Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

 
CATEGORII DOCUMENTE






ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Caracteristici psihosociologice ale operatiilor militare de stabilitate si in sprijinul pacii

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic

DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
MODELUL CERCURILOR CONCENTRICE IN RELATIILE INTERNATIONALE. STUDIU DE CAZ: POLITICA EUROPEANA DE VECINATATE
PARADIGME NOI IN RELATIILE INTERNATIONALE
Aprecieri privind Tratatul constitutional al UE (discutiile din cadrul reuniunii de la Lisabona)
Caracteristici psihosociologice ale operatiilor militare de stabilitate si in sprijinul pacii
Comentarii asupra Declaratiei Universale asupra Drepturilor Omului si a Conventiei Europene a Drepturilor Omului
Masurarea puterii in retele
APLICABILITATEA “CONSENSULUI DE LA WASHINGTON”. RELATIA DINTRE TRANZITIE SI DEZVOLTARE
Geopolitica germana - Friedrich Ratzel - intemeietorul de fapt al geopoliticii
OPTIUNEA PENTRU DEZVOLTARE
OPERATIILE MILITARE DE STABILITATE SI DE SPRIJIN AL PACII

TERMENI importanti pentru acest document

: caracteristica pentru centru militar : caracteristici psihosociologice : consumuri de alimente pentru efectivele militare : misiuni multinationale de stabilitate si de sprijin :


Caracteristici psihosociologice ale operatiilor militare de stabilitate

si in sprijinul pacii

          In urma unui studiu efectuat, precum si a observatiilor rezultate in urma acestuia privind misiunile la care au participat efective ale Armatei Romaniei [B 12, pag. 17]         , pot afirma ca, indiferent de tipul acestora, din punct de vedere psihologic, acestea s-au confruntat cu aspecte de cele mai multe ori asemanatoare, reactiile lor de raspuns fiind in consecinta.

          Mi-am propus ca sa iau in considerare aspectele psihologice specifice operatiilor militare de stabilitate si in sprijinul pacii, din perspectiva a doua criterii, pe care le consider ca fiind printre cele mai importante : contextul desfasurarii si efectele sau  urmarile misiunii.

Ø           Contextul desfasurarii

Experienta si evidentierea principalelor caracteristici psihosociologice ale unor zone de conflict din lume, a starilor de anotimp si clima, a diverselor genuri de risc, a traditiilor si culturii specifice atat a militarilor care alcatuiesc Forta Multinationala, cat si a popoarelor din zonele de desfasurare a operatiilor contribuie la formarea unor imagini cat mai apropiate de realitate despre acel „necunoscut”, pregatind o „pavaza spirituala, psihologica” sau, dimpotriva, creind un „disconfort” psihologic.

In cadrul operatiilor de stabilitate si in sprijinul pacii care nu presupun utilizarea fortei sau amenintarea cu folosirea acesteia (operatii de mentinere a pacii, operatii de asistenta umanitara, operatii de salvare-evacuare, escortarea convoaielor de ajutoare umanitare, etc), principalele aspecte psihologice rezulta din:

-   existenta in zona actiunilor a instabilitatii si a potentialelor amenintari, care reclama pastrarea unei capacitati militare puternice, suficient de flexibila in executarea intregului spectru de operatii militare;

-   necesitatea ca, pentru obtinerea acceptului, credibilitatii, sigurantei si a neutralitatii, Forta sa fie, de regula, in compunere multinationala;

-   starea psihica a populatiei, care in asemenea conditii va declansa implicit o serie de cerinte cu privire la conditiile de viata, la nemultumirile personale, la activitatea organelor politice „implicate” in criza sau conflict si, nu o data, va fi amplificata, din pacate, de catre „specialistii” in diversiune care, „… in baza unor obiective foarte clare si precise, actioneaza pentru manipularea populatiei respective, determinand-o sa-si piarda respectul fata de lege, sa aiba manifestari explozive necontrolate”; [B 17, pag. 177]

-   adevarata „batalie” pentru imagine, ceea ce, din punct de vedere psihologic, face ca informatiile vehiculate sa explice si sa justifice cu prioritate interventia militara;

-   faptul ca interventia militara se desfasoara, atat ziua cat si pe timp de noapte, ceea ce duce la oboseala si chiar epuizare fizica si psihica.

            Cand actiunile se executa intr-un mediu ostil, ele se pot desfasura fie clandestin (acoperit) fie la vedere (descoperit), ceea ce impune adoptarea unor masuri de protectie si de actiune in ascuns, exploatandu-se succesul oferit de efectele realizarii surprinderii si cautandu-se mentinerea unei superioritati relative a capacitatii combative, pe o perioada determinata de timp sau intr-o zona limitata.

            Cand se executa intr-un mediu permisiv sau cooperant, actiunile sunt planificate atunci cand statul, pe teritoriul caruia se desfasoara, nu poseda mijloacele necesare pentru a acorda asistenta necesara si solicita ajutoare externe.

            Caracteristici psihologice aparte am identificat in misiunile din Afganistan si Irak, unde razboiul declansat de coalitia antiterorista a scos in evidenta aspecte psihologice care, dincolo de specificul local, au nota lor de generalitate, astfel:

-   exista elementul intentional de influentare prin amenintarea cu violenta, prin lansarea premeditata a unor zvonuri, a unor alarme false pentru crearea starilor de tensiune psihica, nesiguranta, deruta si panica in randul unei mase mari de oameni;

-   operarea cu adevarate „informatii-soc” si falsuri informationale (documente fabricate, insinuari, amenintari, etc) ce au ca efect scaderea capacitatii de orientare, selectie sau reactie adecvata la provocari;

-   generalizarea, sub multiple forme, in randul populatiei, a unui puternic sentiment de insecuritate;

-   utilizarea, in mod deliberat, sistematic si concret a mijloacelor de natura sa provoace teroarea in vederea atingerii unor scopuri criminale;

-   intimidarea, prin acte de cruzime extrema, rapiri, asasinate sau alte forme ale violentei oarbe – exploziile, incendierile, distrugerea unor edificii publice, istorice sau religioase, sabotarea mijloacelor de comunicatii – fiind fapte cotidiene.

            Trasatura principala ramane astfel teroarea, climatul de teama, pericolul general, teama de necunoscut ce mareste senzatia de insecuritate generata de orice actiune terorista si sporeste astfel  socul psihologic”.

            Implicatiile psihologice sunt deosebite, situatia concreta fiind in aceste misiuni aproape o stare „lipsita de normalitate”, in care se deregleaza atat sistemul prin care oamenii sunt informati corect si la timp asupra celor intamplate, cat si caile prin care au acces la datele necesare supravietuirii, schimbarile rapide de situatii ducand de la stari depresive la extaz sau invers, deopotriva in randul celor implicati direct, cat si a celorlalti militari aflati in misiune.

            In concluzie, pot aprecia ca operatiile de stabilitate si in sprijinul pacii, desfasurate intr-un mediu si context specific, presupun o imbinare armonioasa de masuri de ordin politic, administrativ, economic, militar si, nu in ultimul rand, psihologic, precum si relatii si comunicare eficiente pentru a anihila rapid efectele crizei si a scurta timpul de implicare a fortelor armate.

Ø           Efectele sau urmarile misiunii

          Efectivele participante la astfel de misiuni inregistreaza, de regula, alaturi de ranitii somatici si tulburari psihice sau „raniti psihic, care sunt victime ale „teatrului de actiune”, victime ce sunt marcate, mai mult sau mai putin, de unele evenimente produse.

          Evaluarea dimensiunii psihosociale a evenimentelor, inventarierea diferitelor rani psihice prezentate de cei implicati, examinarea reactiilor colective (panica, inhibarea colectiva, exodul, zvonul, etc.), cercetarea reactiilor emotionale ale factorilor de decizie si de salvare pe timpul gestionarii unor crize ma obliga sa subliniez principalele aspecte cu care se pot confrunta efectivele Statului Major al Fortelor Aeriene care pot participa la executarea unor misiuni de stabilitate si in sprijinul pacii, in cadrul unor forte multinationale. Trebuie cunoscut, astfel, ca in asemenea situatii avem de-a face cu:

·              ranitii somatici” (arsi, striviti, traumatizati, mutilati, tec.) [B 11, pag. 26], care, in plus, sunt afectati si psihic datorita stresului psiho-fiziologic si post-traumatic la care au fost supusi;

·              „victimele psihice pure” (fara rani somatice) [ibidem], ce prezinta reactii emotionale mai mult sau mai putin durabile, reactii nevrotice, isterii, etc. In astfel de cazuri, stresul acumulat pana la salvarea acestora poate duce la manifestari neasteptate, chiar neconstientizate, de cele mai multe ori, de victima (agatarea de salvatori, lacrimi, proteste nejustificate, indiferenta la toate eforturile salvatorilor, nereceptivitate la toate incurajarile acestora sau chiar refuzul, din frica, la cooperare cu cei veniti sa-i salveze, etc.). Oricine este aflat in centrul unui „dezastru este victima unui stres psihic intens, raportat la spaima, surprindere sau imposibilitatea de a „intelege ce s-a intamplat. In plan emotional, „spectacolul” mortii celor apropiati, eventualul contact cu cadavrele lor, cand este constrans sa supravietuiasca sub daramaturi sau blocat in epavele unor aeronave prabusite, disperarea de a nu fi salvat, in ciuda tuturor apelurilor facute, precum si convingerea iminentei decesului epuizeaza fortele si ruineaza rezistenta psiho-fizica;

·              „implicatii” [ibidem], care, fara sa prezinte manifestari patologice in mod expres, nu sunt in starea lor normala. Fiind tulburati de prezenta haosului, nelinistiti, in cautarea celor apropiati sau disperati de pierderea bunurilor personale. Mai tarziu, acestia vor prezenta „sechele post-traumatice” insotite de cosmaruri, tresariri si regresie a curajului, marcate de amintirea experientei traumatizante traite. Sunt destui oameni care la aparitia subita a pericolului raman incremeniti, imobilizati sau stupefiati, ori altii care, uitand de toate si de toti, se precipita intr-o fuga ingrozita fortand tot ce li se opune in cale, care incerca sau chiar reusesc sa se sinucida;

·              „leziunea colectiva” (fenomene colective de agitatie si panica) [ibidem], observata in catastrofele brutale, neasteptate, este o reactie deosebit de contagioasa si violenta, ce pune in pericol, de cele mai multe ori, operatia militara. Consecintele unor astfel de „accidente” mobilizeaza toate constiintele asupra unei preocupari urgente, de moment, care genereaza o deviere a comportamentelor de la schemele complementare de salvare si de ajutor reciproc, generand impulsuri arhaice de fuga panicata, de agitatie violenta, de inhibitie colectiva, sau de incremenire;

·              „lovirea” [ibidem] sistemelor vitale care asigura supravietuirea societatii umane: sistemul de hrana; sistemul de alimentare cu apa potabila; sistemul de sanatate publica; sistemul de invatamant si educatie; sistemul de mentinere a ordinii publice; sistemul de libera circulatie a persoanelor si bunurilor; sistemul de informare si comunicare, etc.

          Salvarea „vietii” capata valente deosebite si trairi intense, care solicita un consum mare de energie, incarcatura emotionala fiind foarte puternica. Tablourile dezolante sau macabre (numar mare de morti, desfigurati, ranitii aflati in agonie, etc.), constatarea decesului sau ranirii unor cunoscuti care produc uneori asa-zisele „caderi nervoase”, duc in final la stari depresive, imposibilitatea de a actiona, neputinta, accidente datorate scaderii atentiei sau preciziei in executarea unor operatiuni. Aceste fapte impun realizarea cu responsabilitate a pregatirii psihice si fizice a efectivelor participante la astfel de misiuni multinationale.

          Efectul psihologic al actiunilor teroriste este deosebit de puternic si de aceea ma simt obigat sa-l semnalez, deorece poate genera urmatoarele efecte:

·              deterioarea functiilor cognitive ale psihicului, instaurarea unui sentiment profund de teama, ambiguitate si panica la gandul iminentei unor atentate teroriste;

·              emotie dominata de frica de necunoscut;

·              existenta unui anumit „control asupra tuturor indivizilor si multimilor de catre „terorist” prin producerea sau exploatarea unor fenomene si procese psiho-sociale;

·               indivizii, grupurile si multimile supuse „terorii” sunt deturnate catre actiuni care nu sunt conforme cu propriile interese, motivatii si vointe;

·              este afectata normalitatea psiho-sociala a „grupului”, producandu-se deseori schimbari de judecati, atitudini, credinte, cei speriati avand o reactie excesiva si o atitudine de defetism;

·              lipsiti de ajutor, au asteptari exagerate din partea celorlalti si o vulnerabilitate deosebita la dezamagire.

Pentru aceasta , pot spune ca, din punct de vedere psihologic, militarii implicati in operatii multinationale de stabilitate si in sprijinul pacii trebuie sa dea dovada de:

·              neutralitate politica, impusa prin lege militarilor, ceea ce creaza o echidistanta strict necesara si, totodata, compatibilitatea de a interveni in mod profesional si specializat;

·              pastrarea stapanirii de sine pentru a nu se lasa dominat sau acaparat de emotie;

·              consecventa in aplicarea si sustinerea masurilor specifice;

·              solicitudine, in ascultarea cu multa rabdare si atentie a tuturor celor implicati, pentru solutionarea pasnica si operativa, fara violeta, a diferendelor si pentru indeplinirea misiunii militare;

·              calitati deosebite de negociator si mediator, etc.

          Concluzionand, pot afirma ca, incepand cu 20 februarie 1991 si pana in prezent, in baza tratatelor si intelegerilor la care a aderat Romania, militarii din cadrul Fortelor Armate romane au luat parte la un numar insemnat de misiuni „altele decat razboiul”, fiind recunoscuti de catre comunitatea internationala ca parteneri de baza in efortul international pentru stingerea focarelor de conflict si intrarea in normalitate a vietii economico-sociale din regiunile afectate.

          Militarii din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene pot participa, in conditii foarte bune, la misiuni multinationale, la nivelul standardelor cerute, si au acele abilitati care sa le permita sa imbine forta cu inteligenta, sa inteleaga faptul ca forta nu este intotdeauna solutia optima si ca trebuie aplicata gradual, punctual si in ultima instanta.

          Executarea unor astfel de misiuni obliga efectivele participante sa gandeasca mai mult, sa dea dovada de abilitate in actiune si comunicare, sa demonstreze ca nu sunt „brute inarmate” ci adevarati „soldati ai pacii”, in conditiile in care misiunile reale, indiferent de natura lor, reprezinta un test absolut necesar pentru un militar profesionist al secolului XXI.

Asigurarea suportului psihologic al efectivelor din cadrul Statului Major al Fortelor Aeriene romane participante la astfel de misiuni vizeaza trei momente distincte si trebuie sa cuprinda o serie de activitati specifice fiecarui moment. Cele trei momente sunt:

·        Inaite de plecare in misiune in teatre de operatii multinationale ;

·        Pe timpul executarii misiunii in teatre de operatii multinationale ;

Dupa intoarcerea din misiunea executata in teatre de operatii multinationale.

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 337
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2014. All rights reserved