cuprinde circa 70 volume - romane , nuvele, piese de teatru, proza fantastica si literatura pentru copii, studii, note de calatorie si memorialistica.

Cronica romaneasca a veacului XX

Rodul pamantului

Scrisorile unui razes, 1922

Razboi si pace

Intunecare,2 vol., 1927 - 1928

Ochii strigoiului, 1942

Plecat fara adresa

Sosit fara adresa

Capitala care ucide (tema semanatorista)

Calea Victoriei, 1930

Greta Garbo, 1932

Duminica orbului, 1934

Carlton

Oras patriarhal, 1930

Ciclul 1907 - Mane, Tekkel, Fares, 1937

Noi vrem pamant, 1938

Pamant . mormant,

Comoara regelui Dromochet, 1931

Aurul negru, 1934

Apostolul, 1933 si 1944

Literatura pentru copii

Fram, ursul polar, 1931

Cocart si bomba atomica, 1945

Pif - Paf - Puf, 1945

Omul de zapada, 1945

Iliuta copil, 1945

Neghinita, 1945